Curent continuu si alternativ

Definiţie În primul capitol am luat în considerare doar curentul continuu, termen folosit în electricitate pentru a defini deplasarea electronilor într-o singură direcţie constantă şi/sau calitatea tensiunii de a deţine o singură polaritate. Curentul continuu este tipul de electricitate produsă de o baterie, de exemplu.

Pe cât de folosit şi uşor de înţeles este curentul continuu, acesta nu este „tipul” de electricitate folosit în general. Unele surse electrice, precum generatoarele electro-mecanice rotative, produc tensiuni a căror polaritate alternează, inversându-se în acest caz polii pozitivi şi negativi între ei. Fie că vorbim de modificarea polarităţii unei tensiuni sau de modificarea direcţiei de deplasare a electronilor înainte şi înapoi, acest gen de electricitatea poartă denumirea de curent alternativ. Deşi simbolul bateriei este folosit pentru a reprezenta orice sursă de curent continuu, în cazul curentului alternativ, simbolul unei surse de energie îl reprezintă o linie sinusoidală într-un cerc, precum în figura de mai sus.

Scop Ne putem întreba, pe bună dreptate, de ce ne-am bate capul şi cu acest tip de electricitate. Este adevărat că în unele cazuri, curentul alternativ nu prezintă niciun avantaj faţă de cel continuu. În aplicaţiile în care curentul electric este folosit doar pentru a genera energie sub formă de căldură (reşou, bec, etc.), polaritatea sau direcţia curentului este irelevantă atâta timp cât tensiunea şi curentul existente în circuit sunt suficiente pentru a disipa puterea necesară elementelor din circuit. Totuşi, cu ajutorul curentului alternativ se pot construi generatoare electrice, motoare electrice şi sisteme de distribuţie a energiei electrice mult superioare din punct de vedere al eficienţei faţă de curentul continuu.

Transformatorul

săgeţile indicate pe simbolurile elementelor semiconductoare vor indicat tot timpul împotriva direcţiei de deplasare al electronilor. Prima înfăşurare. cea care este alimentată în curent alternativ. pleacă dinspre emitor spre colector (tipul NPN). Tranzistorii sunt regulatori de curent controlaţi în curent. Indiferent de starea în care se află. tranzistorii limitează valoarea curentului prin ei cu ajutorul unui curent de control mai mic. cel controlat. Valoarea tensiunii induse în secundar este egală cu produsul dintre valoarea tensiunii din primar şi raportul dintre numărul de spire din secundar şi numărul de înfăşurări din primar: Tranzistorul. Un tranzistor bipolar cu joncţiune (BJT) este alcătuit din trei straturi de materiale semiconductoare. de control. Dacă avem două înfăşurări mutual inductive şi alimentăm una dintre ele în curent alternativ. poartă denumirea de primar. pleacă dinspre emitor spre bază (tipul NPN). prin urmare. . O astfel de utilizare a înfăşurătorilor dă naştere unui dispozitiv numit transformator: Transformatorul este utilizat în principal pentru ridicarea sau coborârea valorii tensiunii de la înfăşurarea alimentată la cea nealimentată. cea de a doua înfăşurare va fi şi ea străbătută de curent alternativ. direcţiile curenţilor şi polarităţile tensiunii sunt exact invers la cele două tipuri de tranzistoare. fie de tipul NPN . Curentul principal. cea de a doua înfăşurare. astfel încât câmpul magnetic variabil creat de o înfăşurare induce o tensiune electrică în cealaltă. Pentru tranzistorul de tip PNP. Cu alte cuvinte. folosim sensul real de deplasare al electronilor. fie de tipul PNP. Fiecare strat are un nume specific şi un contact pentru conexiunea în circuit Diferenţa dintre tranzistorul PNP şi NPN Diferenţa funcţională dintre tranzistorul PNP şi NPN.Un alt domeniu de aplicare al curentului continuu se bazează pe un efect al electromagnetismului cunoscut sub denumirea de inducţie mutuală: două sau mai multe înfăşurări plasate una în vecinătatea celeilalte. poartă denumirea de secundar. direcţia curenţilor este exact inversă. este modul de polarizare corectă a joncţiunii. Atenţie. iar curentul mai mic. cea în care se induce un curent alternativ dinspre primar.

Inerţia electronilor Pe când un flux electric dintre doi conductori permite acumularea electronilor liberi în cadrul acelor conductori (vezi condensatorul). Curentul de colector este limitat de curentul bazei. deoarece sunt singurii curenţii ce trec pe la aceste terminale. Atunci când nu există niciun curent prin bază. Precum câmpurile electrice. Un curent de bază porneşte tranzistorul. cele magnetice pot ocupa spaţiul dintre corpuri şi pot afecta materia la distanţă. denumit miez. un flux magnetic permite acumularea unei anumite „inerţii” de deplasare a electronilor prin conductorul ce produce câmpul. indiferent de valoarea căderii de tensiune pe colector.Observaţii Denumirea tranzistoarelor bipolare vine de la faptul că deplasarea electronilor prin ele are loc prin două tipuri de material semiconductor: P şi N. tranzistorul se comportă precum un întrerupător deschis. curentul de control este denumit curent de bază. Această formă suportă un câmp magnetic mai intens decât cel produs de un simplu fir. la fel ca în cazul câmpurilor electrice ce iau naştere între particulele încărcate electric. iar curentul controlat este denumit curent de colector. pentru a profita de fenomenul electromagnetismului. Unele înfăşurări ale bobinelor sunt realizate în jurul unui anumit tip de material. Cu alte cuvinte. electroni şi goluri. Definiţie Bobinele sunt componente special concepute. curentul de control şi curentul controlat se însumează tot timpul pe emitor. prin spaţiul liber dintre ei. acesta comportându-se precum un întrerupător închis şi permiţând trecerea unui curent proporţional prin colector. Aceasta este prima şi cea mai importantă regulă a tranzistoarelor: toţi curenţii trebuie să meargă în direcţiile corecte pentru ca dispozitivul să funcţioneze ca şi regulator de curent. BOBINA Principii de bază La trecerea unui curent electric printr-un conductor se va forma tot timpul un câmp magnetic în jurul acestuia. Miezul unei bobine . iar trecerea curentului prin colector nu este posibilă. Curentul pe emitor este suma curenţilor de bază şi colector. iar deplasarea electronilor are loc tot timpul împotriva direcţiei săgeţii. Acest efect poartă numele de electromagnetism. Câmpurile magnetice modifică alinierea electronilor din atomi şi pot duce la apariţia forţelor fizice între atomii. în conformitatea cu legea lui Kirchhoff pentru curent. există două tipuri de purtători de sarcină. sub forma unei înfăşurări de material conductor. De obicei. După cum se poate observa.

ci se limitează la reprezentarea câtorva „cocoaşe” în serie: Comportamentul şi funcţionarea bobinei în circuit Curentul electric produce un câmp magnetic concentrat în jurul bobinei. sau poate forma un drum închis (pătrat. . Cu cât valoarea curentului prin bobină este mai mare.poate fi drept. cele cu miez sunt câteodată deosebite de celelalte prin adăugarea a două linii paralele cu axa sa. Simbolul bobinei Simbolul unei bobine. circular) pentru menţinerea completă a fluxului magnetic. Un simbol mai nou pentru bobină nu mai reprezintă înfăşurarea propriu-zisă. rectangular. comportamentul acestor dispozitive este foarte diferit de cel al rezistorilor (care pur şi simplu disipă energia sub formă de căldură) dintr-un circuit. precum cel al condensatorului. Datorită faptului că bobinele stochează energia cinetică a electronilor ce se deplasează prin înfăşurare sub forma câmpului magnetic. este simplu. reprezentând înfăşurarea conductorului. Toate aceste opţiuni de proiectare au efect final asupra performanţelor şi caracteristicilor bobinelor. iar acest flux magnetic reprezintă o stocare de energie cinetică datorată deplasării electronilor prin înfăşurare. Deşi o înfăşurare generală este simbolul oricărei bobine. cu atât va fi mai puternic câmpul magnetic şi cu atât mai mare va fi energia stocată de bobină.

o bobină scurt-circuitată va menţine o valoare constantă a curentului la bornele sale fără niciun ajutor extern Practic însă. curentul prin aceasta trebuie să scadă.Energia stocată dintr-o bobină depinde de cantitatea de curent ce o străbate.” Teoretic. abilitatea unei bobine de susţinere individuală a unui curent la bornele sale se poate realiza doar cu ajutorul firelor supraconductoare. curentul prin aceasta trebuie să crească. Acest lucru înseamnă că şi câmpul magnetic trebuie să descrească în forţă. atunci când nu există o sursă de putere în circuit Încărcarea bobinei. iar această variaţie a forţei câmpului produce la rândul ei o cădere tensiune conform principiului (auto)inducţiei electromagnetice. bobina ca o sarcină . „Legea de mişcare” a bobinei Asemenea legii de mişcare a lui Newton („un obiect în mişcare tinde să rămână în mişcare. Atunci când valoarea curentului printr-o bobină creşte sau descreşte. aceasta „rezistă” variaţiei producând o tensiune la bornele sale de polaritate opusă variaţiei. Stocarea şi eliberarea energiei Pentru a stoca energie într-o bobină. bobinele tind să se opună variaţiei curentului. pentru a ceda energia stocată într-o bobină. De asemenea. electronii ce se află în repaos într-o bobină tind să rămână în repaos. Acest lucru înseamnă că şi câmpul magnetic trebuie să crească în forţă. Abilitatea unei bobine de a stoca energie în funcţie de curent se traduce printr-o tendinţă de menţinere constantă a curentului ce o străbate. Cu alte cuvinte. putem defini tendinţa unei bobine de a se opune variaţiei curentului astfel: „Electronii ce se deplasează printr-o bobină tind să rămână în mişcare. un obiect în repaos tinde să rămână în repaos”) ce descrie tendinţa corpurilor de a se opune variaţiei vitezei. iar această variaţie a câmpului magnetic auto-induce o cădere de tensiune de polaritate opusă. deoarece rezistenţa inerentă oricărui conductor normal este suficientă pentru disiparea rapidă a puterii din circuit şi descreşterea curentului.

iar unitatea de măsură este Henry. bobina va rezista iniţial curgeri electronilor prin generarea unei căderi de tensiune egală cu cea a sursei. spunem că bobina se descarcă. comportamentul fiind asemenea unei surse de putere. fiind eliberată în circuitul extern. Descărcarea bobinei. se va crea un câmp magnetic din ce în ce mai puternic ce absoarbe energie de la sursă. aceasta va genera o cădere de tensiune în direcţia opusă deplasării electronilor. bobina ca o sursă de putere Atunci când curentul prin bobină descreşte. Observaţi polaritatea căderii de tensiune faţă de direcţia curentului. Observaţi polaritate tensiuni faţă de direcţia curentului. Inductanţa măsoară şi intensitatea opoziţiei variaţiei de curent (valoarea tensiunii auto-induse pentru o anumită rată de variaţie a curentului). În această situaţie. curentul atinge valoarea maximă şi . deoarece stocul de energie descreşte. Simbolul acesteia este „L”. Inductanţa (L) Măsura capacităţii unei bobine de stocare a energiei pentru o anumită valoare a curentului poartă numele de inductanţă. Eventual. căderea de tensiune generată de aceasta este îndreptată spre direcţia de deplasare a electronilor. Pe măsură ce curentul începe să crească. spunem că bobina se încarcă. prescurtat „H”. Observaţie Dacă conectăm bursc o bobină nemagnetizată la o sursă de putere. comportamentul fiind asemenea unei sarcini. În această situaţie. deoarece energie stocată sub formă de câmp magnetic creşte.Când curentul printr-o bobină creşte.

fie o va bloca. Condensatorul . iar căderea de tensiune scade. Simbolul diodei Simbolul diodelor semiconductoare este prezentat în următoarea figură. Observaţi că acest comportament este exact opus comportamentului condensatorului. 1. iar bobinele stochează energie prin menţinerea unui curent prin înfăşurările lor. bobina nu mai absoarbe energie de la sursă. acolo unde stocarea energiei duce la creşterea căderii de tensiune pe component! Condensatoarele stochează energia prin menţinerea unei tensiuni statice între armăturile sale. iar căderea de tensiune la bornele sale este minimă (tinde spre zero) (curentul rămâne la valoarea sa maximă). format dintr-o baterie şi o lampă. deşi există şi alte tehnologii. Cea mai folosită diodă în circuitele electronice este cea semiconductoare.creşterea sa se opreşte. . dioda fie va permite trecerea curentului spre lampă.Element de bază într-un circuit electric. în funcţie de polaritatea tensiunii aplicate. pe lângă condensator şi bobină 3. Pe măsura ce o bobină stochează o cantitate mai mare de energie.Principiul de funcţionare al condensatorului este exact invers faţă de cel al bobinei 2. săgeţile indică deplasarea reală a electronilor prin diodă. Factorii de influenţă şi formula inductanţei Definiţia diodei Dioda este un dispozitiv electronic ce permite trecerea curentului doar într-o singură direcţie. Rezistorul . Conectarea în circuit La conectarea într-un circuit simplu. curentul prin aceasta creşte. În acest moment.

exact invers faţă de tensiunea de polarizare directă.Polarizarea directă Atunci când polaritatea bateriei este astfel încât este permisă trecerea electronilor prin diodă. spunem că dioda este polarizată invers. Dacă această tensiune devine prea mare. ID IS e = = = curentul de constanta curentul saturaţie lui diodei (aproximativ euler 10-12 (A) A) (2. notată cu Vs. iar acest curent poartă numele de curent invers.718) VD = tensiunea aplicată la bornele diodei (V) Ecuaţia diodei . Tensiunea de străpungerea creşte odată cu creşterea temperaturii şi scade cu scăderea temperaturii . dioda va fi distrusă datorită unei condiţii denumită străpungere. Curentul invers poate fi însă ignorat pentru majoritatea aplicaţiilor. în realitate există un mic curent de scurgere ce trece prin diodă chiar şi la polarizarea inversă. când este polarizată şi „deschisă” când este polarizată invers. spunem că dioda este polarizată direct. Polarizarea inversă Invers. Curentul invers Deşi o diodă polarizată invers. nu permite curentului să treacă prin ea datorită extinderii zonei de golire. Ecuaţia simplificată a diodei unde. când trecerea electronilor este blocată datorită inversării bateriei. Tensiunea de străpungere Dioda nu poate suporta o tensiune de polarizare inversă infinit de mare. Putem să ne gândim la diodă ca la un întrerupător: „închisă”. Această tensiune inversă maximă poartă numele de tensiune de străpungere (inversă).

redresarea mono-alternanţă nu este suficientă.718) C) (V) 2) (1. Redresorul mono-alternanţă Cel mai simplu circuit de redresare îl reprezintă redresorul mono-alternanţă. Mai mult.unde.6 bornele emisie Boltzmann (între diodei (aproximativ Euler ∙10-19 diodei 1 şi 10-12 (A) A) (2.38∙10-23) T = temperatura joncţiunii (K) REDRESORUL Cea mai populară aplicaţia e diodelor este redresarea. sursa de tensiune alternativă este „văzută” de sarcină doar odată la fiecare jumătate de perioadă. Acesta permite trecerea doar a unei jumătăţi a formei de undă de curent alternativ dinspre sursă înspre sarcină. Conţinutul armonic al undei de ieşire este foarte mare şi prin urmare dificil de filtrat. redresarea reprezintă transformarea curentului alternativ în curent continuu. Pe scurt. ceea ce înseamnă că mare parte din capacitatea sursei nu este folosită Circuite in serie si paralel . Neajunsuri Pentru majoritatea aplicaţiilor de putere însă. iar dioda realizează tocmai acest lucru. Acest lucru implică folosirea unui dispozitiv ce permite trecerea electronilor doar într-o singură direcţie. ID IS e q VD N k = = factor = = = = sarcina tensiunea de idealitate constanta = curentul de constanta electronului aplicată sau la coeficient lui de curentul saturaţie lui (1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful