Curent continuu si alternativ

Definiţie În primul capitol am luat în considerare doar curentul continuu, termen folosit în electricitate pentru a defini deplasarea electronilor într-o singură direcţie constantă şi/sau calitatea tensiunii de a deţine o singură polaritate. Curentul continuu este tipul de electricitate produsă de o baterie, de exemplu.

Pe cât de folosit şi uşor de înţeles este curentul continuu, acesta nu este „tipul” de electricitate folosit în general. Unele surse electrice, precum generatoarele electro-mecanice rotative, produc tensiuni a căror polaritate alternează, inversându-se în acest caz polii pozitivi şi negativi între ei. Fie că vorbim de modificarea polarităţii unei tensiuni sau de modificarea direcţiei de deplasare a electronilor înainte şi înapoi, acest gen de electricitatea poartă denumirea de curent alternativ. Deşi simbolul bateriei este folosit pentru a reprezenta orice sursă de curent continuu, în cazul curentului alternativ, simbolul unei surse de energie îl reprezintă o linie sinusoidală într-un cerc, precum în figura de mai sus.

Scop Ne putem întreba, pe bună dreptate, de ce ne-am bate capul şi cu acest tip de electricitate. Este adevărat că în unele cazuri, curentul alternativ nu prezintă niciun avantaj faţă de cel continuu. În aplicaţiile în care curentul electric este folosit doar pentru a genera energie sub formă de căldură (reşou, bec, etc.), polaritatea sau direcţia curentului este irelevantă atâta timp cât tensiunea şi curentul existente în circuit sunt suficiente pentru a disipa puterea necesară elementelor din circuit. Totuşi, cu ajutorul curentului alternativ se pot construi generatoare electrice, motoare electrice şi sisteme de distribuţie a energiei electrice mult superioare din punct de vedere al eficienţei faţă de curentul continuu.

Transformatorul

Atenţie. tranzistorii limitează valoarea curentului prin ei cu ajutorul unui curent de control mai mic. este modul de polarizare corectă a joncţiunii. poartă denumirea de primar. fie de tipul NPN . pleacă dinspre emitor spre colector (tipul NPN). pleacă dinspre emitor spre bază (tipul NPN). fie de tipul PNP. iar curentul mai mic. folosim sensul real de deplasare al electronilor. de control. Cu alte cuvinte. Fiecare strat are un nume specific şi un contact pentru conexiunea în circuit Diferenţa dintre tranzistorul PNP şi NPN Diferenţa funcţională dintre tranzistorul PNP şi NPN. Tranzistorii sunt regulatori de curent controlaţi în curent. O astfel de utilizare a înfăşurătorilor dă naştere unui dispozitiv numit transformator: Transformatorul este utilizat în principal pentru ridicarea sau coborârea valorii tensiunii de la înfăşurarea alimentată la cea nealimentată. Dacă avem două înfăşurări mutual inductive şi alimentăm una dintre ele în curent alternativ. prin urmare. cel controlat. Indiferent de starea în care se află. cea în care se induce un curent alternativ dinspre primar. cea de a doua înfăşurare. Un tranzistor bipolar cu joncţiune (BJT) este alcătuit din trei straturi de materiale semiconductoare. direcţiile curenţilor şi polarităţile tensiunii sunt exact invers la cele două tipuri de tranzistoare. Curentul principal. . poartă denumirea de secundar. cea care este alimentată în curent alternativ. cea de a doua înfăşurare va fi şi ea străbătută de curent alternativ. astfel încât câmpul magnetic variabil creat de o înfăşurare induce o tensiune electrică în cealaltă. săgeţile indicate pe simbolurile elementelor semiconductoare vor indicat tot timpul împotriva direcţiei de deplasare al electronilor. Pentru tranzistorul de tip PNP. Valoarea tensiunii induse în secundar este egală cu produsul dintre valoarea tensiunii din primar şi raportul dintre numărul de spire din secundar şi numărul de înfăşurări din primar: Tranzistorul.Un alt domeniu de aplicare al curentului continuu se bazează pe un efect al electromagnetismului cunoscut sub denumirea de inducţie mutuală: două sau mai multe înfăşurări plasate una în vecinătatea celeilalte. direcţia curenţilor este exact inversă. Prima înfăşurare.

deoarece sunt singurii curenţii ce trec pe la aceste terminale. Cu alte cuvinte. iar trecerea curentului prin colector nu este posibilă. există două tipuri de purtători de sarcină. în conformitatea cu legea lui Kirchhoff pentru curent. BOBINA Principii de bază La trecerea unui curent electric printr-un conductor se va forma tot timpul un câmp magnetic în jurul acestuia. curentul de control este denumit curent de bază.Observaţii Denumirea tranzistoarelor bipolare vine de la faptul că deplasarea electronilor prin ele are loc prin două tipuri de material semiconductor: P şi N. sub forma unei înfăşurări de material conductor. curentul de control şi curentul controlat se însumează tot timpul pe emitor. După cum se poate observa. indiferent de valoarea căderii de tensiune pe colector. tranzistorul se comportă precum un întrerupător deschis. electroni şi goluri. la fel ca în cazul câmpurilor electrice ce iau naştere între particulele încărcate electric. De obicei. iar deplasarea electronilor are loc tot timpul împotriva direcţiei săgeţii. Această formă suportă un câmp magnetic mai intens decât cel produs de un simplu fir. un flux magnetic permite acumularea unei anumite „inerţii” de deplasare a electronilor prin conductorul ce produce câmpul. iar curentul controlat este denumit curent de colector. Curentul pe emitor este suma curenţilor de bază şi colector. Precum câmpurile electrice. Acest efect poartă numele de electromagnetism. Miezul unei bobine . Definiţie Bobinele sunt componente special concepute. pentru a profita de fenomenul electromagnetismului. cele magnetice pot ocupa spaţiul dintre corpuri şi pot afecta materia la distanţă. Câmpurile magnetice modifică alinierea electronilor din atomi şi pot duce la apariţia forţelor fizice între atomii. Un curent de bază porneşte tranzistorul. Aceasta este prima şi cea mai importantă regulă a tranzistoarelor: toţi curenţii trebuie să meargă în direcţiile corecte pentru ca dispozitivul să funcţioneze ca şi regulator de curent. prin spaţiul liber dintre ei. acesta comportându-se precum un întrerupător închis şi permiţând trecerea unui curent proporţional prin colector. Atunci când nu există niciun curent prin bază. Inerţia electronilor Pe când un flux electric dintre doi conductori permite acumularea electronilor liberi în cadrul acelor conductori (vezi condensatorul). denumit miez. Unele înfăşurări ale bobinelor sunt realizate în jurul unui anumit tip de material. Curentul de colector este limitat de curentul bazei.

Deşi o înfăşurare generală este simbolul oricărei bobine. Un simbol mai nou pentru bobină nu mai reprezintă înfăşurarea propriu-zisă. precum cel al condensatorului. .poate fi drept. Cu cât valoarea curentului prin bobină este mai mare. Toate aceste opţiuni de proiectare au efect final asupra performanţelor şi caracteristicilor bobinelor. comportamentul acestor dispozitive este foarte diferit de cel al rezistorilor (care pur şi simplu disipă energia sub formă de căldură) dintr-un circuit. Simbolul bobinei Simbolul unei bobine. sau poate forma un drum închis (pătrat. reprezentând înfăşurarea conductorului. circular) pentru menţinerea completă a fluxului magnetic. cu atât va fi mai puternic câmpul magnetic şi cu atât mai mare va fi energia stocată de bobină. cele cu miez sunt câteodată deosebite de celelalte prin adăugarea a două linii paralele cu axa sa. Datorită faptului că bobinele stochează energia cinetică a electronilor ce se deplasează prin înfăşurare sub forma câmpului magnetic. ci se limitează la reprezentarea câtorva „cocoaşe” în serie: Comportamentul şi funcţionarea bobinei în circuit Curentul electric produce un câmp magnetic concentrat în jurul bobinei. iar acest flux magnetic reprezintă o stocare de energie cinetică datorată deplasării electronilor prin înfăşurare. este simplu. rectangular.

” Teoretic. Atunci când valoarea curentului printr-o bobină creşte sau descreşte. Abilitatea unei bobine de a stoca energie în funcţie de curent se traduce printr-o tendinţă de menţinere constantă a curentului ce o străbate. curentul prin aceasta trebuie să crească. putem defini tendinţa unei bobine de a se opune variaţiei curentului astfel: „Electronii ce se deplasează printr-o bobină tind să rămână în mişcare. aceasta „rezistă” variaţiei producând o tensiune la bornele sale de polaritate opusă variaţiei. Cu alte cuvinte. curentul prin aceasta trebuie să scadă. electronii ce se află în repaos într-o bobină tind să rămână în repaos. un obiect în repaos tinde să rămână în repaos”) ce descrie tendinţa corpurilor de a se opune variaţiei vitezei. atunci când nu există o sursă de putere în circuit Încărcarea bobinei. Stocarea şi eliberarea energiei Pentru a stoca energie într-o bobină. bobina ca o sarcină . bobinele tind să se opună variaţiei curentului. deoarece rezistenţa inerentă oricărui conductor normal este suficientă pentru disiparea rapidă a puterii din circuit şi descreşterea curentului. Acest lucru înseamnă că şi câmpul magnetic trebuie să crească în forţă. iar această variaţie a câmpului magnetic auto-induce o cădere de tensiune de polaritate opusă.Energia stocată dintr-o bobină depinde de cantitatea de curent ce o străbate. iar această variaţie a forţei câmpului produce la rândul ei o cădere tensiune conform principiului (auto)inducţiei electromagnetice. „Legea de mişcare” a bobinei Asemenea legii de mişcare a lui Newton („un obiect în mişcare tinde să rămână în mişcare. De asemenea. pentru a ceda energia stocată într-o bobină. Acest lucru înseamnă că şi câmpul magnetic trebuie să descrească în forţă. abilitatea unei bobine de susţinere individuală a unui curent la bornele sale se poate realiza doar cu ajutorul firelor supraconductoare. o bobină scurt-circuitată va menţine o valoare constantă a curentului la bornele sale fără niciun ajutor extern Practic însă.

spunem că bobina se încarcă. se va crea un câmp magnetic din ce în ce mai puternic ce absoarbe energie de la sursă.Când curentul printr-o bobină creşte. prescurtat „H”. comportamentul fiind asemenea unei sarcini. Observaţi polaritatea căderii de tensiune faţă de direcţia curentului. Observaţi polaritate tensiuni faţă de direcţia curentului. spunem că bobina se descarcă. iar unitatea de măsură este Henry. În această situaţie. Pe măsură ce curentul începe să crească. bobina ca o sursă de putere Atunci când curentul prin bobină descreşte. Inductanţa (L) Măsura capacităţii unei bobine de stocare a energiei pentru o anumită valoare a curentului poartă numele de inductanţă. Eventual. Descărcarea bobinei. curentul atinge valoarea maximă şi . comportamentul fiind asemenea unei surse de putere. Simbolul acesteia este „L”. bobina va rezista iniţial curgeri electronilor prin generarea unei căderi de tensiune egală cu cea a sursei. căderea de tensiune generată de aceasta este îndreptată spre direcţia de deplasare a electronilor. fiind eliberată în circuitul extern. aceasta va genera o cădere de tensiune în direcţia opusă deplasării electronilor. În această situaţie. deoarece energie stocată sub formă de câmp magnetic creşte. deoarece stocul de energie descreşte. Observaţie Dacă conectăm bursc o bobină nemagnetizată la o sursă de putere. Inductanţa măsoară şi intensitatea opoziţiei variaţiei de curent (valoarea tensiunii auto-induse pentru o anumită rată de variaţie a curentului).

1. pe lângă condensator şi bobină 3. săgeţile indică deplasarea reală a electronilor prin diodă. curentul prin aceasta creşte. Pe măsura ce o bobină stochează o cantitate mai mare de energie. bobina nu mai absoarbe energie de la sursă. Conectarea în circuit La conectarea într-un circuit simplu. Cea mai folosită diodă în circuitele electronice este cea semiconductoare. Simbolul diodei Simbolul diodelor semiconductoare este prezentat în următoarea figură. iar căderea de tensiune la bornele sale este minimă (tinde spre zero) (curentul rămâne la valoarea sa maximă). Factorii de influenţă şi formula inductanţei Definiţia diodei Dioda este un dispozitiv electronic ce permite trecerea curentului doar într-o singură direcţie. în funcţie de polaritatea tensiunii aplicate. Observaţi că acest comportament este exact opus comportamentului condensatorului. În acest moment. dioda fie va permite trecerea curentului spre lampă. acolo unde stocarea energiei duce la creşterea căderii de tensiune pe component! Condensatoarele stochează energia prin menţinerea unei tensiuni statice între armăturile sale.Element de bază într-un circuit electric. fie o va bloca. iar căderea de tensiune scade. iar bobinele stochează energie prin menţinerea unui curent prin înfăşurările lor. . format dintr-o baterie şi o lampă. Rezistorul . deşi există şi alte tehnologii. Condensatorul .Principiul de funcţionare al condensatorului este exact invers faţă de cel al bobinei 2.creşterea sa se opreşte.

în realitate există un mic curent de scurgere ce trece prin diodă chiar şi la polarizarea inversă. dioda va fi distrusă datorită unei condiţii denumită străpungere. spunem că dioda este polarizată invers. Ecuaţia simplificată a diodei unde. Tensiunea de străpungerea creşte odată cu creşterea temperaturii şi scade cu scăderea temperaturii . iar acest curent poartă numele de curent invers. Polarizarea inversă Invers.Polarizarea directă Atunci când polaritatea bateriei este astfel încât este permisă trecerea electronilor prin diodă. Tensiunea de străpungere Dioda nu poate suporta o tensiune de polarizare inversă infinit de mare. ID IS e = = = curentul de constanta curentul saturaţie lui diodei (aproximativ euler 10-12 (A) A) (2. Curentul invers Deşi o diodă polarizată invers. nu permite curentului să treacă prin ea datorită extinderii zonei de golire. când este polarizată şi „deschisă” când este polarizată invers. notată cu Vs. Putem să ne gândim la diodă ca la un întrerupător: „închisă”. când trecerea electronilor este blocată datorită inversării bateriei.exact invers faţă de tensiunea de polarizare directă. Curentul invers poate fi însă ignorat pentru majoritatea aplicaţiilor. Dacă această tensiune devine prea mare.718) VD = tensiunea aplicată la bornele diodei (V) Ecuaţia diodei . Această tensiune inversă maximă poartă numele de tensiune de străpungere (inversă). spunem că dioda este polarizată direct.

Pe scurt.6 bornele emisie Boltzmann (între diodei (aproximativ Euler ∙10-19 diodei 1 şi 10-12 (A) A) (2.unde. sursa de tensiune alternativă este „văzută” de sarcină doar odată la fiecare jumătate de perioadă. Acest lucru implică folosirea unui dispozitiv ce permite trecerea electronilor doar într-o singură direcţie. Neajunsuri Pentru majoritatea aplicaţiilor de putere însă. Acesta permite trecerea doar a unei jumătăţi a formei de undă de curent alternativ dinspre sursă înspre sarcină. Redresorul mono-alternanţă Cel mai simplu circuit de redresare îl reprezintă redresorul mono-alternanţă. ceea ce înseamnă că mare parte din capacitatea sursei nu este folosită Circuite in serie si paralel . redresarea reprezintă transformarea curentului alternativ în curent continuu. iar dioda realizează tocmai acest lucru. redresarea mono-alternanţă nu este suficientă. Mai mult. Conţinutul armonic al undei de ieşire este foarte mare şi prin urmare dificil de filtrat. ID IS e q VD N k = = factor = = = = sarcina tensiunea de idealitate constanta = curentul de constanta electronului aplicată sau la coeficient lui de curentul saturaţie lui (1.718) C) (V) 2) (1.38∙10-23) T = temperatura joncţiunii (K) REDRESORUL Cea mai populară aplicaţia e diodelor este redresarea.