P. 1
Alfabetul român

Alfabetul român

|Views: 481|Likes:
Published by Mitu-Creţu Gh.
istorie
istorie

More info:

Published by: Mitu-Creţu Gh. on Apr 03, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/23/2013

pdf

text

original

Alfabetul român

Litera Nume A, a a Ă, ă ă Â, â î / î din a B, b be / bî C, c ce / cî D, d de / dî E, e e F, f ef / fe / fî G, g ge / ghe / gî H, h haș / ha / hî I, i i Litera Nume Î, î î / î din i J, j je / jî K, k ca / capa L, l el / le / lî M, m em / me / mî N, n en / ne / nî O, o o P, p pe / pî Q, q kü / chiu R, r er / re / rî S, s es / se / sî Litera Ș, ș / Ş, ş T, t Ț, ț / Ţ, ţ U, u V, v W, w X, x Y, y Z, z Nume șe / şî te / tî țe / ţî u ve / vî dublu ve / dublu vî ics igrec / i grec ze / zet / zed / zî

Alfabetul chirilic român
Alfabetul chirilic român a fost utilizat pentru scrierea limbii române, din secolele XIV-XV până în anul 1862. Întrucât limba română are sunete pentru care alfabetul chirilic clasic nu are semne, grămăticii s-au văzut nevoiți să adauge semne noi, suplimentare, pentru a le putea reprezenta. A fost inventat de doi călugări români (Chiril şi Metodiu), ca mijloc de luptă împotriva influienţei catolice/papale. Grafia chirilică s-a folosit în Evul mediu românesc pentru scrierea de acte diplomatice, manuscrise, cărți, inscripții, legende sigilare și diverse însemnări. Nu se cunoaște cu exactitate momentul în care alfabetul chirilic a trecut la nordul Dunării, însă cel mai vechi document păstrat sub formă originală și scris cu caractere chirilice datează din 1392. Dimitrie Cantemir (în Descriptio Moldaviae) arăta că moldovenii ar fi scris cu litere latine – potrivit tradiției – până la conciliul de la Florența (1439). Alexandru cel Bun, susținea Cantemir, ar fi poruncit arderea tuturor textelor scrise până atunci cu caractere latine, introducând alfabetul chirilic și slavona, ca reacție la prozelitismul romano-catolic. "Teoctist de neam bulgar și diacon al lui Marcu din Efes, pentru a dezrădăcina din Moldova sămânța catolicismului și să ridice pentru totdeauna tinerilor putința de a citi sofismele latinilor, a încredințat pe Alexandru cel Bun să surghiunească din țară pe oamenii de altă credință și să scoată literele latine din toate scrierile și cărțile și să introducă în locul lor, pe cele slavone". Scrierea cu alfabetul chirilic a fost în uz pe teritoriul României de astăzi până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Trecerea de la folosirea alfabetului chirilic la folosirea exclusivă a alfabetului latin s-a realizat treptat, prin alfabetul de tranziție. Înlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin a fost decretată în 1862 de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Cel mai vechi text nebisericesc cunoscut redactat în limba română, cu datare sigură, este scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung adresată în 1521 lui Johannes Benkner, judele Brașovului. [1] Alfabetul chirilic român este diferit de alfabetul chirilic moldovenesc folosit în Republica Sovietică Socialistă Autonomă Moldovenească (RASSM) începând cu anii 1930 și, ulterior, în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM) și în Transnistria. Acesta este de fapt o adaptare a alfabetului chirilic rusesc. Tabelul de corespondență Literele chirilice Аа ББ Вв Гг Дд Є є (Е e)[2] Жж Ѕѕ Зз Ии Іі
[3]

Valoarea Echivalentul numerică latin 1 2 3 4 5 6 7 8 10 20 30 40 50
[2]

Alfabetul Foneme de tranziție Aa ББ Вв Gg Dd Ee Жж Ḑḑ Zz Ii Ii Kk Ll Mm Nn Oo Пп /a/ /b/ /v/ /g/ /d/ /e/ /ʒ/ /dz/ /z/ /i/ /i/ /k/ /l/ /m/ /n/ /o̯ / /p/

Nume în Română[1] Az Buke Vede Glagol Dobru Est Juvete Zalu Zemle Ije I Kaku Liude Mislete Naș On Pokoi

a b v g, gh d e j dz z i i c, ch l m n o p

Кк Λ ʌ (Л л) Мм Nɴ Ѻ Оo Ѻ, Пп

70 80

1

Рр Сс Тт Ѹ ѹ , ОУ оу[2] Ѹ Ȣ, У Ȣ[2] Фф Хх Ѡѡ
[4]

100 200 300 400

r s t u u

Рр Ss Tt УȢ УȢ Ff Хх Oo Цц Шш Щщ Ъъ Îî — Ea ea Iɣ iɣ Ĭɣ ĭɣ Ia ia Ie ie
[5] [5]

/r/ /s/ /t/ /u/ /u/ /f/ /h/ /o/ /ʦ/ /ʧ/ /ʃ/ /ʃt/ /ə/ /ɨ/ — /æ/ /ju/ /ja/ /je/

Râță Slovă Tferdu Uc Ucu Fertă Heru Omega Ți Cervu Șa Ștea Ior Ieri Er Iati Iu Iaco Ia Ius Csi Psi Ijița În Gea

500 600 800 900 90

f h o ț ș șt ă, ŭ[5] â, î, ĭ, ŭ[5] ă, ŭ, ĭ ea iu

Цц Чч Шш Щщ Ъъ Ыы Ьь Ѣѣ Юю Ѩ ѩ, IA Ѥ ѥ, IE Ѧѧ Ѫѫ Ѯѯ Ѱѱ Ѳѳ Ѵѵ
[6] [6] [6] [6] [2] [2]

c (înainte de e, i) Ч ч

ia ie ĭa, ea â 60 700 9 400 x ps th, ft i, u în îm

Ia ia, Ea ea /ja/, /æ/ Ââ Ks ks Пs пs T t, Ft ft I i; У ɣ În în Îm îm /ɨ/ /ks/ /ps/ /i/, /y/, /v/ /ɨn/, /ɨm/ /ʤ/

/t/ și aprox. /θ/ Thita

Ꙟ Ꙟ (↑ ↑) Џџ Note

g (înainte de e, i) Џ џ

1. ^ După Costache Negruzzi, Cum am învățat românește, prima oară publicat în Curier de Ambe Sexe, I, nr. 22, p. 337–343 2. ^ a b c d e f Forma inițială și cea actuală: Є/Е, Ѻ/О, Ѹ/У, IA/Ѧ. 3. ^ Literele И și І corespund literelor eline Η, η (eta) și Ι, ι (iota). În cuvintele de origine română și la literele slave se aplică regulile rusești pre-1917, folosind І înaintea vocalelor. 4. ^ Diferențierea dintre Ѡ și О se respectă atât în cuvintele împrumutate, cât și în cuvintele românești. 5. ^ a b c d Literele ĭ și ŭ reprezintă semivocala i sau u. 6. ^ a b c d Literele Ѯ , Ѱ , Ѳ și Ѵ sunt folosite la cuvintele împrumutate din alfabetul grec Vezi și • Alfabetul chirilic • Alfabetul chirilic moldovenesc • Ortografia limbii române • Alfabetul grec
Ceasul pictat cu cifre chirilice, încremenit pe ora morţii lui Iisus. Pictură din interiorul bisericii de lemn din Petrindu, Sălaj, semnată de Dimitrie Ispas de la Gilău, 1835.

Rugăciunea Tatăl nostru

2

Scrisoarea lui Neacşu de Câmpulung, cel mai vechi document păstrat, redactat în limba română Documentul a fost scris cu alfabet chirilic în 1521.

Limba română Ardelean · Crișean · Bănățean · Maramureșean · Moldovenesc · Muntenesc · Limba română din Ungaria · Româna ucraineană · Româna timoceană Dacoromână · Aromână · Meglenoromână · Istroromână Gramatică (substantive, verbe, numerale) · Alfabet (Ă, Â, Î, Ș, Ț) · Vocabular · Fonologie Latina vulgară · Limba dacă (cuvinte) · Romanizare (Traco-romani) · Protoromână (substrat) · Alfabetul chirilic român · Arhaisme românești (cuvinte) Academia Română (Dicționarul explicativ al limbii române) · Academia de Științe a Moldovei Români (origini) · Etimologia etnonimului · Uniunea lingvistică balcanică · Limba moldovenească · Denumiri românești ale unor localități străine

Graiuri Dialecte / limbi înrudite Lingvistică Istorie Instituții Altele

3

Mai multe articole despre limba română

Limba dacă
Limba dacă este o limba indo-europeană vorbită în antichitate de daci. Este considerată de unii savanți ca fiind înrudită cu limba tracă. Nu există practic nici un text în limba dacă a cărui autenticitate sau a cărui apartenență la această limbă să fie unanim certificată de specialiști. Există implicit ipoteze și speculații, uneori contradictorii. Cuprins • 1 Legătura cu albaneza • 2 Legătura cu latina • 3 Nume dacice • 4 Scrieri • 5 Note • 6 Vezi și • 7 Legături externe Legătura cu albaneza Un număr restrâns de cuvinte uzuale (aproximativ 300) este prezent fie doar în limba română, fie și în limba albaneză --se presupune că acestea ar fi cuvinte moștenite de la daci. (→ Listă de cuvinte dacice) O altă caracteristică comună cu albaneza (preluată mai târziu și de limba bulgară) este folosirea unor sufixe ca articole hotărâte (în română -ul, -a; în albaneză -u, -a). (→ Uniunea lingvistică balcanică) Legătura cu latina Nume dacice Izvoarele grecești și latinești transmit o serie de toponime și hidronime, precum și nume personale. Vezi și: Listă de denumiri geografice dacice Remarcabilă este lista de plante dacice dată de Pliniu cel Bătrân. Scrieri Citând o lucrare a lui Androtion, Claudius Aelianus (Felurite istorioare, VIII, 6) scrie că „se spune că dintre vechii traci nimeni nu cunoștea scrierea.” Dar tot el adaugă „Aceste informații le spune Androtion, dacă el poate fi pentru cineva un martor vrednic de încredere cu privire la cunoașterea scrisului și lipsa de învățătură a tracilor.” Cea mai lungă și totodată cunoscută inscripție este DECEBALUS PER SCORILO. A fost interpretată divers de specialiști, ca „Decebal, fiul lui Scorilo” sau ca o simplă marcă de olar. Există și ipoteza că inscripția ar fi pur și simplu în latină și deci s-ar traduce „Decebalus prin Scorilo”. Despre un set de plăcuțe de plumb s-a susținut de nespecialiști că includ un fel de cronică dacică scrisă în limba dacă și conținând litere care în marea lor majoritate sunt de sorginte greacă. Cercetări asupra acestor plăcuțe nu au fost făcute niciodată în mod oficial, deși ele se află în subsolul Institutului de Arheologie Vasile Pârvan, neinventariate, de mai bine de un secol. Directorul institutului, Alexandru Vulpe, este printre cei care afirmă că plăcile ar fi niște falsuri, academicianul spunând, totodată, că nu i-a trebuit decât câteva ore pentru a-și da seama de acest fapt.[1] Vasile Pârvan considera de asemenea că ele sunt falsuri, fiind cunoscute pe timpul lui Pârvan drept „falsurile lui Hasdeu”.[1] Sunt și aceia care se întreabă, admițând validitatea ipotezei domnului academician Vulpe, de ce au mai fost păstrate tăblițele în subsolul institutului dacă acestea sunt într-adevăr falsuri. Jurnalistul Dumitru Manolache, spre exemplu, observă în cartea sa că este „surprinzător cu câtă ușurință directorul institutului recunoaște că a încălcat legea”, pentru că „este simplu de constatat că, și sub direcțiunea domniei sale, în Institutul de Arheologie există obiecte a căror proveniență este încă nedeclarată, adică nerecunoscută oficial prin documente de inventariere și prin înscrierea lor în patrimoniul institutului, sub jenantul pretext că sunt falsuri. Or această atitudine contravine legislației care reglementează domeniul respectiv.”[2] Marele poet roman Ovidiu, exilat la cetatea Tomis, vorbește în poemele lui „pontice”[3] despre daci și limba lor „barbară”, afirmând că a învățat-o și chiar a scris poeme în ea, fiind apreciat pentru aceasta de daci. Dacă cele spuse de Ovidiu sunt adevărate și un volum cu poezii scrise de către Ovidiu în limba dacilor chiar a existat, trebuie să însemne că volumul ori nu a supraviețuit până în zilele noastre, ori a fost distrus, ori pur și simplu nu a fost încă descoperit. Existența reală a poemului rămâne nedemonstrată. Referiri la scrieri dace apar când scriitori clasici din secolul 3 e.n. și secolul 6 e.n. menționează legile lui Zalmoxis și Deceneu ca fiind scrise pentru a-i instrui pe geți. Astfel, Iamblicus (circa 245- circa 325 e.n.) scrie „Pentru că i-a instruit pe Getae în aceste lucruri și pentru că a avut pentru ei legi scrise, Zalmoxis a fost considerat cel mai mare dintre zei.”[4] Iordanes despre Deceneu: „împărtășindu-le cunoștințe de fizică i-a făcut să trăiască în mod natural respectând legile lor pe care ei le au în formă scrisă până astăzi și le numesc belagine.”[5] De fapt, legile belagine sunt legile goților, nu ale geților, termenul fiind întâlnit în Origo Gothica (555 e.n.), cu toate că autorul textului pretindea că e vorba de legi străvechi.[6] Mai precis, e vorba de legile ostrogoților. Textul lui Iordanes nu este considerat izvor istoric de încredere, fiind menit să creeze un trecut glorios pentru noua clasă conducătoare.[7] Note 1. ^ a b Misterul tablitelor de plumb Formula AS. 2. ^ Dumitru Manolache, Tezaurul dacic de la Sinaia - legendă sau adevăr ocultat?, Editura Dacica, București, 2006, pag. 143. vezi și legile menționate de acesta la pag. 143 3. ^ Ovidiu, Tristia V, X, 37-38 4. ^ The Complete Pythagoras Edited by Patrick Rousell for the World Wide Web (A full-text, public domain edition (Justice chapter) 5. ^ JORDANES THE ORIGIN AND DEEDS OF THE GOTHS translated by Charles C. Mierow 6. ^ Herwig, Wolfram (1990). History of the Goths. University of California Press. p. 325. ISBN 9780520069831 7. ^ Christensen, Arne Søby. Cassiodorus, Jordanes, and the History of the Goths. Studies in a Migration Myth, 2002, ISBN 978-87-7289-710-3 Vezi și • Cultura dacilor • Limba română

4

Originile românilor Denumiri dacice de plante medicinale Listă de denumiri dacice de plante medicinale Listă de denumiri geografice dacice Listă de cuvinte românești moștenite probabil din limba dacă Legături externe • S-a descoperit alfabetul dacic!?, timpul.md, 8 aprilie 2010 Limbi indo-europene assameză • avestică • bactriană • beluciană • bengaleză • kașmiriană • dari • hindi • gujarati • kuci • kurdă • maithili • malvi • marathi • nepaleză • oriană • osețiană • pali • pamiriană • paștună • persană • punjabă • romani • saka • sanscrită • sarmată • scitiană • sindhi • singaleză • șumaști • tajică • urdu • zazaki aragoneză • araneză • aromână (macedoromână) • asturiană • catalană • corsicană (galureză) • dalmată • fala • faliscană • franceză • friulană • galiciană • istroromână • italiană • ladină • ladino (iudeo-spaniolă) • latină • meglenoromână • mirandeză • neapolitană • occitană • oscană • portugheză • retoromană • română • sardă (campidaneză, logudoreză) • sasareză • spaniolă • umbriană • valonă • venetă bielorusă • bosniacă • bulgară • cașubiană • cehă • cnaanică • croată • macedonă • muntenegreană • polabă • poloneză • pomeraniană • rusă • sârbă • sileziană • slavă veche • slavonă veche • slavonă • slovacă • slovenă (limba prekmură, limba resiană) • slovinciană • sorabă de jos • sorabă de sus • ucraineană curoniană • jatviană • seloniană • zemgaliană • letonă • lituaniană • prusacă veche bretonă • celtiberică • cornică • cumbrică • galațiană • galeză • galică • irlandeză • lepontică • manx • norică • pictică • scoțiană afrikaans • burgundiană • daneză • engleză • engleză veche (anglosaxonă) • feroeză • frizonă • gepidă • germană • luxemburgheză• gotă • gotă crimeană • idiș • islandeză • longobardă • nordică veche • norvegiană (nynorsk, bokmål) • neerlandeză (olandeză) • saxonă veche • suedeză • vandalică cariană • hitită • liciană • lidiană • luviană • miliană • palaică • pisidiană • sidetică albaneză • armeană • greacă nouă • greacă veche • limbile toharice dacă • frigiană • iliră • macedoneană veche • tracă

• • • • •

Limbi indo-iraniene

Limbi italice

Limbi slave

Limbi baltice Limbi celtice

Limbi germanice

Limbi anatoliene Altele Categorisire incertă Cu text cursiv Dacia

sunt marcate limbile dispărute.

Regatele dacice

Antichitate · Regatul lui Burebista · Regatul lui Decebal

În plus, alfabetul fenician consonantic (nu are vocale) Litera corespunzătoare în Literă Nume Înțeles Transliterare Alfabetu Alfabetu l l ebraic grec ʼ Alfabetul latin Aa Alfabetul chirilic Аа

'āleph

bou

‫א‬

Αα

5

bēth

casă

b

‫ב‬ ‫ג‬ ‫ד‬ ‫ה‬ ‫ו‬ ‫ז‬ ‫ח‬ ‫ט‬ ‫י‬ ‫כ‬ ‫ל‬ ‫מ‬ ‫נ‬ ‫ס‬ ‫ע‬ ‫פ‬ ‫צ‬ ‫ק‬ ‫ר‬ ‫ש‬ ‫ת‬

Ββ

Bb

Бб, Вв

gīmel

cămilă

g

Γγ

Cc, Gg

Гг

dāleth

ușă (toc)

d

Δδ

Dd

Дд

fereastră

h

Εε

Ee

Ее, Єє

wāw

cîrlig

w

Υυ

Ff, Uu, Vv, Ww, Yy

Уу

zayin

armă

z

Ζζ

Zz

Зз

ḥ ēth ṭ ēth
yōdh

gard

ḥ ṭ
y

Ηη

Hh

Ии

roată

Θθ

Фф

braț

Ιι

Ii, Jj

Іі

kaph

palmă

k

Κκ

Kk

Кк

lāmedh

băț, nuia

l

Λλ

Ll

Лл

mēm

apă

m

Μμ

Mm

Мм

nun sāmek h ʼayin

pește

n

Νν

Nn

Нн

?

s

Ξξ, Χχ

Xx

Хх

ochi

ʼ

Οο

Oo

Оо

gură

p

Ππ

Pp

Пп

ṣ ādē
qōph

papirus (plantă)


q

Цц, Чч

maimuță

Qq

rēš

cap

r

Ρρ

Rr

Рр

šin

dinte

š

Σσ

Ss

Сс, Шш

tāw

semn

t

Ττ

Tt

Тт

6

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->