Sunteți pe pagina 1din 22

1.

Obiectul de studiu si metodele de cercetare aplicate in microeconomie Obiectul de studiu al microeconomiei reprezinta legitatile comportamentului individual al agentilor economici bazat pe alegerea dintr-o multitudine de variante alternative de utilizare a resurselor si bunurilor economice. Fondatorul Microeconomiei/ MicroEC Alfred Marshall 1890 (Principalele stiinte economice) Disciplinile economice 1. Fundamentale 2. Aplicative

statistica matematica, teoria economica (formeaza mentalitatea economica)

marketing, comert, merceologie, management, contabilitate

3. De granita drept economic, geografie economica

Economics (Teorie economica): microeconomie, macroeconomie Nivel Microeconomic proces, fapte, acte si comportamente ale participantilor individuali la activitatea economica (firme, gospodarii familiale, administratii, banci, etc) Nivel Mezoeconomic pracese, fapte, acte si comportamente care se refera la

sectoare de activitate economica (primar, secundar, tertiar, cuaternar), la ramurile activitatii economice (agricultura, transport, educatie, sanatate, etc), la regiunile teritorial-administrative. Nivel Macroeconomic procese, fapte, acte si comportamente economice referitoare la grupuri de subiecti ecconomici reuniti in categorii omogene, degajate de comoprtamentele lor individuale, precum si la intreaga economie privita ca agregat

Nivel Mondoeconomic procese, fapte, acte si comportamente ale subiectilor economici si ale comunitatilor internationale privite atat prin prisma legaturilor economice dintre economiile nationale, cat si ca intreg considerat la scara planetara sau zonal-internationala 2. Caracteristica modelului posibilitatilor de productie pe termen scurt si lung. Costul de oportunitate si importanta lui. Premisele modelului posibilitatilor de productie: 1. Alegerea intre 2 bunuri

2. Cantitatea si calitatea resurselor EC si a tehnologiilor aplicate ramane constanta 3. Gospodaria poarta un caracter inchis
Variante alterntive A B C D Grau Fy 10 9 6 0 Porumb Tx 0 1 3 6 Cost de oportunitate 1 1.5 2

Co ==1 Cost de oportunitate exprima valoarea sanselor sacrificate ca urmare a deciziei de a folosi resursele disponibile intr-un mod si nu in altul. El masoara castigul obtinut prin pierderea celei mai bune dintre variantele sacrificate

Un punct din afara acestei curbe semnifica o cantitate care nu poate fi produsa din cauza insuficientei de resurse Un punct din interiorul curbei semnifica nefolosirea totala a resurselor. Caracteristica curbei: 1. Puncte pe CPP semnifica cantitatea maximala de bunuri care poate fi produsa cu resursele si tehnologiile existente. 2. CPP este descrescatoare cand cantitatea de grausi porumbsi invers. 3. Inclinatia pantei CPP semnifica gradul de realocare a resurselor EC si se

calculeaza prin intermadiul costului de oportunitate (cost alternativ) Co =majoram cantitatea de porumb

Co =majoram cantitatea de grau * Cost de oportunitate reprezinta castigul obtinut din pierderea celei mai bune variante sacrificate. 4. Legea costurilor de oportunitate crescande CPP este concava din cauza actiunii acetei legi si datorita cheltuielilor suplimentare de adaptare si respecializaare a resurselor pentru producerea bunurilor alternative.
Reactia CPP la modificarea resurselor tehnologice.

R Tehnologiile se perfectioneaza deplasarea la dreapta producerea unei contitati suplimentar de grau si porumb

R Tehnologiile sau uzat deplasarea la stanga posibilitati mai mici

R T doar pentru grau (Y) iar X constant se schimba panta care poate creasca spre dreapta, descreasca spre stanga

R T doar pentru porumb iar Yconstant, Creste spre dreapta Descreste spre stanga

Cum de produs semnifica modalitatea de combinare a Resurselor (R) EC in vederea cresterii eficientei EC E= >1

1. Principiul maximizarii majorarea costurilor suportarea pentru obtinerea rezultatelor maxime obtinute 2. Principiul minimizarii celasi rezultat cu mai putine cheltuieli Pentru cine de produs alegerea segmentului de consumatori *Interesele economice reprezinta manifestari constientizate ale nevoilor umane care determina anumite comportamente in vederea realizarii performantelor economice necesare dobandirii bunurilor capabile sa satisfaca nevoi. * Resurse economice reprezinta totalitatea elementelor si posibilitatilor utilizate ca premise la producerea si obtinerea de bunuri economice 3. Comportamenul consumatorului in abordare cardinalista. Legea I II a lui Gossen si conditiile de maximalizare a utilitatii totale. Utilitatea (U) satisfactia obtinuta de consumator in urma consumului bunurilor (caracter subiectivo-obiectiv) Unitatea de masura Utilitatea totala (TU) Utilitatea marginala (MU) Utili Satisfactia obtinuta dintr-o Utilitatea suplimentara 1,2,3,4...etc. cantitate dintr-un bun obtinuta din consumul unui TU=f(Qi) bun suplimentar TU=MU MU= MU=TU(Q)=

Ex. TU= 100+25Q+4Q2 MU=TU(Q)=25+8Q Mecanismul alegerii consumatorului a cantitatii consumate dintr-un bun Ex. Felii de paine Q TU M U 1 20 20 2 3 4 5 6 35 45 50 50 45 15 10 5 0 -5 MU1 = MU2 = MU3 = = 20 = 15 = 10 MU =

MU4 = = 5 Cantitatea optimala = 5 (Q opt) MU=0 punct de satietate Tumax Legea utilitatii marginale descrescande (Legea I a lui Gossen) Pe masura cresterii cantitatii consumate dintr-un bun utilitatea lui scade

TU=50 TU max TU= 130Q-2,5Q2 Qopt - ? Tumax MU=0 MU = 130 -5Q MU=0 130-5Q=0 -5Q=0 Q= 26 un. Mecanismul alegerii consumatorului intre 2 bunuri in cazul restrictiei bugetare Restrictia bugetara puterea de cumparare a consumatorului reesind din venitul disponibil si preturile bunurilor dorite. ------------------------ - reprezinta dreapta ce uneste totalitatea combinatiilor din bunurile X,Y ce pot fi cumparate de catre consumator prin utilizarea integrala a bugetului disponibil. Ecuatia liniei bugetului : I = X*Px+Y*Py Qx TUx MUx Mux/Px Qy TUy MUy Muy/Py 1 60 ut 60 60/5=12 1 400 ut 400 400/25=1 6 2 115 ut 55 55/5=11 2 750 ut 350 14 3 165 ut 50 10 3 1050 ut 300 12 4 210 ut 45 9 4 1300 ut 250 10 5 250 ut 40 8 5 1500 ut 200 8 6 285 ut 35 7 6 1650 ut 150 6 Restrictia bugetara

Px = 5 u.m MU = Py = 25 u.m TU=MU I = 150 u.m 1. Varianta: 1*5+3*25=80 TU=60+1050=1110 ut

2. Varianta: 3*5+4*25=115 TU=165+1300=1465 ut 3. Varianta: 5*5+5*25=150 TU=250+1500=1750 ut I=150 Raspuns: 5 unitati din bunul X si 5 unitati din bunul Y
Legea II Gossen Consumatorul isi va aloca venitul sau in asa mod in care utilitatea marginala ponderata la pret pentru diferite bunuri sa devina egala

Formula: abordarea cardinalista

=...=

Ecuatia de echilibru a consumatorului in

4. Abordarea ordinalista. Axiomele preferintele consumatorilor si caracteristicile curbelor de indiferenta. Rata marginala de substitutie a bunurilor. Premisele modelului ordinalist Axioma ierarhizarii Axioma tranzitivitatii Axioma nonsatietatii Capacitatea consumatorului Capacitatea consumatorului Consumatorul prefera o de a-si ordona preferintele de a-si transfera preferintele cantitate mai mare de bunuri A}B; B}A; A~B de la un bun la altul fata de una mai mica A}B}C}D; A}D Preferintele de consum sunt reflectate de curba de indiferenta care reprezinta cantitatea de bunuri care aduc consumatorului acelasi nivel de satisfactie. A~B~C~D Cantitate Qy Qx a Paine Lapte alternati va A 12 2 B C D 6 4 3 4 6 8

Caracteristica curbei: 1. Exista o multitudine de curbe de indiferenta care formeaza harta curbelor de indiferenta

2. Curbele de indiferenta plasate la dreapta de cele anterioare presupun o satisfactie mai mare TU1<TU2<TU3 3. Curbele de indiferenta nu se intersecteaza 4. Curbele de indiferenta sunt descrescatoare prezentand o dependenta inversa QyQx si invers,TU const 5. Inclinatia pantei curbelor de indiferenta semnifica rata marginala de substitutie a bunurilor (1) MRSxy = TU-constant; Ceteris paribus 6. Curbele de indiferenta sunt convexe fata de origine deoarece pe masura substituirii bunurilor scade MRS (semnificand reducerea coeficientului) (2) MRS =

Din puntul 1 si 2 deducem: QxMUx= =Posibilitati de consum sunt determinate de restrictia bugetara a consumatorului

Cheltuieti +

Venit I

5. Linia bugetara a consumatorului: caracteristici si modificari posibile Linia bugetara combinatia de bunuri consumate care presupun utilizarea integrala a venitului disponibil. Ex. I Qx Qy Px=20 Py=10 5 0 0 100 u.m 1 2 3 4 10 8 6 4 2

Inclinatia pantei liniei bugetare reprezinta posibilitatile monetare de substitutie a bunurilor

Echilibru consumatorului in conditii statice Punct de echilibru

TU1

Puncte de intersectie cu TU

Echilibru se obtine in punctul de tangenta a liniei bugetare cu una din curbele de indiferenta E=

Conditia analitica de echilibru a consumatorului raportul utilitatii marginale ale celor 2 bunuri ce reflecta preferintele consumatorilor sa fie egal cu raportul preturilor celor 2 bunuri, ca expresie a constrangerii carora trebuie sa le faca fata consumatorul Formula de calcul al echilibrului consumatorului in conditii statice:

sau

sau MRSXY

Modificarea restrictiei bugetare I Px; Py-const Px I; Py-const

Py I; Px - const

Px,Py prop Icon

Px,Py nepr Icon

I la dreapta I la stanga

Px la dreapta Px la stanga

Py la dreapta Py la stanga

Px,Py la dreapta Px,Py la stanga

Py Px

6. Echilibru consumatorului in abordare statica. Modificarea echilibrului consumatorului prezentata de curbele venit-consum si pret-consum Formula de calcul al echilibrului consumatorului in conditii statice:

sau

sau MRSXY

Modificarea restrictiei bugetare I Px; Py-const Px I; Py-const

Py I; Px - const

Px,Py prop Icon

Px,Py nepr Icon

I la dreapta I la stanga

Px la dreapta Px la stanga

Py la dreapta Py la stanga

Px,Py la dreapta Px,Py la stanga

Py Px

7. Procesul de productie, factorii de productie si functia de productie. Perioada scurta si perioada lunga de timp. Proces de productie transformare a reurselor economice in bunuri economice resurse economice bunuri economice Combinarea factorilor de productie

Factorii de productie: 1. Pamant N (limitat) 2. Munca L (costisitor) 3. Capital K (variat) 4. * aptitudini antreprenoriale A Functia de productie combinarea tehnologica a factorilor de productie care asigura obtinerea unui volum maximal de bunuri / este expresia matematica a unui fenomen tehnic, adika o relatie matematica (liniara sau neliniara) care reflecta, pe baza conditiilor fiecarei firme, relatia dintre iesiri (rezultate) si intrari (factori de productie utilizati) din si in activitatea economica. Q = f(N,L,K)= f(L,K) factorul N este inclus ca K Resurse: 1. Resurse fixe sunt acelea al caror nivel de utilizare nu poate fi schimbat intr-un interval scurt de timp 2. Resurse variabile sunt acelea al caror nivel de utilizare poate fi modificat intr-

un interval scurt de timp, pentru a raspune necesitatilor procesului de productie


Perioade de timp: 1. Pe termen scurt / perioada bazata pe ipoteza ca intreprinzatorul urmareste maximizarea productiei prin majorarea unui factor de productie variabil (de obicei, munca), iar ceilalti factori sunt ficsi. 2. Pe termen lung / perioada tati factorii sunt variabili

8. Produsul total, marginal si mediu al factorului de productie variabil. Esenta legeii randamentelor neproportionale. Conditia eficientei maxime a factorului de productie variabil si maximizarii produsului total. Produs total TPL = Q = MP (al factorului de productie variabil L reprezinta volumul total de bunuri produse intr-o perioada determinata de timp, cu ajutorul factorului variabil, ceilalti factori, sunt supusi principiului ceteres paribus) Produs marginal MPL = = Productivitatea merginala a muncii (al factorului variabil reprezita volumul suplimentar de bun obtinut prin utilizarea unei unitati suplimentare de factor de productie variabil. Se exprima prin raportul variatiei produsului total al acestui factor si variatia cantitatii factorului respectiv) Produs mediu APL = productivitatea medie a muncii (al factorului de productie de productie variabil reprezinta volumul de bun obtinut pe o unitate de factor de productie utilizat, exprimat prin raportul produsului total al acestui factor si cantitatea utilizata al factorului respectiv) Legea randamentelor nonproportionale stipuleaza ca, atunci cand cantitati crescande dintr-un factor de productie variabil se considera cantitati fixe din ceilalti factori de productie, productivitatea medie si cea marginala s factorului variabil cresc, ating un nivel maxim dupa care se cunoaste o evolutie descrescatoare, in conditiile in care productia totala creste K L TPL MPL APL Randamentul factorului variabil 6 1 4 4 4 MPL>APL 6 2 14 10 7 Zona randamentelui crescator al factorului 6 3 25 11 8.5 variabil 6 4 40 15 10

6 5 60 20 12 6 6 72 12 12 MPL=APL - randament constant 6 7 77 5 11 MPL<APL Zona randamentului descrescator al factorului 6 8 80 3 10 variabil 6 9 80 0 9 6 10 75 -5 7.5 Zona ineficienta Concluzii: 1. Pe termen scurt volumul de productie are o limita de crestere

2. Pe termen scurt actioneaza legea randamentelor neproportionale 3. Eficienta ce mai mare a utilitatii factorului de productie variabil este cand APL=MPL 4. Producatorul maximizeaza produsul total cand produsul marginal se egaleaza cu zero TPmaxMP=0 5. Produsul mediu este maximal cand se egaleaza cu cel marginal APmaxMP=AP in aceste conditii firma va obtine profit maxim 6. Daca MP>AP, produsul mediu creste, rezulta ca firma inregistreaza randament crescator al factorului de productie variabil 7. Cand produsul marginal este mai mic dacat cel mediu, produsul mediu scade, rezulta ca firma inregistreaza randament descrescator al factorului de productie variabil. 8. Cand produsul marginal este egal cu cel mediu rezulta ca firma inregistreaza randament constantat factorului de productie variabil. 9. Cand produsul marginal este pozitiv, productia totala crest. 10. Cand produsul marginal este negativ, productia totala scade; de aceea nici un producator nu va opta pentru o productivitate marginala negativa. 11. Produsul marginal reflecta actiune legii productivitatii marginale descrescande sau legea randamentelor nonproportionale
9. Izocuantele si caracteristicile lor. Rata marginala de substitutie tehnologica. Randamentele de scara Izocuantele - reprezinta combinatiile de factori de productie care permit sub aspect tehnologic permite producerea unui anumit volum de lucru Q L K QL L K 10 10 10 1 2 5 5 3 1 12 12 12 2 3 6 6 4 2

Caracteristicile izocuantelor: 1. Exista o multitudine de izocuante care formeaza harta izocuantelor

2. Izocuantele plasate la dreapta de cele anterioare reflecta un volum mai mare de productie Q3>Q2>Q1 3. Izouantele nu se intersecteaza, deoarece reflecta volumul de productie. Punctele pe izocuante reflecta diferite volume deproductie 4. Pentru majoritatea cazurilor izocuantele sunt descrescatoare. 5. Panta izocuantelor semnifica raportul de schimb a factorilor de productie numit rata marginala de substitutie tehnologica

MRSTLK MRSTKL Rata marginala de substitutie tehnologica indica de la cate unitati dintr-un factor de productie va refuza producatorul pentru a utiliza un alt factor de productie suplimentar, volumul de productie ramanand constant 6. Izocuantele sunt convexe fata de origine deoarece MRST scade
Posibilitatea economica de producere a bunurilor este determinata de restrictia bugetara a producatorului L*PL+K*PK TC (cost total) 12.Daca MP>AP, produsul mediu creste, rezulta ca firma inregistreaza randament crescator al factorului de productie variabil 13. Cand produsul marginal este mai mic dacat cel mediu, produsul mediu scade,

rezulta ca firma inregistreaza randament descrescator al factorului de productie variabil. 14. Cand produsul marginal este egal cu cel mediu rezulta ca firma inregistreaza randament constantat factorului de productie variabil.
10. Linia izocost a producatorului: caracateristici si modificarile posibile. Linia izocost semnifica combinatiile de factori de productie carora le corespunde un nivel dat al costurilor totale. Capital: 1. Cap uman L

2. Capital funciar N 3. Tehnic K fix si circulant 4. Capital financiar


Area ce cuprinde linia izocost cuprinde combinatii posibile a factorilor de productie Modificarea liniei izocost TC PK;PL-const PL TC;PK-const PK TC;PL-const PL;PK-prop TCPL;PK;TC prop con

TC la dreapta TC la stanga

PL la stanga PL la dreapta

PK la stanga PK la dreapta

PL;PK la stanga PL;PK la dreapta

11. Echilibru producatorului in abordare statica. Modificarea echilibrului producatorului reprezentata prin curba de extensie a firmei E=k/L=P(L)/P(k)=MP(L)/MP(K) Echilibru producatorului in conditii statice combinatia factorilor de productie care asigura un volum minimal de costuri necesara producerii volumului dat de bunuri

Modificarea echilibrului producatorului in conditii dinamice (K,L) Curba de extensie a firmei

12. Costul de productie pe termen scurt. Costul total mediu si marginal, relatiile dintre ele Costul de productie este expresia monetara a consumului de factori de productie pentru obtinerea unui bun economic dat. Costul de productie este o marime agregata (el cumuleaza toate cheltuielile ocazionate de realizarea bunului economic) Ele pot fi implicite (includ cea mai buna alternativa de alocare a resurselor proprii sacrificate de intreprinzator in favoarea obtinerii unei productii date) contabile (cheltuieli explicite, adica platile efectuate de firma furnizorilor externi pentru factorii de productie cumparati la pretul pietii) economic (includ chleltuielile implicite, explicite si profitul normal) Costul total (TC) reprezinta ansamblu cheltuielilor necesare producerii unui volum dat de bunuri TC=TFC+TVC Costul mediu (AC) reprezinta cheltuielile necesare producerii unei unitati de bun AFC =TFC/Q AVC=TVC/Q ATC=AFC+AVC Costul marginal (MC) exprima sporul de cheltuieli necesare producerii unei unitati suplimentare, determina limita pana unde este rational de majorat volumul de productie Analiza costului marginal ne permite sa deducem unele lucruri importante in privinta volumului de productie de exemplu daca: MC<P este rational de majorat volumul de productie MC<P de redus volumul de productie MC=P avem un volum optim de productie Pe termen scurt modificarea costului total este determinata de modificarea factorului de productie variabil Intre produsul mediu si marginal al factprului de productie variabil si costul mediu si marginal exista o actiune inversa: daca produsul mediu si marginal creste, costul mediu si marginal scade si invers Costul marginal indica pragul pana la care este justificata majorarea volumului de productie aceasta fiind MC=P Costul mediu este minimal cand se egaleaza cu cel marginal ACminAC=MC 13. Costul de productie pe termen lung. Economiile si dezeconomiile de scara. Dimensiunea optimala a firmei Curba costului total de productie pe termen lung se deduce din traiectoria de extindere a firmei pe termen lung Regiunea segmentelor curbelor costurilor medii pe termen scurt permit obtinerea curbei costului mediu pe termen lung. Randament de scara crescator semnifica o majorare proportionala mai mare a volumului de productie comparativ cu majorarea factorilor de productie utilizati Tendinta de scadere pe termen lung a costurilor medii se numeste economie de scara Randament de scara descrescatori se inregistreaza cand o data cu cresterea volumului de productie, costurile incep a creste mai repede decat cantitatile produse

Tendinta de majorare pe termen lung a costurilor medii se numeste dezeconomie de scara In cazul randamentului de scara constant costurile pe termen lung vor fi constante Volumul de productie in care finiseaza economiile de scara si incep efectele randamentului de scara constant se numeste efect de scara minimal eficient 14. Incasari din vanzari (totale, medii marginale) si profiturile (totale, medii, marginale). Maximizarea profitului total in abordarea indicatorilor totali si marginali Incasari totale (TR) veniturile obtinute din vinderea unui volum dat de bunur TR=QxP Incasari marginale (MR) venitul suplimentar obtinut din vinderea unei unitati suplimentare de bun MR=TR/Q Incasari medii (AR) venitul obtinut din vinderea unei unitati de bun AR=TR/Q Profitul rezultatul activitatii economice care se formeaza din direferenta dintre veniturile incasata si cheltuielile suportate Profit total T: T=TR-TC Profit marginal M: M=MR-MC Profit mediu A: A=AR-AC Profitul normal este castigul minimal pe care proprietarul firmei il poate obtine din indeplinirea functiei antreprenoriale in cadrul firmei date Daca din incasarile firmei se scad costurile contabile obtinem profitul contabil Daca din incasarile firmei se scad costurile economice se obtine profitul economic (sau profit pur) Profitul poate fi dimensionat prin intermediul a doi indicatori Masa profitului constituie suma totala de profit obtinuta de un agent economic, calculat ca diferenta dintre venituri si cheltuieli Rata profitului reprezinta raportul dintre masa profitului, costurile realizate, exprimat in procente 15. Cererea si factorii ei determinanti. Legea cererii. Modificarea cantitatii cerute si modificarea cererii. Cererea individuala (d) pentru un bun reprezinta cantitatea de bun pe care cumparatorul doreste si este in stare sa o cumpere intr-o perioada de timp, la un nivel anumit al pretului. Cererea poate fi reprezentata grafic, tabelar si analitic cu ajutorul functiei Cererea pietii (D) este egala cu suma cererilor individuale Curba cererii indica cantitatea maxima de bun pe care cumparatorul poate s-o achizitioneze, in perioada dat, la diferite nivele de pret Factorii care influienteaza cererea: 1. Pretul bunului Legea cererii la cresterea pretului cantitatea ceruta scade Exceptii bunurile Veblen (bunurile de lux, dependenta directa dintre cantitatea consumata dintr-un bun si pretul acestuia); si bunurile Giffen (bunuri inferioare, pentru care cantitatatea ceruta va creste chiar daca acest bun va deveni mai scump) 2. Venitul disponibil ID (bunuri normale)

ID 3. Preturile la bunurile substituibile si complementare PaQb (substituibile) PaQb


4. Anticiparea viitoarelor preturi

PaDa

PaDa

5. Publicitatea (dependenta directa) 6. Moda 7. Traditiile obiceiurile 8. Numarul de consumatori (dependenta directa)
La modificarea cantitatii cerute are loc deplasarea punctului pe curba in dependenta de cresterea sau scaderea cantitatii (ceteris paribus) La modificarea cererii are loc deplasarea curbei (ceteris paribus) 16. Oferta si factorii ei determinanti. Legea ofertei. Modificarea cantitatii cerute si modificarea ofertei Oferta reprezinta cantitatea de produse pe care vinzatori sint dispusi sa o vinda, intr-o perioada de timp ,la un anumit nivel al pretului. Cantitatea de bunuri vinduta este mai mica decit cantitatea de bunuri oferita pe piata.Spre deosebire de cerere ,dependent ofertei de pret este directa ,altfel spus ,cu cit pretul este mai ridicat ,cu atit este mai mare cantitatea de bunuri oferita. Interdependenta dintre schimbarea pretului si modificarea cantitatii de bunuri oferite constituie continutul legii ofertei.Cresterea pretului conditioneaza crestera cantitatii oferitesi invers. Oferta poate fi: a) individuala(cantitatea de bunuri pe care un producator este dispus sa o vinda la un pret anumit) b) totala sau de piata(totalitatea ofertelor individuale). Factorul principal care determina schimbarea ofertei este pretul.Cu cit pretul creste ,cu atit cantitatea de bunuri oferita este mai mare. Factorii de influenta: 1.pretul; 2.costul de productie,care ,de exemplu, poate fi redus in urma utilizarii unor noi tehnologii.El poate sa creasca din cauza sporirii pretului la resursele limitate.Daca costul de productie se va reduce, atunci oferta pentru bunurile respective se va mari. Si invers, cind costul de productie va creste , oferta se va reduce. 3.Numarul de ofertanti, adica numarul firmelor care produc acelasi bun.Iesirea pe piata a noilor firme va contribui la cresterea ofertei,indiferent de prt. 4.Schimbarea pretului la alte bunuri, fapt care va conditiona trecerea resurselor la alte domenii de activitate prin plecarea unor firme din ramura data , ceea ce va contribui la reducerea ofertei. 5.Politica fiscal si subsidiile.Majoritatea impozitului pe profit si a altor taxe provoaca o reducere a ofertei si invers,micsorarea lor contibuie la sporirea ofertei.In cazul in care statul acorda unor firme si industrii anumite subsidii ,acestea incurajeaza cresterea ofertei. 6.Calamitatile natural si social-politice.Calamitatile natural, cum arfi inundatiile ,seceta, cutremurele de pamint, ingheturile etc., conditioneaza de obicei ,reducerea ofertei.Conditiile social-politice pot fi favorabile cresterii ofertei(stabilitate politica, de exemplu) sau defavorabile(schimbarea frecventa a guvernelor si a regulior de joc) 7. Anticiparea preturilor.

17. Echilibru de piata. Reechilibrarea pietii modelul Walras si modelul Marshall Formarea echilibrului de piata se face prin imbinarea cererii si ofertei.Avem pret de echilibru si cantitatea de echilibru , la intersectia lor pe grafic obtinem punctul de echilibru. Avem modelele de reechilibrare a pietei: modelul Walras(reechilibrarea pietei prin modificarea pretului), modelul Marshall (reechilibrarea pietii prin modificarea cantitatii) a) Restabilirea echilibrului in cazul abaterii preturilor

Daca pretul se stabileste la un nivel superior celui de echilibru (P1), cantitatea ceruta (Q1) va fi mai mica decat cantitatea oferita (Q2) formandu-se un excedent pe piata. Datorita concurentei, vanzatorii vor reduce preturile ce va atrage cresterea cererii cumparatorilor. Astfel cererea va absorbi excedentul de bunuri, determinand restabilirea echilibrului. (Walras) b) Restabilirea echilibrului in cazul abaterii cantitatilor de bunuri Cand cantitatea Q1<Q2, pretul cererii P1>pretul ofertei P2, vanzatorii fiind interesati sa majoreze oferta la un pret atat de favorabil, restabilind prin aceasta cantitatea de echilibru. Cand cantitatea Q2>QE pretul ofertei P1> pretul cererii P2 vanzatorii fiind impusi sa reduca oferta pentru a-si vinde bunurile, restabilind prin aceasta cantitatea de echilibru (Marshall)
18. Modificari ale echilibrului de piata cauze si consecinte 8 grafice (determinam ce facem P si Q) 1. D S-constant 2. D S constant 3. D constant S 4. D constant S 5. D S proportional 6. D S proportional 7. D S proportional 8. D S proportional

19. Implicarea statului in mecanismul de functionare a statului Interventia statului in cadrul pietii. Sunt 2 metode: met. de interventie directa si met. de interventie indirecta.cea directa implica fixarea pretului maximal si fixarea pretului minimal.cea indirecta implica introducerea impozitelor si subventiilor. Metode directe: Fixarea pretului maximal in scopul apararii intereselor consumatorilor statul fizeaza un nivel maximal posibil al pretului, adika un nivel al pretului plafon ce nu poate fi depasit. Acest pret este mai mic decat pretul de echilibru. Astfel bunurile devin mai putin atractive pentru producatori si mai accesibile pentru consumatori, ceea ce va genera deficit de produse, sau descresterea calitatii produselor Fixarea pretului minimal in scopul apararii intereselor producatorilor statul fixeaza un nivel minimal posibil al pretului, adika un nivel al pretului plafon sub care nu se pate vinde un anumit bun sau serviciu. Acest pret este mai mare decat pretul de echilibru. Astfel se reduce cererea consumatorilor, bunurile devin mai scumpe, oferta creste ceea ce va genera excedent pe piata Metode de interventie indirecta: Impunerea taxelor impunerea taxelor determina majorarea costurilor de productie, acestea la randul lor reduc oferta dela S0 la S1 astfel volumul de echilibru se va diminua de la Qe0 la Qe1 pretul majorandu-se de la Pe0 la Pe1 Drept consecinte: consumatorii vor achita preturi mai mari,consumand mai putin; producatorii vor vinde mai scump, dar dupa achitarea impozitelor vor obtine venituri mai mici din cauza reducerii ofertei; pe termen scurt statul obtine venituri

Acordarea subventiilor acordarea subventiilor duce la diminuarea costurilor de productie, acestea ka randull lor majoreaza oferta de la S0 la S1 astfel volumul de echilibru creste de la Qe0 la Qe1, reducand pretul de la Pe0 la Pe1. Drept consecinta: consumatorii vor achita preturi mai mici, consumand mai mult; producatorii vor vinde mai ieftin, dar vor obtine venituri mai mari datorita volumului de bunuri mai mare vanduta, statul suporta cheltuieli, subventiile fiind platite din bugetul de stat. Consecintele :pret maximal nu poate fi depasit ,este fixat de catre stat.scopul-sustinere consumatorilor cu venituri mici. Solutia- subventii sau dotatii care iar cointeresa pe producatori sa produca aceste bunuri. Pret minimal:scopul-sustinerea veniturilor anumitor producatori(agricoli)-problema securitatii alimentare a tarii. Solutii-export,achizitii publice, prelucrarea si lichidarea stocurilor. 20. Elasticitatea cererii in functie de pret esenta modalitati de evaluare, tipuri Elasticitatea masura in care o variabila oarecare raspunde la modificarea altei variabile Elasticitatea cererii masura in care cantitatea ceruta se modifica in functie de modificarea unuia dintre factorii sai de influienta. Elasticitatea cererii in functie de pret ,de exemplu,se masoara prin raportul modificarii procentuale a cantitatii cerute dintr-un bun ca raspuns la modificarea procentuala a pretului acestuia.Elasticitatea cererii masoara sensibilitatea cererii consumatorilor ,in sensul maririi sau micsorarii cantitatii de bunuri cumparate fata de variatiile pretului la produsul respective sau fata de alte conditii ale cererii. In functie de masura sensibilitatii fata de modificarea pretului,cererea poate fi : a)elastic, >1 b)inelastica(rigida) <1 c) cu elasticitatea unitara =1 d)perfect elastica e) perfect inelastica = 0 Cererea elastica exista atunci cind modificarea pretului conditioneaza modificarea cererii.De exemplu ,daca pretul unui bun creste cu 20%, cantitatea ceruta poate sa scada cu 30% sau cu 20%.In cazul cererii rigide sau inelastice insa(lucru ce se intimpla de obicei,cu bunurile de prima necessitate,cum ar fi piinea ,chibriturile ,vesela ,sarea),o data cu cresterea sau micsorarea pretului,cerea la aceste bunuri ramine aproximativ acceasi, rigida.Cerea cu elasticitate unitara exista atunci cind pretul si cantitatea ceruta se modifica cu acelasi procent. 21. Elasticitatea cererii in functie de venit esenta, modalitati de evaluare, tipuri Elasticitatea cererii in raport cu venitul exprima modificarea cantitatii cerute dintr-un bun generata de modificarea venitului consumatorilor Coeficientul de elasticitatea a cererii in functie de venit se calculeaza raportand modificarea procentuala a cantitatii cerute la modificarea procentuala a venitului, celelalte conditii ramanand neschimbate ED/I=Q(%)/I(%)=Q/I*I0/Q0 Clasificarea bunurilor in functie de valoarea coeficientului elasticitatii cerere-venit 1. Daca ED/I <0 atunci bunui i este un bun inferior (bun de tip Giffen) cererea scade pe masura ce venitul creste 2. Daca 0<ED/I<1 atunci bunui i este un bun normal al carui coeficient bugetar scade

odata cu cresterea venitului. Acestea sunt bunuri de prima necesitate


3. Daca ED/I=1 atunci cantitatea ceruta creste in aceeasi proportie cu cresterea

venitului
4. Daca ED/I>1 atunci bunul i este un bun de lux coeficient bugetar creste odata cu

cresterea venitului iar cresterea cantitatii consumate este superioara cresterii venitului

Tipurile elasticitatii a)elastic, >1 b)inelastica(rigida) <1 c) cu elasticitatea unitara =1 d)perfect elastica e) perfect inelastica = 0 Modalitati de evaluare Elasticitatea cererii arc Alasticitatea cererii punct

22. Elasticitatea cererii incrucisate esenta modalitati de evalure tipuri Elasticitatea incrucisata a cererii exprima raportul modificarii procentuale a cantitatii cerute dintr-un bun, ca urmare a modificarii procentuale a pretului pentru alte bunuri, celelalte conditii ramanand neschimbate EX/Y=QX(%)/PY(%)=QX/PY*P0(y)/Q0(x) Clasificarea bunurilor in functie de valoarea coeficientului elasticitatii incrucisate 1. Daca EX/Y <0 atunci bunurile X si Y sunt complementare cresterea pretului bunului X genereaza descresterea cererii bunului Y 2. Daca EX/Y >0 atunci bunurile X si Y sunt substituibile cresterea pretului bunului X

a genereaza cresterea cererii la bunul Y


3. Daca EX/Y =0 atunci bunurile X si Y sunt autonome (indiferente unul fata de

celalalt) cresterea sau descresterea pretului la bunul Y nu influienteaza nici intrun fel cererea la bunul X
cererea poate fi : a)elastic, >1 b)inelastica(rigida) <1 c) cu elasticitatea unitara =1 d)perfect elastica e) perfect inelastica = 0 23. Elasticitatea ofertei esenta modalitati de evaluare tipuri Elasticitatea ofertei reprezinta sensibilitatea ofertei marfii la variatiile diferitor factori , mai ales la variatiile pretului. Ea se masoara prin coeficientul elasticitatii ofertei (E ) Elasticitatea ofertei in functie de pret exprima gradul modificarii ofertei dintr-un bun in functie de modificarea pretului sau celelalte conditii ramanand constante Elasticitatea ofertei este de mai multe tipuri: unitara-cind oferta se modifica (creste) in aceasi masura cu modificarea (cresterea) pretului. elastica-cind sporirea ofertei o depaseste pe cea a pretului. inelastica-oferta bunului creste intr-o masura mai mica decit sporirea pretului lui. Perfect inelastica Factorii care determina elasticitatea sunt: costul productiei- cind costul creste, scade elasticitatea ofertei, si invers. gradul de substituire- daca gradul de substituire este mare, atunci creste elasticitatea ofertei. posibilitatile de stocare a bunurilor- elasticitatea creste daca posibilitatile de stocare sunt mari. perioada de timp de la modificarea pretului Modalitati de evaluare

Punct Arc 24. Analiza comparativa a caracteristicilor concurentei perfecte, monopolului si concurentei monopoliste Concurenta Monopol Concurentei monopoliste perfecta Difinitie Forma ipotetica Structura a pietei pe Existenta unui numar mare de firme care a pietii in care care exista o singura vand produse similare, dar difirentiate, nici un firma ce vinde un barierele de intrare fiind nesemnificative producator sau anumit produs si consumator nu care este protejata are puterea de de intrarea a influenta concurentilor pe preturile de pe piata prin existenta piata barierilor 1. Existenta pe 1. Concurenta monopolistica se apropie de Caracteri 1. Atomicit piata a unui singur concurenta perfecta prin numarul mare de s-ticile ate a pietii ofertant vanzatori, dar se diferentiaza de aceasta 2. Omogenit conditiile
atea perfecta a bunurilor 3. Intrarea iesirea libera de pe piata 4. Transpar enta pietii 5. Factorii de productie au mobilitate perfecta 2. Controlul absolut asupra accesului la resurse 3. Protectia integrala a informatiilor 4. Existenta unor puternice bariere de intrare pe piata 5. Produsul oferit nu are un substituient apropiat

prin preferintele consumatorului pentru produsele unei firme 2. Concurenta monopolistica se apropie si de monopol caci vanzatorii decid pretul la care isi vand produsele tinand cont de relatia dintre pret si cererea care le este adresata 3. Curba cererii areo inclinatie descrescatoare, astfel ca si monopolul firma va trebui sa tina cont de relatia dintre pretul produselor pe care le comercializeaza si cererea ce ii este adresata 4. Se distinge de monopol prin aceea ca pentru fiecare firma azista concurenti ce produc bunuri substituibile

Numarul si marimea firmelor Natura produsul ui Conditiile de intrare si iesire

Multe firme mici Produse omogene Nu exista bariere

O singura firma

Multe firme toate mici

Un singur produs Protectie totala fata de intrarea rivalilor pe piata

Produse difirentiate Nu exista bariere

25. Cererea optimizarea volumului de productie a formei in conditiile concurentei perfecte. Maximizarea profitului total si minimizarea pierderilor. Conditia de incetare a activitatii firmei Maximizarea profitului Fiecare producator este interesat sa-si maximizeze profitul, deci obiectivul lui prioritar se poate scrie astfel: = TR - TC ---> max Pentru ca functia profitului total sa aiba un punct de maxim, este necesar ca prima derivata sa fie nula, iar derivata a doua sa fie negativa. Prima conditie de profit maxim: = 0, adica:

de unde rezulta ca prima derivata a functiei profitului total este nula atunci c?nd ?ncasarea marginala devine egala cu costul marginal, adica: MC = MR (=p)

A doua conditie de profit maxim: < 0, adica:

de unde rezulta ca a doua derivata a profitului este negativa atunci c?nd ritmul de crestere a costului marginal vedere numai portiunea crescatoare a curbei MC, atunci este suficient sa verificam ?ndeplinirea doar a primei depaseste ritmul de crestere a ?ncasarii marginale, adica:

A doua conditie de profit maxim este ?ndeplinita numai pe portiunea crescatoare a costului marginal, atunci c?nd MC intersecteaza de jos ?n sus MR. Ca urmare, daca avem ?n conditii de profit maxim (MR = MC). Inchiderea firmei pe termen scurt si lung: Atunci cnad pretul produsului pe piata scade atat de mult incat firma nu-si poate acoperi cheltielile, firma trebuie inchisa pentru a-si minimiza pierderile pe termen scurt. In aceasta situatie, pretul pietii nu permite firmei sa obtina profit pentru nici un nivel al productiei. Inchiderea firmei poate fi temporara sau poate presupune iesirea de pe piata Inchiderea temporara a firmei se refera la decizia pe termen scurt a firmei de a nu produce nimic o perioada determinata de timp datorita conditiilor curente ale pietii. In acest caz firma isi mentine capacitatea de productie si suporta in continuare costurile fixe, cand conditiile pietii se modifica si pretul incepe sa creasca, firma poate produce din nou. Iesirea de pe piata a firmei se refera la decizia pe termen lung de a parasi piata. Atunci cand firma iese de pe piata ea elimina in totalitate cheltuielile fize isi vinde echipamentele de productie renunta la contractul de inchiriere al cladirii in care isi desfasoara activitatea etc. Firma va lua decizia de a se inchide daca curba costului marginal intersecteaza cura venitului marginal intr-un punct situat sub curba costului variabil mediu. 26. Cererea si optimizarea volumului de productie a firmei in conditiile monopolului. Pretul de monopol si maximizarea profitului total. Monopolul se confrunta cu toata cererea de pe piata. In aceste conditii nivelul optim al productiei monopolului (Q*) corespunde punctului de intersectie a venitului marginal (MRportacaliu) cu curba costului marginal (MCpunctat). Pretul de vanzare este P* (corespunde combinatiei Q, Pde pe curba cererii). Nivelul pretului cerespunzator ofertei Q* este mai mare decat pretul produsul pe o piata concurentiala (Pc), deoarece monopolul pate fiza nivelul ofertei dupa cum doreste. Firma monopolista va restriciona oferta, pentru a obtine un pret de vanzare ridicat P

Q Pentru P* si Q* (dreptungiul mare din grafic) profitul monopolului e maxim, orice alta combinatie profit-pret il micsoreaza. Atunci cand produce Q* monopolul obtine un profit supranormal denumit profit de monopol (micul dreptunghi) Maximizarea profitului se poate mentine pe termen lung datorita lipsei concurentei. Volumul optim de productie corespunde conditiei MC=MR insa P>MR

Nivelul pretului stabilit de firma monopol depinde de gradul de elasticitate a cererii la produsele firmei 27. Practicile anticoncurentila si masurile antimonopoliste Masuri Actiunile anticoncurentiale animonopolis te Interzicerea 1. Fixarea, intelegerea de modificare uniforma a preturilor de vanzare a intelegerii bunurilor sau a tarifelor la servicii intre 2. Limitarea productiei in scopul vinderii ulterioare a bunurilor la preturi mai intreprinderi inalte
3. Divizarea pietilor de desfacere, sau a surselor de aprovizionare

Interzicerea abuzului de positie dominanta Controlul asupra concentrarilo r Controlul ajutoarelor de stat

1. Stabilirea la produsele proprii a preturilor inalte de monopol si la materiile prime a unor preturi mici
2. Practicarea preturilor de ruinare adica a preturilor care pot provoca ruinarea falimentarea concurentilor si descurajarea celor care ar dori sa intre pe piata 3. Refuzul de a trata cu anumiti furnizori daca acestea nu accepta conditiile impuse lor.

1. In UE se cere autorizarea pentru tranzactiile de concentrare la nivel national doar pentru firmele cu o cifra de afaceri de peste 2,5 mlrd eu, iar la nivel comunitar de peste 5 mlrd eu
2. In R.M se cer a fi autorizate toate tranzactiile de concentrare interdictia poate interveni daca in urma concentrarii agentul economic va detine o cota de piata mai mare de 35 %

1. Prescrierea datoriilor unor firme


2. 3. 4. 5. Garantii de stat pentru imprumuturile contractate de la agentii financiari Stabilirea unor facilitati fiscale privilegiale Finantarea privilegiata a infrastructurilor Vanzarea privelegiata a terenurilor apartinand domeniului politic

28. Caracteristicile oligopolului. Strategiile oligopoliste concurentiale: Modelul Cournot si modelul Bertrand Oligopolul- este o situatie ce exista pe piata unei ramuri sau subramuri, in care un numar redus de intreprinderi controleaza producerea si comercializarea unui bun oarecare. O piata este considerata oligopolista daca in ea activeaza mai mult de 2 intreprinderi si mai putin de 20. Oligopolul exista in ramurlei: siderurgia, chimia de baza,producerea de avioane,calculatoare etc. Trasaturile pietei oligopoliste: *Concurenta redusa *Interdependenta deciziilor luate de intreprinderi, adica orice decizie influienteaza si pe celelalte intreprinderi. Pe piata oligopolista intrprinderile incerca sa evite modificare preturilor, deoarece concurentii vor face acelasi lucru pentru a nu-si pierde clientii si aria de influienta. Astfel intreprinderile concurrente trebuie sa aleaga intre a se confrunta cu rivalii , a-i domina, sau a coopera cu ei. Modelul Cournot(strategii de duopol bisatelit): Trasaturi generale: 1. Cei doi duopolisti sunt complet independenti (nu exista nici un fel de intelegere intre ei)

2. Fiecare isi urmareste maximizarea profitului propriu 3. Pentru fiecare duopolist exista incertitudine cu privire la comportamentul celuilalt 4. Fiecare duopolist are o functie de reactie la deciziile celuilalt (adika isi fundamenteaza deciziile tinand cont de modul si gradul in care deciziile celuilalt ii afecteaza atingerea scopuluo propriu)
Functia de reactie represinta nivelul ofertei care maximizeaza profitul pentru orice nivel al ofertei firmei concurente

Daca firma 1 anticipand ca firma 2 va produce volumul q2, decide sa produca volumul q1, atunci productia totala anticipara de 1 va fi q1+q2, vanduta la pretul P. Cererea este descrescatoare in functie de pret: P=f(q*). Venitul fiecarui duopolist depinde de volumul propriu de productie cat si de productia concurentului, deoarece pretul de piata se stabileste in functie de volumul total de productie (q*=q1+q2) TR1=q1*P=q1*f(q1,q2) functiile de profit: T1=TR1(q1,q2)-TC1(q1) TR2=q2*P=q2*f(q1,q2) T2=TR2(q1,q2)-TC2(q2) Modelul Bertrand (strategii de duopol simetric) Trasaturi generale: 1. Este un caz particulat al duopolului de tip Bowley (strategii de duopol cu dubla dominanta ori de doupol non-satelit) cazul in care bunurile produse de cei doi duopolisti sunt perfect omogene;

2. Intre preturile celor doi duopolisti pot exista trei relatii a) p1=p2: cererea globala se imparte in mod egal intre cei doi duopolisti (q1=q2=q/2), datorita omogenitatii bunurilor (oferta influenteaza cererea;) b) p1<p2: toti clientii fug de la firma 2 la firma 1 (q1=q; q2=0) c) p1>p2: toti clientii fug de la firma 1 la firma 2 (q1=0; q2=q)
29. Caracteristicile oligopolului. Strategiile oligopoliste cooperante curba Sweezy si modelul cartelului Oligopolul- este o situatie ce exista pe piata unei ramuri sau subramuri, in care un numar redus de intreprinderi controleaza producerea si comercializarea unui bun oarecare. O piata este considerata oligopolista daca in ea activeaza mai mult de 2 intreprinderi si mai putin de 20. Trasaturile pietei oligopoliste: *Concurenta redusa *Interdependenta deciziilor luate de intreprinderi, adica orice decizie influienteaza si pe celelalte intreprinderi. Pe piata oligopolista intrprinderile incerca sa evite modificare preturilor, deoarece concurentii vor face acelasi lucru pentru a nu-si pierde clientii si aria de influienta. Astfel intreprinderile concurrente trebuie sa aleaga intre a se confrunta cu rivalii , a-i domina, sau a coopera cu ei. In cazul oligopolului cooperant, in mod ideal, ansamblu firmelor pe piata de oligopol se comporta ca un monopol adoptantand o politica unica de pret si un volum de productie care ar permite maximizarea profiturilor lor reunite Cererea de tip Sweezy la produsele firmei pe piata oligopol Conditia fixarii volumului de productie MC=MR Daca pe piata domina doua firme, A si B, iar firma A decide diminuarea pretului in comparatie cu pretul P* ar fi posibile doua situatii 1. Firma B isi modifica si ea pretul iar cererea la nivelul firmei A este inelastica (deoarece se modifica preturile pe intreaga piata) si clientele firmei A va ramane aproximativ acceasi

2. Firma B ignora comportamentul firmei A si cererea la nivelul firmei A va fi foarte elastica, deoarece cumparatorii celeilalte firme vor opta, pentru produsul firmei A
Grafic. P J P* M D2 D1 MR1 MR2 Q* Q P J P*

D2 M K L D1 MR T MC1

MC0

Q* N

Punctul M corespundeacelui nivel al productiei firmei A in care MC=MR pretul practicat de firma este P* D1 si MR1 semnifica cererea si venitul marginal in cazul in care cealalta firma urmeaza politica firmei A D2 si MR2 reprezinta cererea si venitul marginal al firmei A daca cealalta firma o ignora. Daca firma A decide reducerea pretului iar cealalta firma nu face acelasi lucru, ea va pierde din piata in favoarea lui A; de aceea reducerea pretului de catre firma a va fi urmata de cealalta firma mai jos de punctul M, iar cererea la nivelul firmei va fi data de D1 modelul cartelului Cartelul acord intre producatori care isi pastreaza individualitatea, dar se inteleg in raport cu nivelul pretului si impart piata In cazul cartelului ramura functionala ca un monopol, maximizarea profitului reunit realizanduse la nivel de productie ce corespunde conditiei MC=MR C,P P* MC D MCA MCB MR QA QB Q* Q MCA curba costului marginal al firmei A MCB - curba costului marginal al firmei B MC curba costului marginal al cartelului, construita prin adunarea curbelor MCA si MCB D curba cererii MR curba veniturilor marginale ale cartelului Pentru ca profitul global sa fie maxim este necesar ca MR=Mc, q este volumul de productie a cartelului ce corespunde conditiei de maximizare, qA si qB cotele de productie a fiecarei firme care corespund conditiei MCA(qA)= MR MCB(qB)=MR Profitul obtinut de catre firma va fi A= TRA (qA)-TCA(qA) B=TRB(qB)-TCB