P. 1
Proiect - Actionari Hidraulice Si Pneumatice

Proiect - Actionari Hidraulice Si Pneumatice

|Views: 1,787|Likes:
Published by Amarioarei Marius

More info:

Published by: Amarioarei Marius on Apr 03, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/09/2013

pdf

text

original

Tema: Acţionări hidraulice şi pneumatice

1

CUPRINS Capitolul 1 Schema bloc a acţionarilor hidraulice si pneumatice : identificarea pârtilor componente, rol funcţional 1.1. Sisteme hidrulice de acţionare 1.2. Sisteme pneumatice de acţionare 1.3. Sisteme electropneumatice Capitolul 2 Elemente de execuţie specifice acţionarilor hidraulice si pneumatice 2.1. Elemente de execuţie Capitolul 3 Exemple de acţionari hidraulice si pneumatice\ 3.1. Scheme hidraulice 3.2. Scheme pneumatice 3.3. Scheme electropneumatice

2

în funcţie de tipul motorului de acţionare.Introducere Acţionarea reprezintă operaţiunea prin care se comandă şi se urmăreşte regimul de funcţionare al diverselor instalaţii de lucru sau procese tehnologice.electrice .pneumatice . acţionările pot fi: .hidraulice .mixte 3 .

permiţând frecvente de lucru superioare. fapt care asigura o mare flexibilitate in soluţionarea problemelor de automatizare. In general sistemele hidraulice au următoarele caracteristici: - posibilitatea reglării automate a poziţiei. anumite fluide de lucru fîid practic incompresibile fata de legătura prin câmp magnetic care este mult mai elastica. deci o mare densitate de putere si o viteza mare de răspuns. vitezei si forţei intr-un domeniu larg de valori si cu precizie ridicata. modularizării si unificării elementelor hidraulice la un preţ de cost si calitate competitive.1.1. uzura m ica a e lementelor h idraulice datorita funcţionarii acestora i n mediu lubrifiant. Sisteme hidraulice de acţionare 1. caracteristica mecanica relativ rigida.1. - - - - - 4 . inversarea uşoara a sensului de mişcare fara efecte si solicitări dinamice mari. ROL FUNTIONAL 1. Particularităţile sistemelor hidraulice de acţionare In comparaţie cu alte echipamente utilizate in mod frecvent in cadrul sistemelor automate. sistemele hidraulice au un raport putere-greutate cu mult mai mare. posibilitatea amplasării comode a elementelor hidraulice in locuri accesibile. realizarea tipizării.CAPITOLUL 1 SCHEMA BLOC A ACŢIONARILOR HIDRAULICE SI PNEUMATICE: IDENTIFICAREA PÂRTILOR COMPONENTE.

influenta temperaturii asupra vascozitatii si compresibilitatii fluidului de lucru. autovehicule. turbine hidraulice si termice etc. Pentru satisfacerea performantelor impuse. iar turaţia pompelor si motoarelor hidraulice la circa 5000 rot/min. forţei sau momentului. legate de stabilitate si precizie in regim tranzitoriu si staţionar. contaminarea fluidului de lucru. sistemele de poziţionare sunt prevăzute cu elemente de 5 . Reglarea poziţiei liniare sau unghiulare se intalneste la un număr mare de aplicaţii industriale: masini-unelte. - - - Aceste deficiente pot fi eliminate in mare parte prin alegerea optima a structurii sistemelor hidraulice si prin proiectarea corespunzătoare a elementelor de circuit astfel incat sa nu influenţeze decât intr-o măsura redusa folosirea sistemelor hidraulice in cadrul structurilor de reglare automata. Sistemele hidraulice si electrohidraulice se folosesc ca sisteme de reglare a poziţie. ceea ce conduce la adoptarea unor masuri corespunzătoare de compensare. Cele mai răspândite sisteme de poziţionare sunt sistemele electrohidraulice care asigura performante dinamice superioare. nave maritime. hidraulice sau electronice se deosebesc doua categorii importante de sisteme de poziţionare si anume: sisteme mecanohidraulice si sisteme electrohidraulice. aceasta limitând viteza admisibila de curgere prin conducte. pierderi volumice prin elementele de etansare sau prin comprimare. După cum regulatorul automat este realizat cu elemente mecanice. la 10 m/s.Dezavantajele principale ale acţionarilor hidraulice sunt: - pierderi depresiune liniare si locale in elementele hidraulice care sunt proporţionale cu pătratul vitezei de curgere a lichidului. pentru a stabiliza performantele dinamice ale sistemelor hidraulice. roboti industriali. tehnica aerospatiala. care afectează comportarea aparaturii de distribuţie si de reglare a debitului si a presiunii. vitezei. ceea ce modifica vitezele elementelor de execuţie.

in industria siderurgica la antrenarea laminoarelor.1.2. de variaţie a turaţiei arborelui condus. pentru antrenarea locomotivelor cu tracţiune hidraulica. sub forma de presiune hidraulica. denumite in mod uzual transmisii hidrodinamice sau turbotransmisii hidraulice. Acţionările electrohidraulice cu motoare rotative asigura performante dinamice superioare. îndeplinesc doua funcţii: de cuplare a arborelui conductor cu cel condus (turbocuplaj). a maşinilor de ridicat si transportat. Reglarea automata a vitezei mişcărilor de translaţie. fie cu elemente mecanohidraulice. Pompa hidraulica este de tip volumic si realizează transformarea energiei mecanice primite in energie hidraulica. Motorul hidrostatic (liniar sau rotativ) transforma energia hidrostatica primita in energie mecanica (forţa sau moment). utilizabila la organul de lucru. Clasificarea sistemelor de acţionare hidraulica a) După principiul de funcţionare distingem: sisteme hidraulice de acţionare de tip hidrostatic (volumic) care se bazează pe folosirea energiei potenţiale a lichidului.corecţie funcţionala realizate. 1. b) După mediul ambiant in care lucrează: 6 . Sistemele de acţionare de tip hidrodinamic. sau de rotaţie se intalneste in mod curent in domeniul masinilor-unelte cu sisteme de copiere hidraulica si electrohidraulica. modificând starea energetica a lichidului de lucru prin variaţia volumului cuprins intre organele mobile si cele fixe ale pompei. sisteme hidraulice de acţionare de tip hidredinamic. fie cu elemente electronice. deci funcţia de cutie de viteza (convertizor hidraulic). fiind folosite la maşinile unelte cu comanda numerica. in care se foloseşte energie cinetica (de mişcare) a lichidului.

7 .maşini la sol (staţionare si mobile). maşini navale si aviatice. - maşini de subteran (miniere).

- - - - - - - . Sisteme pneumatice de acţionare 1. daca se dispune de personal calificat. iar utilizarea lor in intreprinderi specializate reduce costurile. aerul comprimat este relativ uşor de produs. Avantaje. momentul. care le deosebesc de alte tipuri de acţionari si care explica aceasta tendinţa. dezavantaje. forţa. si viteza motoarelorpneumatice (rotative. Avantajele oferite de utilizarea aerului comprimat ca agent de lucru sunt: - transmisiile pneumatice permit porniri/opriri dese. aspect important in cazul sculelor portabile.1. fara pericol de avarie: utilizarea acestor transmisii oferă posibilitatea tipizării si unificării elementelor respective.1. de stocat si de transportat prin reţele.pericolul de accidentare este redus.2. permiţând asigurarea unei calităţi ridicate. domenii de utilizare. simplifîcandu-se astfel proiectarea maşinilor si micşorând gabaritul acestora. 8 . durata operaţiilor este mica. motoarele pneumatice volumice sunt compacte si robuste. datorita vitezelor de lucru si de avans mari. Acţionările si comenzile pneumatice isi găsesc o tot mai larga utilizare datorita unor caracteristici specifice. posibilitatea amplasării elementelor pneumatice in orice poziţie este un avantaj important. permiţând proiectarea optima a utilajelor respective. este nepoluant si neinflamabil. - intretinerea instalaţiilor pneumatice este uşoara. elementele de comanda ale transmisiilor p neumatice s olicita eforturi mici. utilizând dispozitive simple.2. precum si momentelor de inerţie mici. oscilante sau liniare) pot fi reglate in limite largi.

fara a lua in calcul raţiunile de securitate si siguranţa a operatorului/instalaţiei. Acţionarea pneumatica are si dezavantaje. a medicamentelor. De asemenea aerul nu poate fi destins complet pana la presiune atmosferica in timpul funcţionarii unui motor. in toate domeniile unde se pot realiza linii automate de producţie. care oferă productivitate mare si repetabilitate. aerul nu poate fi complet purificat cu costuri rezonabile. Este cunoscut faptul ca prin răcire.2. ambalare. fapt ce duce la uzura eroziva si abraziva. atunci când este stocat in rezervor aerul comprimat pierde o fracţiune din energia sa interna. 9 . etc. Consideraţii economice asupra acţionarilor pneumatice. rezultând pierdere de energie. manipulare. in termocentrale. Cu toate acestea. in anumite condiţii de mediu exista pericol de inghet. acestea limitând performantele si domeniile de utilizare ale acestui tip de acţionare: . Acţionările si comenzile pneumatice se utilizează in industriile cu pericol de incendiu sau explozii: chimica. - - . exista tot mai multe situaţii când acţionările pneumatice se impunea fiind de neinlocuit sau chiar sunt mai avantajoase din punct de vedere economic.datorita limitării presiunii de lucru.randamentul transmisiilor pneumatice este scăzut. forţele si momentele oferite de motoarele pneumatice sunt reduse. in industriile cu pericol de contaminare: alimentara. de prelucrare a lemnului. cu productivitate mare. la puteri mari. - compresibilitatea aerului nu permite reglarea precisa a parametrilor de funcţionare. maşinile pneumatice sunt voluminoase. precum si la coroziunea componentelor.realiza utilizând elemente logice sau convertoare electropneumatice se pot instalaţii cu funcţionare in ciclu automat. miniera.2. asamblare. 1.

1. 1. 2 arata principalele elemente ale circuitelor electropneumatice si electrohidraulice specifice nivelelor ce alcătuiesc lanţul de comanda. (fig. 10 . -poate fi privit ca o inlantuire a patru sectiunidistincte. hidraulic. iar elementul de execuţie in partea superioara. 1) Fig. Sisteme electropneumatice Un sistem de comanda .3. deci sursa este plasata in partea de jos a schemei. astfel vom găsi elemente de comanda finala (de execuţie) in partea de jos a schemei. electronic. care asigura curgerea semnalului de la sursa (sursele) de alimentare cu energie pana la elementele de acţionare.electropneumatic. etc. lanţul de comandă Fig. Aceste patru nivele alcătuiesc lanţul de comanda. In circuitul hidraulic si pneumatic semnalul curge de jos in sus. In circuitele electrice curgerea semnalului se produce de sus in jos.

liniilor de fabricaţie etc. deci cu productivitate mare. - Gabaritul si flexibilitatea suportului 11 pentru semnalul electric . cu scopul eficientizarii proceselor de producţie. Elementele de circuit 1. mai ieftine decât cele - - pneumatice.Fig. Semnalul electric nu este sensibil la variaţii de temperatura si la variaţii de direcţie ale suportului .1. se comanda puteri mari (in etajul de execuţie). Avantaje: - Utilizarea comenzilor electrice permite realizarea mai uşoara de instalaţii funcţionând in ciclu automat. 2. deci de a scurta ciclurile de funcţionare a instalaţiilor. aparatele electrice comuta mai repede decât cele pneumatice). Utilizarea semnalelor electrice conferă rapiditate etajului de comanda (semnalul electric circula mai repede decât cel pneumatic. deci cu consum energetic redus. de multe ori. Echipamentele electrice sunt.3. Comenzile electrice utilizate in acţionările pneumatice si hidraulice au apărut din necesitatea de a minimiza timpul afectat prelucrării semnalelor de comanda. Avantajele si dezavantajele comenzilor electropneumatice.Cu puteri mici.

in funcţie de complexitatea programului si a instalaţiei. tablouri electrice etc. combinarea comenzii electrice cu electronica oferă o mare flexibilitate circuitelor electro pneumatice. instalaţia poate autodiagnostica defectului (aparat defect) si. prin interpretarea (prelucrarea) unor parametri funcţionali in cadrul unui program special conceput.(conductorul) sunt superioare. calitativ vorbind. 12 . ţeava). permiţând modificarea rapida si facila a parametrilor funcţionali (in spaţiu si timp) afişarea si semnalizarea. Aplicaţiile circuitelor electropneumatice sunt limitate datorita - - pericolului de incendiu sau explozie. Deci. Dezavantaje: - Instalaţiile echipate electropneumatic depind de doua surse de energie: pneumatica si electrica. De exemplu. s cumpe si cu g abarit mare: transformatoare. precum si interpretarea lor. gabaritului si flexibilităţii suportului semnalului pneumatic (furtun. - Exista pericol de accidentare prin elecrocutare. Sunt n ecesare i nstalatii s uplimentare specifice. - Instalaţiile echipate electropneumatic pot fi programate (comandate) prin intermediul programatoarelor electronice si/sau a calculatoarelor de proces. poate oferi informaţii si despre cauzele defectului. in cazul apariţiei unui defect.

neliniare si discrete. al energiei pe seama căreia se realizează deplasarea.1. In perioadele de conducere manuala. hidraulice si electrice. Noţiuni generale.1. regulatoare convenţionale sau calculatoare de proces sunt implementate in proces cu ajutorul elementelor de execuţie.1. enrgie electrica. comenzile elaborate de operatori umani sunt finalizate. asa cum este cazul proporţionării sculelor la maşinile uneltei. 13 . Elemente de execuţie 2.) sau ale unei poziţii. etc. de asemenea. respectiv. Prin element de execuţie se intelege acea componenta a dispozitivului de automatizare care pe baza comenzii primite efectuează modificările unui debit de substanţa/energie sau ale unei poziţii. elementul de execuţie este compus din doua parti: servomotorul si elemente mecanice de reglare. In general. abur. Acţiunea efectiva a elementelor de execuţie se concretizează in final prin modificările debitului unei substanţe (gaze combustibile. Din punctul de vedere al comenzii. Elementele de execuţie sunt liniare.CAPITOLUL 2 ELEMENTELE DE EXECUŢIE SPECIFICE ACŢIONARILOR HIDRAULICE SI PNEUMATICE 2. tot cu ajutorul elementelor de execuţie. Elementele mecanice de reglare utilizate in mod obişnuit sunt robinetele de reglare si clapetele de reglare. Servomotorul este elementul care pe baza comenzii primite genreaza o deplasare. Comenzile elaborate de dispozitivele de conducere automata. servomotoarele cele mai utilizate sunt cele pneumatice.

I. Acţionarea elementelor de execuţie. tot sau nimic). Elementele de execuţie discrete lucrează cu semnale sub forma unei succesiuni de impulsuri. elementele de execuţie sunt: electrice. Elementele de execuţie continue sunt liniare (P. trecerea de la una la alta facandu-se intr-un timp scurt. a) După caracterul prelucrării semnalului. elementele de execuţie sunt cu mişcare de rotaţie si de translaţie. Elementele de execuţie acţionate cu ajutorul electromagnetilor nu pot avea decât doua poziţii staţionare. de obicei de ordinul secundelor si considerata practic instantanee. Clasificarea elementelor de execuţie. Se realizează cu electromagneti sau cu motoare electrice.Acţionarea electrica.1. elementele de execuţie sunt continuea si discrete.1. Elementele de execuţie discrete funcţionează prin impulsuri.Elementele de execuţie liniare sunt cu: acţiune proporţionala P. integrala I sau aperiodica. Daca elementul de execuţie necesita o acţionare continua de putere redusa. Cele bipozitionale lucrează intre doua limite (inchis sau deschis. hidraulice si mixte. Din cauza robustetei lui. După tipul mişcării imprimate de servomotor. .3. elementului mecanic de reglare. aperiodice) si neliniare (bipozitionale si tripozitionale). Elementele de execuţie neliniara sunt bipozitionale si tripozitionale. In acest caz mărimea de execuţie are deci numai doua valori. cel mai des intrebuintat este motorul de curent alternativ bifazat care se construieşte cu unele caracteristici speciale si anume pentru a avea un răspuns rapid si precis. acest motor este foarte intrebuintat in 14 . iar cele tripozitionale intre trei limite (tot-putin-nimic). a posibilităţii unei utilizări foarte variate si a simplităţii circuitelor de comanda. 2.2. b) c) 2. După agentul purtător de semnal. pneumatice.

datorita apariţiei forţei de frecare in părţile mobile si a neliniaritatii caracteristicii statistice a burdufului de reacţie si a variaţiei rigidităţii in timp a acestuia. sensibilitate si viteza de acţionare mare etc. Metoda a doua este de obicei intrebuintata in sistemele de reglare automata pentru ca pierderile de energie sunt mai mici si mai ales pentru ca stabilitatea unui motor in care variază excitaţia nu este satisfăcătoare. In cazul motoarelor de curent continuu comanda se poate face in doua feluri: variind curentul de excitaţie si menţinând constant curentul in indusul motorului sau variind curentul in indusul motorului si menţinând constant curentul de excitaţie.Principiul compensării forţelor permite realizarea unor aparate cu inalte calităţi metrologice.Principiul compensării deplasărilor consta in aceea ca deplasarea determinata de mărimea de intrare este compensata cu o deplasare determinata de mărimea de ieşire. Deplasările mici ale elementelor sensibile in sistemele cu compensarea forţelor asigura o caracteristica liniara de funcţionare. in industria uşoara si alimentara etc. Prin aceasta se obţine o insemnata creştere a durabilităţii elementului sensibil si prin urmare creste siguranţa si durata de funcţionare a aparatului respectiv. unde de obicei se intalnesc procese lente si unde exista un mare pericol de incendiu si explozie. . 15 . Sistemele de reglare pneumatice s-au impus in special in industria extracţiei si prelucrării ţiţeiului. .Acţionarea pneumatica La baza funcţionarii elementelor convenţionale de acţionare pneumatica se afla cele doua principii fundamentale .sistemul de reglare in care este necesar un motor cu putere mica si viteza de răspuns mare.principiul compensării deplasărilor si compensării forţelor . Aparatele care au la baza principiul compensării deplasărilor nu pot avea o precizie mare. in chimie.

In asemena cazuri. de obicei. Elementele de execuţie cu acţionare hidraulica pot primi mărimea de comanda si de la un regulator pneumatic sau electronic prin intermediul unui convertor electric -hidraulic E/H sau pneumatic . Tinand seama de aceste caracteristici. acţionarea hidraulica se prevede de obicei pentru sarcini grele. Avantajele undei asemena acţionari se datorează faptului ca energia transportata printr-un sistem de conducte cu ulei sub presiune inalta este foarte mare si ca aceasta energie se transforma in energie mecanica in motoare de dimensiuni mici.hidraulic P/H. adică viteze si forte sau puteri mari.. elementul de execuţie formează un singur ansamblu constructiv cu regulatorul si elemntul de măsurare. Inconvenientele acţionarii hidraulice provin din prezenta conductelor hidraulice si din necesitatea ca o pompa sa funcţioneze continuu pentru a asigura alimentarea cu ulei la presiune mare.Acţionarea hidraulica. Constanta de timp a acţionarilor hidraulice este foarte mica. 16 .

deoarece mărimea care se măsoară este căderea de presiune la motorul hidraulic. Schema hidraulica FESTO 17 . In acest sistem supapa Vi are rol de de protecţie a sistemului.CAPITOLUL 3 EXEMPLE DE ACŢIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE 3. In fig.1. 3. 3 se reprezintă un sistem de reglare a forţei care foloseşte ca semnal de reacţie presiune la motorul hidraulic. Scheme hidraulice In anumite aplicaţii sistemele de reglare a foitei sunt sisteme cu reacţie de presiune. in asa fel incat acesta urmăreşte variaţia semnalului electric de comanda cu electromagnetul proporţional EMP. proporţionala cu forţa pe care aceatsa o dezvolta. Fig. iar supapa cu comanda proporţionala V2 reglează presiunea uleiului in camera din stânga a motorului hidraulic MHL.

cu excepţia celor direct interconditionate cu cele pneumatice. arhitectura schemei nu este in corelaţie cu arhitectura reala a instalaţiei. in activitatea practica. la confruntarea cu instalaţia reala. Reprezentarea schematica a unui sistem pneumatic se intalneste in doua variante: 1) Reprezentarea pe nivele. de reglare a parametrilor de funcţionare. deoarece rareori elementele pneumatice pot fi aşezate pe o instalaţie in structura 18 . schmea are o structura identica acestuia. Elaborarea schemei pneumatice este al doilea pas făcut in proiectarea unui sistem pneumatic si. obţinută prin utilizarea de simboluri si reguli de reprezentare a unui sistem pneumatic si descrie cu acurateţe funcţionarea cestuia. in principiu. intelegerea si interpretarea schemelor dar. cunoaşterea modului de dispunere a elementelor intr-o schema uşurează mult aplicarea algoritmilor de proiectare. insa in ea nu sunt reprezentate elementele mecanice. produce dificultăţi in localizarea echipamentelor si urmărirea funcţionarii lor. Scheme pneumatice Schema pneumatica este reprezentarea grafica. diagnosticare si reparare. este unul din instrumentele de baza pentru operaţiunile de punere in funcţiune. acest tip de reprezentare. Fiind o reprezentare a sistemului pneumatic.2. o data ce utilajul a fost realizat. aceasta fiind cea rezultata din proiectare.3.

A doua 19 . de poziţia si modul de grupare a celorlalte elemente. Fig. oblica). 2) Reprezentarea elementelor pneumatice se face tinand seama de poziţia lor reala pe utilaj (desigur. in limitele posibilităţilor).pe nivele. luând diferite parti din instalaţie. Din acest motiv. 4. 4 este reprezentata o schema pneumatica desenata in ambele variante. reprezentarea din dreapta este mai facila. verticala. Schemă pneumatică FESTO desenată în două variante stânga-dreapta In fig. se tine seama de poziţia de lucru a elemtelor de execuţie (orizontala. Se poate constata ca. astfel. deşi este o schema simpla. in documentaţia ce insoteste o instalaţie de intalneste un tip de reprezentare. Pentru identificarea echipamentelor pe utilaj. reprezentarea din stânga este mai uşor de interpretat la prima vedere.

observaţie ar fi ca. construcţia acestui tip de schema presupune in general existenta a doua elemente de semnalizare pentru fieare element de execuţie si schimbarea unui volum mai mare de informaţii intre 20 . schemele pneumatice se impart in trei categorii: 1) Scheme cu comanda spaţiala (cu coordonarea mişcărilor): aceste scheme sunt prevăzute cu elemente de semnalizare (limitatoare de cursa) care confirma atingerea anumitor puncte de către elemente de execuţie (de obicei capete de cursa) si care permit efectuarea unui pas numai ddupa ce s-a conformat efectuarea pasului anterior. daca in reprezentarea din stânga nivelele schemei sunt clar reprezentate. După natura lor. in cea din dreapta nu se mai poate spune acest lucru.

prin posibilitatea de a poziţiona după dorinţa elementele de semnalizare. se obţine performanta de precizie si viteza ridicate. schema are mai multa flexibilitate. . deci a blocării instalaţiei. .daca este optimizata. Avantajele oferite de acest tip de schema sunt: - siguranţa in funcţionare (nu exista pericolul suprapunerii paşilor) sunt sesizaţi paşii efectuaţi incorect. . schema nu poate verifica corectitudinea funcţionarii instalaţiei. Avantaje: .comanda este centralizata. conform cu fig. 21 . timpul T alocat unui pas se măreşte cu o valoare t numita "zona de siguranţa". . 5. Dezavantaje: . este relativ complicata si scumpa.etajul de execuţie si etajele de comanda si procesare.este fiabila si uşor de reţinut. când comanda se face după timp. fara a efectua verificarea execuţiei respectivului pas.vitezele elementelor de execuţie nu sunt precis cunoscute (din diferite cauze aceste viteze nu sunt constante in timp) si din acest motiv exista pericolul suprapunerii paşilor.schema este mai simpla. iar schema ia deciziile corespunzătoare. Pentru a evita aceasta situaţie. care pot genera foarte uşor respectivele temporizări. acest tip de schema este uneori lenta. pentru fiecare pas se aloca un timp (o temporizare). De obicei aceste scheme sunt guvernate cu ajutorul automatelor programabile. 2) Schemele cu comanda temporala.prin structura ei. - Dezavantaje: - datorita structurii sale.

20 22 .

Comanda acestor scheme este o combinaţie a tipurilor descrise mai sus si reprezintă s olutia optima pentru cele mai multe aplicaţii practice. aceste scheme imbina. avantajele si dezavantajele descrise mai sus. după spaţiu si după timp. 23 . desigur.Localizarea „zonei de siguranţă” pe ciclograma de funcţionare 3) Schemele cu comanda combinata.

3.mărimea solenoidului si tensiunea. adică forţa de comutare mare.complexitatea circuitului. care este in funcţie de diametrul nominal al acestora. deci distribuitoare cu diametrul nominal Dn mare.1. aceasta implica secţiuni de curgere mari. Comanda directa (fîg.3. Scheme electropneumatice 3. 24 .3. in aceste situaţii este necesar un debit mare de aer. Comanda unui cilindru cu simplu efect. Criteriile de alegere a comenzii directe sau indirecte sunt: - forţa necesara comutării distribuitoarelor. Se poate face direct sau indirect. Este necesara comanda indirecta in cazul cilindrului cu viteza si/sau diametru mare. permiţând alimentarea cilindrului. Se poate observa ca in momentul eliberării tastei comutatorului Si circuitul de alimentare a solenoidului se deschide. . acesta din urma este activat si distribuitorul monostabil 3/2 normal inchis comuta. distribuitorul revine in poziţia iniţiala (este monostabil). deci avansul tijei acestuia. 6) la activarea intreruptorului Si. determinând retragerea tijei cilindrului sub acţiunea arcului de revenire. . circuitul de alimentare a solenoidului Yi se inchide.

Fig. 25 .2. 7.3. Comanda unui cilindru du dublu efect. de asemenea. direct sau indirect. Comanda directă a unui cilindru cu dublu efect 3. 6. Comanda directă a unui cilindru cu simplu efect Fig. Se poate face. 7) se poate observa ca circuitele electrice sunt aceleaşi. iar deosebirea fata de cazul cilindrului cu simplu efect cu revenire cu arc este doar in circuitul pneumatic: in cazul de fata schema de comutare a distribuitorului monostabil este 4/2 sau 5/2 (fig.

Doinita Ghinea. Ing. Sabina Hilohi 3. Conf. Corneliu Botan 2. Maşini. Ing. Dr. acţionari si automatizări . Nastase Bichir.Prof. Sabina Hilohi. Elemente de comanda si control pentru acţionari de reglare automata .Dorel Damsker 26 . aparate. Nastase Bichir. Dr. Acţionarea electrica .BIBLIOGRAFIE 1.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->