INTRODUCERE

Sistemul metodologic de evaluare a rezultatelor colare ale elevilor in invaamantul romanesc a fost supus unor transformari semnificative in ultimii ani . Aceste schimbari au avut loc atat in plan conceptual, cat si in plan metodologic . S-a extins gama metodelor de evaluare, vorbindu-se insistent despre complementaritatea metodelor tradiionale cu altele noi , moderne. Sistemul tehnicilor si instrumentelor de evaluare s-a imbogait , integrandu-se in probele de evaluare itemi obiectivi , semiobiectivi si subiectivi in concordana cu complexitatea competenelor si performanelor vizate prin programe si manuale scolare. Din perspectiva abordarii curriculare si sistemice a procesului de invaamant , evaluarea face parte integranta dintr-un tot , nu trebuie tratata izolat , ci in stransa corelatie cu celelalte activitati prin care se realizeaza procesul de invatamant , cu predarea si invatarea . Pe de alta parte , metodele , tehnicile si instrumentele de evaluare nu pot fi dissociate de celelalte variabile ale evaluarii ( ce se evalueaza ) , obiectivele educationale , strategiile evaluative etc.Toate acestea sunt ca elementele unui puzzle: pentru a-i intelege sensul , trebuie sa-i ordonezi partile! Intotdeauna mi-am pus urmatoarele intrebari : de ce evaluez ? , ce doresc sa evaluez ? , cui serveste evaluarea ? , cand evaluez ? , cum evaluez ? . Raspunsurile la aceste intrebari trebuie sa fie in consens cu tendintele de modernizare a evaluarii scolare si cu caracteristicile actuale ale conceptului de evaluare . Doresc ca evaluarea sa devina o activitate pusa in slujba unei invatari mai eficiente , care sa permita un feed-back permanent asupra actiunii educationale cotidiene in raport cu intentiile sau proiectele . Lucrarea cuprinde trei capitole si introducere : - in introducere am prezentat motivarea alegerii temei , pentru a reliefa importanta tehnicilor si instrumentelor de evaluare in clasele primare ; - Capitolul I Schimbari semnificative in sistemul de evaluare prezinta pe larg transformarile din sistemul de evaluare , incepand din 1998 ; - Capitolul II Metode traditionale si metode moderne , complementaritatea lor prezinta succinct fiecare metoda traditionala si moderna in parte , cu avantajele si dezavantajele fiecareia . - Capitolul III Tehnici si instrumente de evaluare . Aplicatii descrie pe larg tehnica si instrumentul de evaluare , precum si exemple de itemi si instrumente de evaluare . Sunt prezentate diverse lectii si probe de evaluare cu rezultatele lor , precum si cercetarea propriu- zisa cu rezultatele ei .

TEHNICI SI INSTRUMENTE DE EVALUARE IN

CLASELE PRIMARE

CAP .I SCHIMBARI SEMNIFICATIVE IN SISTEMUL DE EVALUARE Practica educationala se afla intr-o perioada de tranzitie accelerate de la ceea ce unii autori numesc invatamantul traditional spre invatamantul modern . Tendintele innoitoare se manifesta in domeniul evaluarii . In zilele noastre , modernizarea evaluarii se realizeaza intr-un ritm foarte rapid , cel putin la nivel theoretic . Conceptiile care s-au succedat in domeniul evaluarii sunt dispuse astfel in timp : 1. Evaluarea comparativa la care functia principala era de a clasa elevii , de a acorda diplome dupa nivelul lor de reusita raportandu-i pe unii la altii ; 2. Evaluarea prin obiective sau evaluarea criteriala care are ca rol sa furnizeze informatii permitand elevilor sa se situeze in raport cu atingerea obiectivelor si oferind situatii de ameliorare ; 3. Evaluarea corectiva care propune o noua paradigma nu numai decizionala ci si informationala , are ca scop sa ofere elevului informatii suplimentare in functie de dificultatile constante pentru a-i facilita invatarea ; 4. Evaluarea constientizata aceasta conceptie corespunde unui demers dominant pedagogic care privilegiaza participarea elevului si autonomia acestuia . Ea ii furnizeaza repere explicite cu scopul de a lua in maini propria transformare fiind constient de propriile dificultati . Aceasta miscare , spun specialistii , trebuie insotita de o crestere a practicilor de reglare , dar si de o modificare fundamentala de mentalitate . Accelerarea trecerii spre o evaluare mai moderna este generate de mai multi factori , cum ar fi : - cresterea rolului sistemelor de invatamant in dezvoltarea ratiunilor si pentru viitorul acestora . Aceasta idee este accentuate din ce in ce mai mult de specialisti odata cu trecerea de la societatea moderna spre societatea post-moderna ; - amplificarea achizitiilor obtinute de psihologie, fiziologie, sociologie si alte stiinte strans legate de pedagogie ; - transferul in domeniul invatamantului al ideilor innoitoare promovate de teoria generala a sistemelor , teoria actiunii eficiente , teoria comunicarii , teoria informatiei etc . In ultimele decenii modernizarea a vizat diverse compartimente ale procesului de invatamant , cum ar fi : - prelungirea duratei scolaritatii obligatorii; - flexibilitatea structurilor scolare ; - inovarea continuturilor ; - elaborarea teoriei obiectivelor educationale ; - modurile de organizare si proiectare a invatamantului ; - modernizarea metodelor , a strategiilor didactice ; - formarea formatorilor ( M . Manolescu , : ,, Evaluarea scolara un contract pedagogic ,,Editura Fundatiei ,,D. Bolintineanu , 2002 , pag .43 ).

