nc din copilria timpurie, pentru copiii romani jocul a fost considerat un drept i, de asemenea, o form de pregtire nainte de nceperea

aventurii educative. Mare parte din activitile ludice ale copiilor se bazau pe imitaia activitilor adulilor n jocuri de grup,lsnd loc inventivitii acestora, n cazul n care actorii improvizau i a puneau n scen adevrate parade militare (deobicei erau imitate gesturile rzboinice ), n care fiecare juca un personaj : de la mare mprat la soldat. Copiii claselor sociale inferioare se distrau cu jucrii construite din diverse materiale, cum ar fi lemn, sculptat n scopul de a-l transforma ntr-o barc, un animal, o cru, sau produse prin modelarea i uscarea de lutului, astfel construiau colibe sau forturi militare sau, la fel ca i adulii construiau castele de nisip pe plaje.

 Copiii din clasele superioare dispuneau de jucrii comandate de ctre prinii lor experilor meteugari, cum ar fi cercuri (Orbis, trochus) pentru a fi rulat cu bagheta(Clavis), titirez (turbo), crucioare n form de animale cu roi, ppui (pupae), i aa mai departe. Una dintre cele mai populare jucrii a fost o crua, un car de lupt n miniatur, care putea fi: mai mic, care era legat de animale de dimensiuni mici (de cele mai multe ori de victime au fost oareci care de team, trgeau carul n aa fel nct ducea la adevarate curse nebune de crue), sau mai mare, n aa fel nct copilul putea conduce el i de obicei, tras de o oaie, o capra, un cine i, uneori, de un alt prieten care inea locul calului . Alte jocuri, de origine greac, au fost: leagnul, pasrea de prad i prinsul mutei oarbe.

 La fel ca i brbaii, bieii imitau toate faptele acestora, iar fetele n mod normal imitau prin joc figurile materne, i au fcut-o cu ajutorul clasicelor jucrii care au caracterizat i caracterizeaz totdeauna jocurile pentru fetele de orice vrst: ppuile (pupae). Au fost gsite multe exemplare, gsite n morminte de fetie, ppui create cu adevrat art i mbrcate cu hinue i avnd elemente de mobil pentru csue asemenea ppuilor moderne.