P. 1
Curent Continuu Si Alternativ

Curent Continuu Si Alternativ

|Views: 4,658|Likes:
Published by Delia Deliutza

More info:

Published by: Delia Deliutza on Apr 04, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/25/2013

pdf

text

original

Curent continuu si alternativ

Definiţie În primul capitol am luat în considerare doar curentul continuu, termen folosit în electricitate pentru a defini deplasarea electronilor într-o singură direcţie constantă şi/sau calitatea tensiunii de a deţine o singură polaritate. Curentul continuu este tipul de electricitate produsă de o baterie, de exemplu.

Pe cât de folosit şi uşor de înţeles este curentul continuu, acesta nu este „tipul” de electricitate folosit în general. Unele surse electrice, precum generatoarele electro-mecanice rotative, produc tensiuni a căror polaritate alternează, inversându-se în acest caz polii pozitivi şi negativi între ei. Fie că vorbim de modificarea polarităţii unei tensiuni sau de modificarea direcţiei de deplasare a electronilor înainte şi înapoi, acest gen de electricitatea poartă denumirea de curent alternativ. Deşi simbolul bateriei este folosit pentru a reprezenta orice sursă de curent continuu, în cazul curentului alternativ, simbolul unei surse de energie îl reprezintă o linie sinusoidală într-un cerc, precum în figura de mai sus.

Scop Ne putem întreba, pe bună dreptate, de ce ne-am bate capul şi cu acest tip de electricitate. Este adevărat că în unele cazuri, curentul alternativ nu prezintă niciun avantaj faţă de cel continuu. În aplicaţiile în care curentul electric este folosit doar pentru a genera energie sub formă de căldură (reşou, bec, etc.), polaritatea sau direcţia curentului este irelevantă atâta timp cât tensiunea şi curentul existente în circuit sunt suficiente pentru a disipa puterea necesară elementelor din circuit. Totuşi, cu ajutorul curentului alternativ se pot construi generatoare electrice, motoare electrice şi sisteme de distribuţie a energiei electrice mult superioare din punct de vedere al eficienţei faţă de curentul continuu.

Transformatorul

Atenţie. . Cu alte cuvinte. pleacă dinspre emitor spre colector (tipul NPN). Curentul principal. Prima înfăşurare. poartă denumirea de primar. poartă denumirea de secundar. prin urmare. pleacă dinspre emitor spre bază (tipul NPN). cea în care se induce un curent alternativ dinspre primar. fie de tipul PNP. de control. Dacă avem două înfăşurări mutual inductive şi alimentăm una dintre ele în curent alternativ. direcţia curenţilor este exact inversă. Indiferent de starea în care se află. Valoarea tensiunii induse în secundar este egală cu produsul dintre valoarea tensiunii din primar şi raportul dintre numărul de spire din secundar şi numărul de înfăşurări din primar: Tranzistorul. tranzistorii limitează valoarea curentului prin ei cu ajutorul unui curent de control mai mic. fie de tipul NPN .Un alt domeniu de aplicare al curentului continuu se bazează pe un efect al electromagnetismului cunoscut sub denumirea de inducţie mutuală: două sau mai multe înfăşurări plasate una în vecinătatea celeilalte. iar curentul mai mic. cea care este alimentată în curent alternativ. direcţiile curenţilor şi polarităţile tensiunii sunt exact invers la cele două tipuri de tranzistoare. Fiecare strat are un nume specific şi un contact pentru conexiunea în circuit Diferenţa dintre tranzistorul PNP şi NPN Diferenţa funcţională dintre tranzistorul PNP şi NPN. cea de a doua înfăşurare va fi şi ea străbătută de curent alternativ. Tranzistorii sunt regulatori de curent controlaţi în curent. Pentru tranzistorul de tip PNP. săgeţile indicate pe simbolurile elementelor semiconductoare vor indicat tot timpul împotriva direcţiei de deplasare al electronilor. cel controlat. cea de a doua înfăşurare. este modul de polarizare corectă a joncţiunii. O astfel de utilizare a înfăşurătorilor dă naştere unui dispozitiv numit transformator: Transformatorul este utilizat în principal pentru ridicarea sau coborârea valorii tensiunii de la înfăşurarea alimentată la cea nealimentată. astfel încât câmpul magnetic variabil creat de o înfăşurare induce o tensiune electrică în cealaltă. Un tranzistor bipolar cu joncţiune (BJT) este alcătuit din trei straturi de materiale semiconductoare. folosim sensul real de deplasare al electronilor.

electroni şi goluri. un flux magnetic permite acumularea unei anumite „inerţii” de deplasare a electronilor prin conductorul ce produce câmpul. Definiţie Bobinele sunt componente special concepute. iar deplasarea electronilor are loc tot timpul împotriva direcţiei săgeţii. De obicei. indiferent de valoarea căderii de tensiune pe colector. După cum se poate observa. Atunci când nu există niciun curent prin bază. BOBINA Principii de bază La trecerea unui curent electric printr-un conductor se va forma tot timpul un câmp magnetic în jurul acestuia. iar trecerea curentului prin colector nu este posibilă. iar curentul controlat este denumit curent de colector. Un curent de bază porneşte tranzistorul. curentul de control şi curentul controlat se însumează tot timpul pe emitor. Curentul pe emitor este suma curenţilor de bază şi colector. Cu alte cuvinte. Această formă suportă un câmp magnetic mai intens decât cel produs de un simplu fir. Precum câmpurile electrice. tranzistorul se comportă precum un întrerupător deschis. Aceasta este prima şi cea mai importantă regulă a tranzistoarelor: toţi curenţii trebuie să meargă în direcţiile corecte pentru ca dispozitivul să funcţioneze ca şi regulator de curent. denumit miez. Acest efect poartă numele de electromagnetism. Unele înfăşurări ale bobinelor sunt realizate în jurul unui anumit tip de material. prin spaţiul liber dintre ei.Observaţii Denumirea tranzistoarelor bipolare vine de la faptul că deplasarea electronilor prin ele are loc prin două tipuri de material semiconductor: P şi N. acesta comportându-se precum un întrerupător închis şi permiţând trecerea unui curent proporţional prin colector. există două tipuri de purtători de sarcină. sub forma unei înfăşurări de material conductor. pentru a profita de fenomenul electromagnetismului. deoarece sunt singurii curenţii ce trec pe la aceste terminale. Inerţia electronilor Pe când un flux electric dintre doi conductori permite acumularea electronilor liberi în cadrul acelor conductori (vezi condensatorul). Câmpurile magnetice modifică alinierea electronilor din atomi şi pot duce la apariţia forţelor fizice între atomii. cele magnetice pot ocupa spaţiul dintre corpuri şi pot afecta materia la distanţă. curentul de control este denumit curent de bază. în conformitatea cu legea lui Kirchhoff pentru curent. Curentul de colector este limitat de curentul bazei. la fel ca în cazul câmpurilor electrice ce iau naştere între particulele încărcate electric. Miezul unei bobine .

este simplu. Deşi o înfăşurare generală este simbolul oricărei bobine. precum cel al condensatorului. Cu cât valoarea curentului prin bobină este mai mare. rectangular. cele cu miez sunt câteodată deosebite de celelalte prin adăugarea a două linii paralele cu axa sa. Simbolul bobinei Simbolul unei bobine.poate fi drept. cu atât va fi mai puternic câmpul magnetic şi cu atât mai mare va fi energia stocată de bobină. ci se limitează la reprezentarea câtorva „cocoaşe” în serie: Comportamentul şi funcţionarea bobinei în circuit Curentul electric produce un câmp magnetic concentrat în jurul bobinei. Datorită faptului că bobinele stochează energia cinetică a electronilor ce se deplasează prin înfăşurare sub forma câmpului magnetic. Un simbol mai nou pentru bobină nu mai reprezintă înfăşurarea propriu-zisă. Toate aceste opţiuni de proiectare au efect final asupra performanţelor şi caracteristicilor bobinelor. . iar acest flux magnetic reprezintă o stocare de energie cinetică datorată deplasării electronilor prin înfăşurare. comportamentul acestor dispozitive este foarte diferit de cel al rezistorilor (care pur şi simplu disipă energia sub formă de căldură) dintr-un circuit. circular) pentru menţinerea completă a fluxului magnetic. sau poate forma un drum închis (pătrat. reprezentând înfăşurarea conductorului.

Stocarea şi eliberarea energiei Pentru a stoca energie într-o bobină. Atunci când valoarea curentului printr-o bobină creşte sau descreşte. Acest lucru înseamnă că şi câmpul magnetic trebuie să crească în forţă. bobinele tind să se opună variaţiei curentului. De asemenea. Abilitatea unei bobine de a stoca energie în funcţie de curent se traduce printr-o tendinţă de menţinere constantă a curentului ce o străbate. bobina ca o sarcină . curentul prin aceasta trebuie să scadă. curentul prin aceasta trebuie să crească.” Teoretic. Cu alte cuvinte. iar această variaţie a forţei câmpului produce la rândul ei o cădere tensiune conform principiului (auto)inducţiei electromagnetice. pentru a ceda energia stocată într-o bobină. aceasta „rezistă” variaţiei producând o tensiune la bornele sale de polaritate opusă variaţiei. abilitatea unei bobine de susţinere individuală a unui curent la bornele sale se poate realiza doar cu ajutorul firelor supraconductoare.Energia stocată dintr-o bobină depinde de cantitatea de curent ce o străbate. Acest lucru înseamnă că şi câmpul magnetic trebuie să descrească în forţă. o bobină scurt-circuitată va menţine o valoare constantă a curentului la bornele sale fără niciun ajutor extern Practic însă. deoarece rezistenţa inerentă oricărui conductor normal este suficientă pentru disiparea rapidă a puterii din circuit şi descreşterea curentului. putem defini tendinţa unei bobine de a se opune variaţiei curentului astfel: „Electronii ce se deplasează printr-o bobină tind să rămână în mişcare. iar această variaţie a câmpului magnetic auto-induce o cădere de tensiune de polaritate opusă. atunci când nu există o sursă de putere în circuit Încărcarea bobinei. „Legea de mişcare” a bobinei Asemenea legii de mişcare a lui Newton („un obiect în mişcare tinde să rămână în mişcare. electronii ce se află în repaos într-o bobină tind să rămână în repaos. un obiect în repaos tinde să rămână în repaos”) ce descrie tendinţa corpurilor de a se opune variaţiei vitezei.

deoarece stocul de energie descreşte. căderea de tensiune generată de aceasta este îndreptată spre direcţia de deplasare a electronilor. Inductanţa (L) Măsura capacităţii unei bobine de stocare a energiei pentru o anumită valoare a curentului poartă numele de inductanţă. Observaţi polaritate tensiuni faţă de direcţia curentului. Simbolul acesteia este „L”. aceasta va genera o cădere de tensiune în direcţia opusă deplasării electronilor. În această situaţie. Observaţi polaritatea căderii de tensiune faţă de direcţia curentului. curentul atinge valoarea maximă şi . Inductanţa măsoară şi intensitatea opoziţiei variaţiei de curent (valoarea tensiunii auto-induse pentru o anumită rată de variaţie a curentului). spunem că bobina se încarcă. iar unitatea de măsură este Henry. spunem că bobina se descarcă. fiind eliberată în circuitul extern. prescurtat „H”. Pe măsură ce curentul începe să crească. Observaţie Dacă conectăm bursc o bobină nemagnetizată la o sursă de putere. comportamentul fiind asemenea unei sarcini. comportamentul fiind asemenea unei surse de putere. Descărcarea bobinei.Când curentul printr-o bobină creşte. bobina ca o sursă de putere Atunci când curentul prin bobină descreşte. Eventual. deoarece energie stocată sub formă de câmp magnetic creşte. În această situaţie. se va crea un câmp magnetic din ce în ce mai puternic ce absoarbe energie de la sursă. bobina va rezista iniţial curgeri electronilor prin generarea unei căderi de tensiune egală cu cea a sursei.

iar căderea de tensiune scade. În acest moment. Pe măsura ce o bobină stochează o cantitate mai mare de energie. iar bobinele stochează energie prin menţinerea unui curent prin înfăşurările lor. dioda fie va permite trecerea curentului spre lampă. . Rezistorul . pe lângă condensator şi bobină 3. format dintr-o baterie şi o lampă. acolo unde stocarea energiei duce la creşterea căderii de tensiune pe component! Condensatoarele stochează energia prin menţinerea unei tensiuni statice între armăturile sale. iar căderea de tensiune la bornele sale este minimă (tinde spre zero) (curentul rămâne la valoarea sa maximă).Principiul de funcţionare al condensatorului este exact invers faţă de cel al bobinei 2. Conectarea în circuit La conectarea într-un circuit simplu. Factorii de influenţă şi formula inductanţei Definiţia diodei Dioda este un dispozitiv electronic ce permite trecerea curentului doar într-o singură direcţie. Cea mai folosită diodă în circuitele electronice este cea semiconductoare.Element de bază într-un circuit electric. Simbolul diodei Simbolul diodelor semiconductoare este prezentat în următoarea figură. curentul prin aceasta creşte. în funcţie de polaritatea tensiunii aplicate. deşi există şi alte tehnologii. Condensatorul . Observaţi că acest comportament este exact opus comportamentului condensatorului. săgeţile indică deplasarea reală a electronilor prin diodă. fie o va bloca. bobina nu mai absoarbe energie de la sursă. 1.creşterea sa se opreşte.

când este polarizată şi „deschisă” când este polarizată invers. spunem că dioda este polarizată invers. Putem să ne gândim la diodă ca la un întrerupător: „închisă”. când trecerea electronilor este blocată datorită inversării bateriei. iar acest curent poartă numele de curent invers. spunem că dioda este polarizată direct. Curentul invers poate fi însă ignorat pentru majoritatea aplicaţiilor. Tensiunea de străpungere Dioda nu poate suporta o tensiune de polarizare inversă infinit de mare. Curentul invers Deşi o diodă polarizată invers.Polarizarea directă Atunci când polaritatea bateriei este astfel încât este permisă trecerea electronilor prin diodă. dioda va fi distrusă datorită unei condiţii denumită străpungere. nu permite curentului să treacă prin ea datorită extinderii zonei de golire. ID IS e = = = curentul de constanta curentul saturaţie lui diodei (aproximativ euler 10-12 (A) A) (2.718) VD = tensiunea aplicată la bornele diodei (V) Ecuaţia diodei . în realitate există un mic curent de scurgere ce trece prin diodă chiar şi la polarizarea inversă. notată cu Vs. Ecuaţia simplificată a diodei unde. Tensiunea de străpungerea creşte odată cu creşterea temperaturii şi scade cu scăderea temperaturii . Această tensiune inversă maximă poartă numele de tensiune de străpungere (inversă). Dacă această tensiune devine prea mare. Polarizarea inversă Invers.exact invers faţă de tensiunea de polarizare directă.

ceea ce înseamnă că mare parte din capacitatea sursei nu este folosită Circuite in serie si paralel . redresarea reprezintă transformarea curentului alternativ în curent continuu. iar dioda realizează tocmai acest lucru. Redresorul mono-alternanţă Cel mai simplu circuit de redresare îl reprezintă redresorul mono-alternanţă. Mai mult.718) C) (V) 2) (1. Conţinutul armonic al undei de ieşire este foarte mare şi prin urmare dificil de filtrat. Acesta permite trecerea doar a unei jumătăţi a formei de undă de curent alternativ dinspre sursă înspre sarcină. Pe scurt.38∙10-23) T = temperatura joncţiunii (K) REDRESORUL Cea mai populară aplicaţia e diodelor este redresarea. Neajunsuri Pentru majoritatea aplicaţiilor de putere însă. sursa de tensiune alternativă este „văzută” de sarcină doar odată la fiecare jumătate de perioadă.unde. redresarea mono-alternanţă nu este suficientă.6 bornele emisie Boltzmann (între diodei (aproximativ Euler ∙10-19 diodei 1 şi 10-12 (A) A) (2. ID IS e q VD N k = = factor = = = = sarcina tensiunea de idealitate constanta = curentul de constanta electronului aplicată sau la coeficient lui de curentul saturaţie lui (1. Acest lucru implică folosirea unui dispozitiv ce permite trecerea electronilor doar într-o singură direcţie.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->