In prezent cea care are prioritate la modernizare si este bazata pe idei innoitoare din teoria pedagogica este evaluarea . 1. Elementele schimbarii : -inlocuirea notelor cu calificative : Foarte Bine , Bine , Suficient , Excelent -renuntarea la mediile generale anuale ; -prezentarea rezultatelor scolare sub forma descriptive ; -renuntarea la premii si inlocuirea acestora cu alte distinctii . 2. Motivatia schimbarii : -notele de la 1-10 reprezinta simboluri , fiind acordate de cadrul didactic in functie de experienta sa ; -calificativele reprezinta ele insele aprecieri ale rezultatelor elevilor ; -in sistemul traditional de notare pe scara de 10 trepte nu se pot elabora criterii relevante, unitare si diferentiatoare pentru acordarea fiecarei note ; -sistemul de apreciere prin calificative bazat pe descriptori de performanta asigura , compatibilitate intre rezultatele aceluiasi elev si o mai mare usurinta de utilizare ; -sistemul de apreciere prin calificative permite o evaluare obiectiva , pe niveluri de performanta : minima , medie , maxim 3. Inregistrarea rezultatelor scolare : -evaluarea trebuie sa aiba un caracter formative ; -inregistrarea rezultatelor in cataloage se realizeaza ca rezultat al mai multor evaluari ; -calificativul consemnat in catalog este rezultatul mai multor evaluari ; -se pot consemna in catalog calificativele obtinute la evaluari cu un grad mai mare de complexitate ; -evaluarea trebuie realizata ritmic ; -calificativele se trec in catalog astfel : F.B./ data etc. Calificativul semestrial la fiecare disciplina va fi decisive astfel : -se aleg calificative cu referinta cea mai mare, acordata in timpul semestrului ; -in perioada de recapitulare , sistematizare/ evaluare de la sfarsitul semestrului cadrul didactic opteaza pentru unul din cele doua calificative ; -un elev este declarat promovat la o disciplina daca a obtinut cel putin semestrial sufficient. Calificativul anual la fiecare disciplina va fi unul dintre calificativele semestriale , stabilit de cadrul didactic pe baza urmatoarelor criterii orientative : -progresul sau regresul in performanta elevului ; -raportul efort- performanta realizata ; -cresterea sau descresterea motivatiei elevului ; -realizarea unor sarcini suplimentare ( din programul suplimentar sau de recuperare ). La sfarsitul anului elevii nu mai primesc premii , ci distinctii stabilite de Consiliul profesoral al scolii . Se pot acorda , spre exemplu : ,,Diploma pentru rezultate deosebite la ,,. 4. Utilizarea descriptorilor de performanta si a grilei de corectare / apreciere -descriptorii de performanta sunt criterii de evaluare ;

-descriptorii de performanta se refera la competente /capacitati / subcapacitati formulate prin obiectivele cadru si de referinta din Curriculum National ; pentru fiecare capacitate/ subcapacitate s-au elaborat descriptori corespunzatori calificativelor Foarte Bine , Bine , Suficient ; -descriptorii descriu ceea ce ar trebui sa faca un elev pentru a obtine un anumit calificativ ; -pentru obiectivele cadru si de referinta prevazute in programele scolare au fost elaborati descriptori de performanta de catre Serviciul National de Evaluare si Examinare; -fiecare cadru didactic isi poate elabora descriptori de performanta in functie de situatia educationala concreta de evaluare , indeosebi in cazul evaluarilor reprezentative , cu un grad mare de complexitate ( de exemplu la sfarsit de capitol) . Descriptorii de performanta vizeaza capacitati/ subcapacitati si nu sunt acelasi lucru cu grila de corectare si apreciere ( grila vizeaza itemii unei probe). Pasii sunt urmatorii intr-un demers de elaborare a descriptorilor : -se formeaza o capacitate /subcapacitate dedusa din obiectivele cadru si de referinta pe care cadrul didactic doreste sa o evalueze ( obiectiv de evaluare exprimat in termini comportamentali ); -sa elaboreze descriptori de performanta pe trei niveluri : F.b., B. , S . relative la capacitatea / subcapacitatea vizata ; - se aplica o proba de evaluare ; - se evalueaza lucrarile pe baza unei grile de corectare si apreciere ( grila vizeaza itemii). Calificativul ,, Excelent ,, : Principii pentru acordarea calificativului ,, Excelent ,, : 1. Realizarea de catre elev in mod constant a unor sarcini suplimentare ; 2. Obtinerea unor performante in activitati extrascolare ; 3. Valorificarea la clasa a unor experiente dobandite in activitati extrascolare ; 4. Realizarea unor sarcini care decurg din obiectivele curriculare ale anilor superiori ; 5. Manifestarea unei motivatii pozitive si constante pentru invatare ; 6. Manifestarea unor interese specifice pentru o disciplina , concretizate in activitati si/ sau produse . Calificativul excellent se acorda astfel : -conditia obligatorie pentru acordarea calificativului ,,excellent ,, este ca elevul sa aiba calificativul ,, Foarte bine,, la disciplina respective pe ambele semestre scolare, rezultat numai din ,,Foarte bine,, si ,,Bine,, -calificativul ,,Excelent,, nu se acorda pentru o anumita sarcina de lucru sau in urma aplicarii unui instrument de evaluare similar; -prin calificativul ,,Excelent,, aprecierea elevilor se face globala la sfarsitul anului; -la o disciplina calificativul ,,Excelent,, nu apare in rubricile cataloagelor sau carnetelor de elev , ci in spatial destinat ,,mediei generale actuale,, ; -acordarea calificativalui ,,Excelent,, se realizeaza in Consiliul profesoral la propunerea invatatorului / institutorului clasei . Cu aceasta ocazie va face o scurta justificare orala a fiecarei dintre propunerile sale .

5. Evaluarea traditionala evaluarea moderna ; analiza comparative Evaluarea traditionala : -expresiile cele mai frecvente folosite pentru denumirea activitatii de evaluare sunt : examinare, verificare, ascultare, control, chiar daca aceasta activitate se desfasoara intr-un context cotidian , si nu la finalul unui program de instruire ; -apreciera scolara sau verificarea se constitue ca moment separat de activitatea de predareinvatare ; -actioneaza cu precadere periodic , realizand , de regula , o evaluare sumativa; -este sinonima cu aprecierea clasica , cu notatia sau corectia , cu controlul continuu al invatarii scolare ; -se finalizeaza cu clasificarea (clasamentul elevului-evaluare comparativa) ; -nota sau calificativul sanctioneaza invatarea de catre elev ; -selecteaza si exclude anumite domenii ale invatarii : atitudini , comportamente , trasaturi de personalitate , etc ; -este centrata pe cunostinte ; -notarea este un scop in sine , un mijloc de clasificare sau de certificare -este sinonima cu notiunea de control al cunostintelor ; -evaluatorul constat , compara si judeca ; este centrata deci pe elev si apreciaza conformitatea cunostiintelor predate cu o scara de valori care este lasata la aprecierea profesorului si care ramane in mare parte implicita , nu se comunica elevilor ; -incrimineaza doar elevul nu si criteriile de apreciere desi de multe ori criteriile sunt insuficient definite sau confuze etc ; Evaluarea moderna : -este asociata grijii fata de masurarea si aprecierea rezultatelor ; -nu este un scop in sine , un simplu control , ci se realizeaza in vederea adoptarii unor decizii si masuri ameliorative; -pune accent pe problemele de valoare si pe emiterea judecatii de valoare -acorda preponderenta functiei educative a evaluarii; -incearca sa devina o interogatie globala , preocupata de promovarea aspectului uman in general; -acopera atat domeniile cognitive cat si pe cele afective si psihomotorii ale invatarii scolare; -se ocupa atat de rezultatele scolare cat si de procesele de predare si invatare pe care le implica -se constituie parte integranta a procesului didactic , nu mai este privita din exteriorul acestuia; -dezvolta tot timpul o functie de feed-back pentru elev, -tinde sa informeze si personalul didactic asupra punctelor tari si punctelor slabe ale eforturilor depuse , asupra eficientei didactice ; -isi asuma un rol activ , de transformare continua a proceselor de predare si de invatare , ,de interventie formativa ; -devine un proces continuu si integrat organic procesului de instruire , -evaluarea devine un mijloc de comunicare de informatii asupra stadiului invatarii , in vederea ameliorarii sau reorganizarii acesteia ;

-evalueaza elevii in raport cu o norma , cu criterii dinainte formulate ; -aceste criterii sunt cunoscute si de evaluator si de evaluat; -solicita o diversificare a tehnicilor de evaluare , a metodelor si cresterea gradului de adecvare a acestora la situatii didactice concrete , -vizeaza deschiderea evaluarii spre mai multe perspective ale spatiului scolar ( competente relationale ,comunicare profesor-elev , disponibilitati de integrare sociala ) ; -centreaza evaluarea pe rezultate pozitive , fara a sanctiona in perfomanta pe cele negative ; -elevul devine partener cu drepturi egale , intr-o relatie educationala care are la baza un contract pedagogic ; -ofera transparenta si rigoare metodologica ; -cauta sa aprecieze si eficacitatea ansamblului de procese care trebuie sa conduca la invatare ;

CAP. II METODE TRADITIONALE , METODE MODERNE , COMPLEMENTARITATEA LOR

S-a extins gama metodelor de evaluare folosite de cadrele didactice la clasa , vorbinduse insistent despre complementaritatea metodelor traditionale ( evaluari orale , scrise ,etc) ; cu altele noi , moderne ( portofoliul , proiectul , investigatia , autoevaluarea etc ) ce prezinta de fapt alternative in contextul educational actual , cande se cere cu insistenta deplasare accentului de la evaluarea produselor invatarii la evaluarea produselor cognitive ale elevului in timpul activitatii de invatare. 1. METODE TRADITIONALE : 1.1 Evaluarea finala Evaluarea orala se realizeaza printr-o conversatie , prin care cadrul didactic urmareste cantitatea si calitatea procesului de invatare realizat de elev . Conversatia poate fi individuala , frontala sau combinata ; Intrebarile formulate de cadrul didactic nu se soldeaza intotdeauna cu notari. Cel mai adesea fac parte integranta dintr-o metoda de invatamant , si in acelasi timp , dintr-o evaluare formativa. Ele permit sa se detecteze punctele de interes , sa se verifice rapid gradul de intelegere , sa motiveze reflectia , sa succite activitatea de grup. Evaluarea orala , in forma sa traditionala se numea ascultare iesire la tabla .Astazi poate avea diferite forme , de la raspunsuri la cateva intrebari ale profesorului la un discurs oral de o anumita marime si durata . Evaluarea orala impregnata de subiectivism mai mult decat oricare dintre celelalte modalitati de evaluare. In evaluarea orala se manifesta cu pregnanta factorii variabilitatii notarii , in toata complexitatea lor : efectul de ordine , de contrast ,Halo , Pygmalion etc. Cu toate acestea , la multe discipline evaluarea orala ramane forma evaluativa esentiala , intrucat se potriveste cel mai bine cu specificul acestora : limba materna , limbile straine , logopedie etc. Evaluarea orala beneficiaza de calitatile / caracteristicile limbajului oral : -este mult sustinut prin stimulatiile pe care le implica cunoasterea prin cooperare ce intervine datorita inserarii de observatii , adaugiri , corecturi etc. -exprimarea vorbirii elevului are un caracter adresativ pregnant , ceea ce face sa creasca eficienta comunicarii ; -rolul de subiect initiator sau de obiect-receptor al comunicarii alterneaza continuu , ceea ce contribuie la activarea fiecaruia si la imbogatirea continutului discutiilor . In limbajul oral este realizata maximal expresivitatea : a) prin mijloace lingvistice : - intonatia , - accentul , - alegerea cuvintelor si modul de frazare , - lungimea frazelor si modul lor de structurare , - gesturile , - mimica , - postura . Avantaje si dezavantaje Avantaje : - Recupereaza naturaletea si normalitatea unei relatii specific umane ; - Se realizeaza o comunicare deplina intre cadrul didactic si elev , intre acesta si clasa ; - Favorizeaza dezvoltarea capacitatii de exprimare orala a elevilor ;

Feed-back-ul este mult mai rapid ; Ofera posibilitatea de a clarifica si corecta imediat eventualele erori sau neintelegeri ale elevului in raport cu un continut specific ; Permite flexibilitatea si adecvarea modului de evaluare prin posibilitatea de a alterna tipul intrebarilor si gradul lor de dificultate in functie de calitatea raspunsurilor oferite de elev / elevi ; Formularea raspunsurilor urmeaza logica unui discurs oral , ceea ce ofera mai multa libertate de manifestare a originalitatii elevului , a capacitatii sale de argumentare , Evaluarea devine in principal o activitate de invatare , corectare , intarire , sistematizare si aplicare a cunostintelor dobandite de catre elev , Permite observarea , de catre evaluator , a punctelor ,,tari,, si a ,,punctelor slabe,, ale elevului intrucat contactul direct permite o interactiune reala profesor-elev ; Faciliteaza evaluarea inclusiv a unor trasaturi de personalitate , maniere , toleranta la stres , raportul dintre aparenta / prezenta , vivacitatea ideilor , structura si calitatea limbajului : vorbit , influenta altor persoane etc. ; Ambianta sociala specifica evaluarii orale favorizeaza fenomenul ,,de contagiune ,, sau de sugestie colectiva , ceea ce face ca in timpul conversatiei sau dialogului mai multi participanti sa adere simultan la aceleiasi idei , opinii si atitudini ca fiecare in parte sa se simta stimulat ; Consum redus de timp didactic ; Permite accesul la detalii , prin intrebari suplimentare ; Realizeaza un feed-back prompt de mare suport pentru profesor si elev ; Creeaza posibilitatea unei profunde cunoasteri , in timp , a elevilor de catre profesor si invers ; Verificarile orale permit evaluarea mai multor aspecte ale performantelor scolare ale elevilor decat alte metode . Se verifica , spre exemplu , modul de exprimare a elevilor , logica expunerii, spontaneitatea dictiei , fluiditatea exprimarii etc. ; Ii deprinde pe elevi cu comunicarea orala , in conditiile in care trebuie pus mare accent pe acest aspect in zilele noastre ; Indeplineste si functii de invatare prin repetarea si fixarea cunostintelor prin intarirea imediata a ceea ce elevii au invatat .

Dezavantaje : -Intervin o multitudine de variabile care afecteaza obiectivitatea ascultarii orale : starea de moment a profesorului /evaluatorului , gradul diferit de dificultate a intrebarilor formulate , starea psihica a elevilor a elevilor etc. ; -Se realizeaza o ,,ascultare,, prin sondaj ; -Gradul de dificultate a intrebarilor este diferit de la un elev la altul ; -Performanta elevului este afectata de starea emotionala a elevului in momentul raspunsului ; -Evaluarea orala ofera / asigura un grad scazut de validitate si fidelitate ; -Se consuma mult timp in cazul in care se evalueaza toti elevii ; -Examinarile orale nu evalueaza aceleasi calitati ca si probele scrise , in sensul ca ceea ce stie elevul , deci cunostintele acestuia , nu sunt singurele criterii care conteaza ; intervin si

alte criterii ceea ce genereaza o mare variabilitate si instabilitate de la un candidat / elev la altul ; -Exista riscul de a crea probleme , de a genera erori , mai ales daca nu se planifica riguros desfasurarea evaluarii orale ; -Acest tip de evaluare solicita elevului sa raspunda verbal la o sarcina transmisa cu sau fara elemente auxiliare de sprijin . Referitor la acest aspect , Hotyat considera ca ,,putini sunt oamenii / evaluatorii atat de stabili / echilibrati incat sa tina balanta judecatii lor la acelasi nivel in ciuda oboselii ,, ( e vorba de evaluari tip sumativ ) ; -Evaluarile realizate pe baza examinarilor orale prezinta un grad ridicat de varietate intraindividuala ( la acelasi evaluator , dar in momente diferite ) si interindividuala ( de la un evaluator la altul ) ; -Obiectivitatea evaluarilor de acest tip este influentata de gradul diferit de dificultate a intrebarilor formulate , de la un elev la altul , variatia starii afective a examinatorului , comportamente evaluative diferite in momente diferite ; -Sub presiunea stresului nu se ofera decat o imagine aproximativa a usurintei de a gandi , a comportamentelor reale , atitudinilor subiectilor ; -Examenele orale furnizeaza rar rezultate fidele si pertinente . Forme specifice de evaluare orala Formele specifice de evaluare orala cele mai frecvent folosite sunt : -Intrebarea / intrebarile , -Interviul ( structurat sau nestructurat ) , -Chestionarul oral , -Eseul oral , -Dizertatia orala , -Sustinerea orala a portofoliului. In ciuda tuturor dezavantajelor limitelor si a riscurilor pe care le presupune , evaluarea orala va continua , fara indoiala , sa fie folosita inca mult timp si frecvent . La baza conversatiei euristice stau intrebarile .Acestea sunt instrumente elementare , cele mai uzuale , intalnite deosebit de frecvent , in cele mai diverse situatii evaluative , indiferent de modalitatea de evaluare . In teoria si practica pedagogica au existat preocupari sistematice pentru identificarea unor recomandari si reguli utile in redactarea intrebarilor . Pentru folosirea eficienta a intrebarilor , cadrul didactic trebuie sa cunoasca : -tipologia acestora ; -clasificarea lor ; - caracteristicile ; -functiile intrebarilor . Evaluarea orala : o necesitate ? Specialistii de prestigiu in domeniu afirma ca evaluarile orale sunt o necesitate obiectiva , in general , dar sunt obligatorii indeosebi la disciplinele sau domeniile in care trebuie evaluat comportamentul limbajului oral : citire , lectura , actorie etc. Intensitatea recurgerii la evaluarea orala se face prin raportare la : - Obiectivele evaluarii in situatia concreta / data ; - Tipul de evaluare promovat ; - Numarul elevilor evaluati ; - Timpul disponibil si resursele materiale alocate ;

Tipul de informatie pe care profesorul doreste sa o obtina prin raspunsurile elevilor ; Natura si specificul disciplinei etc .

1 .2. Evaluarea prin probe scrise In prezent , spre deosebire de evaluarea orala care este in regresie , evalurea scrisa este in crestere . Aceasta apeleaza la suporturi scrise , concretizate in fise de munca independenta , lucrari de control , teze etc. Elevii prezinta achizitiile dobandite in absenta unui contact direct cu cadrul didactic . Din punct de vedere psihic , evaluarile de acest tip beneficiaza de caracteristicile limbajului scris : -este mai pretentios decat limbajul oral , - necesita o activitate de elaborare a textului ( fraze , propozitii ) in raport cu cerinta exprimata ; - nu permite dialogul , prin urmare posibilitatea de a reveni pentru corecturi si corectari este exclusa ; - este reglementat mai sever , nu permite discontinuitati , erori gramaticale , licente de exprimare ; - raspunsul scris trebuie sa se conformeze la maximum normelor de sistematizare si claritate , sa respecte cerintele de conciziune ; -intervin eforturi deliberate de construire a frazelor si dispunere a normelor gramaticale . Modalitati de realizare a evaluarilor prin probe scrise Principalele modalitati folosite sunt : -Probe scrise de control curent . Acestea cuprind 1-2 intrebari din lectia de zi si dureaza max. 15-20 de minute. Lucrarile de acest gen au rol de feed-back atat pentru elev cat si pentru cadrul didactic. Cerintele pot viza atat reproducerea celor invatate , precum si exercitii de munca independenta ; - Examinarile scurte de tip obiectiv , cu durata de 5 minute : se dau 4-6 intrebari la care elevii raspund in scris succesiv. Corectarea se poate face fie de elevii insisi prin raportare la model ( comparare cu raspunsurile corecte ) oferite , fie de cadrul didactic , fie de colegi , prin schimbarea lucrarilor ; - Lucrari scrise /probe aplicate la sfarsitul unui capitol. Acest tip de probe acopera prin itemii formulati , elemente esentiale , reprezentative ale capitolului respectiv. Ele verifica si evalueaza indeplinirea tuturor obiectivelor terminale ale capitolului respectiv . Indeplinesc o functie diagnostica ; - Lucrari scrise semestriale ( teze ). Acestea cuprind o arie mai mare de continuturi decat cele realizate la sfarsit de capitol ( tema , unitate de invatare ). Indeplinesc functie diagnostica si prognostica . Avantaje : - Se pune mai bine in evidenta capacitatea de gandire a elevului decat prin exprimarea orala , - Permite examinarea unui numar mai mare de elevi pe unitatea de timp ; - Face posibila compararea rezultatelor , data fiind identitatea temei pentru toti elevii ; -Ofer elevilor timizi posibilitatea de a expune nestanjenii rezultatele , ceea ce au invat, - n funcie de context se poate asigura anonimatul lucrrilor i in consecin , realizarea unei aprecieri mai putin influenat de prerea pe care profesorul i-a format-o asupra elevului ( fie pozitiv , fie negativ : efectele Halo sau Pygmalion ) ;

- Permite raportarea rezultatelor la un criteriu unic de validare ; -Ofer posibilitatea elevului de a emite judeci de valoare mult mai obiective , ntemeiate pe existena unor criterii de evaluare clar specificate ; - Ofer elevilor posibilitatea de a-i elabora independent rspunsul ntr-un ritm propriu, - Diminueaz strile tensionale de stres , care pot avea un impact negativ asupra performanei elevilor timizi sau cu anumite probleme emoionale ; - Protejeaz elevul de caracterul agresiv i stresant determinat de prezena nemijlocita a evaluatorului ; - Asigura posibilitatea administrarii timpului si spaiului; - Permite elevului sa obina / realizeze o imagine mai realista asupra propiei prestaii si performane in raport cu sarcina , problema de rezolvat ; - Creeaza elevului sentimentul ca ceea ce a realizat / rezolvat s-a produs prin fore proprii - Ofera ansa / ocazia de a reveni , de a corecta greelile de care i-a dat seama mai tarziu; - Crete posibilitatea preocuparii pentru aspecte precum stilul , concepia , estetica lucrarii , inuta editoriala , originalitatea , creativitatea etc. Dezavantaje : Comparativ cu examinarile orale , verificarea prin probe scrise nu permite ca unele erori ale elevului in formularea raspunsurilor sa fie lamurite si corectate pe loc de catre evaluator ; - Nu este posibila orientarea / ghidarea elevilor prin intrebari suplimentare catre un raspuns corect si complet ; - Cand continutul probelor nu acopera intreaga problematica curriculara ce trebuie evaluata , creste rolul intamplarii in evaluarea rezultatelor ; - Implica un feed-back mai slab , eventualele erori sau raspunsuri incomplete neputand fi operativ eliminate / corectate prin interventia profesorului ; - Momentul corectrii i validrii rezultatelor se realizeaz cu relativ ...................; - Nu sunt posibile replierele , revenirile , ...ntoarcerile in cazul unor erori nesesizate la timp ; - Aspectele privind logica discursului , stilul personal , competene lingvistice ale elevului ies mai pregnant .... .eviden , fiind taxate de evaluator i , ca atare , influeneaz calificativul general / nota final acordat . ...... concluzie , evalurile orale i evalurile scrise au particulariti distincte. Ca atare, se impune cerina ca fiecare dintre acestea s fie cunoscute i respectate la clas de ctre cadrul didactic. Cu toate acestea , ele trebuie privite ca modaliti evaluative complementare i nu exclusiviste. Pe de alt parte , avand ........ vedere particularitile limbajului oral ,se impune ca acestea s nu fie transpuse ......scris .......formularea ...ntrebrilor i nici a rspunsurilor, ................produce un efect de superficialitate . Spre exemplu , o cerin formulat astfel : ,,Facei caracterizarea personajului .....din opera ....,, nu deranjeaz foarte tare , iar imprecizia poate trece neobservat in cazul unei evaluri orale , ...ns in situaia unei evaluri scrise asemenea formulare nu .........are locul. De asemenea , cadrul didactic trebuie s contientizeze faptul c at.....t evalurile orale cat i evalurile scrise nu acoper nici separat , nici ...mpreun ...ntreaga realitate

educaional supus evalurii. ..n consecin , ele trebuie completate i cu alte forme de evaluare pedagogic. 1.3 Evaluarea prin probe practice Evaluarea practic este posibil i necesar ......... la disciplinele care ...n mod tradiional s-au centrat pe evaluare practic ( este cazul educaiei tehnologice , educaiei plastice , educaiei muzicale , educaiei fizice ) , dar i la disciplinele predominant teoretice , axate p.......n nu demult pe o evaluare teoretic. Spre deosebire de evaluarea oral i cea scris , care realizeaz cu deosebire o evaluare cantitativ i calitativ a produsului ...nvrii elevilor , evaluarea practic se excercit i asupra procesului de ...nvare care a condus la acel produs final . Examinrile prin probe practice realizeaz verificarea modului ...n care elevii efectueaz diferite lucrri specifice unor obiecte de ..nvmant . Este folosit , ...ndeosebi , pentru verificarea coninutului experimental i practic al instruirii. Pentru realizarea cu succes a unei activiti practice , ..nc de la ..nceputul secvenei de ..nvare elevii trebuie avizai asupra urmtoarelor aspecte : Tematica lucrrilor practice : - Etapele ce trebuie parcurse p...n la obinerea produsului final ; - Modul ..n care acestea vor fi evaluate ( baremele de corectare i de notare sau apreciere- respectiv criteriile de reuit ) ; - Condiiile care sunt oferite elevilor pentru realizarea activitii respective : aparate , dispozitive , spaii etc. ( I. Neacu , A. Stoica , 1996 , pag. 76 ). Variante / tipuri specifice ale evalurilor practice - Activitile experimentale. Sunt specifice ...n contextul disciplinei cu caracter practicexplicativ ; - Analiza produselor activitii elevilor. Este o variant a evalurii practice , care se focalizeaz numai pe produsul final al unei secvene educaionale parcurse de elev. Prin produs al activitii elevului se ...nelege tot ceea ce realizeaz el ..n coal i ..n afara ei. ...ncep..nd de la cele mai simple forme pe care le ..mbrac realizrile acestuia, cum ar fi temele pentru acas , i p...n la cele mai complexe , at...t rezultate ale activitii intelectuale ( eseuri , compuneri , poezii , monografii etc. ) , c....t i cele practice . Probele practice , ..n msura ...n care sunt bine concepute , relev ..n modul cel mai elocvent ceea ce elevii cunosc i pot s fac. Pentru cadrul didactic rmane o consecin fundamental dimensionarea unor probe , care , ..n mod indirect , dar decisiv , pot s pun ..n eviden ceea ce sunt capabili s realizeze elevii. 1.4. Testul docimologic Testele sunt probe ...n care coninutul i condiiile de realizare sunt constante. Testul constituie un instrument de verificare cu structur i ..nsuiri specifice. Prin forma de examinare adoptat , testul este fie o prob oral sau practic fie , de cele mai multe ori , o prob scris. Caracteristica esenial a testelor docimologice este prelungirea evalurii dincolo de interpretarea ca atare a rezultatelor i concretizarea ..ntr-o not colar care permite clasificarea , ierarhizarea elevilor , ameliorarea etc.

Testele docimologice se deosebesc de examene prin faptul c presupun o munc meticuloas de pregtire , iar secvenele procedurale sunt foarte stricte. Ele permit ..ns standardizarea condiiilor de examinare , a modalitilor de notare , aduc...nd un spor de obiectivitate. Testele au avantajul c permit verificarea ...ntregii clase ..ntr-un timp foarte scurt. Ele ..ncearc s acopere esenialul din ...ntreaga materie de asimilat i determin formarea unor deprinderi de ..nvare sistematic la elevi. ...n schimb , ca dezavantaje, amintim faptul c testele favorizeaz o ..nvare ce apeleaz la detalii , la secvene informaionale izolate i nu stimuleaz formarea capacitailor de prelucrare a acestora , de sintez sau de creaie. Elaborarea unui test docimologic constituie o activitate dificil i presupune parcurgerea mai multor etape -Precizarea obiectivelor , realizarea unei concordane ..ntre acestea i coninutul ..nvm..ntului , - Documentarea tiinific identificarea i folosirea surselor ce conduc la o mai bun cunoatere a problematicii vizate , - Avansarea unor ipoteze , prin conceperea sau selecionarea problemelor reprezentative ale ....ntregului coninut asupra cruia se face verificarea , - Experimentarea testului , adic aplicarea lui la o populaie determinat , - Analiza statistic i ameliorarea testului . Itemii alei in vederea includerii lor ...n testare trebuie s acopere o parte c....t mai important din coninutulde examinat i s nu realizeze doar o examinare prin sondaj . ....n concluzie , evaluarea tradiional se caracterizeaz prin : - expresiile cele mai frecvente folosite pentru denumirea activitii de evaluare sunt : examinare , verificare , ascultare , control , chiar dac aceast activitate se desfoar ...nr-un context cotidian ,i nu la finalul unui program de instruire : - aprecierea colar sau verificarea se constitue ca moment separat de activitatea de predare- ....nvare ; - acioneaz cu precdere periodic , realiz...nd , de regul , o evaluare sumativ ; - este sinonim cu aprecierea clasic , cu notaia sau corecia , cu controlul continuu al .....nvrii colare ; - se finalizeaz cu clasificarea ( clasamentul elevilor ) ( evaluare comparativ ) ; - nota sau calificativul sancioneaz ....nvarea de ctre elev ; - este centrat pe cunotine ; - selecteaz i exclude anumite domenii ale ...nvrii mai greu de evaluat : atitudini , comportamente , trsturi de personalitate etc. ; - este sinonim cu noiunea de control al cunotinelor ; - evaluatorul constat , compar i judec ; este centrat deci pe elev i aprecieaz conformitatea cunotinelor predate ( lecia ....nvat ) cu o scar de valori care este lsat la aprecierea profesorului i care rm....ne ...n mare parte implicit , nu se comunic elevilor ; - incrimineaz doar elevul nu i criteriile de apreciere dei de multe ori criteriile sunt insuficient definite sau confuze etc. 2. METODE MODERNE , ALTERNATIVE I COMPLEMENTA

Metodele moderne specifice la ora actual ...nvm...ntului rom...nesc preuniversitar sunt : -Observarea sistematic a comportamentului elevului fa de ..nvare ,fa de ...nvare, fa de activitatea colar ; -Portofoliul ; - Proiectul - Investigaia - Autoevaluarea . 2.1 Observarea sistematic a comportamentului elevului fa de ..nvare , fa de activitatea colar ..n general Aceast metod cu mari resurse de cunoatere a elevului ...n raport cu interesele i preocuprile acestuia , cu motivaia pentru studiu i cu posibilitile sale raportate la cerinele vieii colare , nu este , din pcate , suficient valorificat ...n practica colar. Pe de alt parte , aceast metod nu a beneficiat i nu beneficiaz ...nc de abordri teoretice pertinente din partea specialitilor i , ca atare ,i apelul la resursele ei formative i ameliorative este sporadic . Observarea este o practic din ce ..n ce mai folosit de fiecare dat c....nd informaiile care trebuie primite privesc nu numai abilitile motrice , dar i obiceiurile i personalitatea elevilor , atitudinile sociale sau comportamentul ..n public. .....ntr-un cuv...nt , observarea devine util , nu numai necesar , c...nd evaluarea scris sau oral ne furnizeaz date pariale sau incomplete. Ea permite urmrirea intenionat i ...nregistrarea exact a diferitelor manifestri comportamentale ale individului , ca i contextul situaional al comportamentului . Din perspectiv psihologic , observaia este , o percepie dirijat . Ea ,,se definete ca activitate perceptiv intenionat , orientat spre un scop , reglat prin cunotine generale , organizat i condus sistematic , contient i voluntar ,, ( P.P. Neveanu , Psihologie , 1993 , pag . 42 ). Observarea se realizeaz de obicei asupra unor realiti educationale mai complexe , ceea ce presupune c : - Observarea este derulat ..n timp, - Prezint anumite faze , - Este necesar un plan de desfurare , cu rol pregtitor dar i de control . Etapele observrii : Pregtirea cadrului didactic ...n vederea observrii , cu mobilizarea resurselor spirituale i tehnici de care dispune , care presupune : - lansarea unei / unor ipoteze , - documentarea ....n problem , - precizarea obiectivului / scopului urmrit , - pregtirea unor aparate , instumente necesare , - Observarea propriu-zis , care presupune : * diminuarea subiectivismului , prin observri repetate i confirmri prin alte ci , * pstrarea caracterului natural al fenomenului studiat , * meninerea discreiei , elevii / elevul trebuie surprins .....n modul su natural de manifestare , s nu tie c este obiect de studiu , * notarea observaiilor s se fac imediat , nu am....nat , dar nu ...n faa elevilor. - Prelucrarea i interpretarea datelor :

* stabilirea elementelor eseniale , * stabilirea raporturilor , a relaiilor cauzale , * desprinderea generalului , a concluziilor . Avantaje i dezavantaje Ca orice metod , observarea are avantaje i limite . Avantajul esenial const ...n surprinderea fenomenelor psihopedagogice ...n ritmul i ...n modul lor natural de manifestare . Dezavantajul const ...n aceea c , dintre toate metodele , se pare c este cea mai subiectiv , fapt ce face absolut necesar completarea datelor obinute cu ajutorul ei cu date obinute prin alte metode . ...n plus , observarea este o metod de evaluare care cere mult timp . Sunt trei tipuri de erori care trebuie evitate : - Efectul Halo , - Ecuaia personal constant , - Eroarea de logic . Recomandri i condiii ale bunei observri ....n contextul evalurii colare , situaiile oobservate trebuie s fie reprezentative ...n raport cu competena msurat / evaluat . ...n practic , ...n calitate de evaluator , cadrul didactic poate organiza clasa ...n aa fel .......... fiecare elev s lucreze individual sau ...n grup. El poate s informeze elevii despre intenia de a-i observa . ....n plus , are avantajul c poate experimenta strategia sa de observare i de a face corecturile care se impun ...nainte de a utiliza sistematic. 2.2 . Portofoliul reprezint un instrument de evaluare complex ce include experiena i rezultatele relevante obinute prin celelalte metode de evaluare. Portofoliul sau ,, raportul de evaluare ,, constituie nu at...t o metod distinct de evaluare , ...... mai ales un mijloc de valorizare a datelor obinute prin evaluri repetate ( I.T. Radu , Evaluarea ..... procesul didactic , E.D.P. , Bucureti , 2000 ) . Portofoliul este un instrument de evaluare care ,, povestete istoria unui elev ,, cum ...l definete Paulson . Din perspectiva acestei accepiuni , a realiza un portofoliu ..nseamn a face o selecie transversal ...... documentele autentice care arat progresele elevului ....n ...nvare . Elevul particip la elaborarea portofoliului su , contribuind , alturi de cadrul didactic , la selecia lucrrilor pe care el ...nsui le apreciaz ca fiind reprezentative pentru progresele sale . Demersul de evaluare cu ajutorul portofoliului dezvolt la elev o contientizare a funciei sale cognitive i o cutare / cercetare personal ( cu ajutorul profesorului ) a mijloacelor pentru a regla propria ...nvare. Portofoliul se vrea o realizare unde elevul se implic i vizualizeaz , contientizeaz progresul su . Proiectarea portofoliului este condiionat de urmtoarele elemente : - Scopul , - Contextul , - Coninutul . Scopul pentru care este proiectat portofoliul va determina structura acestuia . Structura sau elementele componente ale portofoliului sunt , ...n mare parte , definite de cadrul

didactic .Elevul are ...ns libertatea s pun .......propriul portofoliu materialele pe care le consider necesare i care ...l reprezint mai bine . ...n general scopul unui portofoliu este acela de a confirma faptul c ceea ce este cuprins / prevzut prin programele colare reprezint ..... fapt ceea ce tiu elevii sau sunt capabili s fac . ......... determinarea scopului cadrul didactic trebuie s rspund unor ...ntrebri de genel urmtor : - Care este coninutul de ...nvat ..... acest capitol ? Care sunt competenele , capacitile i subcapacitile vizate ? - Ce ar trebui s fie capabili s fac elevii ? - Care sunt atitudinele pe care ar trebui s le dezvolte .... realizarea portofoliului lor ? etc . Dac portofoliul va deveni un instrument de evaluare destinat profesorului , el poate include momentele relevante ale progresului elevului ; dac este destinat s demonstreze prinilor sau comunitii ceea ce elevul tie sau e capabil s fac , atunci vor fi selecionate cele mai bune producii sau cele mai bine realizate activiti ale elevului . Contextul reprezint un alt element esenial de care trebuie s se in seama .... elaborarea portofoliului . C....nd vorbim despre context ne raportm la : - varsta elevilor ; - specificul disciplinei de studiu - cerinele , abilitaile si interesele elevilor Coninutul reprezinta cel mai important element in proiectarea portofoliului. Spre exemplu , un portofoliu la limba si literatura romana ar putea cuprinde : - lucrari scrise curente, - teste criteriale - raspunsuri la intrebari , chestionare - chestionare / interviuri elaborate individual sau in grup - redactari de eseuri pe teme date - creatii literare proprii - contribuii la revista scolii sau la alte reviste - prezentarea unor autori sau de opere literare - postere , colaje , machete , desene , caricaturi etc. Structura si competena unui portofoliu se subordoneaza scopului pentru care a fost proiectat si nu invers iar scopul si criteriile de evaluare se deduc dintr-un portofoliu deja intocmit. Structura ,elementele componente obligatorii si criteriile de evaluare sunt stabilite de profesor , avand ca punct de plecare preocuparile elevilor. 2.3 Proiectul Proiectul este o activitate mai ampla , ce permite o apreciere complexa si nuanata a invaarii , permiand identificarea unor calitai individuale alea elevilor . Este o forma de evaluare puternic motivanta pentru elev . Implica un volum de munca sporit. Se realizeaza atat prin activitatea in clasa , cat si in afara clasei. Proiectul este recomandat atat in evaluarile tip sumativ cat si in evaluari formative. Avand o desfasurare pe durate mai mari de timp , in procesul de evaluare si de autoevaluare pot fi luate in considerare atat produsul final dar si desfasurarea , procesul

invatarii care a condus la acel produs . Activitatea de realizare a proiectului poate fi individuala sau in grup , iar evaluarea poate raporta la munca unui elev sau a unui grup de elevi . Etapele realizarii unui proiect sunt : 1. Alegerea temei ; 2. Planificarea activitatii; - stabilirea obiectivelor proiectului; - formarea grupelor; - alegerea subiectului in cadrul temei proiectului de catre fiecare elev / grup - distribuirea responsabilitatilor in cadrul grupului; - identificarea surselor de informare (manual , proiecte mai vechi , carti de specialitate , reviste de specialitate , persoane sau institutii specializate in doemniu ). 3. Cercetarea propiu-zisa ; 4. Realizarea materialelor ; 5. Prezentarea rezultatelor cercetarii si / sau a materialelor ; 6. Evaluarea : - cercetarii de ansamblu ; - modului de lucru ; - produsului realizat . Aprecierea poate fi analitica , bazata pe criterii bine stabilite , sau globala / logistica. Structura unui proiect In general , un proiect poate avea urmatoarea structura: I. Pagina de titlu , pe care , de obicei , se consemneaza date sintetice de identificare : tema proiectului , numele autorului , perioada in care s-a elaborat proiectul; II. Cuprinsul proiectului care prezinta titlul , capitolele , subcapitolele ; III. Introducerea , prezentarea cadrului conceptual; IV. Dezvoltarea elementelor de continut ; V. Concluziile care sintetizeaza elementele de referinta desprinse in urma studiului temei respective , sugestii , propuneri; VI. Bibliografie; VII. Anexe . Avantaje si limite ale folosirii proiectului ca metoda de evaluare Avantaje : - pune subiectul intr-o situatie autentica de cercetare si actiune ; - cultiva increderea in fortele proprii - stimuleaza creativitatea - cultiva gandirea proiectiva - faciliteaza achizitionarea unor metode de munca specifice - faciliteaza achizitionarea unor tehnici de elaborare si de executie a unei lucrari siinifice , practice. Limite : - minimalizarea rolului profesorului.

2.4 Investigatia Reprezinta o metoda cu puternice valene de invaare de catre elev , dar si un mijloc eficient de evaluare. Investigaia ofera elevului posibilitatea de a rezolva o sarcina de lucru , in mod creator , in situaii de invaare noi sau mai puin asemanatoare cu cele desfasurate intru-un context traditional prin lectia clasica. Rezolvarea sarcinii de lucru de catre elev poate demonstra , in practica , un intreg complex de cunostine si de capacitai. Maniera de folosire a investigaiei trebuie adaptata varstei elevilor si experienei lor intelectuale. Caracteristici eseniale ale investigaiei : este bine delimitate in timp ; reprezinta o posibilitate pentru elev de a aplica in mod creator cunostinele si de a explora situaii noi de invaare solicita elevul in indeplinirea unei sarcini de lucru precise , prin care isi poate demonstra , in practica , un intreg complex de cunostine si de capacitai ; urmareste formarea unor tehnici de lucru in grup si individual , precum si a unor atitudini de tolerana , solidaritate , cooperare , colaborare ; promoveaza interrelatiile de grup si deprinderile de comunicare ; au un pronunat caracter formativ; are un caracter sumativ , angrenand cunistine , priceperi , abilitai si atitudini diverse , constituite pe parcursul unei perioade mai indelungate de invaare. 2.5 Autoevaluarea Autoevaluarea ocupa un loc important in practica evaluatorilor , care se dovedesc din ce in ce mai sensibilizai de implicarea elevului in reglarea invaarii. Explicaia acestei evoluii consta in aceea ca societatea actuala este marcata de individualism si responsabiliarea . Aceste doua caracteristici conduc la considerarea elevului care invaa ca actor si coresponsabil al invatarii sale . In consecina , autoevaluarea devine o componenta a metacogniiei.

CAP. III TEHNICI SI INSTRUMENTE DE EVALUARE . APLICATII 1. Tehnica de evaluare reprezinta modalitatea prin care cadrul didactic declanseaza si oreinteaza obtinerea din partea elevilor a raspunsurilor la itemii formulati . Spre exemplu ,

un item cu alegere multipla va face apel la tehnica raspunsului cu alegere multipla . Elevul va incercui , va bifa sau va marca printr-o cruciulita varianta de raspuns pe care o considera corecta , Un item tip completare de fraza va face apel la tehnica textului lacunar. Elevul va completa spatiile libere din textul respectiv. Prin urmare , fiecare tip de item va declansa o anumita tehnica la care elevul va trebui sa apeleze pentru a da raspunsul sau. O proba cu mai multi itemi poate solicita una sau mai multe tehnci de evaluare , in functie de tipurile de itemi pe care le include : itemii cu alegere duala sau multipla vor declansa tehnica raspunsului la alegere ; itemii tip eseu structurat vor declansa tehnica elaborarii raspunsului in funcie de cerinele exprimate . Tipuri de itemi Din punct de vedere al obiectivitaii in notare , itemii se clasifica in : 1. Itemi obiectivi ; 2. Itemi semiobiectivi ; 3. Itemi subiectivi ; Itemii obiectivi - reprezint componente ale testelor de progres , ...n special ale celor standardizate ; - au obiectivitate ridicat ..n msurarea / evaluarea ...nvrii , - nu necesit scheme de notare detaliate , - punctajul se acord sau nu ...n funcie de marcarea rspunsului corect . Itemii semiobiectivi Principalele caracteristici ale itemilor semiobiectivi sunt : - rspunsul cerut elevului poate fi limitat ca spaiu , form, coninut prin structura enunului /...ntrebrii ; - sarcina este foarte puternic structurat , - libertatea elevului de a reorganiza informaia primit i de a formula rspunsul ...n forma dorit este redus , - pentru a oferi rspunsul corect elevul trebuie s demonstreze nu numai cunoaterea , dar i abilitatea de a structura / elabora cel mai corect i mai scurt rspuns. Itemii subiectivi ( cu rspuns deschis ) Reprezint forma tradiional de evaluare ...n ara noastr . Sunt relativ uor de construit i testeaz obiective care vizeaz originalitatea , creativitatea i caracterul personal al rspunsului . Difereniem trei tipuri de itemi obiectivi : 1. itemi cu alegere multipl , 2. itemi cu alegere dual , 3. itemi tip pereche. Itemii cu alegere multipl ( IAM ) presupun existena unei premise ( enun ) i a unei liste de alternative ( soluii posibile ) . Elevul trebuie s aleag un singur rspuns corect sau cea mai bun alternativ ( ...n al doilea caz , ...n unele variante , sunt necesare instruciuni speciale pentru modul de alegere a celei mai bune alternative / a alternativei complete ) ; celelalte rspunsuri ( incorecte , dar plauzibile i paralele ) se numesc distractori . Itemii cu alegere multipl se folosesc pentru:

a) msurarea rezultatelor ..nvrii la nivel taxonomic inferior ; msurarea cunotinelor acumulate de elevi : * cunoaterea terminologiei ; * cunoaterea elementelor / faptelor tiinifice ; * cunoaterea principiilor ; * cunoaterea metodelor i procedeelor . b) msurarea rezultatelor la nivel superior ( ..nelegere , aplicare ) : * abilitatea de a identifica aplicaii ale faptelor i principiilor , * abilitatea de a interpreta relaia cauz-efect , * abilitatea de a argumenta metode i proceduri. Itemii cu alegere dual (IAD) solicit elevul s selecteze unul din dou rspunsuri posibile: adevrat / fals ; corect / greit , da /nu ; acord / dezacord , general / particular ; varianta 1 / varianta 2; mai mare / mai mic etc. Itemii cu alegere dual pot fi utilizai pentru : recunoaterea unor termeni , date factuale , principii , difereniere ...ntre enunuri factuale sau de opinie ; identificarea de relaii relaiilor de tip cauz efect. Itemii de tip pereche ( ITP ) solicit din partea elevilor stabilirea unor corespondene / asociaii ...ntre cuvinte , propoziii , fraze , litere sau alte categorii de simboluri dispuse pe dou coloane. Elementele din prima coloan se numesc premise , iar cele din a doua coloan reprezint rspunsurile. Criteriul sau criteriile pe baza crora se stabilete rspunsul corect sau enunate / explicitate ...n instruciunile care preced cele dou coloane . Se limiteaz , de obicei , la msurarea informaiilor factuale , baz...ndu-se pe simple asociaii , pe abilitatea de a identifica relaia existent ..ntre dou lucruri /