Sunteți pe pagina 1din 41

I.

Problematica grupurilor sociale Clasificarea grupurilor sociale:


Principalele formaiuni sociale sunt: a) grupurile b) colectivitile c) organizaiile

Grupurile: sunt formaiuni sociale n care indivizii interacioneaz direct pe baza unor reguli de baz, i se recunosc drept membri ai unor comuniti distincte. Sunt veriga esenial a sistemului social, realiznd legtura dintre social i individual.

Colectivitile: au la baz recunoaterea unor principii i norme comune, ns nu presupun interaciuni directe intre membri.Exemple:etnii, secte religioase, etc.

Organizaiile: formaiuni sociale constituite deliberat n vederea atingerii unui scop clar, prin folosirea unor strategii explicite de decizie i control.

Caracteristicile grupurilor:

tipul grupului:rezult n urma aplicrii unui set de criterii de clasificare innd cont de modul de formare, numrul de membri, relaiile dintre ei, natura activitii, etc.

mrimea grupului: aceast calitate influeneaz semnificativ performana, eficiena, dar i creativitatea grupului.

compoziia grupului: reflect caracteristicile psiho-sociale si socio-culturale de sex, vrst, etnie, nivel de educaie i statut profesional.

structura grupului : modul de configurare a relaiilor interpersonale dintre membri(relaii socio-afective, de comunicare, de influen, de coordonare i control).

sarcina grupului: reprezint obiectivul care se cere a fi atins ca urmare a activvitatii comune. Are o funcie structurant asupra vieii de grup. Natura sarcinii determin diferene eseniale n dinamica grupurilor sociale mai ales privind procesele psihosociale, socio-afective i de influen.

coeziunea grupului: e dat de ansamblul forelor care menin unitatea grupului, fiind o rezultant a mai multor factori: relaiile intra i extragrupale, caracteristicile psihologice ale membrilor, contextul social n care grupul i desfoar activitatea.

nivelul de integrare: expresia gradului de maturizare a relaiilor psiho-sociale din cadrul grupului.ine de norme i valori care structureaz viaa de grup. E expresia identificrii membrilor cu grupul din care fac parte. Acesta exprim i gradul de elaborare a contiinei colective, element de fond al coeziunii grupale.

eficiena: exprim parametrii calitativi i cantitativi de realizare a sarcinii.

Funciile grupurilor sociale


se manifest pe urmtoarele direcii: realizarea obiectivului satisfacerea trebuinelor psihologice ale membrilor i rezolvarea unor probleme psihologice si emotionale ale lor. asigurarea i meninerea coeziunii, coerenei i chiar limitelor grupului ca sistem. conditiile de baza ale existentei grupului. reglementarea relaiilor dintre grup i alte grupuri.

Indiferent de natura sa, grupul ca sistem psiho-social ii fundamenteaz existena pe capacitatea de a satisface n mod difereniat trebuinele de integrare, afiliere, afirmare, recunoatere social, afeciune, comunicare i protecie, ale membrilor si.

Grupul social e un mediu inte(g)ractiv n care au loc nu numai armonizarea trebuinelor ci i crearea unor noi nevoi, noi reprezentri i atitudini ce pot viza ceilali membri sau grupul per ansamblu sau diferite segmente ale societii globale. n cadrul grupului social intervine fenomenul de remodelare psihologic. Aceasta se realizeaz prin restructurri la nivelurile cognitiv, motivaional, atitudinal, relaional, comportamental i emoional. Acest fenomen apare pe fondul creat de capacitatea de influen a grupului/liderului

Clasificarea grupurilor sociale: 1. dup relaiile dintre membri: grupuri primare (de contact fa n fa) grupuri secundare (dominate de relaii indirecte de tip releu)

2. dup modul de formare: naturale: apar spontan datorit existenei unor condiii obiective, care determin dezvoltarea unor relaii stabile ntre membri.Cele patru grupuri naturale universale sunt: familia, grupul de joac al copiilor, grupul de vecintate i comunitatea de btrni. artificiale: se formeaz n urma unui proiect.Exemple:grupuri de dezbatere, grupuri de rezolvare a unei sarcini determinate, grupuri terapeutice, etc. 3. dup natura activitii desfurate: colare, de munc, militare, sportive, etc. Natura sarcinii determina diferente esentiale in dinamica grupurilor sociale mai ales in ceea ce priveste desfasurarea proceselor psiho-sociale, socio-afective si cele de influenta. 4. dup cadrul instituional - formativ care le reglementeaz: formale: cadrul instituional fixeaz coordonatele structurale i funcionale, normele interne, tipul sarcinii i chiar mecanismele de control i influen. informale: nu exist un cadru anterior grupului iar dinamica interaciunilor e determinat predominant de factori afectivi de cele mai multe ori spontani sau care rezult n urma constituirii grupului.

5.

dup raporturile existente ntre membri i grupuri: grupuri de apartenen: sunt cele crora membrii le aparin n mod natural sau n virtutea activitii curente.Participarea la viaa grupului poate s nu nsemne i o participare psihic,aceasta implicnd structurarea unor relaii informale i adoptarea unor reprezentri, atitudini i valori specifice acelui grup. Uneori apartenena poate fi fictiv (cand cineva isi imagineaza ca apartine), sau pur formal fara sa existe o adeziune subiectiva menita sa dea o consistenta psihologica participarii la viata si activitatea grupului respectiv. grupuri de referin: cele de la care se mprumut valorile normele i atitudinile considerate a fi de referin, datorit prestigiului grupului respectiv. grupuri de presiune: au capacitatea de a exercita o influen semnificativ asupra unor oameni, grupuri, organizaii sau instituii, datorit prestigiului, puterii ori a resurselor materiale sau informaionale de care dispun.

Structuri psiho-sociale de grup:


structura socio-afectiv relatii preferentiale, sociale structura comunicaiei procese de comunicare structura puterii proceselor de influen si persuasiune structura activitii de realizarea a obiectivelor structura motivaional-atitudinal

Structura comunicaiei, cea a puterii proceselor de influen i cea a activitii pot avea att un caracter formal determinat fiind de normele constitutive ale grupului ct i unul informal generat in contextul de interaciunile dintre membri. Celelalte 2 categorii 1 si 5 au un caracter informal cu manifestari specifice in cadrul oricarui tip de grup

Unul dintre cei mai importani factori ai relaiilor de grup il reprezint relaiile socio-afective care se dezvolt nc de la primele ntlniri.Structurile afective/matricea sociometrica a lui Moreno ale grupului reprezint elemente de fond n funcie de care se vor dezvolta i manifesta toate celelalte structuri. Grupul e nu numai un sistem generator de relatii ci si un cadru care asigur dezvoltarea emoional i relaional a membrilor.Structura socio afectiv de grup const n modul de configurare a relaiilor dintre membri, ce pot imbrca forma atraciei, respingerii sau indiferenei. Formarea i structurarea relaiilor socio-afective depinde de: inteligena social capacitatea de comunicare interpersonal farmecul personal charisma prestigiul extragrupal Altruism disponibilitatea de ntrajutorare statutul recunoscut formal i mai ales informal competena i implicarea n rezolvarea problemelor grupului.

