Antanta a fost un bloc creat cu puin timp nainte de primul rzboi mondial i format din Frana, Imperiul Britanic

i Imperiul Rus. Romania adera si ea la Antanta in 1916. Blocul a fost victorios n Primul Rzboi Mondial, cu excepia Rusiei care a ieit din rzboi n 1917. Tripla nelegere/Antanta a fost format n trei etape succesive. Prima etap a fost cea a semnrii unor acorduri franco-ruse (1891-1893), care prevedeau ajutor militar reciproc, n cazul n care vreuna dintre cele dou ri ar fi fost atacat de ctre Tripla Alian. Etapa a doua s-a consumat n anul 1904, cnd s-a semnat acordul anglo-francez numit Antanta Cordial, iar etapa a treia a constat n acordul anglo-rus, din anul 1907, prin care cele dou ri i-au delimitat sferele de influen n Asia, fcnd posibile viitoare colaborri politico-militare n Europa. Tripla Alian sau Puterile Centrale, cum mai este cunoscut, a fost ncheiat ntre Germania, AustroUngaria i Italia, astfel lund natere una dintre cele mai faimoase aliane din ntreaga istorie. Aliana a fost ncheiat la iniiativa cancelarului Otto von Bismarck (cancelarul de fier al Germaniei), fiind, iniial, una de ordin defensiv, adic doar n cazul n care Frana ar fi atacat pe unul din membrii acesteia, ceilali ar fi fost nevoii s intervin i s declare rzboi Franei. La baza acestei aliane st tratatul secret negociat de von Bismarck cu Austro-Ungaria n 1879, care sporea puterea n zon a celor dou state. Austro-Ungaria ctiga un aliat puternic n lupta de rezisten dus mpotriva expansionismului rusesc, iar Germania devenea i mai puternic n cadrul eventualelor conflicte cu Frana, refcut dup ncheierea rzboiului din 1870-1871.