Curent continuu si alternativ

Definiţie În primul capitol am luat în considerare doar curentul continuu, termen folosit în electricitate pentru a defini deplasarea electronilor într-o singură direcţie constantă şi/sau calitatea tensiunii de a deţine o singură polaritate. Curentul continuu este tipul de electricitate produsă de o baterie, de exemplu.

Pe cât de folosit şi uşor de înţeles este curentul continuu, acesta nu este „tipul” de electricitate folosit în general. Unele surse electrice, precum generatoarele electro-mecanice rotative, produc tensiuni a căror polaritate alternează, inversându-se în acest caz polii pozitivi şi negativi între ei. Fie că vorbim de modificarea polarităţii unei tensiuni sau de modificarea direcţiei de deplasare a electronilor înainte şi înapoi, acest gen de electricitatea poartă denumirea de curent alternativ. Deşi simbolul bateriei este folosit pentru a reprezenta orice sursă de curent continuu, în cazul curentului alternativ, simbolul unei surse de energie îl reprezintă o linie sinusoidală într-un cerc, precum în figura de mai sus.

Scop Ne putem întreba, pe bună dreptate, de ce ne-am bate capul şi cu acest tip de electricitate. Este adevărat că în unele cazuri, curentul alternativ nu prezintă niciun avantaj faţă de cel continuu. În aplicaţiile în care curentul electric este folosit doar pentru a genera energie sub formă de căldură (reşou, bec, etc.), polaritatea sau direcţia curentului este irelevantă atâta timp cât tensiunea şi curentul existente în circuit sunt suficiente pentru a disipa puterea necesară elementelor din circuit. Totuşi, cu ajutorul curentului alternativ se pot construi generatoare electrice, motoare electrice şi sisteme de distribuţie a energiei electrice mult superioare din punct de vedere al eficienţei faţă de curentul continuu.

Transformatorul

este modul de polarizare corectă a joncţiunii. prin urmare. direcţiile curenţilor şi polarităţile tensiunii sunt exact invers la cele două tipuri de tranzistoare. fie de tipul PNP. poartă denumirea de secundar. fie de tipul NPN . Curentul principal. Dacă avem două înfăşurări mutual inductive şi alimentăm una dintre ele în curent alternativ. Un tranzistor bipolar cu joncţiune (BJT) este alcătuit din trei straturi de materiale semiconductoare. cel controlat. astfel încât câmpul magnetic variabil creat de o înfăşurare induce o tensiune electrică în cealaltă. . direcţia curenţilor este exact inversă. pleacă dinspre emitor spre bază (tipul NPN). Valoarea tensiunii induse în secundar este egală cu produsul dintre valoarea tensiunii din primar şi raportul dintre numărul de spire din secundar şi numărul de înfăşurări din primar: Tranzistorul. poartă denumirea de primar. săgeţile indicate pe simbolurile elementelor semiconductoare vor indicat tot timpul împotriva direcţiei de deplasare al electronilor. Atenţie. Pentru tranzistorul de tip PNP. Fiecare strat are un nume specific şi un contact pentru conexiunea în circuit Diferenţa dintre tranzistorul PNP şi NPN Diferenţa funcţională dintre tranzistorul PNP şi NPN. de control. folosim sensul real de deplasare al electronilor. Prima înfăşurare. cea de a doua înfăşurare. Cu alte cuvinte. Tranzistorii sunt regulatori de curent controlaţi în curent. Indiferent de starea în care se află. pleacă dinspre emitor spre colector (tipul NPN). cea care este alimentată în curent alternativ. iar curentul mai mic.Un alt domeniu de aplicare al curentului continuu se bazează pe un efect al electromagnetismului cunoscut sub denumirea de inducţie mutuală: două sau mai multe înfăşurări plasate una în vecinătatea celeilalte. cea de a doua înfăşurare va fi şi ea străbătută de curent alternativ. O astfel de utilizare a înfăşurătorilor dă naştere unui dispozitiv numit transformator: Transformatorul este utilizat în principal pentru ridicarea sau coborârea valorii tensiunii de la înfăşurarea alimentată la cea nealimentată. cea în care se induce un curent alternativ dinspre primar. tranzistorii limitează valoarea curentului prin ei cu ajutorul unui curent de control mai mic.

Acest efect poartă numele de electromagnetism. pentru a profita de fenomenul electromagnetismului. Curentul de colector este limitat de curentul bazei. indiferent de valoarea căderii de tensiune pe colector. Această formă suportă un câmp magnetic mai intens decât cel produs de un simplu fir. Un curent de bază porneşte tranzistorul. După cum se poate observa. Inerţia electronilor Pe când un flux electric dintre doi conductori permite acumularea electronilor liberi în cadrul acelor conductori (vezi condensatorul). denumit miez. un flux magnetic permite acumularea unei anumite „inerţii” de deplasare a electronilor prin conductorul ce produce câmpul. în conformitatea cu legea lui Kirchhoff pentru curent. Curentul pe emitor este suma curenţilor de bază şi colector. există două tipuri de purtători de sarcină. iar deplasarea electronilor are loc tot timpul împotriva direcţiei săgeţii. prin spaţiul liber dintre ei. Aceasta este prima şi cea mai importantă regulă a tranzistoarelor: toţi curenţii trebuie să meargă în direcţiile corecte pentru ca dispozitivul să funcţioneze ca şi regulator de curent.Observaţii Denumirea tranzistoarelor bipolare vine de la faptul că deplasarea electronilor prin ele are loc prin două tipuri de material semiconductor: P şi N. deoarece sunt singurii curenţii ce trec pe la aceste terminale. sub forma unei înfăşurări de material conductor. Cu alte cuvinte. curentul de control şi curentul controlat se însumează tot timpul pe emitor. tranzistorul se comportă precum un întrerupător deschis. Miezul unei bobine . Unele înfăşurări ale bobinelor sunt realizate în jurul unui anumit tip de material. acesta comportându-se precum un întrerupător închis şi permiţând trecerea unui curent proporţional prin colector. BOBINA Principii de bază La trecerea unui curent electric printr-un conductor se va forma tot timpul un câmp magnetic în jurul acestuia. iar curentul controlat este denumit curent de colector. iar trecerea curentului prin colector nu este posibilă. Câmpurile magnetice modifică alinierea electronilor din atomi şi pot duce la apariţia forţelor fizice între atomii. De obicei. Precum câmpurile electrice. Atunci când nu există niciun curent prin bază. curentul de control este denumit curent de bază. la fel ca în cazul câmpurilor electrice ce iau naştere între particulele încărcate electric. Definiţie Bobinele sunt componente special concepute. electroni şi goluri. cele magnetice pot ocupa spaţiul dintre corpuri şi pot afecta materia la distanţă.

Un simbol mai nou pentru bobină nu mai reprezintă înfăşurarea propriu-zisă. . rectangular. sau poate forma un drum închis (pătrat. reprezentând înfăşurarea conductorului. Simbolul bobinei Simbolul unei bobine. ci se limitează la reprezentarea câtorva „cocoaşe” în serie: Comportamentul şi funcţionarea bobinei în circuit Curentul electric produce un câmp magnetic concentrat în jurul bobinei. Toate aceste opţiuni de proiectare au efect final asupra performanţelor şi caracteristicilor bobinelor. comportamentul acestor dispozitive este foarte diferit de cel al rezistorilor (care pur şi simplu disipă energia sub formă de căldură) dintr-un circuit.poate fi drept. Datorită faptului că bobinele stochează energia cinetică a electronilor ce se deplasează prin înfăşurare sub forma câmpului magnetic. cele cu miez sunt câteodată deosebite de celelalte prin adăugarea a două linii paralele cu axa sa. cu atât va fi mai puternic câmpul magnetic şi cu atât mai mare va fi energia stocată de bobină. iar acest flux magnetic reprezintă o stocare de energie cinetică datorată deplasării electronilor prin înfăşurare. precum cel al condensatorului. circular) pentru menţinerea completă a fluxului magnetic. Deşi o înfăşurare generală este simbolul oricărei bobine. Cu cât valoarea curentului prin bobină este mai mare. este simplu.

