Curent continuu si alternativ

Definiţie În primul capitol am luat în considerare doar curentul continuu, termen folosit în electricitate pentru a defini deplasarea electronilor într-o singură direcţie constantă şi/sau calitatea tensiunii de a deţine o singură polaritate. Curentul continuu este tipul de electricitate produsă de o baterie, de exemplu.

Pe cât de folosit şi uşor de înţeles este curentul continuu, acesta nu este „tipul” de electricitate folosit în general. Unele surse electrice, precum generatoarele electro-mecanice rotative, produc tensiuni a căror polaritate alternează, inversându-se în acest caz polii pozitivi şi negativi între ei. Fie că vorbim de modificarea polarităţii unei tensiuni sau de modificarea direcţiei de deplasare a electronilor înainte şi înapoi, acest gen de electricitatea poartă denumirea de curent alternativ. Deşi simbolul bateriei este folosit pentru a reprezenta orice sursă de curent continuu, în cazul curentului alternativ, simbolul unei surse de energie îl reprezintă o linie sinusoidală într-un cerc, precum în figura de mai sus.

Scop Ne putem întreba, pe bună dreptate, de ce ne-am bate capul şi cu acest tip de electricitate. Este adevărat că în unele cazuri, curentul alternativ nu prezintă niciun avantaj faţă de cel continuu. În aplicaţiile în care curentul electric este folosit doar pentru a genera energie sub formă de căldură (reşou, bec, etc.), polaritatea sau direcţia curentului este irelevantă atâta timp cât tensiunea şi curentul existente în circuit sunt suficiente pentru a disipa puterea necesară elementelor din circuit. Totuşi, cu ajutorul curentului alternativ se pot construi generatoare electrice, motoare electrice şi sisteme de distribuţie a energiei electrice mult superioare din punct de vedere al eficienţei faţă de curentul continuu.

Transformatorul

este modul de polarizare corectă a joncţiunii.Un alt domeniu de aplicare al curentului continuu se bazează pe un efect al electromagnetismului cunoscut sub denumirea de inducţie mutuală: două sau mai multe înfăşurări plasate una în vecinătatea celeilalte. Pentru tranzistorul de tip PNP. O astfel de utilizare a înfăşurătorilor dă naştere unui dispozitiv numit transformator: Transformatorul este utilizat în principal pentru ridicarea sau coborârea valorii tensiunii de la înfăşurarea alimentată la cea nealimentată. Indiferent de starea în care se află. Valoarea tensiunii induse în secundar este egală cu produsul dintre valoarea tensiunii din primar şi raportul dintre numărul de spire din secundar şi numărul de înfăşurări din primar: Tranzistorul. cea care este alimentată în curent alternativ. fie de tipul NPN . Dacă avem două înfăşurări mutual inductive şi alimentăm una dintre ele în curent alternativ. fie de tipul PNP. pleacă dinspre emitor spre bază (tipul NPN). Atenţie. poartă denumirea de primar. săgeţile indicate pe simbolurile elementelor semiconductoare vor indicat tot timpul împotriva direcţiei de deplasare al electronilor. poartă denumirea de secundar. cea de a doua înfăşurare. pleacă dinspre emitor spre colector (tipul NPN). Curentul principal. Prima înfăşurare. Fiecare strat are un nume specific şi un contact pentru conexiunea în circuit Diferenţa dintre tranzistorul PNP şi NPN Diferenţa funcţională dintre tranzistorul PNP şi NPN. prin urmare. direcţia curenţilor este exact inversă. astfel încât câmpul magnetic variabil creat de o înfăşurare induce o tensiune electrică în cealaltă. Un tranzistor bipolar cu joncţiune (BJT) este alcătuit din trei straturi de materiale semiconductoare. tranzistorii limitează valoarea curentului prin ei cu ajutorul unui curent de control mai mic. Cu alte cuvinte. cea de a doua înfăşurare va fi şi ea străbătută de curent alternativ. iar curentul mai mic. Tranzistorii sunt regulatori de curent controlaţi în curent. cea în care se induce un curent alternativ dinspre primar. de control. . direcţiile curenţilor şi polarităţile tensiunii sunt exact invers la cele două tipuri de tranzistoare. cel controlat. folosim sensul real de deplasare al electronilor.

