Sunteți pe pagina 1din 20

.

Termocuplul
Materialele care puse impreuna manifesta efect Seebeck formeaza un termocuplu . Intr-un fir metalic ale carui capete se afla la temperaturi diferite TA > TB apare o diferenta de potential electric UAB cauzata de faptul ca electronii de conductie din capatul cu temperatura mai mare au o energie cinetica mai mare si vor difuza catre capatul mai rece. In acest fel capatul cald se va incarca pozitiv iar capatul rece al firului se va incarca negativ. De remercat ca in cazul in care purtatorii mobili de sarcina sunt golurile, sarcini pozitive, atunci capatul cald se incarca negativ iar cel rece pozitiv. Din aceasta cauza efectul termoelectric sau efectul Seebeck este folosit pentru determinarea tipului de purtatori de sarcina liberi dintr-un semiconductor. Tensiunea termoelectromotoare (t.t.e.m.) care apare UAB este direct proportionala cu diferenta de temperatura dintre capetele firului: UAB = VA VB = S( TA TB ) (14)

unde S este coeficientul Seebeck, o proprietate a materialului din care este facut firul. In cazul concret in care firul este din cupru si plecam din A si B tot cu fire din cupru catre un instrument de masura sensibil, vom constata ca tensiunea indicata va fi zero. Cauza este aceea ca din tensiunea initiala UAB se scade tensiunea termoelectrica a firelor de legatura, in cazul de fata identica cu tensiunea initiala. Este ca si cum am lega doua baterii identice cu bornele "+" impreuna si bornele "-" impreuna, oriunde intrerupem circuitul si masuram tensiunea, aceasta va fi zero. Situatia se schimba daca intre punctele A si B avem un fir de nichel, iar de la punctele A si B plecam catre instrumentul de masura cu un fir din cupru, atunci voltmetrul va indica o diferenta de potential. In acest caz fiind vorba de metale diferite, cu coeficienti Seebeck diferiti, diferenta de potential masurata va fi: U = UAB(Ni) UAB(Cu) = SNi(TA TB) SCu(TA TB) = = (SNi SCu)(TA TB) (15) De regula se dau in tabele coeficientii Seebeck relativi, masurati pentru materialul respectiv fata de un material de referinta (de cele mai multe ori platina). Coeficientul Seebeck al unui material nu ramane constant in functie de temperatura. Doua materiale poat fi folosite impreuna intr-un termocuplu doar daca coeficientul Seebeck al cuplului este relativ constant pe domeniul de temperaturi in care se lucreaza. In aplicatiile practice este necesara cunoasterea urmatoarelor trei legi referitoare la utilizarea fenomenelor termoelectrice [3] pentru masurarea temperaturii: 1. legea circuitului omogen, 2. legea metalelor intermediare, 3. legea temperaturilor succesive.

1. Legea circuitului omogen. Intr-un circuit constituit dintr-un singur metal omogen nu se poate produce un curent electric numai prin crearea unei diferente de temperatura in circuit. Aceasta lege se mai poate formula astfel: suma algebrica a fortei electromotoare intr-un circuit constituit dintr-un singur metal omogen, cu sau fara variatii de sectiune si temperatura, este zero. Rezulta ca in cazul unui circuit compus din doua metale diferite omogene, cu punctele de sudura la temperaturile T1si T2 ,diferite, tensiunea electromotoare nu depinde de distributia si gradientul de temperatura in lungul circuitului.
2. Legea metalelor intermediare. Suma algebrica a tensiunii termoelectromotoare intr-un circuit compus dintr-un numar oarecare de metale omogene si diferite este egala cu zero daca intreg circuitul se afla la aceeasi temperatura. Rezulta ca tensiunea termoelectromotoare a unui circuit compus dintr-un numar de metale diferite se obtine din suma algebrica a tensiunilor termoelectromotoare corespunzatoare fiecarui metal fata de un metal de referinta. In consecinta, cand se constituie un termocuplu sudura se poate realiza fie prin sudare directa, fie prin lipire cu un metal oarecare, care sa nu se topeasca pana la temperatura de utilizare, deoarece elementele componente ale sudurii se gasesc la aceeasi temperatura. Din acelasi motiv cand se masoara temperatura unei bai de metal topit, conductoarele metalice constituind sudura calda a termocuplului pot fi izolate electric intre ele. In momentul masurarii prin imersare, metalul topit din baie realizeaza contactul electric jucand rolul de metal de lipire a conductoarelor. Introducand un al treilea conductor in circuitul unui termocuplu, forta termoelectromotoare nu se modifica daca ambele capete ale celui de-al treilea conductor se gasesc la aceeasi temperatura. 3. Legea temperaturilor succesive sau intermediare. Tensiunea termoelectromotoare produsa de un termocuplu alcatuit din metale omogene cu punctele sale de sudura la temperaturile T1 si T3 este egala cu suma tensiunilor termoelectromotoare ale aceluiasi termocuplu cu punctele de sudura o data la temperaturile T1 si T2 si o data la temperaturile T2 si T3. Aceasta lege isi gaseste aplicatii in utilizarea practica a termocuplurilor.

Termocuplul se compune din doua fire din metale diferite, numite termoelectrozi, sudate la un capat 1. Capatul sudat se numeste sudura calda, iar celelalte capete 2 si3, numite capete libere ale termocuplului, se leaga prin conductoarele de legatura c la aparatul electric pentru masurarea fortei termoelectromotoare. Legaturile dintre capetele libere si conductoarele de legatura constituie sudura rece. Temperatura sudurilor reci trebuie mentinuta la o valoare constanta.

Deoarece termoelectrozii au o lungime maxima de 200 cm, din care 2/3 intra in cuptorul in care se masoara temperatura, sudura rece se va gasi totdeauna in apropierea cuptorului. Acesta fiind la temperatura ridicata, degaja caldura si creeaza in jurul lui o temperatura mai ridicata decat a camerei si variabila in timp. Din acest motiv, cat si pentru ca este incomod sa se realizeze sudura rece in imediata apropiere a cuptorului, s-a cautat sa se deplaseze sudura rece in alta parte, unde se poate mentine o temperatura constanta. Rezolvarea problemei a fost prelungirea termoelectrozilor cu alte conductoare de aceeasi natura, in general chiar din acelasi material. In felul acesta la contactul dintre conductoarele de prelungire si firele termocuplului nu se formeaza un termocuplu, deci nu ia nastere forta termoelectromotoare. Aceste fire se numesc cabluri de compensare si sunt complet separate de termocuplu, legatura executandu-se numai la montarea termocuplului. Cablul de compensare are rolul de a muta sudura rece din apropierea cuptorului intr-un loc cu temperatura constanta. Sudura rece se va forma acum la legatura dintre cablul de compensare si cablul de legatura. Termocuplurile se executa din diferite metale sau aliaje. Valoarea tensiunii termoelectromotoare a diferitelor termocupluri depinde atat de materialul din care sunt executati termoelectrozii, cat si de temperatura sudurilor calde si reci. Relatia dintre temperatura si forta termoelectromotoare se poate exprima printr-o ecuatie de gradul al doilea de forma: E=a+bt+ct2 (16)

in care E este forta termoelectromotoare rezultanta, atunci cand t este temperatura sudurii calde, iar temperatura sudurii reci este constanta (in general 0 oC); a, b si csunt trei constante ale caror valori se determina prin masurarea tensiunii termoelectromotoare la temperaturi fixe cunoscute (temperatura de solidificare a stibiului, a argintului si a aurului). Valoarea constantelor a, b si c depinde numai de materialul termoelectrozilor din care s-a executat termocuplul. Curbele care reprezinta legatura dintre temperatura si tensiunea termoelectromotoare se numesc curbe internationale. Fiecare tip de termocuplu are curba internationala proprie. Pentru a usura utilizarea acestor curbe internationale valorile corespunzatoare sunt tabelate. Tabel t.t.e.m. fata de Platina (Driver-Harris) [4]

Temp
o

Cu (+) -0,195 -0,369 0 0,773 1,836

Const. (-) 5,408 3,009 0 -3,504 -7,450

Fe (+)

Cromel (T1)(+)

Alumel T2(-)

Nicrosil (+)

Nisil (-)

Ni (-)

-200 -100 0 100 200

0 1,87 2,8?

0 2,813 5,969

0 -1,282 -2,168

0 1,784 2,942

0 0,989 -1,970

0 -1,94

300 400 500 600 700 800 900 1000 1100 1200 1300

3,149 4,689

-11,711 -16,180 -20,789 -25,469 -30,160 -34,816 -39,3 9,9 5?

9,322 12,762 16,210 19,615 22,950 26,206 29,385 32,494 35,535 38,500

-2,885 -3,633 -4,430 -5,286 -6,178 -7,071 -7,940 -8,775 -9,573 -10,328

6,348 8,918 11,601 14,367 17,202 20,096 23,044 26,040 29,074 32,136 35,211

-2,993 -4,055 -5,144 -6,262 -8,324 -8,361 -8,326 -10,208 -11,002 -11,700 -12,271

Curbele obtinute cu sudura rece la 0 oC sunt reprezentate in figura alaturata.

Materiale intrebuintate la constructia termocuplurilor Ca electrozi se utilizeaza in special metale si aliaje, care in afara de faptul ca satisfac unele conditii impuse acestora dezvolta in acelasi timp tensiuni termoelectromotoare relativ mari. Se pot utiliza metale sau aliaje care satisfac urmatoarele conditii:

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

sa aibe o compozitie omogena si constanta; sa dezvolte o tensiune termoelectromotoare stabila la temperaturi ridicate; curba tensiunii termoelectromotoare in functie de temperatura sa fie cat se poate de liniara; sa aibe o buna conductivitate electrica; proprietatile electrice ale metalului sau aliajului sa nu se modifice in urma oxidarii; forta electromotoare sa fie constanta in timp; sa fie posibila fabricarea unor materiale identice care sa asigure intersanjabilitatea termocuplurilor.

Cele mai bune termocupluri se cauta pe cale experimentala. Se studiaza proprietatile electrice ale diferitelor metale sau aliaje si se selectioneaza acelea care satisfac cel mai mult conditiile de mai sus. Pentru a gasi combinatia cea mai buna din punctul de vedere al tensiunii termoelectromotoare dezvoltate s-a determinat experimental curba tensiune electromotoare in functie de temperatura pentru o serie de metale si aliaje care formeaza termocupluri cu platina. S-a ales platina ca metal de referinta deoarece ea se poate obtine in stare foarte pura si are o mare stabilitate electrica si chimica. Cele mai raspandite materiale care se intrebuinteaza la executarea conductoarelor pentru termocupluri sunt prezentate in continuare.
Platina. Datorita calitatilor chimice si electrice, platina (Pt) impreuna cu aliajele de platina cu rhodiu PtRh(10 % Rh) constituie un termocuplu de mare precizie. Platina avand o mare stabilitate chimica si o temperatura de topire ridicata (1769 oC) se intrebuinteaza la masurarea temperaturilor inalte, devenind chiar un instrument etalon pentru masurarea acestor temperaturi. Termocuplul platina-platina rhodiu masoara temperaturi intre 0 si 1600 oC. Se mai obisnuieste formarea termocuplului platina cu platin-iridiu (10% Ir). Platina trebuie ferita insa de carbon, hidrogen si vapori de metale, care au efecte daunatoare asupra ei. In mod special trebuie evitata utilizarea platinei in atmosfera oxidanta sau reducatoare in care se gasesc oxizi metalici. Constantanul este un aliaj care contine 40 % Ni si 60% Cu. El se intrebuinteaza in combinatie cu fierul pur pentru termocuplul Fe-Constantan care poate masura temperaturi de la 200 oC pana la 900 oC, iar cu cuprul pur termocuplul Cu-Constantan pentru temperaturi de la 200 oC pana la 600 oC. Constantanul se poate obtine destul de usor si are proprietati electrice suficient de stabile. Cromelul este un aliaj avand compozitia 89,0% Ni, 9,8% Cr, 1,0% Fe si 0,2 % Mn. Se utilizeaza in combinatie cu alumelul (94%Ni, 0,5% Fe, 2% Al, 2,5 % Mn si 1 % Si) formand un termocuplu tehnic pentru domeniul de la 0 oC la 1 200 oC, foarte des folosit. Copelul (45% Ni , 55% Cu) si cromelul realizeaza un termocuplu care serveste la masurarea temperaturii intre 0 si 900 oC. Termocuplul cromel-copel are avantajul ca dezvolta o forta electromotoare mare, ceea ce este uneori o calitate foarte pretioasa . Nichelul este unul dintre cele mai vechi metale utilizate la formarea termocuplului, mai ales cu nichelcrom (84,6 % Ni , 12,4 % Cr , 3 % Fe) sau cu grafit (carbune). Termocuplurile formate in ambele cazuri masoara temperatura in domeniul 0 1200 oC. Nichelul are avantajul ca se poate obtine sub forma de fire foarte omogene.

Nicrosil este un aliaj de Ni 84 %, Cr 14,2%, Si 1,4% folosit ca electrod pozitiv la termocuplele moderne in combinatie cu nisil (Ni 95%, Si 4,3%) ca electrod negativ in termocuplul de tip N.

Aceste termometre se folosesc pe scara larga in industrie avand un domeniu larg de temperaturi, - 120oC ...+ 850oC. Materialele din care se confectioneaza termorezistentele trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii: sa nu-si schimbe proprietatile fizice si chimice, coeficientul de variatie a rezistentei electrice cu temperatura sa fie mare, variatia rezistentei electrice cu temperatura sa fie cat mai liniara iar proprietatile materialului sa poata fi usor

reproduse. Materialele care satisfac aceste cerinte sunt platina (- 183oC ... + 700oC), cuprul, nichelul, fierul (- 50oC ... + 150oC) si unele aliaje. Rezistenta electrica a conductoarelor utilizate variaza cu temperatura dupa relatia: Rt = Ro ( 1 + a t + b t2 + c t3 + ...) , (1.3) unde: Rt este rezistenta electrica la temperatura t, Ro - rezistenta electrica la temperatura de etalonare (in general 0oC), a, b, c, ... - constante. La majoritatea materialelor, pentru masurarea temperaturii se iau in considerare numai primele doua constante din paranteza relatiei precedente. In practica, relatia de mai sus este utilizata sub forma ecuatiei lui Callender:

, (1.4) in care: Ro, R100, Rt sunt rezistentele electrice ale materialului la 0oC; 100oC si la temperatura t, - coeficient. In figura 1.3 se prezinta schema de infasurare a unui termometru cu rezistenta din platina (a) precum si aspectul exterior al termometrului (b).

Fig.1.3. Schema de infasurare si aspectul exterior al unui termometru cu rezistenta din platina.

Masurarea rezistentei electrice a elementului sensibil al termometrului se poate face cu ajutorul urmatoarelor instrumente electrice: - punti echilibrate (fig.1.4) in care rezistentele R1, R2, R3 sunt constante, iar la valoarea curentului prin galvanometru IG=0;

- punti neechilibrate (fig.1.5), la care curentul prin galvanometru IG =f (Rt); -logometre (fig.1.6), la care unghiul de deviere al cadrului mobil t (Rt); -milivoltmetre digitale (electronice).

Fig.1.4. Schema de principiu a puntii echilibrate.

Fig. 1.5. Schema de principiu a puntii neechilibrate.

Fig.1.6. Schema de principiu a unui logometru..

Pirometre termoelectrice Termocuplul reprezinta un mijloc de masurare a temperaturii cu o larga raspandire datorita avantajelor pe care le ofera fata de alte mijloace de masurare a temperaturii si anume: are o constructie simpla, pret de cost redus, interval mare de masura (200oC ... + 3000oC), poate fi conectat la diferite indicatoare, inregistratoare, semnalizare si comanda. Termocuplul impreuna cu aparatul electric de masurat, poarta denumirea de pirometru termoelectric. Masurarea temperaturii cu ajutorul termocuplurilor se bazeaza pe legile fenomenelor termoelectrice. Tensiunea termoelectromotoare (t.t.e.m.), care apare in circuitul celor doi conductori omogeni care compun termocuplul, este rezultatul actiunii concomitente a efectului Thomson si a efectului Seebeck. Efectul Thomson reprezinta aparitia unei t.t.e.m. Ea intr-un conductor "a" (fig.1.7) a carui capete se afla la temperaturi diferite: , (1.5) unde: a este coeficientul Thomson pentru conductorul respectiv.

Efectul Seebeck consta in aparitia unei t.t.e.m. ab(T1), ab(T2), la locul de contact al celor doi conductori "a" si "b". T.t.e.m. totala care este functie numai de valorile temperaturilor T1 si T2, se poate prezenta prin relatia: Eab(T1,T2) t ab(T2) - ab(T1) + (1.6)

unde: eab(T1), eab(T2) sunt t.t.e.m.care apar la cele doua capete ale termocuplului ca rezultat comun al celor doua efecte. Aplicatiile practice se bazeaza pe trei legi de baza empirice si anume: - legea metalelor omogene.Intr-un circuit termoelectric format dintr-un singur metal omogen, nu poate aparea un curent termoelectric prin incalzirea acestuia; - legea metalelor intermediare. Suma algebrica a t.t.e.m. intr-un circuit compus dintrun numar oarecare de materiale diferite este zero, daca intreg circuitul se afla la aceeasi temperatura; - legea temperaturilor succesive sau intermediare. Daca doua metale omogene, de natura diferita, produc o t.t.e.m. E1, cand jonctiunile sunt la temperaturile T1 si T2si o t.t.e.m. E2 cand jonctiunile sunt la temperaturile T2 si T3, t.t.e.m. generata cand jonctiunile sunt la temperaturile T1 si T3 va fi E1 + E2. Din aceste legi rezulta ca daca intre jonctiunile 1 si 2 (fig.1.8) se introduce un conductor de prelungire, circuitul se comporta ca si cum nici nu ar exista cel de al treilea material.

Fig.1.7. Schema de principiu a unui termocuplu Fig.1.8. Circuit termoelectric elementar

..

Daca una din temperaturi, de exemplu T2, se mentine constanta, t.t.e.m.rezultata depinde numai de temperatura T1, adica: Eab(T1, T2) =f (T1) . (1.7) Circuitele termoelectrice utilizate pentru masurarea temperaturii (fig.1.8), se compun din termocuplul format din doua materiale de natura diferita a si b sudate la jonctiunea 1 (sudura calda), cablurile de prelungire CP confectionate din acelasi material ca si conductorii termocuplului, care au rolul de a deplasa jonctiunea de referinta 2 (cu fluctuatii mari de temperatura) in zona 2, unde temperatura poate fi mentinuta constanta, si aparatul pentru masurarea t.t.e.m. 3 (care de obicei este un milivoltmetru) conectat la jonctiunea de referinta prin conductori de cupru. Etalonarea milivoltmetrelor pentru termocupluri se face in general la temperatura de 0oC sau 20oC a sudurii reci. Daca, in conditiile de masurare temperatura sudurii reci variaza in raport cu temperatura de etalonare se efectueaza corectia acesteia dupa relatia: treal =tind + k (t1 - to) (oC) , (1.8) unde: treal este temperatura reala, in oC; tind - temperatura indicata de aparat, in oC; to - temperatura sudurii reci la etalonare (to t=0oC,in cadrul lucrarii), in oC; t1 - temperatura sudurii reci in timpul masurarii, in oC; k - coeficient care depinde de tipul termocuplului si de intervalul de temperatura. In tabelul 1.2 se dau valorile coeficientului k pentru cele mai uzuale termocupluri.

Tabelul 1.2. Valorile coeficientului k


TERMOCUPLUL
Cromelcopel Fiercopel FierConstantan 0,053 CupruCopel CupruConstantan 0,040 CromelAlumel NichelCromnichel 0,067 0,056 0,046 0,040 0,040 0,006 Platina Rodiuplatina

Compensarea influentei variatiei temperaturii sudurii reci se poate face automat prin folosirea unor dispozitive numite punti compensatoare (fig.1.9) alimentate la curent continuu, constant si alcatuite din doua rezistente (R1, R2) independente de temperatura (din manganina sau constantan) si doua rezistente (Rt1, Rt2) dependente de temperatura(Cu, Ni). Puntea este alimentata in curent continuu de la sursa S prin rezistenta aditionala Ra necesara reglarii curentului in punte. Cand are loc modificarea temperaturii jonctiunii de referinta fata de temperatura de etalonare, se dezechilibreaza puntea iar diferenta de potential, proportionala cu variatia temperaturii care apare in diagonala CD, compenseaza t.t.e.m. dezvoltata de termocuplu. In tabelul 1.3 sunt prezentate termocuplurile cele mai uzuale si caracteristicile lor, iar in fig.1.10, ansamblul unui termocuplu pentru masurarea temperaturii in spatii inchise.

Fig.1.9. Compensarea automata a variatiei de temperatura. Fig.1.10. Termocuplu: 1-termoelectrozi; 2- teaca de protectie; 3- cutia de conexiuni; 4- placa de borne.

Tabelul 1.3. Termocupluri si caracteristicile lor

Limita de utilizare (oC) Termocuplul Sim- Polaritatea bol 0 FierConstantan CupruConstantan CromelConstantan Cromel-AluMel(NiCrNi) Cupru-Copel 1 J 2 Fe + Const T Cu + Const E K Cromel+Const Cromel+ Alumel Cu + Copel CromelCopel PtRh(lo%) -Pt PtRh(13%)Pt PtRh(30%)PtRh(6%) (PtRh-18) PtRh(20%)PtRh(20)+ 0 1700 1790 B R Cromel+ Copel S PtRh(l0)+ Pt PtRh(13)+ Pt PtRh(30)+ PtRh(6) 0 1700 1820 0 1400 1760 0 1400 1760 0 600 800 -200 100 100 -270 -270 600 1000 1000 1370 -270 400 400 3 -200 Minima
continuu

T.t.e.m.

Maxima maxima
intermitent

(mV) 6 42,922

4 600

5 760

20,869

76,358 54,807

4,721

66,470

18,612

21,006

13,814

12,509

PtRh(5%) IrRh(40%)-Ir -

PtRh(5) IrRh(40) + Ir 0 2000 2150 11,612

IrRh(5o%) Ir IrRh(60%) Ir

IrRh(50) + Ir -

2000

2140

12,224

IrRh(60) + Ir -

2000

2100

11,654

Tabelul 1.3. Continuare


0 WRo(5%) WRo(25%) WRo(3%) WRo(25%) Cromel FeAu(0,07) 1 2 WRo(5) + WRo(25) WRo(3) + WRo(25) Cromel + FeAu(0,07)-273 0 52,629 0 2300 2400 40,678 3 0 4 2300 5 2500 6 33,636

Termometru Digital Tensiunea termoelectromotare care apare in circuit poate fi masurata si cu un termometru digital. Senzorul de temperatura este un termocuplu. Acest aparat permite citirea temperaturii direct 0C, 0F sau K. Domeniul de masurare pentru termocuplul digital este 200-18000C (depinde de tipul termocuplului) iar domeniul de tensiuni de la 10-75 mV.

Fig.1.11.Termometru Digital

Pirometre cu radiatie Legile care stabilesc legatura dintre energia radiata si temperatura sunt legile radiatiei emise de Stefan-Boltzmann si Plank. Aceste legi arata ca un corp radiaza energie termica la orice temperatura si ca o crestere a temperaturii provoaca o crestere a energiei radiate. Dupa principiul lor de functionare pirometrele cu radiatie se impart in : pirometre cu radiatie totala avand la baza legea Stefan-Boltzmann, pirometre optice cu disparitia filamentului (cu radiatie partiala) bazate pe legea lui Plank si pirometre fotoelectrice. Pirometrele optice monocromatice cu disparitia filamentului sunt larg raspandite in practica industriala deoarece sunt simple, suficient de robuste si usor de manevrat. Schema de principiu a unui pirometru optic cu disparitia filamentului este prezentata in figura 1.12. El se compune dintr-o parte optica si una electrica. Partea optica se compune din: obiectivul 1, ocularul 2, filtrul 3, sticla absorbanta 4 si diafragma 5. Partea electrica este formata din lampa pirometrica 6, reostatul 7, aparatul de masura 8, becul 9 pentru iluminarea scalei aparatului de masura, scala 10, releul 11, bateriile uscate (de 1,5V) 12, butonul 13 pentru inchiderea circuitului electric al aparatului de masura si butonul 14 pentru alimentarea becului. Masurarea temperaturii se face prin compararea intensitatii radiatiei emise de corpul cercetat cu intensitatea radiatiei filamentului lampii pirometrice a carei incandescenta se regleaza cu ajutorul reostatului. Citirea temperaturii se efectueaza pe scala superioara a aparatului pana la temperatura de 1400oC. Peste aceasta valoare este necesar a se introduce intre obiectiv

