Limba Romn, o limb prelatin

Desi de formatie realista, tehnica, de mic copil mi-a placut istoria, literatura, poezia, si filosofia. Acestea sunt pasiunile mele, pe lnga profesia mea n care pun la fel de multa pasiune. Fiind interesat de istorie, niciodata n-am fost de acord cu teza oficiala a "romanizarii" dacilor. Eu m-am considerat din totdeauna si ma consider dac, si ma mndresc cu aceasta. Nu-mi puteam imagina ca un popor si poate abandona limba si sa adopte alta, asa la "ordin" n doar ctiva ani (164 !!!). Un popor nu-si lasa limba, numai n cazul n care dispare. Si daca pornesti de la o premiza falsa, nu ai cum sa ajungi la adevar. Datorita acestei "teorii", care nu sta n picioare, unii "istorici" ca Roesler, Haraszti, etc. sustin teza ca noi am venit din Balcani, iar dacii au fost exterminati n masa. Ei vin cu argumente solide, mpotriva tezei romanizarii, comparnd provinciile romane n functie de timpul de dominatie (1) Provincia Illyria & Dalmatia Epirus & Achaea Macedonia Thracia Moesia Pannonia Dacia Anul cuceririi 168 .d.H. 168 .d.H. 146 .d.H. 46 .d.H. 44 .d.H. 10 .d.H. 107 d.H. Anul evacuarii 476 d.H. 395 d.H. 395 d.H. 395 d.H. 395 d.H. 408 d.H. 271 d.H.. Anii de stapnire 644 563 541 441 439 418 164(!)

O logica simpla mi spunea ca nu poate sta n picioare aceasta teorie, n Britania romanii au stat 500 de ani, si nu sunt latini, n Ardeal ungurii au stat 1000 de ani, si totusi limba nu ne-au schimbat-o, cum n-au schimbat nici limba macedonenilor (aromnilor, cuto-vlahilor), nici grecii, nici romanii, nici turcii, si nici bulgarii. Singurii care-i ntelegem suntem noi. Avnd convingerea ca limba dacilor n-a murit, am ncercat sa-mi explic de ce limba noastra se aseamana att de mult cu latina. Exista doar o explicatie, ei sunt urmasii dacilor, tracilor si nu invers. Nicolaie Densusianu spunea n lucrarea "Dacia preistorica" ca limba "latina vulgara" pomenita de istorici era limba marelui neam al tracilor, iar latina, era o "traca literara". El spunea ca romanii la Sarmisegetusa n-au avut nevoie de talmaci. (2) Cum va explicati ca taranii daci au putut nvata att de bine latina, ca sa realizeze cea mai unitara "latina" cunoscuta, pe care latinii nsisi nu au fost n stare s-o realizeze nici macar n Italia, la ei acasa. n Italia exista si astazi dialecte ca cel Toscan, Lombard, Calabrian ori Sardinian, care-i fac sa nu se nteleaga ntre ei. Se estimeaza ca ar fi cca. 1500 de dialecte n Italia! Acest lucru dovedeste ca Italia n-a fost "romanizata" la ea acasa. Atunci cum explicam "romanizarea" Daciei, de legiunile romane care erau recrutate de pe tot cuprinsul Imperiului ? Nu stiau ei sa vorbasca bine latina, nu sa-i nvete si pe altii, si sa nu uitam ca Dacia a fost ocupata doar 14%. Ce i-a obligat pe dacii liberi sa se "romanizeze"? O situatie similara se intlneste si n alte tari Europene: Franta, Spania, Marea Britanie, Germania, n care locuitorii comunica ntre ei prin intermediul limbii litarare, nvatata n scoala. n Romnia situatia sta cu totul altfel. Toata populatia tarii este capabila sa comunice prin limba nsusita de mic copil acasa n familie. Convingera mea este ca dacii erau urmasii aryenilor , acei proto-europeni, din care s-au desprins toate popoarele indo-europene. Mai bine de jumatate din lexicul limbii romne l-am mostenit direct de la acei proto-europeni, pelasgi, traco-danubieni. Latinii au fost traci si ei, o spun poetii si istoricii lor. Vergilius (70-19 .d.H.) n celebrul sau poem epic "Aeneida" l-a imortalizat ca erou principal pe tracul Eneas supravietuitor al razboiului greco-troian, si care ar fi emigrat n peninsula Italica, fiind intemeietorul poporului roman.

Arborele tracic numara peste 200 de triburi, esentiale fiind cele ale Dacilor, Getilor, Ramanilor (ntemeietorii Troiei), Bessilor (metalurgisti), Latinilor etc. Dio Casius a spus "si iarasi sa nu uitam ca Traian - Troian a fost trac veritabil. Luptele dintre Traian si Decebal au fost razboaie fraticide, iar Tracii au fost Daci". Dupa Mircea Eliade, numarul ramurilor giganticului arbore uman al Tracilor se ridica la cca. 200 ("Dictionar al Religiilor", pag. 265). Prof. Dumitru Balasa a alcatuit un tabel al acestora numarnd nu mai putin de 150 de ramuri tracice (vezi "Tara Soarelui" sau "Istoria Daco-Romniei", ed. Kagaion, 1997). Herodot (425 BC) considera: "Neamul tracilor este cel mai numeros din lume, Tracii au multe nume, dupa regiuni, dar obiceiurile sunt cam aceleasi la toti" (Fontes, I, 65).(3) In 1786 W. Jones a intuit si afirmat provenienta sanskritei, elinei si latinei dintr-o "limba matca". De atunci numerosi cercetatori s-au straduit sa reconstruiasca aceasta limba "matca", genernd doua teorii care sustin doua origini: limba indo-europeana, pe de o parte si limba aryana pe de alta parte ( localizata in Europa preistorica). Cercetatoarea americana Marja Gimbutas, profesor la Universitatea din Los Angeles, California, spune:" Romnia este vatra a ceea ce numim "vechea Europa", o entitate culturala cuprinsa ntre 6500-3500 .d.H., axata pe o societate matriarhala, teocratica , pasnica, iubitoare si creatoare de arta, care a precedat societatile indo-europene patriarhale, de luptatori, din epocile Bronzului si Fierului. A devenit de asemenea evident ca aceasta straveche civilizatie Europeana precede cu cteva milenii pe cea Sumeriana, facnd imposibila ipoteza conform carea civilizatia razboinica si violenta a sumerienilor ar fi fost cea mai timpurie de pe glob" (4) Nu de mult s-a publicat teoria evolutiei speciei umane n functie de vechimea cromozomala, s-a ajuns la concluzia ca "prima femeie" a aparut n sud-estul Africii. Urmatorul pas urias a fost n nordul Egiptului, iar de aici spre Peninsula Balcanica si spatiul Carpato-Danubian. Profesorii Leon E. Stover si Bruce Kraig n cartea " The Indo-european heritage ", aparuta la Nelson-Hall Inc.,Publishers, 325 West Jackson Boulevard, Chicago, Illinois 60606, vorbesc la pagina 25 despre Vechea Europa, a mileniului 5 .d.H., care-si avea locul n centrul Romniei de azi. Studiile de arheologie moderna a Universitatilor americane ne ndreptatesc sa ne situam pe primul plan n Europa ca vechime. Studii impecabile cromozomale, la nivel de mitocondrie folosind PCR (polimerase chain reaction), pot determina originea materna a unor mumii vechi de sute si mii de ani. Astfel, de la Nicholas Wade, "Science Time", New York Time, din 2 mai 2000, aflam ca oamenii de stiinta, studiind ADN-ul matern, mostenit din generatie n generatie, au putut urmari traseul cromozomial al speciei umane, mergnd pana la originea ei, ajungnd, pur si simplu, la acea pereche primordiala, la "Adam" si "Eva". Americanii si redescopera istoria, studiile recente cromozomiale aratnd migratia omului preistoric spre America, nu din Africa, ci din Asia. Dr. Wallace descopera ca aproape toti indienii americani au o mitocondrie care apartine ramurilor, pe care el le numeste: A, B, C si D. Aceasta migrare s-a produs din Asia acum 35.000 de ani, cu o singura exceptie, a unei "Eve" (ramura feminina X) venita din Europa, de undeva din nordul spatiului Carpato-Dunarean. (5) Iata ce spune dl. N. Savescu in "Noi nu suntem urmasii Romei" la pag.113: "n anul 2000 B.C. triburi de origine europeana, autonumindu-se Arieni (n sanscrita Arya=nobil), invadeaza partea nord vestica a Indiei. Originea acestor triburi europene este nca discutata: unii i considera de origine greaca, germana, celta, dar cei mai multi cred ca erau de origine "latina"- datorita nrudirii multor cuvinte sanskrite cu cele "latine". Cercetari fara repros au stabilit, dupa ndelungate cautari, ca singurul SPATIU care raspunde conditiilor din vechea literatura vedica, este cel Carpatic, n care nvatatii de la Universitatea din Cambridge plaseaza sub titulatura "Ancient India" faza primara a Culturii Vedice. (E.J.Rapson "The Cambridge History of India -pag.65 - 76). n 1993 la editura Barnes & Noble Books apare lucrarea lui V.Gordon Childe "The History of Civilization - The ARYANS". Autorul expune n aceasta carte la pagina 176-177 o harta a distributiei Aryenilor n timpul primei lor aparitii din care reiese clar amplasarea acestora n spatiul Carpato- Dunarean, ntre Carpati si Nistru precum si ntre Carpati si Peninsula Balcanica. Acesti invadatori arieni aveau o organizare tribala, avnd n fruntea fiecarui trib un Rege - Rajah a carui functie era ereditara. Viata de familie era dominata de: TATA (Pitar n sanskrita - nu va suna acest cuvant familiar? ... cel care aduce "PITA" n casa) care in germana este VATER, iar n latina PATER. 1) MAMA (MATAR n sanskrita, MUTTER n germana, MATER n latina si MITIR n greaca) se bucura de o oarecare libertate, avnd autoritate asupra copiilor si servitorilor. Aceasta populatie Aryana - alba, se suprapune populatiei locale negroide, fara nsa a se amesteca cu aceasta, diviznd societatea indiana-hindusa in 4 clase sociale numite CASTE: 1.Casta Preotilor - Brahmanii, Aryenii 2.Casta Domnitorilor si Razboinicilor - Ksatriya 3.Casta Negustorilor si taranilor - Vaisyas 4.Casta Servitorilor - Sudras care "asudau" muncind pentru primii. Casta cea mai importanta era cea a Brahmanilor, a celor "nascuti de doua ori", a doua nastere fiind considerata initierea n stiinta Arienilor, n stiinta Vedica. Literatura sacra se mparte n doua mari grupuri: 1) auzita, stiuta - shruti (se pronunta "asruti" - traducerea fonetica este foarte asemanatoare: "stiuti"..."sruti".) 2) scrisa - smrti - n sanskrita.

Textele din literatura "Shruti" se bucura de cea mai mare autoritate, ele fiind considerate ca transmise oamenilor de catre ZEI. Din aceasta grupare fac parte: RIG VEDA, SAMA VEDA, ATHARUA VEDA, BRAHMANAS, ARANYAKAS si UPANISADELE. Cuvantul "vede" or "vid" n sanskrita , nseamna "a cunoaste", "a vedea" (cu ce limba din lume seamana... va las pe dumneavoastra, romnilor sa descoperiti!) Primele 4 colectii contin imne dedicate unor zeitati, n timp ce UPANISADELE, contin gndiri speculative, filozofice, n cautarea permanenta a realitatii absolute. Competitive cu scrierile oricarui mare filozof prezent contemporan, ele contin instructiuni rituale, ceremonii, reguli de comportament. Sunt n numar de 108, dar mai cunoscute sunt numai 10 din ele. Spre curiozitatea dumneavoastra, sa vedem cum ncepe fiecare, chiar traduse n engleza. O alegem pe prima (din cartea "the UppanisHads" ce se poate cumpara la Barnes & Noble Books): "OM (KATHA)... May Brahman protect us, May He guide us, "OM- PEACE, PEACE, PEACE..." Singurul cuvnt care nu a putut fi "tradus" din sanskrita n engleza, a fost "OM" -cuvnt "de neanteles" n "toata lumea"... Sa fie chiar asa?! Iar n prefata lucrarii autorul ni-l explica: "OM" symbol of Brahman or God - is to hindus Divine ... and has a solemn resonance, indefinitely prolonged." Cuvntul OM simbolizeaza legatura dintre fiinta suprema si materie, este cuvntul pronuntat n templele hinduse cu respect, cei ce-l rostesc stnd n picioare. Dar cuvntul DEVA ori DAVA (zeu) nu cumva l aveau si stramosii nostri? SUCIDAVA (orasul zeului SUCI)... MOLDAVA (tinutul zeului MOL). Cuvinte nainte fara nici un nteles, ncep sa-si capete o explicatie. Sa fie oare si alte cuvinte "asemanatoare"? Cuvntul "IAMA", nu este cunoscut n limba romna curenta ... dar figureaza ntr-o expresie proverbiala, foarte frecventa: "a da iama-n vite (cu sensul de a raspndi moarte-n vite) - "IAMA" este domnul si judecatorul mortilor n religia vedica." (6) Nu de mult, la Primul Congres International de Dacologie, Bucuresti, hotel Intercontinental, domnul profesor doctor n istorie Augustin Deac vorbea despre Codex Rohonczy, o cronica dacoromaneasca, nsumnd 448 pagini, scrisa n limba romna arhaica, "latina vulgara"cu alfabet geto-dac. Pe fiecare pagina se afla scrise circa 9-14 rnduri. n text sunt intercalate 86 de miniaturi executate cu pana, care prezinta diferite scene laice si religioase. Directia scrierii este de la dreapta la stnga si textul se citeste de jos n sus. Descoperim ca n bisericele vechi, dacoromnesti, cultul ortodox se exercita n limba "latina vulgara", chiar pna n secolele XII-XIII, cnd s-a trecut la oficierea cultului n limbile greaca si slavona. Codexul cuprinde mai multe texte, ca Juramntul tinerilor vlahi, diferite discursuri rostite n fata ostasilor vlahi naintea luptelor cu migratorii pecenegi, cumani, unguri, o Cronica privind viata voievodului Vlad, care a condos Vlahia ntre anii 1046-1091, Imnul victoriei vlahilor, condusi de Vlad asupra pecenegilor, nsotit de note muzicale etc. Atunci sa nu te revolti si sa te ntrebi : " de ce institute de specialitate ale Academiei Romne au ramas pasive la descoperirea si descifrarea acestui document istoric, scris in limba daco-romna, latina dunareana" ntr-un alfabet geto-dacic existent de milenii, cu mult naintea celui latin al romanilor ? (7) Faptul ca NOI suntem stramosii tuturor popoarelor latine si nici decum o ruda marginala, abia acceptata, ar trebui sa ne faca sa ne mndrim si nu sa cautam contra argumente. Istoricii si lingvistii nostrii ne spun: "Romanizarea Daciei nu a nsemnat nimicirea localnicilor, ci asimilarea lor." Dimpotriva, noi am asimilat tot ce a trecut peste noi. Ovidiu, acest "paene poeta getes," n una din ale sale "Epistoles ex Ponto" (IV, II, 21, 22) scrie: "Si quis in hac lipsum posuisset Homerum, esset, crede mihi, factus et ille Getes!" Sau n traducerea libera a lui Camilar: "Homer, adus n locu-mi, el, marele poet, / Cu timpul ca si mine ar fi ajuns un get."Crede mihi! zice Ovidiu, el care i-a cunoscut bine si care a si scris elegii n limba lor, desi la nceput nu-i placeau acesti "barbari pletosi." (8) Sunt attea dovezi, istorice, arheologice, si lingvistice, nct numai cine nu vrea nu le vede. Iata ce spune dl. Mihai VINEREANU(City University, New York), n articolul "CU SERIOZITATE DESPRE ORIGINEA LIMBII ROMNE" publicat pe internet pe serverul "Institutului de civilizatie dacica" din R. Moldova la adresa: http://www.iatp.md/dava/Vinereanu/vinereanu.html "O analiza atenta a limbii Romne indica nca de la nceput o serie de neclaritati. n lexicul nostru se constata ca exista multe etimologii necunoscute sau trimise la diferite surse. Acest fapt denota multa usurinta si graba n stabilirea etimologiei unui cuvnt. Lingvistica comparativ-istorica s-a facut la noi n mod destul de superficial. Etimologiile s-au stabilit pe baza unor asemanari fara sa se tina cont deloc sau aproape deloc de principiile de evolutie fonologica specifice limbii Romne. Astfel s-a ajuns ca o multime de cuvinte care au fost mprumutate de limbile nvecinate din romna sa fie considerate mprumuturi ale romnei din aceste limbi. Cercetarea atenta a mai multor limbi Indo-Europene antice si moderne precum Sanskrita, Hitita, Lituaniana, Letona si mai ales Albaneza dezvaluie cercetatorului multe surprize. "(9)

Limbile indo-europene se mpart n doua grupuri numite conventional kentum si satem. Una din deosebirile caracteristice dintre ele consta n faptul ca palatalelor din limbile de tip kentum le corespund, n limbile satem spirante, aceasta nseamna ca numeroase elemente lexicale care contin consoanele k si g(h) n limbile din primul grup cuprind consoanele s si z n limbile din al doilea grup. Exemplu s-a dat cuvntul 100 (suta) : kentum n latina (se scria centum) si satem n persana veche. Din grupul kentum faceau parte limbi ca latina, greaca, celta, vechea germana, etc., iar din grupul satem sanskrita, scita, persana, idiomurile balto-slave si altele. S-a putut stabili ca limba traco-dacica face parte din grupul satem , fiind nrudita cu sanskrita, cu cele balto-slavice, dar mai ales cu ilira vorbita n partea de apus a Peninsulei Balcanice si n tinuturile Calabriei si Apuliei din Italia sud-estica. (10) Foarte multe cuvinte romnesti se aseamana mai mult cu sanskrita dect cu latina, sau altele catalogate de DEX ca mprumutate din slavona, bulgara, sau etimologie necunoscuta, le gasim n sanskrita. (vezi tebel 1,2,3,4) Tabel 1. Rom. Sansk. Av. Hitit. Slav. Lat. Alb. Lit. Gr. Angl. sax. Germ. Oland. Island.

Boier Apa Soare Ol, oala Sarpe Ba Muri Vaca Uger Ziua (diua) A crea, Creier A citi A adapa

Bharu Apa Surya Ola Sarpa Ba Mri Vaca Udhar Diuas Vacca Uber Dies, Deus Creare, Cerebrum Citati Ad-aquare Ap Uappe Aqua Sol-is

Bujar

Bajoras

Saule

Outhar

Uder

Euter

Uijer

Jugr,judr

Kri

Cit, citta Padapa

Adica Acu, acum, acuma asa Vaduva

Adika Auma Eccum modo

aa Vidhava

Eccum Viduus Eitheos Widwe Widow (engl.) Wittwe, Wittuwa (germ.veche) Weduwe

Paleata (prajina)

Palaka (branche)

Tabel 2. Rom. carpator Sansk. Karpatah Turca Slav. Bulg. Lat. Cooperatorim Casseus Sex Septem Alb. Magh. Gr. Angl.sax. Germ.

Cas Sase Sapte Stapn A aseza Aripa A avea Azi

Ksu Sas Sapta Stapana Asidami Antaripa Av, avami Adya

Assediare Alapa habere Hac die Have Habe

Asta

Asta Rad. Sta Guda Buze (obraz)

Ecce istu, Ecce ista Buze (gura) Kanabis (din gr.) Kanabis

Buza

Cnepa

Kanapa (kana si apa) Krmidza

caramida

Keramidi (neogr.) Kucumeika Kukuvajka

Cucuvea Cucumer (in Gorj) A chema Cirac Cerga Tabel 3. Rom. Casa Casi n Oltenia

Cuckuve

Cyami Kiraka irac Cerga

Clamare

Cserge

Sansk. Ksha, kasha, kashaya, kshi Kolaka Dumbraba Dudaba Grama, da sufix (multime)

Turca

Slav.

Bulg.

Lat.

Alb.

Magh.

Gr.

Angl.sax.

Germ.

Colac Dumbrava Degeaba Gramada

Kolaci

Caba Gramada Gramada gramada

Granata (runion de villages) Gata Otra (oleaca) Ocara Gata Acira Gat

Apakara (offense, inimiti) Padda (bande d'ettofe) Padaeuka, Pada-eka Pathaka Pateka Path Phad

Pnza

Patuiag

Poteca Tabel 4. Rom.

Sansk.

Tigan

Slav.

Bulg.

Lat.

Alb.

Pol.

Gr.

Macedoromna

Germ.

Pndar

Pindara (gardian de buffles) Paladina (afflig) Pita Pharado

Pondari

Paradit

Pita

Pita (srb., ung.)

Panis

Pite

Pyta (neogr.) Pateomai, pittakion (gr-veche)

Pito

Soarta

Swarta (w=u) Rajah (j=gi) Prasuye, prasuta Yatha Pavaa Eto

Sors, sortis rex

Rege

A se prasi

Iata Povata

Powodka (conducator)

In colana Sansk. Explicatiile n franceza din paranteza sunt preluate din dictionar. Am sa fac cteva comentarii pe baza acestor tabele. Cuvtul romnesc apa, DEX-ul ne spune ca deriva din latinescul aqua. Oare e posibil ca din pre-indo-europeanul (aryanul) apa care ajunge n lat. aqua, dupa mii de ani noi cei "romanizati" sa-l transformam cum a fost la origini, n apa. Stim datorita unor hidronime ca n Traco-Daca la apa se spunea tot apa (ex. Salapia, care ar nsemna apa sarata). Trebuie precizat ca aceste asemanari se datoreaza fondului comun IndoEuropean si nu este vorba aici de nici un fel de mprumuturi, asa cum de multe ori s-a crezut. Romnescul soare, DEX-ul ne spune ca vine din lat. sol-is. Oare chiar asa sa fie? n muntii Orastiei exista masivul Surianul. Se stie ca stramosii nostrii urcau muntele sa se nchine zeilor (Surya, zeul soarelui la vedici, care l-a nlocuit pe Mitra. Noi avem localitatea Mitreni, lnga Oltenita.). A mbraca se da ca mutatie din latina. In-braca, braca erau nadragii, cioarecii dacilor. Azi avem bracinari, breciri (Gorj). Bracas, bracatu, braceus, norv. brok, angl.sax. broc. Dacii erau porecliti de romani bracati, iar Ovidiu punea n vers astfel: Braccata turba getarum. Sau saga. Aceasta era o haina despicata mult la spate. Ce ar putea fi atunci di- sau de- saga? di sau de arata doi, doua. n acest caz n-ar mai proveni din bulgareste cum ne descurca dictionarul. Ce sa zicem de satr? Nu am uitat de satrgii, osteni n Moldova si n Tara Romneasca prin sec. XVI-XVII. Satr se spune ca vine din albaneza sau turca. S-a uitat de neamul trac al satrilor, purtatori de sabie, de satr. Rom. canepa, (n sanskrita kanapa) se da din lat. canabis, preluat de la greci. Asa sa fie? Iata ce spune Herodot: "n tara scitilor creste cnepa, o planta care seamana mult cu inul, nsa este mai tare si mai nalta, caci cnepa n privinta acestor calitati are avantaj asupra inului, ea creste si semanata si de la sine. Cu ea, Tracii si fac mbracaminte care are o mare asemanare cu cea de in, astfel ca persoana care nu s-ar uita ndeaproape nu ar sti daca este de in sau de cnepa, iar cel care nu a vazut cnepa n viata lui ar crede ca tesatura este de in." Stramosii nostrii cultivau cnepa din vremuri de demult, nainte de a sosi grecii (1900-1600 id.H.) n Balcani, fiind la nceput niste triburi nomade, barbare, care ne-au gasit pe noi acasa. Zestre are originea lat. dextrae (fagaduinta solemna). I.I. Rusu l da ca exclusiv arhaic. "Cuvintele trace sunt aidoma n India antica, aidoma la daci si la fel la noi astazi.", spune dl. Elie Dulcu. Iata un cuvnt care e vizibil tras de par: Povata, pavaa n sanskrita, se da ca provenind din polonezul powodca, conducator. (11) Iata ce spune dl. Mihai VINEREANU n acelasi articol: "Limba Romna ramne un document viu care nu poate fi masluit daca este bine analizat. Limba Romna are foarte multe cuvinte a caror etimologie este gresita sau considerata necunoscuta. Pentru a sti cu precizie originea fiecarui cuvnt este necesar un set de legi fonologice specifice evolutiei de la Daca la Romna. Pe baza acestor principii specifice diferitelor limbi Indo-Europene s-au putut elabora mii de radacini ale Proto-Indo-Europenei. Aceste radacini stau si la baza lexicala a limbii Romne. Poate parea socant, dar peste jumatate din lexicul limbii Romne provine direct din acest fond Proto-Indo-European, ci nu prin Latin, desigur si ea o limba Indo-Europeana ca si Daca ori Slavona a carei influenta asupra limbii

Romne a fost de asemenea supralicitata si chiar influenta ei trebuie de asemenea serios revizuita. Este vorba de analiza a peste 4000 de radacini lexicale din fondul lexical romnesc. Este o munca dificila, dar care da cercetatorului satisfactia lucrului bine facut. Acest strat Indo-European comun ne da o imagine destul de clara despre patria comuna a vechilor Arieni, modul lor de viata, ocupatiile, relatiile de familie. O anumita flora si fauna se contureaza din lexicul unui mare numar de limbi. Aceasta patrie comuna a Aryenilor este situata n Centrul Europei dintre Don si Rhin (de la est la vest) si ntre Balcani si Marea Baltica (de la sud la nord). Aici creste fagul al carui nume se gaseste n mai toate limbile Indo-Europene. Limita de est a raspndirii fagului fiind Konisberg-Odessa. Acesti Aryeni cunosteau grul, meiul, orzul, ovazul si secara , pentru majoritatea s-au reconstituit radacini din care deriva direct si formele romnesti, cu exceptia cuvntului secara care se pare ca provine din Latina. De remarcat ca multe din aceste cereale exista s-au au existat n stare salbatica n aceasta regiune. Cuvinte precum a ara, artor (plug), ogor, se ntlnesc n mai toate limbile Indo-Europene. De asemenea cuvinte denumind boul, vaca, taurul, calul, oaia, capra, cinele, porcul, precum si pasari precum gsca si rata se ntlnesc n toate limbile indo-europene. Cuvinte denumind relatiile de rudenie: mama, tata, prunc, copil, baiat, ginere, cumatru de asemenea si au originea n limba Traco-Daca; lista poate fi si mai lunga. n romna multe din ele provin direct din Proto-IndoEuropeana. n domeniul tehnicii mestesugurilor si a asezarilor sociale romna a mostenit din daca: car, roata, par, zid, drum (a merge, a pleca), gard, sat, catun, oras. Pe de alta parte toate denumirile marilor cursuri de ape din zona mentionata mai sus (ntre Don si Rhin) vechi Indo-Europene ceea ce demonstreaza ca aceste locuri au fost locuite de ei nca de la sfrsitul ultimei ere glaciare pna astazi. Dunare are aceasi etimologie ca si Donul (danu - apa curgatoare); Olt, la Ptolemeu apare sub forma Aloutas, n Lituania de azi apar denumiri de ape Alouti, Aluote, de asemenea n Iran exista un ru n bazinul Marii Caspice denumit Alouta, iar n Letona aluots nseamna izvor. Argesul apare in documentele Grecesti antice sub formele Ordessos, Arghisos, Argyos (arg-es-(yo)- alb, stralucitor) care a dat n romneste argint, argintiu. Vedea (wed-o-r - apa), Mures, apare nca de la Herodot sub forma Maris (mor-is(y)-o). Crisul cunoscut n antichitate sub numele de Crisia ori Grisia(kri-sy-o - negru), Nistru cunoscut n antichitate ca Tyras (Tyris) (tura or *danu-stura, n Ossetica don-ystyr-ru mare). De asemenea Prut, Siret, Bug sunt nume vechi Ariene precum si Don, Elba, Morava, Sava, Drava, Rhin, Main, sa dam doar cteva exemple. Este evident ca aceste denumiri Romna le-a mostenit din Daca care la randul ei le-a mostenit din Proto-Indo-Europeana. Un fapt demn de remarcat este ca pastrarea acestor denumiri n Romna invalideaza orice teorie care sustine sau va mai sustine n viitor ca Dacia a ramas pustie dupa retragerea lui Aurelian. Pna acum cei care s-au aventurat sa discute n Romna cuvintele de origine Daca au facut-o prin comparatie cu Albaneza, desi n romna, lexicul de origine Daca este cu mult mai ntins dect s-a considerat pna acum. "(9) Domnul Vinereanu sustine ca sunt n jur 350-400 de cuvinte comune n romna si n albaneza, n lucrare da n jur de 75 de cuvinte, din lipsa de spatiu si timp, si n jur de 755 de cuvinte care nu au corespondent n albaneza, care se crede ca le-am mostenit de la daci. Limba pelasgica-arhaica a carpato-danubienilor (aryeni) a dat nastere acolo departe n Asia, limbii sanskrite, n timp ce n Europa sudica va inflori "latina vulgara" care va da nastere celei culte, care va dainui in jur de 2000 de ani. Ramura sud-vestica a carpato-danubienilor si va purta limba peste tot-asa ca din limba centrala-pivot- vom avea daco-romna(vlaha, romna), italiana, reto-romana, sarda. Ramura estica carpato-dunareana va fi vorbita ntre Nipru, Crimeea si Don- Caucaz de cei ce s-au constituit n primul si al doilea val-kurgan (4.400-3.400 i.d.H., ndeosebi de urmasii lor ramasi pe loc, care surprind prin asa-zisele "insule de romanitate", vorbitori ai unui limbi vlahice estice, ca n regiunea Kerson, ori n Crimeea, ori pe tarmul est-nord-est al Marii Caspice, ca n Vachi, Kuchni, Kurakh (din Dagestan-Rusia) si peninsula Buzachi ori n Kazahtan, etc. n ncheiere vreau sa pun o ntrebare: Daca dacii au fost barbari, inculti, gata oricnd sa renunte la limba lor, cum se explica ca pe teritoriul nostru, si pe cel al vecinilor bulgari, unguri, etc, unde n antichitate dacii erau la ei acasa, s-au gasit lucruri care au uimit lumea civilizata? Iata cteva exemple:Tablitele de la Tartaria (cca 5300-5200 i.d.H.), considerate primul mesaj scris din istoria omenirii, cu 1000 de ani mai vechi dect cele sumeriene, Cultura Pre-Cucuteni considerata de Marja Gimbutas, ca fiind cea mai veche cultura europeana ntre 5000 -4000 i.d.h., Cultura Boian (4000-3.800 i.d.H.) ne lasa primul sanctuar din lut, iar cultura Hamangia, prima statueata lucrata n marmura din istoria lumii, fier dacic n lingouri de 40 kg, descoperit de Andrei Vartic n jurul Movilelor Ciclopice de la Sona, n sanctuarul dacic de la Racos, gaseste cuie dacice inoxidabile. Cerceteaza un cui dacic la Institutul de Metalurgie din Balti cu raze-X si se dovedeste ca acel cui are peste 2000 de ani, si avea n componenta alfa-fier pur 99,97%. Cuiul a fost cercetat la Leningrad si Moscova, rezultatul: alfa-fier pur 99,97%, acoperit cu 3 straturi moleculare, perpendiculare, care-l protejau impecabil, pastrndu-i puritatea, aceste straturi fiind: 1. Suprafata Magnetita "Fe3O4"; 2. Oxid de fier "FeO"; 3. Alumo-silicati. Specialistii spun ca e o "minune antica", care nu se poate obtine dect n conditii speciale de laborator, sau n Cosmos. Pna la ora actuala sunt cunoscute n lume doar doua exemple de fier antic: stlpul de fier din Delhi si un disc din Mongolia, cercetat de NASA si U. Harvard. (12) Asemenea metalurgie avansata n-aveau nici romanii. Dacii ne-au lasat betoane perfecte nedistruse de apa si intemperii, modelele matematice de la Gradistea Muncelului, si modele topografice, prin asezarea cetatilor din m-tii Surianului, Cindrelului, Persanilor (Racos), ntr-o ordine perfect geometrica. Dacii aveau conostinte astronomice si medicale pe care le invidiau si grecii. De la un ntelept ca Socrate citat de un altul ca Platon aflam ca Zalmoxis a fost pe lnga un medic psiho-terapeut si un mag. Socrate spunea ca stie de la un trac ca te vindeci de durerea de cap si fara leacuri, numai prin puterea vointei.. "Zalmoxis, regele nostru, care e zeu, arata ca dupa cum nu trebuie sa ncercam a vindeca ochii fara sa vindecam capul, sau capul fara sa tinem seama de trup, la fel nici trupul nu poate fi nsanatosit fara suflet" (Dialogul platonician - Hermides). (11)

Spatiul carpato-dunaren a fost leganul civilizatiei ariene, care va da lumii cea mai bogata si variata societate de zei si conceptie religioasa, preluata aproape de toate religiile lumii. Domnul Nicolaie Miulescu, n "Dacia - Tara Zeilor", colectia Trika, descrie o lume mitologica necunoscuta noua. n cea mai veche poveste a genezei lumii, cea vedica, se spune:"Cnd zeului suprem I-a placut pamntul, el a dat nastere prin a sa respiratie la sapte Zei ai Genezei lumii. Conducatorul acestui grup a fost Daksha. Acesta dupa ce s-a uitat peste tot pamntul, a gasit cel mai frumos loc pe care-l va popula n timpul noptii cu primii 10.000 de fii ai sai, fiii lui iubiti, fiii lui alesi, alesii lumii." In timpul zilei, el mpreuna cu ceilalti zei au creat animalele, pasarile etc.Dar El Daksha, v-a realiza ca a uitat sa-si nmulteasca fiii, asa ca va crea femeia.Dupa multe ncercari, El va gasi felul cum sa-i nmulteasca. El Daksha este considerat ca marele zeu al genezei lumii, dar si zeu al sexului.Fiii lui, dacii, vor trai pentru un timp n tara zeilor-Dacia, dar o parte din ei o vor parasi populnd lumea. Ei nu o vor uita si se vor ntoarce din cnd n cnd pe drumul zeilor, drumul BYK-ului (avem rul Bcului-Chisinau si drumul Bcului), descris de Upanishada Kanshitaki - n pelerinaj n tara Dacia, tara zeilor.(13) Deci cine au fost dacii, au fost ntradevar niste barbari, salbatici? Gellu Dorian, n poezia "Cine sunt Dacii", ne spune adevarul. Am sa citez doar cteva strofe: Cnd Herodot a scris cine sunt dacii, Dacii traiau de mult pe acest pamnt, Erau cei mai viteji dintre toti tracii, Vorbeau o limba clara n cuvnt. La nceput a fost cuvntul dac Ce-a pus pecete peste tara-n care Cei ce se nasteau ca frunza pe copac, Se-ntelegeau n limba vorbitoare, Se-ntetlegeau ca apa cu tarna Cnd pui samnta sa se faca rod, Ca bezna cnd n ea cata lumina Arc peste stele, peste timp un pod Peste petrecerea de timp si lume Sub cerul sprijinit de stlpi ceresti, Dacii aveau de la nalt un nume Si-o limba-n care si acum vorbesti. Pe Kagaion n noptile cu stele, Dacii se-ntelegeau cu Dumnezeu, In graiul lor vorbeau bune si rele, Cum pe pamnt e bine sau e rau. De mii si mii de ani nimeni nu stie De cnd sunt dacii n cmpii si munti, Cuvintele n care si acum se scrie Erau si-atunci vorbite de parinti. Au navalit barbarii peste daci, Le-au ars cetatile si grul Dar n-au putut ascunde vorbele n saci Pe care sa-i nghita-n moarte rul Au re-nviat mereu dupa furtuna Ca pietrele sub apa au ramas, Pecetluiti de vorba cea mai buna Soptita sau cntata ntr-un glas Razboaiele-au trecut fara sa schimbe Vreun semn n curgerea unui cuvntLegile dacilor nu erau strmbe Ca sa le schimbe cineva pe-acest pamnt. Mai puri dect romanii, roxolanii, Mai ntelepti dect elinii la un loc, Demni ca n Kosovo dardanii Stau ca naltul cerului de foc Pe-acest pamnt ei, dacii !

BIBLIOGRAFIE : Endre Haraszti , ORIGIN OF THE RU M AN I A N S (Valch Origin, Migration and Infiltration to Transylvania.), Library of Congress Catalog Card No. 77-89426 ISBN: 087934-017-7. Nicolae Densusianu - Dacia preistorica, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1989 Dr. Napoleon Savescu, "NOI NU SUNTEM URMASII ROMEI ", cap I subcap. 10, pag 85 . Dr. Napoleon Savescu, "NOI NU SUNTEM URMASII ROMEI ", cap I subcap. 2, pag.26. Napoleon SAVESCU, Dacia Revival International, New York, SUA, ORIGINEA RASEI UMANE: CEI ZECE ADAMI SI CELE OPTSPREZECE EVE Dr. Napoleon Savescu, "NOI NU SUNTEM URMASII ROMEI ", cap I subcap. 12, pag 113 . Augustin Deac, Bucuresti, ISTORIA ADEVARULUI ISTORIC, MOSII SI STRAMOSII POPORULUI ROMN, http://www.iatp.md/dava

10

Elie Dulcu, Romnia o antichitate arhaica, Ed. Luana 1998, cap III, "Dovezi ligvistice" Mihai Vinereanu(City University, New York), in articolul "CU SERIOZITATE DESPRE ORIGINEA LIMBII ROMNE" Hadrian Daicoviciu, Dacii, Chisinau Hyperion, 1991, pag.13 Elie Dulcu, Romnia o antichitate arhaica, Ed. Luana 1998, cap IV, "Cuvinte si datini" Andrei Vartic, Magistralele tehnologice ale cilivizatiei dacice, Ed. Basarabia, 1998 Nicolaie Miulescu, Dacia, tara zeilor, Colectia Trika Alexandru Busuioceanu, Zamolxis, Ed. Meridiane, Buc. , 1985 Vasile Parvan, Dacia, Ed. Stintifica, Buc, 1967 http://www.webcom.com/gimbutas/welcome.html, The Marja Gimbutas Home Page Dumitru Balasa , Tara Soarelui sau Istoria Daco-Romniei, ed. Kagaion, 1997 http://www.geocities.com/dacgerula/index.html http://www.iatp.md/dava/Vinereanu/vinereanu.html autor: ing. VASILE BILASCO, Baia Mare, Maramure Latineasca, departe de a fi trunchiul limbilor care se vorbesc azi s-ar putea zice c este mai puin n firea celei dinti firi romane, c ea a schimbat mai mult vorbele sale cele dinti si dac nu m-a teme s dau o nfiare paradoxal acestei observaii juste a zice c ea e cea mai nou dintre toate, sau cel puin a aceea n ale crei pri se gsesc mai puine urme din graiul popoarelor din care s-au nscut. Limba latineasc n adevr se trage din acest grai, iar celelalte limbi mai ales moldoveneasca sunt nsui acest grai (D`Hauterive, Memoriu asupra vechei si actualei stri a Moldovei, Ed. Acad., p 255-257, 1902) i nici nu trebuie dac vei afla defecte n poeziile ce le fac i cari sunt aproape opera unui poet get. (Ovidiu, Ex Ponto, 1,iv,13,v. 16-22) Atunci...de ce ai lsat acas attea deprinderi, un trai ct se poate de ademenitor i o domnie plin de strluciri...De ce te-ai silit mpotriva firii, s-i aduci otenii pe nite meleaguri n care orice oaste strin nu poate afla scpare sub cerul liber? (Diodor din Sicilia, Biblioteca istoric, XXI, 11-12) (Dacii au) pielea rece i umed i din aceast pricin moale, alb i fr pr. (Galenus) Da! Acele cuvinte vii ale Trtriei, n-au rsunat nc. (Boris Pertos) Descoperirea sinelui adnc al prinilor celor mai vechi e supremul act de orgoliu al unui neam. (Nicolae Iorga) Din emoie n emoie, am simit de cteva ori o lacrim czndu-mi pe cte o fil. O s m duc de m-ar lsa puterile, la Ortie s plng la zidurile ei. Un nou univers mi s-a deschis fulgertor. Mi-a permite s spui c sunt un om fericit, ntre constelaii i balsamuri. (Tudor Arghezi, 7.4.1966) Locul acesta unde este acum Moldova i ara Munteneasc este drept Dacia, cum i tot Ardealul i Maramureul i cu ara Oltului. Aste nume mai vechi dect acesta, Dacia nu se afl, n toi ci sunt istorici. (M.Costin:1632-1691, De neamul Moldovenilor) Acesti volohi nu sunt nici romani, nici bulgari, nici wlsche, ci vlahi, urmai ai marii i strvechii seminii de popoare a tracilor, dacilor i geilor, care i acum, i au limba lor proprie i cu toate asupririle, locuiesc n Valachia, Moldova, Transilvania i Ungaria n numr de milioane. (Schlzer, Russische Annalen- sec XVIII) (Cu ocazia intrrii triumfale n Roma a lui Constantin cel Mare) s-au strns n jurul draconilor, legai cu vrfurile aurite i ferecate n pietre strlucitoare ale sulielor, umflai de un vnt mare i astfel uiernd ca i strnii de mnie, lsnd s fluture n vnt cozile ample. (Ammianus Marcelinus, Rerum gestarum, 16,10,17) Limba lor [romnilor] n-a putut fi extirpat dei sunt aezati n mijlocul attor neamuri de barbari i aa se lupt s nu o prseasc n ruptul capului, nct parc nu s-ar fi luptat atta pentru via ct pentru o limb. (Bonfini) [La soldaii romni] Dogma nemuririi sufletului i fcea curajoi fr margini, dispreuitori fa de orice pericol, poftitori de moarte (apetitus morti) lupttori cu hotrre i cu o ntreprindere de speriat. (Metianus Capella) Neamul geilor, care au fost mai rzboinici dect oricare dintre oamenii care au trit cndva i aceasta nu numai datorit triei trupului lor, dar i pentru c astfel i convinsese slvitul lor Zamolxes. Creznd c nu mor, doar c i schimb locuina, ei sunt mai pornii pe lupte, dect ar fi nclinai s ntrepind o cltorie. (posibil citat din Getica lui Traian) (Iulian, Cezarii,Traian,22) Este vorba de un popor care prin strmoii si i are rdcini de patru ori milenare, aceasta este mndria i aceata este puterea noastr. (Nicolae Iorga, Originea, firea i destinul neamului romnesc n Enciclopedia Romniei)

11

Este limpede c barbarii cinstesc cu deosebire pe legislatorii i dasclii lor, numindu-i zei...aa cum sunt toi barbarii, odrisii, getii. (Clemens din Alexandria, Covoarele, 1,15) Altminteri, norodul i la noi n Moldova ca i n alte ri pe care tiina nu le-a luminat nc, e foarte plecat spre eres i nc nu s-a curat desvrit de necuria cea veche, nct se mai nchin i acuma n poezii i cntece la nuni, ngropciuni i alte ntmplri tiute, la civa zei necunoscui i care se vede c se trag din idolii cei vechi ai dacilor. (D. Cantemir, capitolul despre Religia moldovenilor) Sunt dac, nu sunt roman / Pe romani i dispreuiesc. (B.P. Hadeu) (Deceneu) i-a instruit n aproape toate ramurile filosofiei, cci el era n aceasta un maestru priceput. El i-a nvat morala (...), i-a instruit n tiinele fizicii (...), i-a nvat logica, fcndu-i cu mintea superiori celorlalte popoare (...), demonstrndu-le teoria celor 12 semne ale zodiacului, le-a artat orbita lunii, i cum globul de foc al Soarelui ntrece msura globului pmntesc i le-a expus sub ce nume i sub ce semne cele 346 de stele trec n drumul lor cel repede de la rsrit i pn la apus, spre a se apropia sau ndeprta de polul ceresc. (Iordanes, Getica, XI, 69-70) Getul zdrenros sau scitul pribeag trndu-i avutul de ici-colo, n-au de ce s-l pizmuiasc pe stpnul celei mai ntinse moii...Cci nicieri ca printre aceti pribegi nu ntlnesti mame matere care-i iubesc cu duioie de adevrat mam copiii vitregi. Aici nu ntlneti soie ngmfat de zestrea ei i mndr de adulterele ei sau de soul ei din care a fcut un sclav! Zestrea cea mai frumoas e socotit aici cinstea tatlui, virtutea mamei i credina sotiei! (Horaiu)

(Decebal), un rege alungat din reedina sa, izgonit chiar din via, fr ca s fi pierdut niciodat ndejdea. (Plinius cel Tnr, Epistole, VIII, 4,2) ntr-un glas se roag ranii romani s-i lase a tri cu barbarii...i apoi s ne mirm c nu pot fi nvini goii (geii) cnd stenii sunt mai bucuroi s fie cu ei dect cu noi. (Salvianus, De gubernitone, V, 8) Oprete dacule, nu ti tu c adierea aceasta de via care sufl de la munte a uscat lacrimile copilriei mele, a dezmierdat visurile mele de tnr i m gsete iar dup lung desprtire, tnr, mbtrnit, cu fruntea brzdat, cu inima sfrmat, dezamgit! (Alecu Russo) DACHII PREA VECHE A LOR LIMB OSEBIT AVND, CUM O LSAR, CUM O LEPDAR AA DE TOT I LUAR A ROMANILOR, ACEASTA NICI S POATE SOCOTI NICI CREDE. (C.Cantacuzino) Nu ne putem mira ndeajuns care e pricina c voi ungurii ne-ai apsat pe noi ntr-atta i ne-ai aruncat dup cap i jugul iobgiei, cnd noi suntem i am fost ntotdeauna mai muli dect ungurii i ce e mai mult, suntem i mai demult dect voi n aceast ar, cci suntem rmitele nc a vechilor DACI. (Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae) Nevinovata nenorocire de a fi produs o coal [Ardelean] destul de numeroas de romani noi, care fr a-i sprijini zisele cu faptele, socot c-i trag respectul lumii asupra-i cnd strig c se trag din romani, c sunt romani i prin urmare cel ntiu popor din lume. (M. Koglniceanu) Era un popor brav acela care a impus tribut superbei mprtese de marmur a lumii - Roma. Era un popor nobil acela a crui cdere te mple de lacrimi, iar nu de disperare, iar a fi descendentul unui popor de eroi, plin de noblee, de amor de patrie i libertate, a fi descendentul unui asemenea popor n-a fost i nu va fi ruine niciodat. (Mihai Eminescu) Tracul Zamolxis, care nvase pe druizi, printre altele i divinaia prin fise i numere. (Origenes, Philosophumena, I, 2, 22) De aceia, mcar c ne-am deprins a zice c limba romn e fiica limbii latinesti, adeca acei corecte, TOTUI DAC VOM AVEA A GRI OBLU, LIMBA ROMNEASC E MUMA LIMBII CEI LATINETI. (Petru Maior, Istoria pentru nceputul romnilor n Dacia, p 316, 1812)

12

HERODOT - ISTORII IV "[...] nainte de a ajunge la Istru [Darius] i supune mai nti pe geii care se cred nemuritori, cci tracii care au n stpnirea lor Salmydessos i care locuiesc la miaznoapte de Apollonia i de orasul Mesambria-numiti skyrmiazi i nipsei - i s-au nchinat lui Darius fr nici un fel de mpotrivire. Geii ns, care luaser hotrrea nesbuit [de a-l nfrunta], au fost robii pe dat, mcar c ei sunt cei mai viteji si cei mai drepi dintre traci. Iat n ce chip se socot ei nemuritori: credina lor este c ei nu mor, ci c cel care piere se duce la Zamolxis -divinitatea lor- pe care unii l cred acelai cu Gebeleizis. Tot n al cincelea an arunc sorii i ntotdeauna pe acel dintre ei pe care cade sorul l trimit n solie la Zamolxis, ncredindu-i de fiecare dat toate nevoile lor. Trimiterea solului se face astfel: civa dintre ei, aezndu-se la rnd, in cu vrful n sus trei sulie, iar alii apucndu-l de mini i de picioare pe cel trimis la Zamolxis, l leagn de cteva ori i apoi, fcndu-i vnt, l arunc n sus peste vrfurile sulielor. Dac, n cdere, omul moare strpuns, rmn ncredinai ca zeul le este binevoitor; dac nu moare, atunci l nvinuiesc pe sol, hulindu-l c este un om ru; dup ce arunc vina pe el, trimit pe un altul. Tot ce au de cerut i spun solului ct mai e n via. Cnd tun i fulger, tracii despre care este vorba trag cu sgeile n sus, spre cer, i i amenin zeul, cci ei nu recunosc vreun altul afar de al lor. Dup cte am aflat de la elenii care locuiesc n Hellespont i n Pont, acest Zamolxis, fiind om [ca toi oamnenii], ar fi trit n robie la Samos ca sclav al lui Pytagoras, fiul lui Mnesarhos. Apoi ctigndu-i libertatea, ar fi dobndit avuie mult i dobndind avere, s-a ntors bogat printre ai lui. Cum tracii duceau o via de srcie crunt i erau lipsii de nvtur Zamolxis acesta care cunoscuse felul de via ionian i moravuri mai alese dect cele din Tracia, ca unul ce trise printre eleni i mai ales alturi de omul cel mai nelept a Elladei, lng Pythagoras, a pus s i se cldeasc o sal de primire unde-i gzduia i-i ospta pe cetenii de frunte; n timpul ospeelor, i nv c nici el, nici oaspeii lui i nici urmaii acestora n veac nu vor muri, ci se vor muta numai ntr-un loc unde, trind de-a pururea, vor avea parte de toate buntile. n tot timpul ct i ospta oaspeii i le cuvnta astfel, pusese s i se fac o locuin sub pmnt. Cnd locuina i fu gata, se fcu nevzut din mijlocul tracilor, cobornd n adncul ncperilor subpmntene, unde sttu ascuns vreme de trei ani. Tracii fur cuprini de prere de ru dup el i-l jelir ca pe un mort. n al patrulea an se ivi ns iari n faa tracilor i aa i fcu Zamolxis s cread n toate spusele lui. Iat ce povestesc [elenii] c-ar fi fcut el. Ct despre mine, nici nu pun la ndoial, nici nu cred pe deplin cte se spun despre el i locuina lui de sub pmnt; de altfel, socot c acest Zamolxis a trit cu mult vreme mai naintea lui Pythagoras. Fie c Zamolxis n-a fost dect un om, fie c-o fi fost vreun zeu de prin prile Geiei, l las cu bine. Aadar, geii care duc astfel de via, fiind supui de peri, urmar i ei grosul otirii." [...]" Pe tbliele de la Trtria, scrisul apare n teritoriile carpato-danubiano-pontice cu mult nainte de Sumer. (R. Schiller, Reader`s Digest, 7, 1975) Civilizaia i istoria au nceput acolo unde locuiete azi neamul romnesc. (W. Schiller, arheolog american)

DIURPANEUS,supranumit i... Decebal

Motto: "Din Zei de-am fi scoboratori, C-o moarte tot suntem datori; Totuna e dac-ai murit Flacau ori mos ingarbovit, Dar nu-i totuna Leu sa mori, Ori Caine-nlantuit". (George COSBUC: "Decebal catre popor") In perioada secolului I A.D. spatiul Carpato-Dunarean-Pontic ne apare ca o mare zona de hartuire a populatiei autohtone tracice, care este continu pradata, furata, impinsa, lovita, izbita si jefuita de popoarele noi sosite care reusesc sa se aseze si ...sa-si creeze propria "istorie" si "cultura", furand-o de la noi. Grecii sositi in 3 valuri din zona Estica a Marii Caspice (1900-1400 B.C.) s-au asezat linistiti si sunt si ei acum cuceriti de... Romani... si vor sta sub jugul acestora 500 de ani mai mult ca noi, dacii,...dar "minune", ei nu-si

13

vor "schimba" limba, ci, numai noi tracii, si nu in 500 de ani, ci in 100 si ceva... sa fie aceasta adevarata ori adevarat sa fie ca, limba tracilor a fost asa zisa "latina barbara" dupa cum ne spunea Ovidiu Densuseanu, si, in felul asta, ei, tracii, nu au mai trebuit sa invete "o noua limba", si s-o uite pe a lor ? In aceasta perioada, in vara anului 87 AD, imparatul roman Domnitian, trimite sub comanda lui Cornelius Fuscus trupe romane sa ocupe Dacia de la nordul Dunarii. Acesta trece pe un pod de vase Dunarea, la Tapae (Portile de Fier ale Transilvaniei) dar sunt atacati de daci, prin surprindere, si invinsi. Legiunea romana a V-a Alaude este complet nimicita iar generalul ei Cornelius Fuscus, ucis in lupta. Dar cine a fost conducatorul armatei dacice?... Numele Lui, numele dacului invingator, a fost consemnat numai de Tacitus (din opera caruia se va inspira Orasius in secolul V A.D. si Iordanus sec. VI A.D.)... numele LUI era... DI-URAPNEUS "Cel Orfan", un tarabostes din Sud-Vestul Daciei, care a fost apoi divinizat, ca un semizeu, de populatia dacica, supranumandu-l DE-CEBALUS, "Neam de Cal" ori Pe Cal, Cavaler, ori "I NOROGUL" (Ducipalul) si caruia, regele dac de atunci, DURAS, printr-un gest nobil si inteligent, ii va ceda tronul. Pe vasul funerar decoperit la Gradistea de Munte - Sarmidegetusa - apar doua stampile cu inscriptia: "DECEBALUS PER SCORILO" in oglinda. ce se poate traduce "Decebalus a platit inaltarea la cer"... iar daca il citim in oglinda "Oliroc Srep Sula Beced": Viteazul Cal s-a sinucis. Dar inscriptia se mai poate citi si: "DE CEBALUS PERSCO RILO": "De neamul calului va pieri dumanul". Se pare ca acest blestem a circulat printre Daci pina la disparitia imperiului Roman. Gotii care se credeau urmasii Getilor au avut un rege cu nume predestinat, ALARIC, Inorogul, nascut in ... Dacia, care, purta in sufletul lui acest blestem astfel ca la inceputul secolului V A.D., vizigotii, condusi de Inorog au parasit Hemus - Peninsula Balcanica si au patruns im Italia. Alaric cucereste Roma la 24 August 410 A.D., distrugind-o pina in temeli, trecind-o prin foc si sabie... Sa se fi indeplinit astfel blestemul lui De-Cebalus ?!? Dacii s-au luptat sub stindardul Lupului, stindard traditional al traciilor: capul de lup cu corpul de dragon; si se luptau... Romanii, a caror capitala Roma a fost intemeiata "sub semnul Lupului"...si dupa vechile legende, de un trac, de un troian, Eneas, care i-a dus pe troieni in valea Padului-valea celor sapte coline-scapandu-i de ahei. Si daca Eneas i-a adus pe troieni... cine stie? Dar numele de Roma inca nu-si are rezolvate originea, provenienta. Anul infiintarii Romei nu este sigur. Nici numele ei nu este de la Romulus, cum afirma legenda pastrata de la istoricul Titus Livius: "CONDITA URBES, CONDITORIS NOMINE APPELLATA" - ci de la situatia orasului, asezat langa o apa, "RAU" sau "RUMON" (cuvant trac ori etrusc echivalent pentru rau. Romulus nu a putut fi intemeietorul ei, ci doar fiu al orasului de pe "RAU" sau "RUMON", fiul Romei. Intreaga legenda cu Romulus, pare a fi fost imprumutata de Titus Livius, mai degraba, din vechile legende ale poporului pelasgic (tracic), din care si ei se trageau. Asa ca, ei, dacii si romanii, vorbeau aceeasi limba si daca vrem sa lasam la o parte anilor... nu este o ironie a istoriei ca , azi, ei ROMANII se numesc italieni, iar noi tracii-pelasgi, ROMANI? Dar sa revenim la viteazul DIURAPNEUS - DECEBAL: ca rege, reface unitatea statala a Daciei, intareste armata si stabileste legaturi de alianta cu popoarele vecine formand noua Confederatie Dacica, Dacia incadrandu-se intre granitele naturale precizate ulterior de Ptolomeu, din Carpati si pana la Nistru (Tyros) si de acolo la Dunare. Neamurile getice imprastiate in rasaritul Moldovei pana dincolo de Bug, iazygii si roxalanii, se vor alatura si ei confederatiei opusa Romei. Din timpul lui Decebal dateaza constructiile grandioase de la Sarmisegetuza, incinta sacra, discul solar de andezit, sanctuarele patrulatere cat si atelierele metalurgice de la Gradistea Muscelului. In acelasi timp la Roma Domitianus nemultumeste pe contemporanii sai prin "politica de grandoare" ce o duce: secatuirea finantelor, propagarea despotismului, reprimarea crunta a crestinismului. La 18 septembrie 96 A.D. Domitianus este asasinat de un libert iar in ziua urmatoare armata si conspiratorii il vor proclama imparat pe batranul senator MARCUS COCCEIUS NERVA, care il va adopta ca fiu si asociat pe MARCUS ULPIUS TRAIANUS la 29 octombrie 97 A.D. Traian, dupa invingerea Germanilor, suparat pe "dispretul pe care-l aveau dacii fata de romani" (Pliniu cel Tanar), hotaraste marirea efectivelor militare din Moesia inferioara, edifica castrul de la Barbos - Galati, consolideaza fortificatiile din orasele pontice pana la Tyros (Nistru), dispune terminarea soselei de la malul sudic al Dunarii la Cazane (inscriptia Tabula Traiana confirma aceasta). Dar adevarata cauza a reizbucnirii razboiului cu Dacia o constituie aurul pe care Dacia il stapanea, reprezentand pentru Roma un "EL DORADO", o "CALIFORNIE" a antichitatii. Traian adauga celor noua legiuni de la Dunarea mijlocie si inferioara, inca alte patru, aduse din provinciile germane si alte doua create special cu prilejul primului razboi dacic. La 25 martie 101 mparatul Traian paraseste Roma asezandu-se in fruntea a 150000 de soldati, ca sa cucereasca... ce?... o tara de analfabeti, fara limba si cultura?... o tara cu foarte putina populatie (cum le place ungurilor sa spuna de noi). Daca eram asa de putini de ce ii trebuiau lui Traian 150000 de soldati?!... Daca eram asa de saraci de ce veneau la noi?!... In vara anului 101 legiunile romane conduse de Traian debarca la Lederata (Rama) si se indreapta spre Acidava (Varadita). Decebal ii lasa sa patrunda pana in Banat, concentrandu-si oastea in zona de la Tapae - Bucova, unde Traian obtine o modesta victorie. Totusi aceasta victorie deschide romanilor drumul spre Tara Hategului situata in

14

apropierea nucleului dacic Muntii Surianu. Datorita diversiunii facuta de Decebal, care se aliaza cu burii, bastornii si roxalanii trecand Dunarea si atacand asezarile romane acum asezate intre Dunare si Pontul Euxin (Constanta), Traian este silit sa-si retraga o parte din legiunile din Dacia, pentru a-i respinge pe daci si pe aliatii lor din sudul Dobrogei, unde mai tarziu, in 109, va ridica Monumentul de la Adamclisi si Tropaeum Traiani. In primavara anului 102 Traian preia ofensiva, strabate Muntenia prin pasul Bran, invingandu-l pe Decebal. In urma pacii incheiate, Decebal pierde Banatul, Tara Hategului, Oltenia, Sudul Munteniei si al Moldovei. In decembrie 102, la Roma, Traian primeste numele de DACICUS (invingator al dacilor). Traian intareste linia Dunarii cu efective militare. Intre 103-105, cu ajutorul lui Apollodor din Damasc (Siria), construieste podul de piatra de peste Dunare la Drobeta-Turnu Severin. Apollodor din Damasc era cel mai vestit arhitect al timpului sau; lui i s-a incredintat mai tarziu si constructia Columnei lui Traian. A scris si o carte despre constructia podului, care insa s-a pierdut; cuprinsul ei pare sa-l fi cunoscut DIO CASSIUS, care da in istoria sa o descriere amanuntita si exacta a podului. Marile constructii de poduri au intotdeauna ceva simbolic, aproape eroic, semnificand tot atatea marturii curajoase despre perpetua silinta umana de a inlatura piedicile pe care natura le asterne adeseori in calea noastra; menirea lor este inlesnirea legaturilor de comunicatie sigure intre un tarm si altul... dar in cazul podului lui Apollodor, acesta a insemnat inlesnirea jefuirii tarii noastre, a subjugarii si sclavismului poporului dac, al cotropirii in proportie de 14% a teritoriului Daciei, cum inca mai spun unii dintre "istoricii nostrii "in scop" civilizator"! Si daca inrobirea, injosirea, jefuirea o numesc dansii proces civilizator, de ce sa nu le spunem si rusilor tot... "civilizatori" pentru ca si ei ne-au "civilizat" mai bine de 50 de ani, de am ramas saraci dupa atata "civilizatie"... ori "bunului prieten Hitler" si germanilor sai care vazand ca nu vrem sa intram in razboi alaturi de ei ne-au "civilizat" impartind cu generozitate trupul tarii: Transilvania la unguri, Bucovina la rusi, Cadrilaterul la bulgari, Romania devenind astfel pentru un timp "prietena" civilizatorilor" sai... si astazi mai bombanesc unii ca am intors armele impotriva lor, atunci in 1944! Al doilea razboi a lui Traian impotriva lui Decebal, incepe in vara anului 105, cand Traian soseste la Drobeta -Turnu Severin. Deschidem o mica paranteza, reamintind ca intre timp a avut loc o tentativa de asasinat impotriva lui Traian care insa a esuat. Ar fi schimbat oare reusita atentatului, soarta noastra de azi ?... Am fi aratat diferit ?... Am fi vorbit o alta limba?... Iata intrebari ce raman fara raspuns. Sa revenim deci la armatele romane, care doritoare nu de faima ci de aurul si averile dacilor, inainteaza in trei coloane: - prima coloana inainteaza pe Valea Cernei (prin locurile unde legendele tracice povesteau ca venea tocmai din Nordul Egiptului, sa moara pasarea PHOENIX; ea tinea in cioc cel mai vechi insemn pelasgic, iar in gheare "oul", din cenusa caruia, undeva in muntii Cernei, pasarea PHOENIX renastea). Asadar prima coloana romana inainteaza prin Valea Cernei, Tara Hategului, ajunge la cetatile Costesti, Blidaru si Piatra Rosie, pe care le distruge. - a doua coloana, urca pe Valea Jiului, Castrul de la Bumbesti, patrunzand in Masivul Surianul pe la Banita. - a treia coloana, condusa de Traian, se deplaseaza de la Drobeta la Sucidava si Romula, strabate Valea Oltului pana la Castra Traiana (Simbotin - Valcea) ajunge la Tilisca, apoi la Capalna. Restul coloanelor romane pornite din Moesia inferioara, trec pe la Bran, Bratocea, Oituz. Batalia pentru Sarmisegetuza Regia se da la inceputul verii anului 106 A.D., cu participarea legiunilor a II a ADRIUTIX, a IV a FLAVIA FELIX si a unui detasament (vexillatio) din Legiunea a VI-a FERRATA. Dacii resping primul atac, dar sunt distruse conductele de apa care aprovizionau capitala Daciei. Cetatea este incendiata, sunt retezati toti stalpii sanctuarelor in incinta sacra, se distruge intreaga fortificatie. Razboiul, insa, continua. Prin tradarea lui Bacilis (confident al regelui dac), romanii gasesc in albia raului SARGESIA, tezaurul lui Decebal (evaluat de JEROME CARCOPINO la 165500 kg. de aur si 331000 kg. de argint). Ultima lupta cu oastea regelui dac are loc la POROLISSUM (MOIGRAD). Era adanc inradacinat in firea tracilor obiceiul de a nu se teme de moarte. De aceea se spunea despre ei ca plecau la lupta mai veseli decat in oricare alta calatorie. In retragerea spre munti, Decebal este urmarit de cavaleria romana condusa de decurionul Tiberius Claudius Maximus. Religia dacica a lui Zalmoxes admitea sinuciderea ca o ultima usurare pentru cei prea greu loviti de nenorocire, ba chiar o inalta si prea mareste cu fagaduinte supra naturale. Dacii care au ascultat ultima cuvantare a lui Decebal, se imprastie si se sinucid. Numai nesupusul rege,mai mare decat zeul sau, nu-si cauta uitarea in moarte, ci incearca sa se sustraga dinaintea romanilor, in speranta mareata ca va mai putea gasi inca, in strafundurile muntilor sau in codrii neumblati, mijlocul de a pregati reanceperea luptei si razbunarea. Dar cavaleria romana il urmareste fara ragaz, este gata sa puna mana pe el si atunci marele Decebal isi implineste destinul punandu-si capat zilelor. Scena mareata a mortii sale poate fi regasita pe Columna lui Traian. Am fost zdrobiti, invinsi dar... nu NIMICITI ! Ne putem mandri cu Decebal! Dar cu Traian ?... Ce a avut el comun cu noi ?!... Vom vedea! RESEDINTA LUI DECEBAL Motto: "Oricine tanjeste dupa un STAPAN, SERVITOR se va numi"

15

Istoria lumii pare uneori extrem de ciudata si controversata. In jurul anului 1574 un calugar spaniol numit Alphonso CIACCONE prezinta in premiera basorelieful sculptat pe Columna lui Traian in Roma a lui Apolodor din Damasc, care infatisa scene din cele 2 campanii militare in cucerirea Daciei ale sus-numitului imparat (101-102 A.D. urmata de 105-106 A.D). Arata, intr-adevar, ciudat ca, exact ei, Romanii, nu au lasat nici o marturie scrisa despre Columna de Piatra, o adevarata piatra de hotar a culturii antice, chiar ei, care obisnuiau sa scrie o gramada despre orice, oriunde. Si va fi acelasi spaniol care va fi primul sa stabileasca faptul ca toate basoreliefurile Columnei se refera la aceste doua dramatice razboaie dintre Roma Imperiala si stramosii poporului Roman (citand din lucrarea istoricului Radu Florescu, pagina 11). Si acum urmeaza descrierea exacta a parintelui Ciaccone a primei scene din Columna lui Traian, cu mentiunea ca acest calugar era bine pus la punct cu aspectele majore ale realitatii italiene ale sec. XVI. (dupa prof. Dr. N. Copoiu in lucrarea "Palatul lui Decebal"): "Resedinta lui Decebal era un palat magnific, decorat cu columne si portrete, probabil situat pe tarmul nordic al Dunarii, pe care imparatul Traian il va ocupa ulterior, dand ordine sa se pastreze toata mobila regala. Momentul culminant este in timpul "Tratatului de Pace" temporar incheiat in 102 A.D. intre Traian si Decebal. De-a lungul esplanadelor de sus ale palatului se putea vedea o presupusa statuie a insusi regelui Decebal, sculptura putand reprezenta in acelasi timp unul din marii saI predecesori, imbracat in costumul national dacic. Poarta principala a palatului se vede ca era indreptata spre Dunare. Frontul ei infatisa trei tineri complet dezbracati, fiecare tinand cate o torta. Cel din mijloc avea aratatorul si bratul drept ridicate, carand torta cu mana stanga, aratand doua crucifixuri in mana dreapta. Aceste ultime doua sculpturi pot fi considerate ca imgini a asa-numitului "LARS", adica ACELE DIVINITATI CARE INDICAU IN CADRUL VECHII MITOLOGII DACICE CINE AVEA GRIJA DE CASA SI CINE O PAZEA. Aparent, nimic inauntrul unei case nu putea fi ascuns de acesti mici "Zei de casa" deoarece se credea ca ei detin elementele foc si lumina, fiind extrem de credinciosi locatarilor casei lor. Ultima caracteristica era artistic exprimata prin degetul ridicat "LARS". Aceasta total noua descriere contravine, binenteles, cu cea ce am fost invatati decenii de-a randul in scolile comuniste Multi dintre noi au crezut mereu ca vechii daci ar fi fost un fel de salbatici si tarani primitivi, locuind in bordeie sub pamant, in timp ce aveau mari si numeroase mine de aur imprejur; si care, asa cum sustin, au trebuit sa astepte venirea "romanilor civilizatori" condusi de "stramosul nostru" Traian insusi, pentru a putea ajunge la "societatile de elita" ale lumii antice. "Civilizatorii" au fost in realitate trupe mercenare romane care pe durata chiar a primului an de sedere pe bucatile de teritoriu cucerite, aveau sa devina "faimoase" nu numai pentru ca au furat tezaurul regelui Decebal (dupa ce l-au fortat pe viteazul rege sa se sinucida) dar si prin ulterioara lor considerare de catre un val de istorici iresponsabili ca fiind promotori ai progresului social El, imparatul Traian, avea sa ia credit postum pentru "civilizarea" noastra intr-un mod similar in care, secole mai tarziu, au aplicat-o conducatorii fanarioti straini (N.A. "Fanarul" era un cartier al Istambulului din Epoca Mijlocie, renumit pe timpul expansiunii Imperiului Otoman datorita "rezidentilor", marea majoritate de origine greaca) si care stangeau bani pentru a-i oferi sultanului in "schimbul" coroanei vreunui stat vasal; odata alesi regi ei foloseau inrobirea tarii respective cat mai mult posibil trimitand totodata anual inapoi sultanului sume uriase de bani, de obicei pana cand altcineva era numit succesor, iar fanariotul in dizgratie era "inlocuit" si sugrumat de trimisii oficiali otomani; Hohenzollernii (printre altii Regele Carol al II lea), fascisti sau rusii Fiecare dintre acestia si-au dat osteneala sa ne "civilizeze" mai bine decat predecesorii lor, nelasand in urma regrete sau pareri de rau, ci numai saracie si suferinta nefericitei populatii autohtone romane. De ce oare "istoricii" nostrii nu inteleg ca, "CINE TANJESTE DUPA UN STAPAN, SERVITOR SE VA NUMI?" Sa fi devenit acesti asa numiti "creatori de istorie" totalmente impotriva in a vedea frumoasa si totodata profunda interpretare de mai sus a primelor scene ale Columnei lui Traian? Bineanteles, foarte posibil ca ipotezele calugarului spaniol sa se dovedeasca gresite dar totusi, pentru a inlatura orice presupunere gresita, se cere intai incercat sa se faca cunoscuta, ca apoi, efectiv sa se dovedeasca ca este eronata. Respectiva imagine despre Columna lui Traian de care vorbim este inregistrata la numarul 231 in albumul lui Ciaccone, in timp ce apare la 357 conform elaboratei analize a basoreliefului facuta de cuplul de istorici Florescu-Miclea. Acesti doi domni, reputati profesionisti, se tin tare in a considera ca scena descrie prima campanie a imparatului Traian, imbarcarea la portul Ancora in drumul sau catre Dacia, alaturi de el fiind sora sa Maria si sotia Plotina (aceeasi reprezentare este mult mai probabila in acceptiunea noastra - statuile goale ale celor trei "LARS", zeitati domestice dacice ale casei, despre care vorbeam la inceputul acestei sectiuni). Au existat mai multe ipoteze privind semnificatia scenelor Columnei si multe altele vor apare in viitor, dar un singur lucru poarta semnificatia sa eterna de piatra: inauntrul granitelor unei SUPER-BOGATE tari, in mod special prin terenurile aurifere, pare foarte plauzibil ca conducatorii locali cei mai de seama sa se fi bucurat de viata si PALATE capabile sa-i faca invidiosi chiar si pe "civilizatii" regi si imparati ai Europei de mai tarziu! Material preluat din cartea d-lui dr N. Savescu "Noi nu suntem urmasii Romei."

16

17

18

19

20

21

22