la fel ca în cazul câmpurilor electrice ce iau naştere între particulele încărcate electric. curentul de control şi curentul controlat se însumează tot timpul pe emitor. pentru a profita de fenomenul electromagnetismului. Cu alte cuvinte. electroni şi goluri. BOBINA Principii de bază La trecerea unui curent electric printr-un conductor se va forma tot timpul un câmp magnetic în jurul acestuia. Atunci când nu există niciun curent prin bază. un flux magnetic permite acumularea unei anumite „inerţii” de deplasare a electronilor prin conductorul ce produce câmpul. Câmpurile magnetice modifică alinierea electronilor din atomi şi pot duce la apariţia forţelor fizice între atomii. Unele înfăşurări ale bobinelor sunt realizate în jurul unui anumit tip de material. Acest efect poartă numele de electromagnetism. sub forma unei înfăşurări de material conductor. cele magnetice pot ocupa spaţiul dintre corpuri şi pot afecta materia la distanţă. De obicei.Observaţii Denumirea tranzistoarelor bipolare vine de la faptul că deplasarea electronilor prin ele are loc prin două tipuri de material semiconductor: P şi N. indiferent de valoarea căderii de tensiune pe colector. Această formă suportă un câmp magnetic mai intens decât cel produs de un simplu fir. Aceasta este prima şi cea mai importantă regulă a tranzistoarelor: toţi curenţii trebuie să meargă în direcţiile corecte pentru ca dispozitivul să funcţioneze ca şi regulator de curent. Curentul pe emitor este suma curenţilor de bază şi colector. deoarece sunt singurii curenţii ce trec pe la aceste terminale. există două tipuri de purtători de sarcină. prin spaţiul liber dintre ei. Miezul unei bobine . iar curentul controlat este denumit curent de colector. iar deplasarea electronilor are loc tot timpul împotriva direcţiei săgeţii. tranzistorul se comportă precum un întrerupător deschis. iar trecerea curentului prin colector nu este posibilă. După cum se poate observa. în conformitatea cu legea lui Kirchhoff pentru curent. Definiţie Bobinele sunt componente special concepute. curentul de control este denumit curent de bază. Inerţia electronilor Pe când un flux electric dintre doi conductori permite acumularea electronilor liberi în cadrul acelor conductori (vezi condensatorul). acesta comportându-se precum un întrerupător închis şi permiţând trecerea unui curent proporţional prin colector. Precum câmpurile electrice. Un curent de bază porneşte tranzistorul. denumit miez. Curentul de colector este limitat de curentul bazei.

cele cu miez sunt câteodată deosebite de celelalte prin adăugarea a două linii paralele cu axa sa. Un simbol mai nou pentru bobină nu mai reprezintă înfăşurarea propriu-zisă. este simplu. reprezentând înfăşurarea conductorului. Deşi o înfăşurare generală este simbolul oricărei bobine. Cu cât valoarea curentului prin bobină este mai mare. Simbolul bobinei Simbolul unei bobine. precum cel al condensatorului. rectangular. comportamentul acestor dispozitive este foarte diferit de cel al rezistorilor (care pur şi simplu disipă energia sub formă de căldură) dintr-un circuit. sau poate forma un drum închis (pătrat. . ci se limitează la reprezentarea câtorva „cocoaşe” în serie: Comportamentul şi funcţionarea bobinei în circuit Curentul electric produce un câmp magnetic concentrat în jurul bobinei. iar acest flux magnetic reprezintă o stocare de energie cinetică datorată deplasării electronilor prin înfăşurare. Datorită faptului că bobinele stochează energia cinetică a electronilor ce se deplasează prin înfăşurare sub forma câmpului magnetic.poate fi drept. cu atât va fi mai puternic câmpul magnetic şi cu atât mai mare va fi energia stocată de bobină. circular) pentru menţinerea completă a fluxului magnetic. Toate aceste opţiuni de proiectare au efect final asupra performanţelor şi caracteristicilor bobinelor.

bobinele tind să se opună variaţiei curentului. Atunci când valoarea curentului printr-o bobină creşte sau descreşte. abilitatea unei bobine de susţinere individuală a unui curent la bornele sale se poate realiza doar cu ajutorul firelor supraconductoare. atunci când nu există o sursă de putere în circuit Încărcarea bobinei. o bobină scurt-circuitată va menţine o valoare constantă a curentului la bornele sale fără niciun ajutor extern Practic însă. Acest lucru înseamnă că şi câmpul magnetic trebuie să crească în forţă. putem defini tendinţa unei bobine de a se opune variaţiei curentului astfel: „Electronii ce se deplasează printr-o bobină tind să rămână în mişcare. Abilitatea unei bobine de a stoca energie în funcţie de curent se traduce printr-o tendinţă de menţinere constantă a curentului ce o străbate.Energia stocată dintr-o bobină depinde de cantitatea de curent ce o străbate. curentul prin aceasta trebuie să scadă. curentul prin aceasta trebuie să crească. deoarece rezistenţa inerentă oricărui conductor normal este suficientă pentru disiparea rapidă a puterii din circuit şi descreşterea curentului. Acest lucru înseamnă că şi câmpul magnetic trebuie să descrească în forţă. „Legea de mişcare” a bobinei Asemenea legii de mişcare a lui Newton („un obiect în mişcare tinde să rămână în mişcare. De asemenea. pentru a ceda energia stocată într-o bobină. iar această variaţie a câmpului magnetic auto-induce o cădere de tensiune de polaritate opusă. Cu alte cuvinte. iar această variaţie a forţei câmpului produce la rândul ei o cădere tensiune conform principiului (auto)inducţiei electromagnetice. Stocarea şi eliberarea energiei Pentru a stoca energie într-o bobină. un obiect în repaos tinde să rămână în repaos”) ce descrie tendinţa corpurilor de a se opune variaţiei vitezei. aceasta „rezistă” variaţiei producând o tensiune la bornele sale de polaritate opusă variaţiei.” Teoretic. bobina ca o sarcină . electronii ce se află în repaos într-o bobină tind să rămână în repaos.

se va crea un câmp magnetic din ce în ce mai puternic ce absoarbe energie de la sursă. Observaţi polaritatea căderii de tensiune faţă de direcţia curentului. căderea de tensiune generată de aceasta este îndreptată spre direcţia de deplasare a electronilor. Pe măsură ce curentul începe să crească. comportamentul fiind asemenea unei sarcini. deoarece stocul de energie descreşte. spunem că bobina se descarcă. Observaţie Dacă conectăm bursc o bobină nemagnetizată la o sursă de putere. bobina va rezista iniţial curgeri electronilor prin generarea unei căderi de tensiune egală cu cea a sursei. aceasta va genera o cădere de tensiune în direcţia opusă deplasării electronilor. curentul atinge valoarea maximă şi . În această situaţie. spunem că bobina se încarcă. Descărcarea bobinei. Observaţi polaritate tensiuni faţă de direcţia curentului. deoarece energie stocată sub formă de câmp magnetic creşte. comportamentul fiind asemenea unei surse de putere. Eventual.Când curentul printr-o bobină creşte. În această situaţie. fiind eliberată în circuitul extern. Inductanţa (L) Măsura capacităţii unei bobine de stocare a energiei pentru o anumită valoare a curentului poartă numele de inductanţă. prescurtat „H”. bobina ca o sursă de putere Atunci când curentul prin bobină descreşte. Simbolul acesteia este „L”. iar unitatea de măsură este Henry. Inductanţa măsoară şi intensitatea opoziţiei variaţiei de curent (valoarea tensiunii auto-induse pentru o anumită rată de variaţie a curentului).

bobina nu mai absoarbe energie de la sursă. . Rezistorul . iar bobinele stochează energie prin menţinerea unui curent prin înfăşurările lor. deşi există şi alte tehnologii. curentul prin aceasta creşte. în funcţie de polaritatea tensiunii aplicate. Cea mai folosită diodă în circuitele electronice este cea semiconductoare. Condensatorul . 1. dioda fie va permite trecerea curentului spre lampă. Conectarea în circuit La conectarea într-un circuit simplu. Observaţi că acest comportament este exact opus comportamentului condensatorului. Factorii de influenţă şi formula inductanţei Definiţia diodei Dioda este un dispozitiv electronic ce permite trecerea curentului doar într-o singură direcţie. În acest moment. iar căderea de tensiune scade. iar căderea de tensiune la bornele sale este minimă (tinde spre zero) (curentul rămâne la valoarea sa maximă). Pe măsura ce o bobină stochează o cantitate mai mare de energie.Element de bază într-un circuit electric. pe lângă condensator şi bobină 3. săgeţile indică deplasarea reală a electronilor prin diodă. Simbolul diodei Simbolul diodelor semiconductoare este prezentat în următoarea figură.creşterea sa se opreşte.Principiul de funcţionare al condensatorului este exact invers faţă de cel al bobinei 2. format dintr-o baterie şi o lampă. acolo unde stocarea energiei duce la creşterea căderii de tensiune pe component! Condensatoarele stochează energia prin menţinerea unei tensiuni statice între armăturile sale. fie o va bloca.

spunem că dioda este polarizată invers. în realitate există un mic curent de scurgere ce trece prin diodă chiar şi la polarizarea inversă. spunem că dioda este polarizată direct. Dacă această tensiune devine prea mare.718) VD = tensiunea aplicată la bornele diodei (V) Ecuaţia diodei .exact invers faţă de tensiunea de polarizare directă. Tensiunea de străpungerea creşte odată cu creşterea temperaturii şi scade cu scăderea temperaturii . dioda va fi distrusă datorită unei condiţii denumită străpungere. Ecuaţia simplificată a diodei unde. Putem să ne gândim la diodă ca la un întrerupător: „închisă”. nu permite curentului să treacă prin ea datorită extinderii zonei de golire. Tensiunea de străpungere Dioda nu poate suporta o tensiune de polarizare inversă infinit de mare. notată cu Vs. ID IS e = = = curentul de constanta curentul saturaţie lui diodei (aproximativ euler 10-12 (A) A) (2. când trecerea electronilor este blocată datorită inversării bateriei. iar acest curent poartă numele de curent invers. când este polarizată şi „deschisă” când este polarizată invers. Polarizarea inversă Invers. Curentul invers poate fi însă ignorat pentru majoritatea aplicaţiilor. Curentul invers Deşi o diodă polarizată invers. Această tensiune inversă maximă poartă numele de tensiune de străpungere (inversă).Polarizarea directă Atunci când polaritatea bateriei este astfel încât este permisă trecerea electronilor prin diodă.

Conţinutul armonic al undei de ieşire este foarte mare şi prin urmare dificil de filtrat. Pe scurt. iar dioda realizează tocmai acest lucru. redresarea mono-alternanţă nu este suficientă.38∙10-23) T = temperatura joncţiunii (K) REDRESORUL Cea mai populară aplicaţia e diodelor este redresarea. Neajunsuri Pentru majoritatea aplicaţiilor de putere însă.718) C) (V) 2) (1. Acest lucru implică folosirea unui dispozitiv ce permite trecerea electronilor doar într-o singură direcţie.6 bornele emisie Boltzmann (între diodei (aproximativ Euler ∙10-19 diodei 1 şi 10-12 (A) A) (2. Mai mult. Acesta permite trecerea doar a unei jumătăţi a formei de undă de curent alternativ dinspre sursă înspre sarcină. redresarea reprezintă transformarea curentului alternativ în curent continuu. Redresorul mono-alternanţă Cel mai simplu circuit de redresare îl reprezintă redresorul mono-alternanţă. ID IS e q VD N k = = factor = = = = sarcina tensiunea de idealitate constanta = curentul de constanta electronului aplicată sau la coeficient lui de curentul saturaţie lui (1. sursa de tensiune alternativă este „văzută” de sarcină doar odată la fiecare jumătate de perioadă. ceea ce înseamnă că mare parte din capacitatea sursei nu este folosită Circuite in serie si paralel .unde.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful