Duritatea si alcalinitatea apei.

Apa este un factor indispensabil organismului uman. Inca din cele mai vechi timpuri asezarile umane au fost de-a lungul raurilor sau pe malul marilor. Apa folosita de om trebuie sa intruneasca anumite proprietati organoleptice fizice si chimice. Proprietatile organoleptice ale apei sunt reprezentate de acele caracteristici care impresioneaza organele noastre de simt, adica gustul si mirosul apei. Gustul apei este dat de continutul in substante chimice si in preimul rand de sarurile minerale si de gazele dizolvate (oxigenul si bioxidul de carbon). Excesul sau carenta unora dintre aceste componente poate imprima apei un gust neplacut(fad , salciu, amar, dulceag). Mirosul apei este legat de asemenea de prezenta in exces a unor elemente naturale sau provenite prin purificarea apei,ca si din unele transformari la care sunt supuse in apa anumite substante chimice mai ales poluante. Atat gustul cat si mirosul apei, desi au ca principala caracteristica un mare grad de subiectivitate ,totusi au din punct de vedere sanitar, o valoare deosebita. In primul rand influenta lor asupra utilizarii apei este hotaratoare, poate duce la excluderea folosirii apei respective. Gustul si mirosul apei pot servi si ca indicatori de poluare a apei. Duritatea apei este data de prezenta tuturor cationilor din apa in afara de cationii metalelor alcaline. Deoarece ionii de calciu si magneziu se gasesc in apa in cantitate mult mai mare fata de ceilalti cationi, determinarea duritatii va consta din determinarea concentratiei acestor ioni. Apele dure sunt neplacute la gust; la fierberea apei sarurile in exces se depun pe vase, cazane, conducte si/sau impiedica o buna fierbere a legumelor; cu sapunul dau saruri insolubile fiind neeconomice. Apele moi sunt incriminate de producerea unor afectiuni cardio-vasculare.Duritatea apei este de doua feluri: duritate temporara sau carbonata, data de bicarbonatii de calciu si magneziu prezenti in apa si duritatea permanenta sau necarbonata data de celelalte saruri de calciu si magneziu (azotati, sulfati, cloruri, fosfati etc) Suma celor doua duritati formeaza duritatea totala . Duritatea excesiva a apei are implicatii de ordin economic. Conventional , duritatea se exprima in grade de duritate care pot fi grade germane (1 grad = 10 mg CaO) sau grade franceze (1 grad = 10 mg CaCO3). La noi in tara,exprimarea duritatii se face in grade germane.

Alcalinitatea apei: Alcalinitatea apei se datoreaza bicarbonatilor si hidroxizilor si mai rar:boratilor,silicatilor,fosfatilor,sulfurilor acide etc. Alcalinitatea se determina prin titrarea apei de analizat cu acid clorhidric de concentratie 0,1 N (HCl 0,1 N) in prezenta fenolftaleinei si metiloranjului ca indicatori, dupa cum urmeaza: 1. Se titreaza apa de analizat cu HCl 0,1 N, in prezenta fenolftaleinei ca indicator pana la disparitia culorii roz, cand se obtine astfel alcalinitatea permanenta (P). 2. Se adauga indicatorul metiloranje si se continua titrarea cu HCl 0,1 Npana la culoarea galben-portocaliu, cand se obtine astfel alcalinitatea totala (T). Rezultatul se exprima in mililitri HCl 0,1 N folositi la titrarea a 100 ml de apa.In cazul cand proba de apa este colorata,tulbure sau contine aluminiu sau fier, la apa de analizat se adauga 5 ml de chloroform si 2,5 ml de eritrozina (2,4,5,7 tetraiod-fluoresciana). Daca cloroformul se coloreaza in roz, inseamna ca apa este alcalina, alcalinitatea respectiva determinandu-se prin titrare cu HCl pana la decolorare.Daca cloroformul ramane incolor apa este acida. In cazul prezentei clorului residual liber, care influenteaza virajul culorii indicatorului, se adauga o cantitate echivalenta de tiosulfat de sodium cand clorul ,sub forma de acid hipocloros, este redus de tiosulfat la ionul de Cl: 2Na2S2O3 +(HClO +HCl)NaO3S-S-S-SO3Na +2NaCl +H2O. In vederaea stabilirii si calcularii ionilor care determina alcalinitatea apei, se fac urmatoarele consideratii: a. daca alcalinitatea permanenta (P) este egala cu zero (P =0), alcalinitatea dozata cu metiloranj (T) se datoreaza bicarbonatilor;cantitatea de HCO3, exprimata in mg/l, se calculeaza dupa relatia: mg HCO3/l =61 T. b. daca alcalinitatea permanenta P este egala cu 1/2T, (P =1/2 T), alcalinitatea dozata cu metiloranj T se datoreaza carbonatilor, cantitatea de ioni Co3-2 exprimata in mg/l calculandu-se cu relatia: mg CO32-/l =30*2*P =60 P. c. daca alclinitatea permanenta P este mai mare decat jumatate din alcalinitatea totala (P>1/2 T), alcalinitatea dozata cu metiloranj T se datoreaza prezentei carbonatilor si hidroxizilor, cantitatea de ioni de OH- si CO32-, exprimata in mg/l, calculandu-se cu relatia: mgOH-/l =(2P-T)*17 si mgCO32-/l =2(T-P)*30 =60(T-P).

d. daca alcalinitatea permanenta P este mai mica decat jumatatea alcalinitatii totale (P<1/2 T), alcalinitatea determinata cu metiloranj T se datoreaza prezentei carbonatilor si bicarbonatilor , cantitatea de ioni CO32- si HCO3exprimata in mg/l, calculandu-se cu relattiile: mg CO32-/l =2*P*3 =60P mg HCO3-/l =(T-2P)61. e.daca alcalinitatea permanenta P este egala cu alcalinitatea totala T, alcalinitatea determinate cu metiloranj T se datoreaza hidroxizilor, cantitatea de ioni OH-, exprimata in mg/l se calculeaza cu relatia: mg OH-/l =17T.