Curent continuu si alternativ

Definiţie În primul capitol am luat în considerare doar curentul continuu, termen folosit în electricitate pentru a defini deplasarea electronilor într-o singură direcţie constantă şi/sau calitatea tensiunii de a deţine o singură polaritate. Curentul continuu este tipul de electricitate produsă de o baterie, de exemplu.

Pe cât de folosit şi uşor de înţeles este curentul continuu, acesta nu este „tipul” de electricitate folosit în general. Unele surse electrice, precum generatoarele electro-mecanice rotative, produc tensiuni a căror polaritate alternează, inversându-se în acest caz polii pozitivi şi negativi între ei. Fie că vorbim de modificarea polarităţii unei tensiuni sau de modificarea direcţiei de deplasare a electronilor înainte şi înapoi, acest gen de electricitatea poartă denumirea de curent alternativ. Deşi simbolul bateriei este folosit pentru a reprezenta orice sursă de curent continuu, în cazul curentului alternativ, simbolul unei surse de energie îl reprezintă o linie sinusoidală într-un cerc, precum în figura de mai sus.

Scop Ne putem întreba, pe bună dreptate, de ce ne-am bate capul şi cu acest tip de electricitate. Este adevărat că în unele cazuri, curentul alternativ nu prezintă niciun avantaj faţă de cel continuu. În aplicaţiile în care curentul electric este folosit doar pentru a genera energie sub formă de căldură (reşou, bec, etc.), polaritatea sau direcţia curentului este irelevantă atâta timp cât tensiunea şi curentul existente în circuit sunt suficiente pentru a disipa puterea necesară elementelor din circuit. Totuşi, cu ajutorul curentului alternativ se pot construi generatoare electrice, motoare electrice şi sisteme de distribuţie a energiei electrice mult superioare din punct de vedere al eficienţei faţă de curentul continuu.

Transformatorul

este modul de polarizare corectă a joncţiunii. poartă denumirea de secundar. cea în care se induce un curent alternativ dinspre primar. prin urmare. Curentul principal. pleacă dinspre emitor spre colector (tipul NPN). O astfel de utilizare a înfăşurătorilor dă naştere unui dispozitiv numit transformator: Transformatorul este utilizat în principal pentru ridicarea sau coborârea valorii tensiunii de la înfăşurarea alimentată la cea nealimentată. Un tranzistor bipolar cu joncţiune (BJT) este alcătuit din trei straturi de materiale semiconductoare. poartă denumirea de primar. folosim sensul real de deplasare al electronilor. Prima înfăşurare. direcţiile curenţilor şi polarităţile tensiunii sunt exact invers la cele două tipuri de tranzistoare. Cu alte cuvinte. Indiferent de starea în care se află. de control. cel controlat. Dacă avem două înfăşurări mutual inductive şi alimentăm una dintre ele în curent alternativ. săgeţile indicate pe simbolurile elementelor semiconductoare vor indicat tot timpul împotriva direcţiei de deplasare al electronilor. Valoarea tensiunii induse în secundar este egală cu produsul dintre valoarea tensiunii din primar şi raportul dintre numărul de spire din secundar şi numărul de înfăşurări din primar: Tranzistorul. direcţia curenţilor este exact inversă. fie de tipul NPN . Pentru tranzistorul de tip PNP. tranzistorii limitează valoarea curentului prin ei cu ajutorul unui curent de control mai mic.Un alt domeniu de aplicare al curentului continuu se bazează pe un efect al electromagnetismului cunoscut sub denumirea de inducţie mutuală: două sau mai multe înfăşurări plasate una în vecinătatea celeilalte. fie de tipul PNP. . Atenţie. Tranzistorii sunt regulatori de curent controlaţi în curent. cea de a doua înfăşurare. cea care este alimentată în curent alternativ. pleacă dinspre emitor spre bază (tipul NPN). Fiecare strat are un nume specific şi un contact pentru conexiunea în circuit Diferenţa dintre tranzistorul PNP şi NPN Diferenţa funcţională dintre tranzistorul PNP şi NPN. astfel încât câmpul magnetic variabil creat de o înfăşurare induce o tensiune electrică în cealaltă. cea de a doua înfăşurare va fi şi ea străbătută de curent alternativ. iar curentul mai mic.

curentul de control şi curentul controlat se însumează tot timpul pe emitor. Curentul de colector este limitat de curentul bazei. Inerţia electronilor Pe când un flux electric dintre doi conductori permite acumularea electronilor liberi în cadrul acelor conductori (vezi condensatorul). iar curentul controlat este denumit curent de colector. prin spaţiul liber dintre ei. există două tipuri de purtători de sarcină. cele magnetice pot ocupa spaţiul dintre corpuri şi pot afecta materia la distanţă. în conformitatea cu legea lui Kirchhoff pentru curent. Miezul unei bobine . Definiţie Bobinele sunt componente special concepute. Unele înfăşurări ale bobinelor sunt realizate în jurul unui anumit tip de material. Un curent de bază porneşte tranzistorul. Cu alte cuvinte. Această formă suportă un câmp magnetic mai intens decât cel produs de un simplu fir.Observaţii Denumirea tranzistoarelor bipolare vine de la faptul că deplasarea electronilor prin ele are loc prin două tipuri de material semiconductor: P şi N. acesta comportându-se precum un întrerupător închis şi permiţând trecerea unui curent proporţional prin colector. la fel ca în cazul câmpurilor electrice ce iau naştere între particulele încărcate electric. Aceasta este prima şi cea mai importantă regulă a tranzistoarelor: toţi curenţii trebuie să meargă în direcţiile corecte pentru ca dispozitivul să funcţioneze ca şi regulator de curent. electroni şi goluri. BOBINA Principii de bază La trecerea unui curent electric printr-un conductor se va forma tot timpul un câmp magnetic în jurul acestuia. curentul de control este denumit curent de bază. indiferent de valoarea căderii de tensiune pe colector. deoarece sunt singurii curenţii ce trec pe la aceste terminale. De obicei. După cum se poate observa. pentru a profita de fenomenul electromagnetismului. tranzistorul se comportă precum un întrerupător deschis. sub forma unei înfăşurări de material conductor. Precum câmpurile electrice. denumit miez. un flux magnetic permite acumularea unei anumite „inerţii” de deplasare a electronilor prin conductorul ce produce câmpul. iar deplasarea electronilor are loc tot timpul împotriva direcţiei săgeţii. Curentul pe emitor este suma curenţilor de bază şi colector. iar trecerea curentului prin colector nu este posibilă. Atunci când nu există niciun curent prin bază. Câmpurile magnetice modifică alinierea electronilor din atomi şi pot duce la apariţia forţelor fizice între atomii. Acest efect poartă numele de electromagnetism.

Deşi o înfăşurare generală este simbolul oricărei bobine. comportamentul acestor dispozitive este foarte diferit de cel al rezistorilor (care pur şi simplu disipă energia sub formă de căldură) dintr-un circuit. ci se limitează la reprezentarea câtorva „cocoaşe” în serie: Comportamentul şi funcţionarea bobinei în circuit Curentul electric produce un câmp magnetic concentrat în jurul bobinei. cu atât va fi mai puternic câmpul magnetic şi cu atât mai mare va fi energia stocată de bobină. iar acest flux magnetic reprezintă o stocare de energie cinetică datorată deplasării electronilor prin înfăşurare. . cele cu miez sunt câteodată deosebite de celelalte prin adăugarea a două linii paralele cu axa sa. reprezentând înfăşurarea conductorului. Cu cât valoarea curentului prin bobină este mai mare. sau poate forma un drum închis (pătrat. Toate aceste opţiuni de proiectare au efect final asupra performanţelor şi caracteristicilor bobinelor. Datorită faptului că bobinele stochează energia cinetică a electronilor ce se deplasează prin înfăşurare sub forma câmpului magnetic. rectangular. circular) pentru menţinerea completă a fluxului magnetic. Un simbol mai nou pentru bobină nu mai reprezintă înfăşurarea propriu-zisă. precum cel al condensatorului. Simbolul bobinei Simbolul unei bobine. este simplu.poate fi drept.

Cu alte cuvinte. iar această variaţie a forţei câmpului produce la rândul ei o cădere tensiune conform principiului (auto)inducţiei electromagnetice.Energia stocată dintr-o bobină depinde de cantitatea de curent ce o străbate. pentru a ceda energia stocată într-o bobină. iar această variaţie a câmpului magnetic auto-induce o cădere de tensiune de polaritate opusă. electronii ce se află în repaos într-o bobină tind să rămână în repaos. De asemenea. putem defini tendinţa unei bobine de a se opune variaţiei curentului astfel: „Electronii ce se deplasează printr-o bobină tind să rămână în mişcare. Stocarea şi eliberarea energiei Pentru a stoca energie într-o bobină. Acest lucru înseamnă că şi câmpul magnetic trebuie să crească în forţă. Acest lucru înseamnă că şi câmpul magnetic trebuie să descrească în forţă. Atunci când valoarea curentului printr-o bobină creşte sau descreşte. atunci când nu există o sursă de putere în circuit Încărcarea bobinei. bobinele tind să se opună variaţiei curentului. un obiect în repaos tinde să rămână în repaos”) ce descrie tendinţa corpurilor de a se opune variaţiei vitezei. bobina ca o sarcină . abilitatea unei bobine de susţinere individuală a unui curent la bornele sale se poate realiza doar cu ajutorul firelor supraconductoare. curentul prin aceasta trebuie să scadă. aceasta „rezistă” variaţiei producând o tensiune la bornele sale de polaritate opusă variaţiei. Abilitatea unei bobine de a stoca energie în funcţie de curent se traduce printr-o tendinţă de menţinere constantă a curentului ce o străbate.” Teoretic. curentul prin aceasta trebuie să crească. deoarece rezistenţa inerentă oricărui conductor normal este suficientă pentru disiparea rapidă a puterii din circuit şi descreşterea curentului. „Legea de mişcare” a bobinei Asemenea legii de mişcare a lui Newton („un obiect în mişcare tinde să rămână în mişcare. o bobină scurt-circuitată va menţine o valoare constantă a curentului la bornele sale fără niciun ajutor extern Practic însă.

căderea de tensiune generată de aceasta este îndreptată spre direcţia de deplasare a electronilor. Inductanţa măsoară şi intensitatea opoziţiei variaţiei de curent (valoarea tensiunii auto-induse pentru o anumită rată de variaţie a curentului). Eventual.Când curentul printr-o bobină creşte. spunem că bobina se încarcă. Inductanţa (L) Măsura capacităţii unei bobine de stocare a energiei pentru o anumită valoare a curentului poartă numele de inductanţă. aceasta va genera o cădere de tensiune în direcţia opusă deplasării electronilor. deoarece stocul de energie descreşte. se va crea un câmp magnetic din ce în ce mai puternic ce absoarbe energie de la sursă. fiind eliberată în circuitul extern. comportamentul fiind asemenea unei surse de putere. prescurtat „H”. deoarece energie stocată sub formă de câmp magnetic creşte. bobina va rezista iniţial curgeri electronilor prin generarea unei căderi de tensiune egală cu cea a sursei. Pe măsură ce curentul începe să crească. curentul atinge valoarea maximă şi . Descărcarea bobinei. comportamentul fiind asemenea unei sarcini. iar unitatea de măsură este Henry. În această situaţie. spunem că bobina se descarcă. bobina ca o sursă de putere Atunci când curentul prin bobină descreşte. În această situaţie. Observaţi polaritatea căderii de tensiune faţă de direcţia curentului. Simbolul acesteia este „L”. Observaţi polaritate tensiuni faţă de direcţia curentului. Observaţie Dacă conectăm bursc o bobină nemagnetizată la o sursă de putere.

Factorii de influenţă şi formula inductanţei Definiţia diodei Dioda este un dispozitiv electronic ce permite trecerea curentului doar într-o singură direcţie. 1. bobina nu mai absoarbe energie de la sursă. iar căderea de tensiune la bornele sale este minimă (tinde spre zero) (curentul rămâne la valoarea sa maximă). Simbolul diodei Simbolul diodelor semiconductoare este prezentat în următoarea figură. format dintr-o baterie şi o lampă. deşi există şi alte tehnologii. Cea mai folosită diodă în circuitele electronice este cea semiconductoare.Element de bază într-un circuit electric. În acest moment.Principiul de funcţionare al condensatorului este exact invers faţă de cel al bobinei 2.creşterea sa se opreşte. dioda fie va permite trecerea curentului spre lampă. pe lângă condensator şi bobină 3. săgeţile indică deplasarea reală a electronilor prin diodă. curentul prin aceasta creşte. acolo unde stocarea energiei duce la creşterea căderii de tensiune pe component! Condensatoarele stochează energia prin menţinerea unei tensiuni statice între armăturile sale. Conectarea în circuit La conectarea într-un circuit simplu. Observaţi că acest comportament este exact opus comportamentului condensatorului. iar bobinele stochează energie prin menţinerea unui curent prin înfăşurările lor. iar căderea de tensiune scade. . Rezistorul . fie o va bloca. în funcţie de polaritatea tensiunii aplicate. Condensatorul . Pe măsura ce o bobină stochează o cantitate mai mare de energie.

când este polarizată şi „deschisă” când este polarizată invers. Curentul invers Deşi o diodă polarizată invers. dioda va fi distrusă datorită unei condiţii denumită străpungere. când trecerea electronilor este blocată datorită inversării bateriei.exact invers faţă de tensiunea de polarizare directă.718) VD = tensiunea aplicată la bornele diodei (V) Ecuaţia diodei . nu permite curentului să treacă prin ea datorită extinderii zonei de golire. notată cu Vs. Polarizarea inversă Invers. Ecuaţia simplificată a diodei unde. Curentul invers poate fi însă ignorat pentru majoritatea aplicaţiilor. Dacă această tensiune devine prea mare. ID IS e = = = curentul de constanta curentul saturaţie lui diodei (aproximativ euler 10-12 (A) A) (2. în realitate există un mic curent de scurgere ce trece prin diodă chiar şi la polarizarea inversă. Tensiunea de străpungerea creşte odată cu creşterea temperaturii şi scade cu scăderea temperaturii . Putem să ne gândim la diodă ca la un întrerupător: „închisă”. spunem că dioda este polarizată invers. Tensiunea de străpungere Dioda nu poate suporta o tensiune de polarizare inversă infinit de mare. iar acest curent poartă numele de curent invers. Această tensiune inversă maximă poartă numele de tensiune de străpungere (inversă). spunem că dioda este polarizată direct.Polarizarea directă Atunci când polaritatea bateriei este astfel încât este permisă trecerea electronilor prin diodă.

Conţinutul armonic al undei de ieşire este foarte mare şi prin urmare dificil de filtrat. Acesta permite trecerea doar a unei jumătăţi a formei de undă de curent alternativ dinspre sursă înspre sarcină. Pe scurt. Acest lucru implică folosirea unui dispozitiv ce permite trecerea electronilor doar într-o singură direcţie. redresarea reprezintă transformarea curentului alternativ în curent continuu. iar dioda realizează tocmai acest lucru. ID IS e q VD N k = = factor = = = = sarcina tensiunea de idealitate constanta = curentul de constanta electronului aplicată sau la coeficient lui de curentul saturaţie lui (1. redresarea mono-alternanţă nu este suficientă.6 bornele emisie Boltzmann (între diodei (aproximativ Euler ∙10-19 diodei 1 şi 10-12 (A) A) (2.38∙10-23) T = temperatura joncţiunii (K) REDRESORUL Cea mai populară aplicaţia e diodelor este redresarea.unde. sursa de tensiune alternativă este „văzută” de sarcină doar odată la fiecare jumătate de perioadă. ceea ce înseamnă că mare parte din capacitatea sursei nu este folosită Circuite in serie si paralel . Mai mult. Redresorul mono-alternanţă Cel mai simplu circuit de redresare îl reprezintă redresorul mono-alternanţă. Neajunsuri Pentru majoritatea aplicaţiilor de putere însă.718) C) (V) 2) (1.