Fenomene psiho-sociale de grup: coeziunea conformismul leadership-ul

Coeziunea: reprezint totalitatea cmpului de fore ce menine laolalt membrii unui grup i se opune forelor dezintegratoare

este rezultatul aciunii unei foarte variate categorii de factori: factori extrinseci: anteriori formrii grupului; in de cadrele formale de ordine i organizare, ori socio-culturale ce impun anumite norme, valori, modele pentru membrii grupului. factori intrinseci: proprii grupului i rezultai n contextul interacional al membrilor grupului. Au natur socio-afectiv i sunt reprezentai de: rezultatele atraciilor i respingerilor sociometrice dintre membri, rezultatul msurii n care indivizii se identific cu grupul, distribuia i articularea rolurilor n cadrul structurii organizatorice a grupului, relaiile de influen interpersonal a grupului i a celei de comunicare. 1. Factori socioafectivi rezultatul atractiilro si respingerilor sociometrice dintre membrii dar si a masurii in care individul se identifica cu grupul. 2. Factorii sociooperatori ex: distributia si articularea rolurilor in cadrul structurii organizatorice a grupului in ceea ce priveste structurarea relatiilor de comunicare si a celor de influenta interpersonala.

Conformismul: interaciunile sistematice dintre persoanele care formeaz un grup determin apariia unor uniformiti atitudinale i comportamentale care capt treptat valena unor norme i modele. Cu valoare simbolica pentru apartenenta la un grup. nerespectarea normelor grupului presupune respingerea valorilor colective i e resimit de membrii grupului ca o contestare sau un atac asupra principiilor ce stau la baza activitilor comune. Reacia este proporional cu importana normelor nclcate, frecvena nclcrii i atitudinile nonconformistului fa de presiunile grupului. Reacia depinde de: natura grupului tipul sarcinii ce rumeaza a fi indeplinit gradul de constituire a tradiiilor de grup personalitatea i trsturile psihologice ale nonconformistului

contextul n care se produce nclcarea / contestarea normelor.

Leadership-ul:
reprezint ansamblul relaiilor intergrupale i intragrupale prin intermediul crora o persoan sau un grup de persoane dirijeaz i controleaz activitile asigurnd meninerea grupului, ca sistem organizat. vizeaz procesele i fenomenele psiho-sociale legate de funciile de conducere i control, implicnd trei aspecte: aspectul funcional: rolul pe care actul conducerii n derularea activitilor i atingerea scopurilor. aspectul relaional: evideniaz raporturile dintre lider i ceilali membri ai grupului aspectul aptitudinal: are n vedere capacitile i abilitile psiho-individuale ale celor implicai n exercitarea conducerii. Perspective de abordare: statutul formal i informal pe care l deine n structura de putere a grupului sau a organizaiei respective. liderul ca persoan avnd o anumit personalitate i un set de atitudini psiho-sociale. stilul de conducere neles ca o structur relaional aparte.

Clasificarea stilurilor de conducere: stilul autoritar: puterea de decizie i control e concentrat n mna liderului. El e singurul care ia decizii i msuri, sancioneaz i recompenseaz dup opiniile proprii fr a se consulta cu ceilali membri ai grupului. Acest stil de conducere genereaz un climat psiho-social tensionat, apstor, iar conflictele apar foarte frecvent. Majoritatea membrilor devin frustrati.

stilul democratic: exist raporturi de colaborare ntre membri i lider, iar deciziile se iau n urma consultrilor.Climatul psiho-social este unul tonic, destins, ns performana i eficiena nu sunt neaprat superioare. Numrul de conflicte este mic. stilul permisiv: liderul i abandoneaz n mare msur responsabilitile i chiar funciile, lsnd ca activitatea grupului s se desfoare de la sine. Climatul psiho-social este favorabil, dar conflictele sunt n stare latent i pot oricnd izbucni. (laisser-faire)

Factorii psiho-sociali legai de stilul de conducere:

A. Factorii determinani ai stilului de conducere i ai relaiilor din cmpul exercitrii autoritii: puterea poziiei: exprim gradul de investire cu autoritate a liderului de ctre nivelul ierarhic superior. Gradul de autonomie pe care lideul il are n exercitarea puterii specifice conform statutului su. gradul de structurare a sarcinii: denumete msura n care sarcina este precis delimitat, algoritmizat, sau presupune o continu elaborare a modului de rezolvare prin iniiativ i creativitate. compoziia grupului: omogenitatea grupului privind vrsta, gradul de maturizare, nivelul de educaie, cultura i statutul social. tradiia grupului: gradul de structurare a normelor, precum i a modelelor organizatorice dup care grupul i reglementeaz viaa interna. competena profesional a liderului: capacitatea liderului de a organiza activitatea i de a soluiona problemele ivite n activitate. Trasaturile temperamental-caracteriale ale liderului

B. Factorii caracteristici stilului de conducere:

invariantele comportamentale i relaionale specifice unei anumite situaii de conducere: autoritarismul: gradul de concentrare a puterii i modalitile de a lua decizii privind diferite aspecte ale activitilor de grup.

directivitatea: atitudinea liderului n situaii problematice, privind soluiile i recomandrile oferite.

relaiile lider-membri: tipul general de relaii pe care liderul le promoveaz n relaiile cu subalternii.

C. Factorii percepiei subiective a stilului de conducere de ctre membri: statutul sociometric al liderului: indicele statutului sociometric al liderului (alegerile si respingerile pe care el le suscita din pdv al celorlalti). gradul de ncredere n lider: msura n care membrii grupului l crediteaz pe lider n privina rezolvrii eficiente a problemelor i a coordonrii activitilor de grup.

Liderul n faa maselor


Liderul este un personaj simbolic, asupra cruia mulimile proiecteaz propriile lor

idealuri, nevoi, frustrri, emoii i complexe. La rndul su, liderul se identific cu problemele maselor i preia n mod simbolic frustrrile lor. Astfel, liderul apare n contiina colectiv ca un salvator. Liderul se substituie supraeului colectiv, anulat n multe cazuri prin degredarea valorilor sociale, morale sau culturale. Existena tandemului lider-mase face ca orice fel de comunicare s fie unidirectional, de la lider ctre mase. Aceasta are caracterul ateptrii unei soluii salvatoare. n acest context, schimbrile n planul relaiilor inter-umane sunt determinate de: starea de nesiguran, nencredere, suspiciune, evitarea contactelor umane. Aceast stare este compensat prin nevoia de asociere a indivizilor, n scopul obinerii unei garanii de protecie care este oferit de apartenena la un grup.

Apariia unor grupuri de interese care ofer membrilor un rol i un statut pe care societatea nu le mai ofer. Membrii grupului se identific cu liderul preintr-o relaie de tip patern, pentru c liderul se suprapune arhetipului tatlui.

Inducia sugestiv colectiv: favorizat de regresiunea psihic global, liderul va gndi pentru mase, iar masele l vor urma necondiionat Valoarea persoanei este nlocuit treptat de cea a colectivitii, iar aceasta este transferat asupra liderului. Devalorizarea sociala va duce la inlocuirea valorilor socio-culturale, moral-religioase cu niste Ideologiile impuse treptat maselor drept unic form de gndire. cazul socitetailor totalitatre laice sau religioase. Se produce o nlocuire a gndirii logice cu una artificial, utopic, iraional ca mod de gndire, absurd i care genereaz construcii fabulative i vaste sisteme de gndire delirant. n geneza sistemului de gndire ilogic un rol foarte important l are pierderea valorilor.
Discursul colectiv: este limbajul socio-politic care exprim o ideologie i se adreseaz

maselor permanent, n mod repetitiv, utiliznd formule simple, directe, genernd un curent de gndire cu o direcie precis.Are un puternic coninut afectiv i are ca scop formarea unui sistem de gndire i comportament dirijat.Prin mecanismul sugestivcolectiv discursul colectiv devine instrument de manipulare.
Discursul colectiv ntreine permanent o incertitudine i favorizeaz o explozie a

iraionalului. n aceast ambiguitate populaia nu se mai recunoate pe sine i nu mai nelege raportul cu lumea real pe care o simte strin, inautentic i foarte ostil. Pe acest fond apar explicaii fanteziste care accentueaz i menin incertitudinea i angoasa colectiv. Caracteristicile limbajului n discursul colectiv: simplu insinuant acuzator demascator foarte persuasiv exprim o atitudine precis care corespunde expectanelor maselor

ofer soluii i face numeroase promisiuni privind problemele, conflictele i nedreptile sociale. ofer modele de gndire care sunt imediat acceptate i imitate. influeneaz atitudinile emoionale ale maselor, pe care le dirijeaz ntr-o direcie precis vizeaz descrcarea agresivitii colective asupra unor inte precise.

Caracteristicile psihologice ale liderului n faa maselor:


puternic for persuasiv prestigiu: se manifest ca o form de fascinaie asupra oamenilor individual, ct i asupra grupurilor i maselor, de unde rezult o ascenden social recunoscut, admirat i temut.

carisma: liderul carismtic eman o for interioar, convinge fr efort i inspir o ncredere spontan. Este indus un sentiment de dependen afectiv. experiena social contribuie semnificativ la succesul liderului. inteligena social, corelat cu o fin cunoatere a psihologiei mulimilor, precum i a tehnicilor de structurare i desfurare a relaiilor umane inteligenta emotionala Mijloace folosite de lider n faa maselor:

inducia comportamental: iniierea de catre lider a unei aciuni sau a unui comportament demonstrativ la care masele se altur prin imitaie i contagiune conform spiritului de turm descris de Gustave Le Bon.

incitarea emoional: ridicarea intenionat de ctre lider a tonusului emoional al maselor prin utilizarea unor sintagme, imagini sau simboluri sugestive cu o foarte mare ncrctur emoional-afectiv.

sugestia: determinarea maselor s adopte anumite atitudini sau s declaneze anumite aciuni apelnd la mecanisme psihologice care scap controlului raional, constient. De exemplu: exemplul personal sau realizarea unor asocieri, sublinieri ori repetiii care s duc n mod spontan masele pe direcia dorit.indiferent ce conotatie are aceasta.

prezentarea unei idei simple ntr-o form care s nu permit nicio ndoial, n special datorit carismei. repetarea sistematic a unor idei, aceasta induce n mod incontient acea idee ca fiind un adevr incontestabil, evident ce nu necesita nicio demonstratie. Acest tip de repetare devine un substitut pentru orice fel de raionament justificativ.

ordinul: indicaie comportamental ce solicit o acceptare imediat i necondiionat datorit autoritii liderului. Acest mijloc este suficient numai n cazul unei ascendene recunoscute.

II. Formele influentei sociale


Persuasiune Manipulare Brainstorming

1. Persuasiunea

R. Cialdini ( Psihologia persuasiunii) Cele 6 tehnici de persuasiune cele mai frecvent utilizate denumite de Cialdinii Cele 6 arme ale persusiunii:

Reciprocitatea- oamenii tind sa se simta obligati ca pt un serviciu sau o concesie sa ofere ceva echivalent. Ex. Sa stii sa-ti imbraci cererea in haina unei cereri de returnare a unui favor este o arta ce te poate ajuta sa obtii ce vrei de la oameni.

Angajament si consecventa : un angajament luat in public ferm, cu glas tare ne motiveaza sa fim consecventi. Ex: sa obtii un angajament din partea cuiva reprezinta mai mult decat jumatate din drumul care trebuie parcurs pana la materializarea concreta.

Dovada sociala: daca multi oameni cred in anumite lucruri ele trebuie sa fie adevarate. Faptul ca n-ar fi adevarate conteaza mai putin decat parerea mai multora.

Simpatia: avem incredere in oamenii pe care-i cunoastem, mai ales in cei cu care ne asemanam sau in cei de care ne simtim legati sau avem ceva in comun (ex: loc de nastere, niv de educatie, scoli urmate, interese, pasiuni, stil de viata)

Autoritatea: in general avem incredere in tot ceea ce ne parvine din asa numitele surse oficiale si suntem obisnuiti sa ne supunem autoritatii. Suntem impresionati de : statutul social, titluri, distinctii.

Raritatea: regula raritatii lucrurilor putine constituie temelia principiului raritatii si totodata o metoda subtila de a exploata. Foarte frecvent se foloseste tactica termenului limita prin care se exercita presiuni asupra unei tinte. Raritatea- o arma de influentare folosita frecvent in vederea obtinerii asentimentului.

2. Manipularea

Actiunea prin care un actor social fie ca e vorba de o persoana, un grup de persoane sau o colectivitate, este determinata sa gandeasca si sa actioneze intr-o anumita directie, intr-un mod compatibil cu interesele initiatorului, nu in interesele sale, lasand insa impresia libertatii de gandire si de decizie.

Diferenta persuasiune-manipulare:
actorul social persuadat cunoaste intentia celui care foloseste o

tehnica anume pentru a-l convinge, pe cand in manipulare nu este constient de intentia celui care foloseste acel procedeu de convingere
manipularea psihologica de succes include ascunderea intentiei

agresive

si

comportamentale

precum

si

cunoasterea

vulnerabilitatii emotionale ale celuilalt pt a determina ce tactici aparte vor fi cele mai eficiente

Aspecte psihologice ale persoanelor ce pot fi manipulate: sugestibilitate extrem de crescuta. ? dependente emotional-afectiva slaba incredere in fortele proprii imagine de sine foarte scazuta identitate de sine difuza (de la .../sec la caracter) lipsa de asertivitate incapacitatea de a spune nu in anumite situatii dependenta in permanenta de aprobarea si acceptarea celorlalti grad crescut de labilitate emotionala

grad crescut de impresionabilitate Manipulatorii in principal au 3 motive/nevoi:


Nevoia de a-si atinge scopurile cu orice pret fara sa tina

cont de gandurile, emotiile celuilalt


Nevoia de a obtine putere si superioritate in relatiile cu

celalalt
Nevoia de a avea in permanenta control

Caracteristici psihologice ale manipulatorului- The Dark Triad of Personality (muhahaha, metal!!!) contine:

Narcisism (in acest caz se explica) : -

Vanitate Egoism O imagine de sine exacerbata In grupul social are conotatia de elitism si de indiferenta fata de situatia precara a altora

o Machiavellismul -

Seductie Exploateaza vulnerabilitatile emotionale ale altora Reci d.p.d.v. emotional

o Psihopatie
-

Inteles de aici ca un construct psihologic ce evidentiaza o desconsiderare totala, cronica fata de principiile etice si de comportament antisocial.

Psihopatii sunt persoane cu un nivel inalt de: egoism, impulsivitate, .... Nivel scazut de : empatie, scrupule, rusine, vinovatie

Tehnici folosite de manipulatori:


Minciuna- o modalitate de a minimiza efectele si probabilitatile de

a fi manipulat prin minciuna este cunoasterea faptului ca anumite personalitati sunt experte in arta minciunii si a inselatoriei realizand aceste lucruri in moduri subtile
Minciuna prin omisiune- ascunderea sau retinerea unei parti

semnificative de adevar (aceasta tehnica foarte des folosita in activitatea de propaganda)


Negarea- manipulatorul refuza sa recunoasca ca a facut ceva gresit Rationalizarea- apare ca o scuza folosita de manipulator pentru

comportamentul nepotrivit sau neadecvat


Minimizarea un tip de negare cuplata cu rationalizarea.

Manipulatorul afirma ca atitudinea sa nu e una defaimatoare, rauvoitoare sau iresponsabila, asa cum sugereaza o alta persoana spunand ca de ex o insulta sau o batjocora nu e altceva decat o gluma
Diversiunea- manipulatorul nu da un raspuns direct la o anumita

intrebare, ci creeaza o asa-numita diversiune indreptand directia discutiei spre o alta problema Folosirea unor rasp. evazive, ambigue intr-o conversatie
Intimidarea voalata- manipulatorul foloseste amenintari subtile

indirecte sau implicite

Invinovatirea- o tactica speciala de intimidare- manipulatorul

sugereaza faptul ca celalalt este o persoana egoista, autosuficienta si chiar nepasatoare. Toate aceste lucruri induc in victima un sentiment de vina, de anxietate, mentinand-o pe aceasta intr-o stare de autoindoiala si de supunere si obedienta fata de manipulator. Ex: sindromul femeii agresate, care nu apeleaza la autoritati caci si sotul o invinovateste de ceva- aruncarea blamului asupra celuilalt.
Santajul emotional- Susan Forward def santajul emotional ca o

puternica modalitate de manipulare in care santajistul apropiat de victima ameninta direct sau indirect sa o pedepseasca pe aceasta pentru a obtine ce vrea. Santajistul cunoaste f bine slabiciunile emotionale ale celuilalt si chiar cele mai ascunse secrete ale celuilalt. Stiind ca victima isi doreste mai mult decat orice acceptarea sau iubirea celuilalt, santajistul ameninta cu retragerea afectiunii sau a faptului ca victima trebuie in mod vadit sa dovedeasca ca merita afectiunea lui, daca victima il crediteaza d.p.d.v. emotional pe manipulator exista mari sanse sa intre intr-un pattern comportamental si atitudinal si sa-l lase pe manipulator sa-i controleze viata si deciziile. Santajistul emotional foloseste in mod frecvent frica, obligatia si invionavatirea in rel sale, asigurandu-se ca victima va fi ancorata in aceste obstacole. Harriet Braiker- persoanele care folosesc cel mai frecvent in rel lor santajul emotional au o personalitate de tip borderline.
Folosirea sarcasmului si a atitudinii depreciative cu rolul de a

creste teama si indoiala in victima. Aceasta tehnica- celalalt slab d.p.d.v. psihologic. Manipulatorul utilizeaza in mod frecvent comentariile retorice, anumite priviri si un ton al vocii aparte de cele mai multe ori acuzator- victima incearca sentimente de rusine

profunda, vinovatie, doar pentru simplul fapt ca a indraznit sa-l provoace. Aceasta modalitate frecventa determina un sentiment puternic de inadecvare pentru victima.
Jucarea rolului de victima: manipulatorul se prezinta pe sine ca o

victima a circumstantelor sau a comp si atitud altora pt a castiga simpatie sau pt a starni mila, compasiune. In general oamenilor le pasa de suferinta altora si astfel manipulatorul dezv un teren propice.
Defaimarea victimei: a pune victima in defensiva si a masca

intentiile agresive ale manipulatorului.


Proiectarea vinei: a da vina pe altii: manipulatorul gaseste

intodeauna un tap ispasitor


Simularea nevinovatiei, a inocentei: manipulat. Sugereaza ca nu

a facut nimic intentionat, mai mult adopta o atitudine de uimire si perplexitate atunci cand este acuzat de ceva. In felul acesta reuseste sa faca victima sa se indoiasca de rationamentul propriu si chiar de propria sanatate mentala.
Simularea confuziei: manipulatorul pretinde ca nu stie despre ce e

vorba sau ca e confuz cu privire la o problema extrem de importanta care i-a fost adusa in atentie.
Folosirea furiei ca modalit de manipulare. Manipulatorul uzeaza

de un arsenal de modalit prin care arata ca este furios pt a soca victima si pt a obtine supunerea totala a victimei. Este vorba de o simulare a maniei adevarate pt a obtine ceea ce vrea.
Seductia: manipulatorul se foloseste de carisma sa, farmecul sau.

In anumite situatii tintite lauda si maguleste pt a obtine o incredere absoluta din partea celorlalti.

Cazuri celebre de manipulare a grupurilor au efecte extrem de grave in plan social: 1. Jim Johnes- Templul oamenilor: A convins aprox. 900 de oameni sa comita o sinucidere in masa intr-o comuna agricola din N-V Guianei. Au existat si cativa oameni in care au refuzat sa-si administreze otrava, ei au fost impuscati. J.J. insusi s-a impuscat. 913 oameni dintre care 276 copii otraviti de parinti. J. Jones - un enorias carismatic , el fondand secta templul oamenilor- o

secta crestina ce propovaduia lupta impotriva rasismului astfel ca atrage f multi afroamericani de varste dif si de niv de educatie dif. 1970- Biserica sa a fost acuzata de frauda, abuz fizic si violenta impotriva copiilor, a luat membrii sectei si i-a dus in N-V Guianei si a format comuna Johnestown. Un congresman american a facut un control. S-a petrecut un incident, congresmanul a fost ucis.dupa acest eveniment, J.J. si-a indrumat membrii sa se sinucida. Motivatia: a purifica orasul si comunitatea.

Persuasiune si manipulare

Persuasiunea implica o anumita forma de comunicare in urma careia se obtine o schimbare atitudinala si comportamentala. Factorii eficientei persuasiunii tin de :

1.emitator 2.mesaj 3.canal de comunicare 4.auditoriu 1. Emitatorul : (sursa influentei): conteaza urmatoarele caracteristici: 2. Mesajul Continutul Ponderea dif a elementelor informationale fie de tip emotional sau motivational 3. Auditoriul Imaginea de sine Gradul de sugestibilitate Gradul de redundanta al msg Coerenta Adecvarea la situatie Profilul de personalitate (tip temperamental si caracterial) Carisma Stilul relational Niv de educatie Experienta de viata Statutul/ prestigiul recunoscut

Nivel intelectual Statut social

Cercetari din psihologia sociala la nivelul comunicatorului pun accent pe: Credibilitatea sursei Intentie Farmec personal

1. Credibilitatea sursei: schimbarea atitudinala va fi conditionata de anumiti factori

insa asa cum sunt ei perceputi de catre auditor. Acesti factori tin de statutul moral si profesional al sursei, insa asa cum sunt percepute de catre tinta.
2. Intentia comunicatorului: forta persuasiva a unui mesaj creste daca auditoriul

afla ca respectivul msg il dezavantajeaza pe comunicator. Daca msg vine in convergenta cu propriile nevoi sau cu pozitia sa sociala, forta persuasiva a acestor mesaje scade cu cat interesele comunicatorului sunt presupuse a fi mai puternice.
3. Farmecul personal : atractia fizica pe care o exercita comunicatorul are un efect

apreciabil asupra fortei de persuasiune a mesajului, acest lucru se explica printr-o dorinta inconstienta a auditoriului de a se identifica cu o persoana ce poseda calitati deosebite: umor, inteligenta sau forta fizica. Cercetarile la nivelul mesajului pun accent pe : Inducerea fricii Implicarea auditoriului Efect de intaietate

1. Inducerea fricii: s-a demonstrat ca frica se poate constitui ca un factor important

motivational in adoptarea unor anumite conduite. Cu cat frica este mai puternica, cu atat tendinta adoptarii unei conduite care sa elimine pericolul (pericol invocat) este mai mare.
2. Implicarea auditoriului: orice forma de implicare a auditoriului in formularea unei

concluzii sporeste forta persuasiva a msg. Adoptarea in grup a unei decizii sporeste in mod semnificativ capacitatea acesteia de a induce schimbari de atitudine si comportament durabile in randul membrilor.
3. Efectul de intaietate: exista o anumita selectivitate fata de anumite influente in functie

de locul ocupat de aceasta in cadrul unui msg. In cele mai multe cazuri efectul de intaietate determina o influenta mai mare a informatiei prezentata la inceputul msg si mai ales cand este reluata si la sf lui.

Caracteristici ale canalului de comunicare

1. Comunicarea verbala, directa, deosebit de eficienta datorita implicarii personale a comunicatorului si tintei. 2. Mesajele audio-video au o forta persuasiva maxima tinand de forta de sugestie a imaginii, dar si datorita faptului ca imaginile vizuale sunt mai facile, usor de asimilat d.p.d.v. intelectual

Persuasiunea la nivelul auditoriului

Caracteristici importante: in cazul persoanelor dominatoare, cu o imagine de sine hipertrofiata, cu un accentuat spirit de competitie, mesajul cu greu isi atinge tinta. Foarte usor de persuadat sunt: Persoanele submisive, obediente Sugestibile Vulnerabile afectiv Labili emotional Cu o slaba incredere in sine.

Explicatia: cele cu slaba incredere in sine resimt nevoia in permanenta de aprobare si de acceptare din partea altora. Insusirea unei idei: o modalitate implicita de a fi recunoscuti de catre cei care le promoveaza.

Alti factori semnificativi in eficienta persuasiunii: 1. Mediul fizic: un element ce produce o stare de disconfort duce la o stare de tensiune care la randul ei duce la o rezistenta la argumentatie astfel incat comunicatorul va fi asimilat ca o sursa indirecta a starii inconfortabile. 2.Climatul psihosocial

Manipularea ideologica si politica manipularea profunda

A. Manipularea = forma de influentare agresiva care nu respecta liberal arbitru si in

care primeaza numai interesele sursei.

Clasificarea formelor de manipulare

In functie de profunzimea efectelor obtinute

1. Manipularea superficiala cand se vizeaza un singur aspect atitudinal ex:

cumpararea unui produs


2. Manipularea profunda vizeaza orientarile fundamentale ale tintei in plan ideologic,

cultural sau religios

In functie de nivelul procesualitatii psihice implicate in inducerea schimbarii atitudinale

1. Manipularea liminala
2. Manipularea subliminala fiind bazata pe stimularea vizuala sau auditiva de tip

subliminal Manipularea poate fi : a) Superficiala liminala b) Profunda - subliminala

B. Dezinformarea = un ansamblu organizat de tehnici si procedee de prelucrare, prezentare

si transmitere a informatiei cu scopul constient de a induce in eroare, de a provoca deruta si de a manipula opiniile, atitudinile si chiar comportamnetul persoanelor/grupurilor in conformitate cu un anumit scop ascuns Procedee si tehnici de manipulare folosite frecvent in politica :
1) Ascunderea si selectarea informatiilor pe criteria de utilitate pentru manipularea fara

nicio legatura cu adevarul obiectiv; Invocarea adevarului este una dintre justificarile curente ale acestei actiuni
2) Distorsionarea infomatiei se realizeaza prin :

Schimbarea ordinii corespunzatoare desfasurarii reale a evenimentului Asocierea cu evenimentul a fapte care nu au legatura cu tema comunicarii

Amestecarea informatiilor cu comentariul si inducerea unor elemente parasite

3) Deformarea proportiilor realizata prin :

Acordarea unei ponderi arbitrare diferitelor unitati fara legatura cu importanta lor reala

Repetitii, sublinieri si extinderea spatiului acordat prezentarii informatiei considerate convenabile in defavoarea celor considerate incomode

4) Lansarea de zvonuri = afirmatii declarate a fi adevarate si care nu pot fi verificate; se

refera la indivizi, grupuri sau relatii sociale. Se realizeaza frecvent un proces de intoxicare a tintelor si crearea unui climat favorabil comunicatorului, acela de neincredere, suspiciozitate si uneori chiar de panica
5) Lansarea unor sloganuri, a unor stereotipii de gandire, pseudoprincipii aceste

elemente vor fi invocate ulterior drept repere valorice de necontestat.


6) Dirijarea asocierii faptelor astfel incat tinta sa perceapa anumite relatii cauzale sau

anumite relatii de conditionare intre fenomenele psihosociale care nu exista in realitate


7) Blocarea surselor informationale sau a celor care dau o alta interpretare decat cea

dorita. Aceasta este o modalitate brutal de manipulare si presupune accesul la instrumente formale ale puterii in stat
8) Discreditarea surselor incomode prin :

Atacuri la persoana Calomnii Denigrari Interpretari tendentioase

9) Interpunerea unor asa-numite relee informationale sau a unor agenti de influenta

care faciliteaza transmiterea informatiilor si a interpretarilor dorite de manipulator. In

acest sens se fabrica si se promoveaza asa-zisii experti, analisti sau observatori invocati selective drept surse incontestabile, drept surse cu autoritate absoluta intr-un domeniu.

III. Psihozele colective

Psihoza Termenul de psihoza in general = afectiune psihica grava, o afectiune ce impregneaza intreaga personalitate a omului. Ea se caracterizeaza prin: Inadaptare pe plan social Izolare a individului Alterare profunda a relatiilor interpesonale Tulburari in sfera gandirii de tipul ideilor Tulburari in sfera perceptiei de tipul halucinatiilor Tulburari in sfera reprezentarilor Tulburari in ceea ce priveste capacitatea de evaluare a propriei personae Conduita bizara de tip discordant

Termenul de psihoza colectiva = concept de natura sociopatologica ce reprezinta manifestari psihosociale anormale ce vizeaza grupuri umane, colectivitatile de indivizi sau chiar masele.

Spre deosebire de psihoza anului (a varstei) ce isi are de obicei geneza in biologic, cele sociale sunt conditionate de factorii sociali. Factorii declansatori ai psihozei colective : 1) Hiperemotivitatea cu exaltare emotionala. Exemplu: am o stare de tensiune emotional puternica neexteriorizata ce duce in timp la o stare de epuizare emotional corelata cu aparitia unei stari de nesiguranta si de angoasa permanenta 2) Sugestibilitatea crescuta a grupului duce la o receptivitate crescuta a elementelor de facture irationala si acceptarea neconditionata, lipsita de critica a unor solutii absurd 3) Nevoia de compensare a fricii = o cautare a unor cai de iesire din situatii limita impuse de factorii sociali psihotraumatizanti, cumva este vorba si de o nevoie de securizare intr-o societate perceputa straina si nesigura 4) Adoptarea unor conduit absurd si modele de gandire irationala 5) Adoptarea unor reprezentari collective cu o valoare directoare in sfera gandirii, dar si a conduitelor oamenilor. De fapt reprezentarile colective in aceste cazuri inlocuiesc total gandirea logica, individuala 6) Tendinta la imitatie prin scaderea/pierderea complete a initiative omului 7) Influenta emotional reciproca printr-un proces de inductie sugestiva colectiva 8) Automatizarea/ Robotizarea conduitei oamenilor din grupul respective 9) O eliberare pulsionala primara de facture agresiva In acest caz se produce fenomenul de remodelare psihologica.
Supraeu l

Experie nta istorica a grupului

Eul colectiv

Perspectiv a viitorului

Inconstient

colectiv

Elementul de referinta al psihozelor collective este Eul colectiv. Aceasta schema explica producerea psihozelor colective.

La acesta schema distingem :


O dimensiune structural vertical ce contine :

a) Supraeul colectiv=sediul valorilor morale, cultural ce elaboreaza idealurile grupului respective b) Inconstientul colectiv=sediul pulsiunilor, trebuintelor primare ale grupului, cel care elaboreaza materialul din care se formeaza actiunile grupului respcetiv

O dimensiune orizontala, dinamica cu :

a) Experienta socio-istorica a grupului = evenimentele psihotraumatizante prin care grupul a trecut b) Perspectiva viitorului = orizontul deschis al evolutiei grupului

In aceasta schema distingem 2 zone/tendinte de manifestare psihosociala a grupului 1. Zona de sublimare psihologica asupra Eului colectiv caracterizata printr-o intoarcere in trecut, reactualizare a evenimentelor cu character traumatizant din istoria grupului

2. Zona de descarcare a pulsiunilor si tendintelor inconstientului colectiv caracterizata in special printr-o proiectie in viitor, o anticipare a evenimentelor cu caracter reparator, compensator. In functie de cele 2 zone vom evidentia urmatoarele tipuri de manifestari psihopatologice colective : 1. Psihozele colective de sublimare ce isi au originea in Supraeul colectiv si care privesc problematica traumatizanta a trecutului. 2. Psihoze colective de descarcare cu originea in inconstientul colectiv si care se proiecteaza in viitor.

Formele psihozelor colective :


I. Psihozele de sublimare

1. Psihozele idealiste (utopice) manifestate prin tendinta de afirmare intr-o maniera sublimata a idealurilor maselor Psihozele colective utopice prezinta idei reformatoare sociale, politice, religioase, economice sub forma unor ideologii de tiip socio-politic, proiecte utopice de schimbare a lumii Din pdv funtional au in cadrul grupului un rol compensator, oferind o solutie la criza sociala profunda a valorilor ex- comunismul, nazismul, fascismul.

2. Psihozele de refugiu schizoide psihoze regresive conduite de refugiu, de retragere in trecut exprima situatiile de inchidere colectiva, de rupere de realitatea prezenta cu un fel de intoarcere in trecut de aceea le putem numi Psihoze collective schizoide.

Apar fenomene precum isteria colective, regresiune de factura isterica, compensarea culpabilitatii prin asa numit ritualuri de autopedepsire care au o semnificare de reparatorii

Pot aparea automutilari, refuzul tratamentelor din medicina contemporana Cel mai grav efect suicidul colectiv Ex. Jonestown

Explicatii: conduita religioasa individuala/de grup = expresia interactiunii dintre 6 categorii de factori: 1. factori culturali sintetizeaza achizitiile spirituale ale comunitatii. 2. factori institutionali reflecta inflluenta bisericii si a clerului dar si a institutiilor educative sau politice 3. macrosociale explica trasaturile unei societati pe o anumita treapta a dezvoltarii sale din punct de vedere economic, tehnologic 4. psihosociali de grup importanta este presiunea normelor, modelarea comportamentala, gradul de toleranta, imitatii si contagiune 5. psihoindividuali = anumite trasaturi de personalitate cu incidenta asupra trairilor si manifestarilor religioase: anumite trasaturi de caracter complexe emotionale probleme emotional-afective motivational atitudinale

6. contextuali = anumite imprejurari social-istorice - razboaie, calamitati, situatii de criza sociala. Se poate ajunge la exacerbarea fenomenelor cum se intampla frecventa in cazul unor secte. Fenomenul poate imbraca forma bigotismului exagerat, fanatismul religios, delirului colectiv, intolerantei. In cazul sectelor apocaliptice delirul religios indus membrilor a dus la acte cu un pronuntat caracter antisocial sau la sinucideri colective

Factorii psihoindividuali ce pot duce la o exacerbare a trairilor religioase 4 categorii 1. Factori psihici de fond: nivel de inteligenta, emotivitate, grad de sgestibilitate 2. Trasaturi de personalitate configurate in structuri tipice si au conotatia unor sindroame 3. Complexe emotionale dobandite in ontogeneza ca urmare a unor traumatisme, esecuri existentiale mai ales in plan intim. Ex complexul insignifiantei, inutilitatii in lume, complexul infrangerii 4. Factori psihotici ce isi gasesc forme de manifestare intr-un comportament specific: diferite forme de paranoia, delir, manie chiar schizofrenie

II. Psihozele colective de descarcare 1. Psihozele de violenta Psihozele aflate in raport direct cu inconstientul colectiv, manifestate prin descarcari puternice ale tensiunilor pulsionale acumulate de masele umane intr-o forma negativa. La baza acestor psihoze de violenta se afla potentialul agresiv latent al maselor. Ex manifestarile agresive ale suporterilor diverselor sporturi.
2. Psihozele expansive = manifestari psiho-patologice colective, dominate de tendintele

proiective ale grupului ca un fel de negare a prezentului. constructii de tipul delirului colectiv pot fi denumite Psihoze colective delirante; masele nu se mai recunosc ca apartinand unor valori anume si doresc sa impuna alte valori care sa le reprezinte. se manifesta astfel o pierdere a identitatii specifice perioadei de criza sociala profunda. Solutiile propuse si adaptate in acest context sunt expresia unei confuzii generale sociale si axiologice si de cele mai multe ori, au un caracter aberrant luand aspectul unei cosntructii delirante de masa. Forme de manifestare a psihozelor expansive:

a)

Conduitele de panica = acele psihoze delirante colective avand ca substrat angoasa,

nesiguranta in privinta viitorului legata de anumite teme sf lumii, apocalipsa, armaghedonul, diverse dezastre naturale, epidemii, inundatii. b) Migratia populationale catre alte regiuni/tari diferite de cea de origine, insa ca expresie a cautarii unei ordini sociale si axiologice si ca expresia cautarii unei sigurante care sa anuleze fricile si sa ofere o identitate precisa. c) Miscari sociale de masa cu caracter de schimbare a ordinii sociale si politice. Ex lovituri de stat si actele teroriste

Brainwashing

poate fi privit atat dpdv cognitiv cat si afectiv Brainwashing evoca frica pierderii autocontrolului, frica pierderii dominatiei absolute a unei persoane sau a unui grup de persoane precum si frica pierderii identitatii de sine.

acest fenomen nu este unul paranormal ci este similar cu inducerea de halucinatii adica cu inducerea simptomelor cele mai grave de shizofrenie.

Pe de-o parte seamana cu intoxicatia cu substante halucinogene, insa spre deosebire de acestea, este atacat nu numai autocontrolul individului, nu numai cenzura comportamentului dar si personalitatea si identitatea omului.

Comanda unui act e una de tip extern insa in cazul reusitei unui brainwashing, victima nu il resimte ca fiind o sursa externa, ca fiind exogen. Victima isi asuma raspunderea si consecintele faptelor sale. Acest lucru contrasteaza cu schizofrenia in care vocile, vedeniile, halucinatiile, sunt percepute ca venind din afara din exterior. 1

Brainwashing-ul are totodata si o componenta cognitiva, adica se bazeaza pe o serie de scheme cognitive pe care in general oamenii le au despre ei insisi.

1. Ideea despre putere Conceptul de putere aici strans legat de cel de control si influenta. A avea control asupra propriilor decizii si asupra propriului comportament. In cazul brainwasing-ului se aplica inversul acestei scheme. 2. Ideea despre schimbare Puterea individului tine nu numai de ceea ce face ci si de felul in care se raporteaza ci si de modul in care interpreteaza actiunea, faptele altor indivizi. Putearea sociala = abilitatea de a avea impact asupra altor oameni, de a schimba credintele acestora, de a schimba sistemul lor de gandire si mai mult atitudinile, comportamentele si convingerile lor.
3. Ideea cauzalitatii David Hume Cauzalitatea este unul dintre acele concepte pe care

oamenii au impresia ca-l inteleg bine, insa in realitate lucrurile stau uneori altfel. Tindem sa atribuim aceleiasi cauze o serie de efecte similare desi in realitate aceasta atribuire este una eronata. Brainwashing-ul asa cum il descriu Hunter si Orwell se bazeaza puternic pe forta coercitiva si pe emotie pe inegalitatile de putere dpdv al statutului si prestigiului recunoscut social si pe specularea vulnerabilitatilor emotionale Grupurile mici cum ar fi cultele reigioase sau ideologice sunt capabile sa foloseasca in mod intens aceasta tehnica intrucat ele pot atinge un inalt nivel de control al mediului victimei. De asemenea ale pot invoca lumea exterioara, societatea per ansamblu sau chiar omenirea sa fiind o puternica amenintare la adresa integritatii psihice, dar si fizice a individului. In acest context brainwashingul tinde sa atinga o schimbare generala a comportamentului insa si una specifica. Scopul principal este acela de a schimba gandurile victimei astfel incat sa se potriveasca 100% cu ideologia indifferent de rezistenta victimei si indiferent de convingerile religioase, credintele si mentalitatile primordial ale victimei 4. Ideea responsabilitatii

In cazul brainwashingului, victima isi asuma complet responsabilitatea faptelor sale sustinand ca acestea nu au nicio legatura cu nimic din exterior si ca le sunt caracteristice aceste acte

5. Ideea liberului arbitru

In cazul brainwashingului, vorbim de anularea liberului arbitru

Caracteristici ale sectelor: Religia are, la nivel social anumite funcii, dup cum urmeaz: sociale, conform conceptelor de bine, adevr i dreptate.
Funcia identitar: comunitile umane capt alt dimensiune a identitii lor culturale,

Funcia moral: de stabilire a unor norme i criterii comportamentale interpersonale i

istorice, dar i un liant spiritual foarte puternic.


Funcia motivaional: de satisfacere a unor trebuine specific umane: de securitate, de

comuniune emoional, de trire spiritual i nelegere a societii.


Funcia cultural exprimata prin creatii artistice

n cazul sectelor religioase se ajunge la exacerbarea tririlor religioase prin: Bigotism exagerat Intoleran religioas Fanatism religios agresiv Trans colectiv Isterie colectiv Delir colectiv Suicid colectiv

n cazul sectelor auto-denumite apocaliptice, delirul religios indus membrilor, de o anumit factur psihologic a dus la acte cu un pronunat caracter antisocial, fenomene sociale extreme i chiar sinucideri n mas. Exemple:

n Uganda, 400 de membri ai unei secte apocaliptice au fost victimele unei sinucideri colective. n california 39 de membri ai Heavens Gate s-au sinucis lund arseniu. dintr-un numar de 500 de adepi ai Templului Soarelui, 74 de adepi s-au sinucis n intrevalul 1994-1997. Factorii psiho-individuali i de personalitate care predispun ctre exacerbarea tririlor

religioase i ctre afilierea la secte religioase (4 categorii principale) : 1) Factori psihici de fond
a) Gradul de emotivitate

b) Gradul de sugestibilitate c) Gradul de labilitate psihic d) Nivelul de inteligen 2) Trsturi de personalitate configurate n structuri tipice sau aa-zise sindroame 3) Complexe emoionale dobndite de-a lungul vieii ca urmare a unor experiene traumatizante sau eecuri existeniale att din punct de vedere social, profesional, ct i intim. Exemple de complexe: complexul insignifianei, complexul nfrngerii, complexul inutilitii n lume.
4) Factori psihotici care i gsesc formele de manifestare ntr-un comportament specific:

diferite forme de delir, manie, uneori chiar paranoia sau schizofrenie.

Caracteristicile psiho-sociale ale sectelor: Coeziunea foarte mare a membrilor n cadrul sectei Viaa adepilor este complet subordonat sectei Adeziunea voluntar a membrilor Elitismul declarat i cultivat n cadrul sectei. Membrii sectelor se consider oameni superiori, cu o anumit chemare, alei pentru a aduce mntuirea sau a salva omenirea, etc.

IV. P.A.F.A (Excluderea sociala)


Grupurile de personae pt. care strada reprezint caminul de zi cu zi: Familii cu copii - Indifferent daca au cateva luni sau 14-15 ani, copii sunt victimele totale ale unui context scial nefavorabil - n Romnia sunt familii evacuate din fostele case naionalizate, mame i copii,victim ale violenei familial, exist i familii care s-au constituit pe strad Copii stzii

n unele zone au chiar un lider, anumite zone de aciune i din pacate sunt un element definitoriu n marile orae, toate acestea n ciuda a zeci de programe i organizaii care i-au propus diminuarea fenomenului Btrnii - cei mai muli sunt excrocai de propriile rude sau alte personae i ajung n contextul strzii dup ce le-a fost luat locuina; Persoanele cu dizabiliti fizice i psihice - Un grup extreme de vurnelabil i des ntlnit pe strzi; Foti deinui - majoritatea tinerilor aleg strada ntruct sunt respini complet de familie, au mari problem de a se integra n societate, se confrunt cu marginalizarea social; Alte categorii - Tineri omeri plecai de acas n cutarea unui loc de munc, plecai dintr-o zona muntoas a rii;

Abordarea vieii n strad se poate realize din 2 perspective: A. Perspectiva dinamic degradarea lor n timp B. Psihopatologia A .Perspectiva dinamic - A. Vexilard , prezint 4 faze ale P.A.F.A: 1. Persoana reactiv cuprinde: a) faza de agresiune aceast prim faz n procesul de desocializare este numit faza agresiv ce presupune activitate intens n care se fac diferite ncercri de readaptare n care personalitatea omului, valorile, rmn neschimbate faza apare n urma unui eveniment brutal: decesul soiului/soiei, pierderea locului de munc, suferirea unui accident => invaliditate n acepiunea personal, acest om nceaarc s-i regseasc stabilitatea ea nu pare a fi contient de noua ei situaie i de ceea ce presupune ea; n aceast etap, posibilitile de aciune sunt micorate; contactele cu anturajul se altereaz apare sentimental jenei fa de noua situaie i teama c anturajul ar considera c persoana are nevoie disperat de ajutor; valorile din trecut nc sunt motorul aciunii, nc orienteaz comportamentul individului; ele reprezint oarecum o barier n acceptarea noii situaii; posibilitatea concret de a iei din situai depinde de resursele psihologice ale individului i de suportul familial;

nc din aceasta faz, persoana frecventeaz o lume complet nou, pe care nu o recunoate ca fiind

agresivitatea o manifest pentru a-i regsi stabilitatea n trecut; ea este ndreptat i spre alte personae din aceeai categorie;

b) faza de regresiune presupune nchiderea n sine; persoana nc respinge noua situaie => nu contientizeaz starea sa, nu ntreprinde anumite aciuni cum ar fi nscrierea la omaj, informarea pt. drepturile sale; n prima etap, lumea sa nc i era familiar, acum i devine ostil i strin, i apare ca o lume care nu mai face parte din viaa sa i pe care ncet ncet o va respinge; noile sale aciuni presupun: cum s faci rost de mncare, unde s dormi, s te speli; toate aceste noi aciuni transform concepia sa; nu mai are iniiative, orice iniiativ este privit ca un efort inutil; acumularea de eecuri => angoas fa de viitor, diminueaz mult entuziastmul, dar persoana nc i pstreaz n sinea sa sperana c-i va regsi viaa din trecut; priaiunile, restriciile se accentueaz respingerea din partea anturajului i agraveaz situaia; persoana nc se simte responsabil de eecurile sale i ncearc s gseasc o explicaie reuitele apropiailor i accentueaz sentimental c ar avea vreo deficien; societatea este considerate ostil; ntoarcerea la valorile sale din trecut e din ce n ce mai problematic; situaia sa devine una insuportabil; posibilitatea de a iei din impas va depinde de gradul de vulnerabilitate psihic a individului;

n aceste 2 faze, nc are voin i chiar posibilitatea de a ntreprinde cteva aciuni care s-l ajute , dup care, aceste aciuni nu vor mai exista deloc.

2. Persoana areactiv
a) faza de fixare - conflictul insuportabil trebuie cumva rezolvat printr-un act care presupune rupture total de trecut; n timpul acestei faze, persoana contientizeaz c a devenit parte a unei lumi noi;

- slbirea nr. contactelor sociale i intensitii lor; pierderea acestor legturi => eec, frustrare, devalorizare de sine; - persoana trebuie s suporte o atitudine cu mult sau cu puin mascat din partea anturajului i se confrunt cu dispreul acestuia = > respingere social ; - dspreuli denigrarea = arme puternice de aprare ale societii mpotriva excluilor; - persoana trece de la ndoial la nelinite apstoare; - apare condiia de ceretor, rscolitul prin gunoaie i comiterea de mici infraciuni, ncepe s consume alcool frecvent = > n cteva luni devine dependent de alcool; - se instaleaz un nou stil de via, individual considernd c nu mai face parte din fosta sa lume, neconsiderndu-se ns complet parte integrate din lumea n care triete, a excluilor social; - cnd dinamica acestui fenomen al degradrii se fixeaz n acest stadiu, apare riscul sinuciderii; b) faza de resemnare persoana a uitat complet reperele valorice ale fostei sale lumi i, pentru a supravieui, organismul trebuie s se adapteze n noua lume n care triete; n acest stadiu se ntlnesc: ceretorul filosof (care a devenit chiar mndru de starea sa), ceretorul liberal; - Regsim aici mecanismele unei raionalizri de tip autist care minimalizeaz rolul celuilalt, universal normal i neag complet fostele sale valori => noul stil de via => i pierde contactele, legturile i ii creeaz noi nevoi i cea mai important: nevoia de a merge liber oricnd i oriunde fr restricie, nevoia de a nu fi legat de nimeni, nevoia de a vagabonda; - Aici nu e vorba de o remodelare psihologic, ci de o Transformare Psihologic a individului ce afecteaz chiar i bazele personalitii sale, valorile sale sociale sunt complet response; - Noile sale valori graviteaz n jurul a doi poli: 1. Ataamentul psihologic fa de ceea ce numete libertatea sa; 2. Refuzul de a munci, de a fi integrat ntr-o structur; 3. Vechea lume i provoac dispre, ur i indiferen => i diminueaz astfel sentimental de respingere produs de marginalizarea social; -

B. Perspectiva psihopatologic P. Declerck

Multe explicaii ale fenomenului PAFA = srcia, nc srcia i excluderea social sunt insuficiente n a le explica; - Analiznd scenariul vieii acestor indivizi => este vorba de o psihopatologie serioas, dublat de o semnificativ psihopatologie de familie; - Copilria a fost adesea marcat de traumatisme grave; - Dei se manifest disponibilitate de a schimba ceva n viaa lor, se constat o opoziie la schimbare, la ameliorare => Reacie Terapeutic Negativ, una paradoxal, n care bolnavul refuz s-I fie mai bine; - Toate ncercrile de a-I ameliora starea, se transform extreme de rapid n eecuri i agravare a simptomelor; Vagabondajul ca simptom psihopatologic vagabondaj = rezultat al unei patologii sociale, economice i cultural; psihiatria clasic are tendina de a ignora specificitatea vagabondajului pe care l consider un fenomen socio-economic n manualele de psihiatrie este asociat cu alcoolismul, unele forme de schizo, tulburri de personalitate, acestea fiind susceptibile s provoace marginalizarea indivizilor n cauz; anumite forme de patologie mintal antreneaz consecine sociale, relaionale i economice i astfel, n mod progresiv l pot duce pe individ la vagabondaj; n schimb, viaa n strad amplific, agraveaz, poate activa anumite tulburri psihice; Declerck -> vagabondajul nu se reduce doar la o cauz ci este un proces multifactorial cauzal care se cupleaz cu : * efectele excluderii economice, familiale i sociale => factorii de patologie social, factorii psihiatrici ( tulburri de personalitate, psihoze, toxicomanie) se activeaz i se amplifica sub influena vieii n strad; - putem vorbi i de autoexcludere patologic compulsiv endogen ce antreneaz cu adevrat marginalizarea i excluderea social; Declerck - > n rndul PAFA exist o serie de simptome i mecanisme psihice care pun problema cunoaterii gnosologice a sindromului de desocializare (ansamblul de comportamente i .. prin care subiectul se deturneaz de la realitate, de la nevoile sale de baz, cutnd o satisfacie sau cel puin reducerea parial a strii de ru pe care o experimenteaz); Din aceast perspective -> desocializarea = versantul psihopatologic al excluderii sociale -> subiecii i organizeaz astfel propria degradare social Acest lucru este evideniat printr-un semn aparte i anume pierderea repetat, cvasiprogramat a actelor de identitate; Acest lucru demonstreaz o adevrat paralizie social a individului care se gsete n acel moment n afara jocului social;

Este o aciune simbolic prin care individual i rtcefte propria identitate, o neag i ofer argument c nimic nu e imposibil pentru ei; Asistentulsoil ncearc cteva luni s-l reintegreze, pn cnd persoana i pierde actele, i rtcete identitatea; Dac I se refac actele le a aruca, le va pierde, i va nega identitatea;