si lampa pirometrica sticla absorbanta 4 pentru evitarea volatilizarii filamentului. In felul acesta se pot masura temperaturi pana la 2000oC. Temperatura unui corp care nu este negru, masurata cu pirometrul optic monocromatic, este totdeauna mai mica decat temperatura reala a corpului. Corectiile de temperatura ce se impun in asemenea cazuri se efectueaza cu relatia: treal =tind + t [ oC] , (1.9) unde: t este corectia de temperatura determinata din nomograma din figura 1.13, in care reprezinta coeficientul de absorbtie al corpului a carui temperatura se masoara si care se obtine din tabelul 1.4.

Fig.1.12. Schema unui pirometru cu radiatie partiala.

1.3. Mersul lucrarii Masurarea temperaturii cu ajutorul termometrelor de sticla cu lichid se efectueaza asupra mediului ambiant. Pentru masurarea temperaturii cu ajutorul termometrelor cu rezistenta, a pirometrelor termoelectrice si a pirometrelor cu radiatie cu disparitia partiala a filamentului, se foloseste instalatia din figura 1.14, a carei schema electrica este prezentata in figura 11.2. (Lucrarea 11). Dupa cuplarea instalatiei la reteaua de energie electrica cu ajutorul intrerupatoarelor 15 si 7, se efectueaza masurarea

temperaturii cu ajutorul termorezistentelor din Pt si Cu, pirometrului termoelectric din Pt-RhPt si a pirometrului cu radiatie partiala.

Fig.1.13. Nomograma pentru corectia temperaturii la pirometrul cu radiatie partiala.

1.4. Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Valorile citite se vor trece in tabelul 1.5, dupa ce in prealabil s-au indicat caracteristicile si clasa de precizie a aparatelor. Se va efectua de asemenea corectarea temperaturilor cu ajutorul relatiilor (1.8) si (1.9).

Tabelul 1.4. Coeficientii de absorbtie ai unor materiale la diferite temperaturi pentru =0,650

Materialul 0 Fier solid Fier lichid Cupru solid Cupru lichid Nichel Wolfram Wolfram Wolfram Carbon grafit Carbon grafit Carbon grafit Otel topit Oxid de cupru Oxid de cupru Oxid de fier Oxid de fier Oxid de nichel Oxid de nichel Al2O3 Al2O3 MgO MgO Portelan Samota

Temperatura [ oC] 1 1050 1530 1100 1000 2000 3400 1000 2000 3000 1000 1100 800 1200 800 1300 900 1700 900 1700 -

2 0,30 0,36 0,11 0,15 0,37 0,45 0,43 0,40 0,90 0,85 0,81 0,40 0,80 0,60 0,98 0,96 0,96 0,85 0,20 0,40 0,20 0,45 0,25 - 0,50 0,70 - 0,80

Valorile citite se vor trece in tabelul 1.5, dupa ce in prealabil s-au indicat caracteristicile si clasa de precizie a aparatelor. Se va efectua de asemenea corectarea temperaturilor cu ajutorul relatiilor (1.8) si (1.9).

Fig.1.14. Instalatia utilizata pentru masurarea temperaturii: 1- cuptor electric; 2- bare de silita; 3- termorezistente din Pt; 4- termocuplu Pt-RhPt; 5- termorezistenta din Cu; 6- logometru; 7- intrerupator alimentare curent continuu; 8panou; 9- tablou de comanda; 10- reostat; 11- intrerupator alimentare retea; 12- logometru; 13- voltmetru; 14milivoltmetru; 15- intrerupator alimentare bare de silita; 16- ampermetru.

Tabelul 1.5. Rezultatele masuratorilor

Caracteristici Aparatul Elementul sensibil Termometru de sticla cu lichid Termometre cu rezistenta 1 2 3 4 Hg Pt Pt Pt Cu min. max. Limita de masurare

Clasa de precizie

Temperatura citita corectata

Modul cum s-a facut corectia

Pirometru termoelectric Pirometru cu radiatie partiala

PtRhPt