TEMA 3.

Distributia geografic a CI si curentele de schimburi comerciale internationale

1. Perioada postbelic si repartizarea geografic a CI 2. Curentele de schimburi comerciale internationale

1. Perioada postbelic si repartizarea geografic a CI O serie de factori politici si economici, cum sunt: urmrile Celui de-al II-lea Rzboi Mondial, formarea blocurilor socialiste, prbusirea sistemului colonial al imperialismului si aparitia pe harta politic a lumii a 135 de state nationale noi, aparitia si rspndirea proceselor economice integrationiste, politica comercial a principalelor tri capitaliste, precum si fenomenele negative cu care a fost confruntat economia mondial ncepnd cu deceniul opt au avut o influent hotrtoare si asupra evolutiei repartizrii geografice a CI, precum si asupra curentelor de schimburi comerciale. Privit pe cele trei grupe de tri participante la circuitul economic mondial, repartizarea geografic a CI din perioada postbelic a avut o evolutie cu totul deosebit de cea privind participarea acestora la productia material. Tab. 1. Evolutia participrii celor trei grupe de tri la comertul mondial n perioada postbelic
1950 Tri capitaliste dezvoltate Tri n curs de dezvoltare Tri socialiste (pn n 1989) si tri n tranzitie n anii urmtori TOTAL 62,3 1960 66,6 1970 71,9 1980 66,3 1990 72,6 1994 68,4 1995 67,9 1996 67,4 1997 66,6 1999 67,9 2000 65,9 2005 57,2 2009 -51,2

29,0

21,7

17,4

24,3

22,1

28,3

28,8

29,0

29,6

28,3

30,1

38,0

-31,5

8,7

11,7

10,7

9,4

9,1

3,3

3,3

3,6

3,8

3,8

4,0

4,8

-17,3

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

n ntreaga perioad luat n considerare, trile capitaliste dezvoltate au derulat cea mai mare parte din volumul schimburilor comerciale internationale, ponderea lor nregistrnd o continu crestere pn n anul 1972 cnd se atinge nivelul maxim, pentru ca n anii urmtori s nregistreze a anumit scdere (datorit efectelor cumulate ale fenomenelor negative care au afectat profund economia acestora). Se poate aprecia, c exceptnd ultimii cinci-sase ani ai deceniului opt, trile capitaliste dezvoltate si-au consolidat pozitia n comertul mondial, desi n domeniul productiei industriale ponderea lor a nregistrat o anumit
1

scdere n perioada postbelic. n ultimii ani, ponderea lor n productia industrial mondial a fost apreciat la circa 55-60% fat de circa 75% ct le revenea la sf. deceniului cinci si nceputul deceniului sase, iar n comertul mondial ponderea lor s-a cifrat n anii 1984-1992 la 71-73%, pentru ca n anii 2000-2005 s scad de la 65,9% la circa 57,2%. Pozitia nc foarte puternic a trilor capitaliste dezvoltate n domeniul comertului mondial, n raport cu celelalte grupe de tri, si are cauza n principal n mai bun ancorare a acestora n diviziunea mondial a muncii si n special n diviziunea industrial a muncii, care s-a accentuat puternic n perioada postbelic sub influenta direct a revolutiei tehnico-stiintifice. Structura economiei acestor tri puternic industrializate si, implicit, structura comertului lor exterior le permite acestora s domine n comertul mondial. n ce priveste trile n curs de dezvoltare, datele arat o slbire continu a participrii lor la comertul mondial pn n anul 1972 (inclusiv) si o usoar revenire n anii urmtori pn la finele deceniului opt (ca urmare a cresterii ponderii trilor exportatoare de titei). Datele arat c, exceptnd trile n curs de dezvoltare exportatoare de petrol, a cror pondere a crescut n deceniul opt (n principal la export) si a nceput s scad n deceniul nou, restul trilor n curs de dezvoltare au nregistrat o permanent scdere a ponderii lor n comertul mondial (de la circa 23-24% n 1950-1951 la circa 15-16% n 1981-1988). Grupul trilor membre ale OPEC (Organizatia Trilor Exportatoare de Petrol) a avut o influent direct (pozitiv si negativ) asupra ponderii de ansamblu a trilor n curs de dezvoltare. O dat cu includerea RP Chineze n aceste grupe de tri, ponderea lor a crescut la peste 25% n 1991 si circa 28-30% n 1997-2000. Evolutia participrii trilor n curs de dezvoltare la exportul si importul mondial n perioada postbelic
EXPORT 1950 Total, din care: -OPEC Alte tri n curs de dezvoltare 30,5 6,2 24,3 1960 21,4 6,6 14,8 1970 17,8 5,7 12,1 1980 27,9 15,4 12,5 1985 24,1 8,7 16,0 1990 22,6 4,7 17,9 IMPORT 1950 Total, din care: -OPEC Alte tri n curs de dezvoltare 26,8 4,1 22,7 1960 22,0 4,5 17,5 1970 17,0 3,0 14,0 1980 21,6 6,1 15,5 1985 21,4 6,0 15,4 1990 21,5 3,1 18,4 1995 29,6 4,3 25,3 1997 3,02 3,4 26,8 1998 27,5 3,0 24,5 2000 29,1 2,6 26,5 1995 27,9 5,1 22,8 1997 29,0 4,4 24,6 1998 28,5 4,0 24,5 2000 31,2 4,3 26,9

n prima jumtate a deceniului opt, ritmul comertului lor exterior a crescut considerabil datorit cresterii nsemnate a preturilor la produsele de baz, dar, cu toate acestea, situatia lor nu s-a mbunttit,
2

exceptnd trile exportatoare de titei. Situatia acestui grup de tri, care cuprinde dup 1990 si China, precum si un numr n crestere de tri care s-au industrializat puternic n ultimele dou decenii, a condus la o anumit reducere a decalajului relativ ce le desparte de trile dezvoltate si tendinta aceasta se va mentine si n viitor. Se estimeaz chiar c prin anii 2020-2050 acest grup de tri va depsi trile industrializate att n ceea ce priveste productia ct si comertul mondial. Cu toate acestea, nu trebuie uitat faptul c n cadrul acestui grup de tri sunt n prezent aproape 50 de state subdezvoltate (cel mai putin avansate) care nregistreaz de ani de zile ritmuri negative de crestere si a cror pondere n comertul mondial nu reprezenta n 2000 nici mcar 1%. La mentinerea decalajului dintre trile capitaliste dezvoltate si cele n curs de dezvoltare a contribuit si nruttirea raportului de schimb pentru acestea. n deceniul opt s-a produs o anumit mbunttire a raportului de schimb doar pentru trile membre ale OPEC. Ct priveste trile socialiste sau foste socialiste (n tranzitie la economia de piat), datele arat c ponderea lor n comertul mondial este redus, desi fat de nivelul initial a nregistrat o usoar crestere. n conditiile n care acest grup de tri detinea circa 30% din productia industrial a lumii, participarea lor la CI a fost nesatisfctoare. Multe tri socialiste, cu toate progresele care le-au nregistrat n ce priveste dezvoltarea economic, se gsesc si astzi n stadiul de tri n curs de dezvoltare, iar n ultimul deceniu, marea lor majoritate au intrat ntr-o profund criz de structur generat de politica economic gresit dus de regimul totalitar din aceste tri. Prbusirea sistemului comunist n Europa a dus si la scderea catastrofal a ponderii lor n CI. n perioada postbelic s-au produs modificri n repartizarea geografic a CI si pe continente, n functie de urmrile celui de-al II-lea Rzboi Mondial si de evolutia economic si politic a acestora dup rzboi. Repartizarea geografic a comertului mondial pe regiuni (n % din totalul export+import)
1948 America America de Sud si Centrala Europa Trile CSI Africa Orientul Mijlociu Asia Total 24,5 10,9 40,4 7,7 2,3 14,2 100,0 1953 24,8 9,0 42,7 6,7 2,4 14,4 100,0 1963 19,0 8,4 50,7 5,5 2,9 13,5 100,0 1973 17,2 5,3 52,5 4,8 5,2 14,9 100,0 1983 18,6 4,1 47,5 4,5 6,5 18,8 100,0 1993 19,7 3,1 45,0 1,3 2,5 3,5 24,9 100,0 2003 19,1 2,7 45,4 2,2 2,4 3,4 24,8 100,0 2010 15,5 3,8 38,4 3,4 3,3 4,8 30,8 100,0

Din analiza datelor publicate de statistica international cu privire la evolutia ponderii regiunilor n CI se desprind urmtoarele constatri: Europa a detinut ntietatea n CI n perioada postbelic, cu o pondere n continu crestere. Dac n ultimii ani ai rzboiului si n primii ani postbelici ponderea Europei a sczut simtitor (circa 3035% fat de 52-53% n perioada premergtoare rzboiului), n perioada urmtoare ponderea ei a crescut foarte mult, cifrndu-se ctre sf. deceniului nou la circa 50% pentru ca n deceniul zece s scad la 42-45%, tendinta de scdere fiind destul de pronuntat. Europa a nregistrat unul dintre cele mai nalte ritmuri de crestere a CI n perioada postbelic. America de Sud si Central a avut o evolutie invers, comparativ cu Europa, n ce priveste participarea la CI. Dac la sf. rzboiului, America de Sud si Central derula circa 20% din CI, n prezent nu mai deruleaz dect 13-14%, ndeosebi ca urmare a scderii considerabile a ponderii SUA n CI, fat de nivelul maxim atins n perioada imediat postbelic. Asia, a crei pondere a sczut foarte mult la sf. celui de-al II-lea Rzboi Mondial, a nregistrat ndeosebi n ultimul deceniu postbelic o crestere considerabil n CI, ca urmare a sporirii ponderii Japoniei, precum si a trilor exportatoare de titei. n anii 1981-2000 Asia a participat la CI, cu o pondere de circa 26-30%; la cresterea ponderii Asiei au contribuit, n ultimii ani, ntr-o msur nsemnat si trile si teritoriile recent industrializate din aceast zon (Coreea de Sud, Taiwan, Hong-Kong, Singapore, India, Thailanda, Malaysia si ndeosebi China etc.). Evolutia ponderii diverselor regiuni n CI atest faptul c si n acest domeniu a avut loc o pronuntat dezvoltare inegal, ca si n domeniul productiei materiale.

2. Curentele de schimburi comerciale internationale Paralel cu schimbrile care au intervenit n repartizarea geografic a CI, au avut loc modificri si n curentele de schimburi comerciale determinate, n general, de aceleasi cauze: adncirea diviziunii internationale a muncii sub influenta revolutiei tehnico-stiintifice contemporane, nceputul procesului de industrializare ntr-un numr tot mai mare de tri n curs de dezvoltare, procesele de integrare economic din diversele regiuni ale lumii, politica comercial desfsurat de trile capitaliste dezvoltate, formarea blocului statelor socialiste si ulterior prbusirea comunismului n Europa etc. Sub influenta acestor factori s-au conturat si se disting n prezent urmtoarele curente (fluxuri) si microcurent de schimburi comerciale mai importante: a) curentul schimburilor comerciale dintre trile capitaliste dezvoltate (NORD-NORD), care detine ponderea cea mai mare n comertul mondial (55% n 1989, 56,1% n 1992, 49,2% n 2000), fat de perioada antebelic, schimburi comerciale, dintre care se remarc cu ponderi mari si foarte mari urmtoarele:

- schimburile comerciale intraeuropene (aici se remarc cu ponderi foarte mari CEE si AELS Asociatia European a Liberului Schimb); - schimburile comerciale dintre Europa Occidental si celelalte regiuni si tri capitaliste dezvoltate (America de Nord, Japonia etc.); - schimburile comerciale dintre SUA si Canada; - schimburile comerciale dintre SUA si Japonia; b) curentul schimburilor comerciale dintre trile capitaliste dezvoltate si trile n curs de dezvoltare (NORD-SUD), care se situeaz pe locul doi ca pondere valoric (26,4% n 1989, 33,0% n 2000); c) curentul schimburilor comerciale dintre trile n curs de dezvoltare (SUD-SUD), care se submparte n dou microcurente: cel al schimburilor comerciale intracontinentale (africane, asiatice, latino-americane) si cel al schimburilor comerciale intercontinentale; d) curentul schimburilor comerciale dintre trile socialiste sau foste socialiste (EST-EST), cu o pondere de 4,8% n CI n 1989 si numai 1,1% n 1992, iar n 2000 numai 1,0%; e) curentul schimburilor comerciale dintre trile socialiste sau foste socialiste si cele nesocialiste (EST-VEST), cu o pondere de 5,8% n 2000. Ultimele dou curente de schimburi comerciale au aprut n perioada postbelic, ele fiind rezultatul formrii si dezvoltrii grupului statelor socialiste. n deceniile sase si sapte, aproximativ 70-75% din exporturile si importurile trilor nesocialiste s-au derulat cu grupul trilor capitaliste, circa 18-20% cu grupul trilor n curs de dezvoltare si numai 4-5% cu trile socialiste. n deceniul opt se observ o usoar scdere a ponderii trilor capitaliste att n exportul ct si n importul trilor nesocialiste si o usoar crestere a ponderii grupului trilor n curs de dezvoltare. Aceast situatie se explic n general prin cresterea ponderii trilor n curs de dezvoltare n comertul mondial ca urmare a sporirii substantiale a preturilor la produsele de baz si, n primul rnd, la titei. Ponderea extrem de mare a schimburilor comerciale reciproce dintre trile capitaliste dezvoltate este rezultatul adncirii diviziunii muncii ntre aceste tri pe linia industrie-industrie. Ponderea foarte mare a trilor capitaliste dezvoltate n comertul exterior al grupului trilor n curs de dezvoltare este rezultatul diviziunii internationale a muncii de tipul agricultur-industrie si extractie-prelucrare si n mai mic msur industrie-industrie. a) Fluxul comercial NORD-NORD a fost si continu s fie dominat de comertul cu produse manufacturate. Comertul cu produse de baz a detinut o pondere relativ mic si n scdere (1520%), el fiind dominat n perioada initial de produsele alimentare si combustibili, pentru ca n ultimul deceniu s fie dominat de produsele alimentare. b) Fluxul comercial NORD-SUD s-a caracterizat la exportul trilor capitaliste dezvoltate ctre trile n curs de dezvoltare prin preponderenta absolut a produselor manufacturate (circa 8085%), n cadrul crora s-a distantat exportul de masini, utilaje si mijloace de transport, urmate de
5

grupa alte produse manufacturate (circa 22-25%, cu tendint de scdere) si de grupa produselor chimice (circa 10-12%). Exportul trilor n curs de dezvoltare ctre trile capitaliste dezvoltate a fost dominat pn n 1986 de produsele de baz, a cror pondere s-a redus pn la 24,3% n 1999. Comertul cu produse de baz a fost initial dominat de combustibili si produse alimentare, pentru ca n ultimul deceniu s fie dominat numai de combustibili. c) Fluxul comercial SUD-SUD a fost dominat pn n anul 1986 de produsele de baz, dar cu o pronuntat tendint de scdere. Intensificarea schimburilor reciproce cu produse manufacturate se va accentua pe msur ce trile n curs de dezvoltare vor nregistra progrese pe linia dezvoltrii economice n general si industriale n special. d) Fluxul comercial dintre trile socialiste (EST-EST) n perioada pn n 1989 a fost dominat de comertul cu produse manufacturate (circa 55-60%) si n cadrul acestora s-au distantat schimburile reciproce de masini, utilaje si mijloace de transport (35-38%). Produsele de baz s-au mentinut n cadrul schimburilor reciproce la un nivel de circa 40-45% din totalul acestora, ele fiind dominate initial de materiile prime si produsele alimentare, iar n ultimul deceniu de combustibili. e) Fluxul comercial EST-VEST si-a schimbat foarte mult structura dup colapsul comunismului n Europa. O pondere major a exportului a fost detinut de ctre trile capitaliste ctre trile socialiste n anii 1985 78,8%, nregistrnd cresteri lente pn n prezent.