electronii ce se află în repaos într-o bobină tind să rămână în repaos. Cu alte cuvinte. curentul prin aceasta trebuie să crească. „Legea de mişcare” a bobinei Asemenea legii de mişcare a lui Newton („un obiect în mişcare tinde să rămână în mişcare. De asemenea. Acest lucru înseamnă că şi câmpul magnetic trebuie să crească în forţă. pentru a ceda energia stocată într-o bobină. Stocarea şi eliberarea energiei Pentru a stoca energie într-o bobină. Atunci când valoarea curentului printr-o bobină creşte sau descreşte. un obiect în repaos tinde să rămână în repaos”) ce descrie tendinţa corpurilor de a se opune variaţiei vitezei. o bobină scurt-circuitată va menţine o valoare constantă a curentului la bornele sale fără niciun ajutor extern Practic însă. bobinele tind să se opună variaţiei curentului. aceasta „rezistă” variaţiei producând o tensiune la bornele sale de polaritate opusă variaţiei. deoarece rezistenţa inerentă oricărui conductor normal este suficientă pentru disiparea rapidă a puterii din circuit şi descreşterea curentului. curentul prin aceasta trebuie să scadă. iar această variaţie a forţei câmpului produce la rândul ei o cădere tensiune conform principiului (auto)inducţiei electromagnetice. atunci când nu există o sursă de putere în circuit Încărcarea bobinei. Acest lucru înseamnă că şi câmpul magnetic trebuie să descrească în forţă. abilitatea unei bobine de susţinere individuală a unui curent la bornele sale se poate realiza doar cu ajutorul firelor supraconductoare. putem defini tendinţa unei bobine de a se opune variaţiei curentului astfel: „Electronii ce se deplasează printr-o bobină tind să rămână în mişcare. Abilitatea unei bobine de a stoca energie în funcţie de curent se traduce printr-o tendinţă de menţinere constantă a curentului ce o străbate. bobina ca o sarcină .” Teoretic.Energia stocată dintr-o bobină depinde de cantitatea de curent ce o străbate. iar această variaţie a câmpului magnetic auto-induce o cădere de tensiune de polaritate opusă.

prescurtat „H”. curentul atinge valoarea maximă şi . Inductanţa măsoară şi intensitatea opoziţiei variaţiei de curent (valoarea tensiunii auto-induse pentru o anumită rată de variaţie a curentului). bobina va rezista iniţial curgeri electronilor prin generarea unei căderi de tensiune egală cu cea a sursei. se va crea un câmp magnetic din ce în ce mai puternic ce absoarbe energie de la sursă. iar unitatea de măsură este Henry. deoarece energie stocată sub formă de câmp magnetic creşte. comportamentul fiind asemenea unei surse de putere. Descărcarea bobinei. Pe măsură ce curentul începe să crească. În această situaţie. Inductanţa (L) Măsura capacităţii unei bobine de stocare a energiei pentru o anumită valoare a curentului poartă numele de inductanţă. căderea de tensiune generată de aceasta este îndreptată spre direcţia de deplasare a electronilor. deoarece stocul de energie descreşte. aceasta va genera o cădere de tensiune în direcţia opusă deplasării electronilor. comportamentul fiind asemenea unei sarcini. fiind eliberată în circuitul extern. În această situaţie.Când curentul printr-o bobină creşte. spunem că bobina se descarcă. Observaţi polaritatea căderii de tensiune faţă de direcţia curentului. bobina ca o sursă de putere Atunci când curentul prin bobină descreşte. Observaţi polaritate tensiuni faţă de direcţia curentului. Eventual. Simbolul acesteia este „L”. spunem că bobina se încarcă. Observaţie Dacă conectăm bursc o bobină nemagnetizată la o sursă de putere.

Conectarea în circuit La conectarea într-un circuit simplu.Element de bază într-un circuit electric. acolo unde stocarea energiei duce la creşterea căderii de tensiune pe component! Condensatoarele stochează energia prin menţinerea unei tensiuni statice între armăturile sale. 1. iar căderea de tensiune scade. Simbolul diodei Simbolul diodelor semiconductoare este prezentat în următoarea figură. bobina nu mai absoarbe energie de la sursă. Pe măsura ce o bobină stochează o cantitate mai mare de energie. Factorii de influenţă şi formula inductanţei Definiţia diodei Dioda este un dispozitiv electronic ce permite trecerea curentului doar într-o singură direcţie.creşterea sa se opreşte. iar căderea de tensiune la bornele sale este minimă (tinde spre zero) (curentul rămâne la valoarea sa maximă). Cea mai folosită diodă în circuitele electronice este cea semiconductoare. în funcţie de polaritatea tensiunii aplicate. curentul prin aceasta creşte. Rezistorul . pe lângă condensator şi bobină 3. dioda fie va permite trecerea curentului spre lampă.Principiul de funcţionare al condensatorului este exact invers faţă de cel al bobinei 2. iar bobinele stochează energie prin menţinerea unui curent prin înfăşurările lor. format dintr-o baterie şi o lampă. . Condensatorul . fie o va bloca. În acest moment. Observaţi că acest comportament este exact opus comportamentului condensatorului. săgeţile indică deplasarea reală a electronilor prin diodă. deşi există şi alte tehnologii.

exact invers faţă de tensiunea de polarizare directă.Polarizarea directă Atunci când polaritatea bateriei este astfel încât este permisă trecerea electronilor prin diodă. Putem să ne gândim la diodă ca la un întrerupător: „închisă”. notată cu Vs. Dacă această tensiune devine prea mare.718) VD = tensiunea aplicată la bornele diodei (V) Ecuaţia diodei . Curentul invers Deşi o diodă polarizată invers. Curentul invers poate fi însă ignorat pentru majoritatea aplicaţiilor. Această tensiune inversă maximă poartă numele de tensiune de străpungere (inversă). Polarizarea inversă Invers. Tensiunea de străpungerea creşte odată cu creşterea temperaturii şi scade cu scăderea temperaturii . Ecuaţia simplificată a diodei unde. în realitate există un mic curent de scurgere ce trece prin diodă chiar şi la polarizarea inversă. când este polarizată şi „deschisă” când este polarizată invers. dioda va fi distrusă datorită unei condiţii denumită străpungere. spunem că dioda este polarizată direct. ID IS e = = = curentul de constanta curentul saturaţie lui diodei (aproximativ euler 10-12 (A) A) (2. spunem că dioda este polarizată invers. când trecerea electronilor este blocată datorită inversării bateriei. Tensiunea de străpungere Dioda nu poate suporta o tensiune de polarizare inversă infinit de mare. iar acest curent poartă numele de curent invers. nu permite curentului să treacă prin ea datorită extinderii zonei de golire.

redresarea mono-alternanţă nu este suficientă. Neajunsuri Pentru majoritatea aplicaţiilor de putere însă. Conţinutul armonic al undei de ieşire este foarte mare şi prin urmare dificil de filtrat. redresarea reprezintă transformarea curentului alternativ în curent continuu. Pe scurt. ceea ce înseamnă că mare parte din capacitatea sursei nu este folosită Circuite in serie si paralel .6 bornele emisie Boltzmann (între diodei (aproximativ Euler ∙10-19 diodei 1 şi 10-12 (A) A) (2. ID IS e q VD N k = = factor = = = = sarcina tensiunea de idealitate constanta = curentul de constanta electronului aplicată sau la coeficient lui de curentul saturaţie lui (1. Acesta permite trecerea doar a unei jumătăţi a formei de undă de curent alternativ dinspre sursă înspre sarcină.718) C) (V) 2) (1. Redresorul mono-alternanţă Cel mai simplu circuit de redresare îl reprezintă redresorul mono-alternanţă.38∙10-23) T = temperatura joncţiunii (K) REDRESORUL Cea mai populară aplicaţia e diodelor este redresarea. sursa de tensiune alternativă este „văzută” de sarcină doar odată la fiecare jumătate de perioadă. Acest lucru implică folosirea unui dispozitiv ce permite trecerea electronilor doar într-o singură direcţie.unde. iar dioda realizează tocmai acest lucru. Mai mult.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful