Cartea care urmeaz a fi prezentat in urmatoarele rnduri va fi analizat din punct de vedere critic cu o expunere descriptiv iar lucrarea

recenzat va reproduce si va parafraza n randurile urmtoare. Cartea lui Cioran, nu numai c promoveaz orientarea ctre Occident, dar mai mult decat atat,cere o modificare structural a atitudinii poporului i a naiunii romane. Ecourile in epoc alelucrrii au fost numeroase, mai ales c ideile profesorului Nae Ionescu si ale lui Splengler intr in coresponden cu acelea ale autorului. Autorul s-a dezvoltat intr-un climat efervescent, intr-o generaie creia ii aparin Mircea Eliade, Mircea Vulcnescu, Petru Comarnescu, Petre uea. Nscut la Rinari ca i OctavianGoga, Emil Cioran debuteaz in 1934 cu Pe culmile disperrii , urmat de Cartea amgirilor -1936, Schimbarea la fa a Romaniei 1936, Lacrimi i sfini 1937, Amurgul gandurilor 1940. Incepand cu anul 1949, Cioran public numai in limba francez opere cu un deosebit rsunet, cum ar fi: Tratat de descompunere, Silogismele amrciunii, Ispita de a exista,Exerciii de admiraie, etc. Criticul literar Eugen Simion il definete pe autor ca pe un Iov format la coala moralitilor francezi. Cioran este in mod incontestabil un spirit care triete in indoial i care aaz indoiala la temelia lumii. Este un sceptic, un om pentru care lumea exist pentru a fi negat. Discursul su este greu de introdus intr-o paradigm a spiritului i este mai greu de plasat intr-un compartiment al gandirii europene din secolul al XX lea. Cartea este fascinant prin originalitatea gandirii. Tanrul autor vrea o schimbare, una profund. El dorete o alt Romanie, o alt atitudine in faa istoriei, consider c acest popor nu mai trebuie s stea cu capul plecat, acceptandu-i cu umilin i cu fatalism destinul. Avand neansa de a ne plasa geografic in Balcani, am fost strani ca intr-o menghin de o influen copleitoare, ne-am supus pe rand turcilor, grecilor, ruilor i ungurilor. Opera are 198 de pagini i cuprinde 6 capitole: - I Tragedia culturilor mici - II Adamismul romanesc - III Golurile psihologice i istorice ale Romaniei - IV Rzboi i revoluie - V Lumea politicului - VI Spirala istoric a Romaniei

Autorul consider c Romania este o ar cu un potenial enorm, cu o extraordinar for de regenerare, de ardere a etapelor. Cioran argumenteaz ideile sale, apeland la istorie, filozofie, psihologie, moral, raportand Romania la marile puteri, dar i la alte naiuni care au contribuit la scrierea istoriei universale. In primul capitol, Tragedia culturilor mici, autorul consider c exist culturi mari, cum ar fi Frana, Germania, i culturi minore: Punctul culminant al unei mari culturi il vd in extazul forei sale. Autorul consider c, Romania, fiind aezat la periferia istoriei, nu poate lua parte la spectacolul marilor culturi. El reproeaz acestei naiuni lipsa mesianismului i faptul c nu i-a proiectat un destin monumental: Nu este deloc comod s te fi nscut intr - ar de a doua man, luciditatea devine tragedie. Opinia sa este c nu rmane dup o cultur mic decat praf i pulbere i singura modalitate de salvare de la neant este prin cultul forei. In capitolul al doilea, intitulat Adamismul romnesc, Cioran consider c toat viaa noastr de un secol incoace nu este decat procesul prin care am ajuns s ne dm seama c nu am fcut nimic. Aceast ar trebuie creat luntric, iar fiecare dintre noi este in situaia lui Adam pentru c totul trebuie inceput: in viaa spiritual, istoric i politic, fiecare dintre noi poate fi Dumnezeul istoriei noastre. Prin ideea de schimbare la fa, Cioran inelege o transfigurare a Romaniei, o fanatizare a acesteia: Un popor devine naiune numai cand ia un contur original i ii impune valorile lui particulare ca valabile universal. Capitolul al treilea, Golurile psihologice i istorice ale Romniei, este structurat in trei pri. In prima parte, eseistul se refer la golul iniial care exist in structura sufleteasc a romanului, acesta provenind din seria de ratri ale trecutului nostru. O ar nu se nate i nu crete din afar, ci din condiii luntrice. Autorul constat lipsa unui dinamism primordial cauzat de deficiene psihologice structurale. Eseistul consider c fora este esenial in evoluia unui popor i imaginea ranului roman este emblematic pentru destinul acestei ri: Nu cunosc in Europa un alt ran mai amrat, mai pmantiu, mai copleit. Cand va ridica ranul roman capul in sus? In jos am privit de cand ne-am nscut. Se creeaz o antinomie intre cultura bizantin i cea catolic deoarece goticul este verticala stilului, iar Cioran amintete celebra afirmaie a celui mai erudit dintre cronicarii moldoveni: Nu este vremea supt om, ci bietul om supt vremi. (Miron Costin). Cioran condamn fatalismul i scepticismul poporului roman, o adevrat plag, el ateptand un salt istoric, mai ales c in cultura roman totul este de fcut. Schimbarea la fa a
2

Romaniei se poate face doar printr-o modificare structural pe baz de orientare colectiv. Dintre valorile culturale ale romanilor, Cioran il apreciaz doar pe Eminescu: Fr Eminescu am fi tiut c nu putem fi decat esenial mediocri, c nu exist ieire spre noi inine. In ceea ce privete religia, Cioran consider c sentimentul religios este nerevoluionar, iar omul profund religios a fost totdeauna un reacionar. Puine ri au fost care ca Romania - in intreg trecutul lor s nu fi cunoscut un alt mijloc de respiraie spiritual decat religia. Cretinismul romanesc e pastoral i nu determin un sens ascendent al comunitii. (pag. 78). Totui este remarcabil cum intr-un secol de cultur Romania a ,,recuperatetapele: Romania i-a dat seama de ea numai in secolul trecut. In evoluia culturii a existat aceast antinomie: Occident / Orient, modernism / tradiionalism, iar autorul agreeaz concepia lui Lovinescu conform creia Romania trebuie s se integreze unui spirit al veacului: Romania este fructul unei pasiuni moderniste (pag.79). Romania devine puternic i modern cu faa spre Occident. Eliade Rdulescu, prin activitatea lui, a fcut lucruri mai semnificative decat Junimea, in opinia lui Emil Cioran. Autorul consider eseniale pentru evoluia cultural oraul i industrializarea, nicidecum satul i rnimea, care rman doar o rezerv biologic. A doua parte a capitolului al treilea se refer la determinantele pe care le are cultura romaneasc: este in general stpanit de geniul momentului, este o cultur a imediatului. Romania a fost prea mult o potenialitate, a intarziat s devin o actualitate istoric. In genere, romanii au prea mult umilin i prea puin pietate fa de lucruri, iar trstura caracteristic, i anume, omenia, este perceput de Cioran ca un element stagnant. El crede c atunci cand romanii vor abandona ideea de destin, vor inelege istoria i poate i se vor integra. In locul omeniei, Cioran prefer ardoarea ca insuire de cpetenie a Romaniei i se intreab dac noi n-am fost prea mult popor i prea puin naiune in devenirea noastr istoric: O cultur nu atinge culmi decat in msura in care individualitile ei simt tentaia demiurgiei. A vrea o Romanie cu populaia Chinei i destinul Franei. ansa acestei ri ar sta in apariia unui geniu colectiv, dar Romania nu va scpa de echivocul culturilor intermediare. In capitolul al patrulea, Rzboi i revoluie, Emil Cioran formuleaz idei ce amintesc ideologia de dreapta, el apreciind rolul istoric al unui popor dup fora sa de agresiune. Naiunile mari au vrut rzboiul, acesta este un element al devenirii naionale, prin care ajung la contiina forei lor i ii delimiteaz conturul in lume. Cioran apreciaz c rzboiul accelereaz ritmul de via al unei naiuni, iar un exemplu in acest sens este Frana,
3

ar care nu a ratat nimic, atat in ceea ce privete rzboiul, dar i revoluia. Opinia sa este tranant: atata timp cat un popor n-a purtat un rzboi de agresiune, el nu exist ca factor activ al istoriei. Nu exist neam care s fi atins universalitatea numai prin fora spiritului. Cioran reproeaz armatelor romane faptul c nu au dus nici un rzboi de cucerire, aceasta nu servete decat un principiu de aprare i nu se mic in numele unei idei.Existena istoric a Romaniei a fost totui marcat de o poziie nefavorabil in Balcani, toate imperiile din jurul ei revendicandu-i teritoriul. Autorul apreciaz consecinele rzboiului ca fiind mai reduse decat cele ale revoluiei, idee discutabil avand in vedere ceea ce se va intampla la caiva ani dup publicarea crii, cand cel de-al doilea Rzboi Mondial a transformat intreaga lume, imprind Europa in dou datorit Cortinei de Fier. Capitolul se incheie cu afirmaia c: Romania nu-i va rata momentul su revoluionar, dar revoluia trebuie s intreac limitele imanente ale mediocritii (pag.146). Capitolul al cincilea se intituleaz ,,Lumea politicului i abordeaz importana pe care o are acest element in evoluia naiunilor. Acest capitol este structurat in dou pri i urmrete s identifice prin ce mijloace se dezvolt viaa istoric propriu-zis. Cioran consider politicul un aspect central al vieii i un instrument al evoluiei societii omeneti. Nu exist, dup economic, un domeniu care s aib mai mult caracterul de a fi in lume decat politicul. Cioran realizeaz un sistem de opoziii intre omul politic i omul teoretic.Omul politic n-are neaprat nevoie de un orizont; el nu se afl propriu-zis niciodat in faa principiilor, ci in faa faptelor. De aceea, antipodul su nu este artistul, ci omul teoretic. Clasele sociale sunt antrenate in funcie de aceti factori: bogaii au avut prea mult sim politic, iar sracii n-au contiin politic decat in revoluie. Politicul reprezint o permanent structur antinomic, iar autorul crede c nivelul politic al partidelor se alimenteaz din capacitatea lor agresiv deoarece finalitatea omului politic este puterea. Opinia lui Cioran promoveaz concepte totalitare: c pe viitor democraia trebuie distrus pentru ca Romania s nu dispar este o banalitate, nu un imperativ. Eseistul ii manifest preferina pentru regim dictatorial i face apel la necesitatea unei solidariti a poporului care ar putea duce la un salt al acestei ri. Partea a doua a acestui capitol revine asupra fascinaiei pe care Occidentul a realizato asupra noastr i contiina inferioritii noastre in ceea ce privete evoluia politic. Opiunea vdit a autorului este ctre imperialism, element care va reabilita secolul nostru. Dup ce se raporteaz la marile puteri ale lumii: Frana, Germania, Japonia, autorul revine la Romania pe care nu mai vrea s o vad ca pe o umbr a istoriei universale. El consider c, in
4

locul ethosului eroic, romanii sunt caracterizai de un dor amgitor: Este in dorul nostru atata risipire lanced in lume, atata renunare in faa timpului i a spaiului i atat prizonierat in adierile inimii, c te intrebi ce tristee a incercat acest popor de s-a predat siei atat de neinduplecat. In concluzie, drumul pe care trebuie s-l strbat sufletul romanesc este de la infinitul negativ al dorului la infinitul pozitiv al eroismului. Autorul ii pune intrebarea care este sistemul prin care o ar devine puternic. Se refer la Frana unde naionalismul este reacionar, iar in Romania revoluionar. Se observ c ideologii asemntoare utilizeaz aceleai expresii pentru realiti diferite. Anglia a tiut s fac abstracie de divergenele de sistem i s renune la orice concepie ideologic in politica sa extern. Faptele istoriei concrete nu rman mai puin o prob impotriva idealismului. (pag. 185). Ultimul capitol se intituleaz Spirala istoric a Romniei. Finalul crii exprim sperana autorului ca Romania s devin o mare putere in Balcani. Noi romanii privim cu dispre celelalte popoare balcanice, fr s ne gandim c prezena lor s-a conturat in gesturi mai ample. Nu vom putea deveni intaia for balcanic decat lichidand ceea ce este balcanic in noi. Tanrul eseist apreciaz c este o ruine a condiiei noastre faptul c am fost condamnai s trim in mijlocul unei comuniti balcanice. El dorete ca Romania s fie singura realitate spiritual i politic din zon. Balcanii nu sunt numai la periferia geografic a Europei ci i la cea spiritual. (pag. 187). Romania este perceput de Emil Cioran ca singura ar balcanic al crei viitor va revela un fenomen original de mare amploare. Romania viitoare va trebui s devin o fatalitate sud-est european care s reabiliteze aceast periferie. Toat discuia din veacul trecut referitoare la destinul cultural i politic al Romaniei pleca de la idea imposibilitii de a construi o ar pe un ideal de imprumut. Teama de modernism caracterizeaz unul din elementele complexului de inferioritate al acestei naiuni. Procesul de cretere al Romaniei trebuie s se refere la cultivarea unor idealuri vitale venite din afar: Dac Bucuretiul nu va deveni un centru de atracie pentru aceast margine a Europei, mai bine l-am drama de acum. Eseistul reproeaz modul minor al existenei romaneti i dorete avantul ascendent al acestei ri, spirala istoric a Romaniei care se va inla pan acolo unde se pune problema raporturilor noastre cu lumea. De nu vom tri apocaliptic destinul acestei ri, de nu vom pune febr i pasiune de sfarit in inceputurile noastre, suntem pierdui i nu ne mai rmane decat s ne catigm umbrele trecutului nostru. (pag. 198).

In concluzie, consider c lectura acestei cri este extrem de important pentru a inelege sistemul de valori al operei lui Emil Cioran, dar mai ales pentru a inelege efervescena culturala din epoca interbelic. In sufletul acestui scriitor, considerat nihilist de muli comentatori, palpit cu ardoare dorina de a-i vedea naiunea roman ca una de excepie in Europa. El a ineles, ca i Eugen Ionescu, dar a preferat ca vocea sa s se fac auzit ulterior intr-o limb de circulaie internaional care s permit un ecou mai puternic, un orizont mai profund al receptrii, lucru remarcat i de Mircea Eliade: Cioran care scrie cea mai frumoas proz eseistic in romanete, o scrie acum in franuzete obsedat ca nimeni altul de perfeciunea expresiei. In felul su, incendiar si mesianic, Cioran scrie la 24 de ani unul dintre manifestele generatiei sale, asumandu-i cu surprinzatoare luciditate, dificila sarcina de a contribui la dislocarea Romaniei din blestemul existenei sale. tiind ca un popor trebuie s dispun de dimensiuni universale in suflet, temerarul ganditor porneste de unul singur sa exploreze dimensiunile tragice ale fiinei omeneti, rezultatul rsfrangandu-se i asupra imaginei Romaniei printre culturile mici i mari.

BIBLIOGRAFIE
1. Cioran, Emil Schimbarea la fa a Romaniei, Editura Humanitas, 2007 2. Handoca, Mircea Emil Cioran in perioada inceputurilor, Revista de istorie i teorie literar, an XXXIII, numr 4, 1985, pag. 135, 136 3. Iancu, Marin - Limba i literatura roman - Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1994 4. Radulescu, Carmen Ligia Emil Cioran Editura Recif, Bucuresti, 1994 5. Simion, Eugen Scriitori romani comentai, Editura Recif, 1994