Curent continuu si alternativ

Definiţie În primul capitol am luat în considerare doar curentul continuu, termen folosit în electricitate pentru a defini deplasarea electronilor într-o singură direcţie constantă şi/sau calitatea tensiunii de a deţine o singură polaritate. Curentul continuu este tipul de electricitate produsă de o baterie, de exemplu.

Pe cât de folosit şi uşor de înţeles este curentul continuu, acesta nu este „tipul” de electricitate folosit în general. Unele surse electrice, precum generatoarele electro-mecanice rotative, produc tensiuni a căror polaritate alternează, inversându-se în acest caz polii pozitivi şi negativi între ei. Fie că vorbim de modificarea polarităţii unei tensiuni sau de modificarea direcţiei de deplasare a electronilor înainte şi înapoi, acest gen de electricitatea poartă denumirea de curent alternativ. Deşi simbolul bateriei este folosit pentru a reprezenta orice sursă de curent continuu, în cazul curentului alternativ, simbolul unei surse de energie îl reprezintă o linie sinusoidală într-un cerc, precum în figura de mai sus.

Scop Ne putem întreba, pe bună dreptate, de ce ne-am bate capul şi cu acest tip de electricitate. Este adevărat că în unele cazuri, curentul alternativ nu prezintă niciun avantaj faţă de cel continuu. În aplicaţiile în care curentul electric este folosit doar pentru a genera energie sub formă de căldură (reşou, bec, etc.), polaritatea sau direcţia curentului este irelevantă atâta timp cât tensiunea şi curentul existente în circuit sunt suficiente pentru a disipa puterea necesară elementelor din circuit. Totuşi, cu ajutorul curentului alternativ se pot construi generatoare electrice, motoare electrice şi sisteme de distribuţie a energiei electrice mult superioare din punct de vedere al eficienţei faţă de curentul continuu.

Transformatorul

direcţia curenţilor este exact inversă. Dacă avem două înfăşurări mutual inductive şi alimentăm una dintre ele în curent alternativ. cea de a doua înfăşurare. astfel încât câmpul magnetic variabil creat de o înfăşurare induce o tensiune electrică în cealaltă. cel controlat. cea de a doua înfăşurare va fi şi ea străbătută de curent alternativ. pleacă dinspre emitor spre colector (tipul NPN). Pentru tranzistorul de tip PNP.Un alt domeniu de aplicare al curentului continuu se bazează pe un efect al electromagnetismului cunoscut sub denumirea de inducţie mutuală: două sau mai multe înfăşurări plasate una în vecinătatea celeilalte. de control. Prima înfăşurare. prin urmare. Atenţie. cea în care se induce un curent alternativ dinspre primar. Valoarea tensiunii induse în secundar este egală cu produsul dintre valoarea tensiunii din primar şi raportul dintre numărul de spire din secundar şi numărul de înfăşurări din primar: Tranzistorul. poartă denumirea de primar. O astfel de utilizare a înfăşurătorilor dă naştere unui dispozitiv numit transformator: Transformatorul este utilizat în principal pentru ridicarea sau coborârea valorii tensiunii de la înfăşurarea alimentată la cea nealimentată. Cu alte cuvinte. poartă denumirea de secundar. direcţiile curenţilor şi polarităţile tensiunii sunt exact invers la cele două tipuri de tranzistoare. folosim sensul real de deplasare al electronilor. fie de tipul PNP. iar curentul mai mic. Tranzistorii sunt regulatori de curent controlaţi în curent. Fiecare strat are un nume specific şi un contact pentru conexiunea în circuit Diferenţa dintre tranzistorul PNP şi NPN Diferenţa funcţională dintre tranzistorul PNP şi NPN. Curentul principal. . cea care este alimentată în curent alternativ. pleacă dinspre emitor spre bază (tipul NPN). Indiferent de starea în care se află. fie de tipul NPN . este modul de polarizare corectă a joncţiunii. săgeţile indicate pe simbolurile elementelor semiconductoare vor indicat tot timpul împotriva direcţiei de deplasare al electronilor. Un tranzistor bipolar cu joncţiune (BJT) este alcătuit din trei straturi de materiale semiconductoare. tranzistorii limitează valoarea curentului prin ei cu ajutorul unui curent de control mai mic.

în conformitatea cu legea lui Kirchhoff pentru curent. Curentul pe emitor este suma curenţilor de bază şi colector. iar curentul controlat este denumit curent de colector. denumit miez. pentru a profita de fenomenul electromagnetismului. Această formă suportă un câmp magnetic mai intens decât cel produs de un simplu fir. curentul de control şi curentul controlat se însumează tot timpul pe emitor. tranzistorul se comportă precum un întrerupător deschis. Curentul de colector este limitat de curentul bazei. Inerţia electronilor Pe când un flux electric dintre doi conductori permite acumularea electronilor liberi în cadrul acelor conductori (vezi condensatorul). Atunci când nu există niciun curent prin bază. sub forma unei înfăşurări de material conductor. electroni şi goluri. curentul de control este denumit curent de bază. Acest efect poartă numele de electromagnetism. Aceasta este prima şi cea mai importantă regulă a tranzistoarelor: toţi curenţii trebuie să meargă în direcţiile corecte pentru ca dispozitivul să funcţioneze ca şi regulator de curent. iar trecerea curentului prin colector nu este posibilă. După cum se poate observa. deoarece sunt singurii curenţii ce trec pe la aceste terminale. Miezul unei bobine . indiferent de valoarea căderii de tensiune pe colector. Cu alte cuvinte. Unele înfăşurări ale bobinelor sunt realizate în jurul unui anumit tip de material. Precum câmpurile electrice. acesta comportându-se precum un întrerupător închis şi permiţând trecerea unui curent proporţional prin colector. cele magnetice pot ocupa spaţiul dintre corpuri şi pot afecta materia la distanţă. există două tipuri de purtători de sarcină. prin spaţiul liber dintre ei.Observaţii Denumirea tranzistoarelor bipolare vine de la faptul că deplasarea electronilor prin ele are loc prin două tipuri de material semiconductor: P şi N. BOBINA Principii de bază La trecerea unui curent electric printr-un conductor se va forma tot timpul un câmp magnetic în jurul acestuia. Un curent de bază porneşte tranzistorul. iar deplasarea electronilor are loc tot timpul împotriva direcţiei săgeţii. Definiţie Bobinele sunt componente special concepute. un flux magnetic permite acumularea unei anumite „inerţii” de deplasare a electronilor prin conductorul ce produce câmpul. la fel ca în cazul câmpurilor electrice ce iau naştere între particulele încărcate electric. Câmpurile magnetice modifică alinierea electronilor din atomi şi pot duce la apariţia forţelor fizice între atomii. De obicei.

. Toate aceste opţiuni de proiectare au efect final asupra performanţelor şi caracteristicilor bobinelor. rectangular. Un simbol mai nou pentru bobină nu mai reprezintă înfăşurarea propriu-zisă. ci se limitează la reprezentarea câtorva „cocoaşe” în serie: Comportamentul şi funcţionarea bobinei în circuit Curentul electric produce un câmp magnetic concentrat în jurul bobinei. cu atât va fi mai puternic câmpul magnetic şi cu atât mai mare va fi energia stocată de bobină. este simplu. precum cel al condensatorului. iar acest flux magnetic reprezintă o stocare de energie cinetică datorată deplasării electronilor prin înfăşurare. circular) pentru menţinerea completă a fluxului magnetic. Deşi o înfăşurare generală este simbolul oricărei bobine. comportamentul acestor dispozitive este foarte diferit de cel al rezistorilor (care pur şi simplu disipă energia sub formă de căldură) dintr-un circuit. cele cu miez sunt câteodată deosebite de celelalte prin adăugarea a două linii paralele cu axa sa. Simbolul bobinei Simbolul unei bobine. Cu cât valoarea curentului prin bobină este mai mare. sau poate forma un drum închis (pătrat. Datorită faptului că bobinele stochează energia cinetică a electronilor ce se deplasează prin înfăşurare sub forma câmpului magnetic.poate fi drept. reprezentând înfăşurarea conductorului.

iar această variaţie a câmpului magnetic auto-induce o cădere de tensiune de polaritate opusă. atunci când nu există o sursă de putere în circuit Încărcarea bobinei. iar această variaţie a forţei câmpului produce la rândul ei o cădere tensiune conform principiului (auto)inducţiei electromagnetice. Acest lucru înseamnă că şi câmpul magnetic trebuie să crească în forţă. deoarece rezistenţa inerentă oricărui conductor normal este suficientă pentru disiparea rapidă a puterii din circuit şi descreşterea curentului. o bobină scurt-circuitată va menţine o valoare constantă a curentului la bornele sale fără niciun ajutor extern Practic însă. bobinele tind să se opună variaţiei curentului. bobina ca o sarcină . Acest lucru înseamnă că şi câmpul magnetic trebuie să descrească în forţă. Cu alte cuvinte. curentul prin aceasta trebuie să scadă. De asemenea. Abilitatea unei bobine de a stoca energie în funcţie de curent se traduce printr-o tendinţă de menţinere constantă a curentului ce o străbate. pentru a ceda energia stocată într-o bobină. aceasta „rezistă” variaţiei producând o tensiune la bornele sale de polaritate opusă variaţiei. electronii ce se află în repaos într-o bobină tind să rămână în repaos. Atunci când valoarea curentului printr-o bobină creşte sau descreşte. abilitatea unei bobine de susţinere individuală a unui curent la bornele sale se poate realiza doar cu ajutorul firelor supraconductoare. „Legea de mişcare” a bobinei Asemenea legii de mişcare a lui Newton („un obiect în mişcare tinde să rămână în mişcare. Stocarea şi eliberarea energiei Pentru a stoca energie într-o bobină.Energia stocată dintr-o bobină depinde de cantitatea de curent ce o străbate. putem defini tendinţa unei bobine de a se opune variaţiei curentului astfel: „Electronii ce se deplasează printr-o bobină tind să rămână în mişcare.” Teoretic. un obiect în repaos tinde să rămână în repaos”) ce descrie tendinţa corpurilor de a se opune variaţiei vitezei. curentul prin aceasta trebuie să crească.

curentul atinge valoarea maximă şi . Pe măsură ce curentul începe să crească. bobina ca o sursă de putere Atunci când curentul prin bobină descreşte. În această situaţie. bobina va rezista iniţial curgeri electronilor prin generarea unei căderi de tensiune egală cu cea a sursei. se va crea un câmp magnetic din ce în ce mai puternic ce absoarbe energie de la sursă. Inductanţa măsoară şi intensitatea opoziţiei variaţiei de curent (valoarea tensiunii auto-induse pentru o anumită rată de variaţie a curentului). Simbolul acesteia este „L”. fiind eliberată în circuitul extern. prescurtat „H”. comportamentul fiind asemenea unei sarcini. Descărcarea bobinei. comportamentul fiind asemenea unei surse de putere. deoarece stocul de energie descreşte. iar unitatea de măsură este Henry. În această situaţie. Observaţi polaritatea căderii de tensiune faţă de direcţia curentului. spunem că bobina se descarcă. Observaţi polaritate tensiuni faţă de direcţia curentului. deoarece energie stocată sub formă de câmp magnetic creşte. Inductanţa (L) Măsura capacităţii unei bobine de stocare a energiei pentru o anumită valoare a curentului poartă numele de inductanţă. aceasta va genera o cădere de tensiune în direcţia opusă deplasării electronilor. spunem că bobina se încarcă. Eventual. căderea de tensiune generată de aceasta este îndreptată spre direcţia de deplasare a electronilor.Când curentul printr-o bobină creşte. Observaţie Dacă conectăm bursc o bobină nemagnetizată la o sursă de putere.

săgeţile indică deplasarea reală a electronilor prin diodă. . fie o va bloca. bobina nu mai absoarbe energie de la sursă. Simbolul diodei Simbolul diodelor semiconductoare este prezentat în următoarea figură. Observaţi că acest comportament este exact opus comportamentului condensatorului. iar căderea de tensiune scade. iar căderea de tensiune la bornele sale este minimă (tinde spre zero) (curentul rămâne la valoarea sa maximă). dioda fie va permite trecerea curentului spre lampă. Factorii de influenţă şi formula inductanţei Definiţia diodei Dioda este un dispozitiv electronic ce permite trecerea curentului doar într-o singură direcţie. Cea mai folosită diodă în circuitele electronice este cea semiconductoare. Condensatorul .Element de bază într-un circuit electric. iar bobinele stochează energie prin menţinerea unui curent prin înfăşurările lor. format dintr-o baterie şi o lampă. în funcţie de polaritatea tensiunii aplicate.creşterea sa se opreşte. Conectarea în circuit La conectarea într-un circuit simplu. deşi există şi alte tehnologii. acolo unde stocarea energiei duce la creşterea căderii de tensiune pe component! Condensatoarele stochează energia prin menţinerea unei tensiuni statice între armăturile sale. Pe măsura ce o bobină stochează o cantitate mai mare de energie.Principiul de funcţionare al condensatorului este exact invers faţă de cel al bobinei 2. În acest moment. 1. curentul prin aceasta creşte. Rezistorul . pe lângă condensator şi bobină 3.

Tensiunea de străpungerea creşte odată cu creşterea temperaturii şi scade cu scăderea temperaturii . nu permite curentului să treacă prin ea datorită extinderii zonei de golire. Ecuaţia simplificată a diodei unde. Polarizarea inversă Invers. Această tensiune inversă maximă poartă numele de tensiune de străpungere (inversă). dioda va fi distrusă datorită unei condiţii denumită străpungere. Curentul invers Deşi o diodă polarizată invers. când trecerea electronilor este blocată datorită inversării bateriei. notată cu Vs. Dacă această tensiune devine prea mare. Putem să ne gândim la diodă ca la un întrerupător: „închisă”. în realitate există un mic curent de scurgere ce trece prin diodă chiar şi la polarizarea inversă.718) VD = tensiunea aplicată la bornele diodei (V) Ecuaţia diodei . spunem că dioda este polarizată invers.Polarizarea directă Atunci când polaritatea bateriei este astfel încât este permisă trecerea electronilor prin diodă. iar acest curent poartă numele de curent invers. când este polarizată şi „deschisă” când este polarizată invers. Tensiunea de străpungere Dioda nu poate suporta o tensiune de polarizare inversă infinit de mare. spunem că dioda este polarizată direct.exact invers faţă de tensiunea de polarizare directă. ID IS e = = = curentul de constanta curentul saturaţie lui diodei (aproximativ euler 10-12 (A) A) (2. Curentul invers poate fi însă ignorat pentru majoritatea aplicaţiilor.

Mai mult. sursa de tensiune alternativă este „văzută” de sarcină doar odată la fiecare jumătate de perioadă. Acesta permite trecerea doar a unei jumătăţi a formei de undă de curent alternativ dinspre sursă înspre sarcină. redresarea reprezintă transformarea curentului alternativ în curent continuu.6 bornele emisie Boltzmann (între diodei (aproximativ Euler ∙10-19 diodei 1 şi 10-12 (A) A) (2.38∙10-23) T = temperatura joncţiunii (K) REDRESORUL Cea mai populară aplicaţia e diodelor este redresarea. Redresorul mono-alternanţă Cel mai simplu circuit de redresare îl reprezintă redresorul mono-alternanţă. Acest lucru implică folosirea unui dispozitiv ce permite trecerea electronilor doar într-o singură direcţie. Conţinutul armonic al undei de ieşire este foarte mare şi prin urmare dificil de filtrat. iar dioda realizează tocmai acest lucru.718) C) (V) 2) (1. redresarea mono-alternanţă nu este suficientă. ID IS e q VD N k = = factor = = = = sarcina tensiunea de idealitate constanta = curentul de constanta electronului aplicată sau la coeficient lui de curentul saturaţie lui (1. ceea ce înseamnă că mare parte din capacitatea sursei nu este folosită Circuite in serie si paralel . Neajunsuri Pentru majoritatea aplicaţiilor de putere însă. Pe scurt.unde.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful