Gastronomia ocupa un loc special in cultura tarilor asiatice, iar in cazul Japoniei bucataria a devenit in timp o arta care

se confunda practic cu istoria si civilizatia locurilor. Toata lumea a auzit cel putin in treacat de sushi, celebra mancare japoneza care combina orezul copt cu pestele bine rumenit, sau tofu, o carne bogata in proteine. Preparatele crude ocupa un loc esential in bucataria japoneza, in special pestele crud denumit sashimi, care este nelipsit de la orice masa care vrea sa respecte traditia seculara. Japonezii folosesc preponderent ton pentru sashimi, dar sardinele si scrumbia sunt de asemenea nelipsite din bucataria oricarui restaurant nipon datorita abundentei lor in apropierea tarmului si a pretului scazut. Pestii pot fi serviti atat fierti, dar si bine rumeniti la gratar sau preparati cu sare, otet si serviti in garnitura cu o meritata portie de orez. Desi interzisa de catre cutumele religioase pentru consum pana la jumatatea secolului al XIX-lea, fiind considerata nepotritiva pentru sanatate, carnea ocupa un loc special in bucataria japoneza. Taiata in bucatele mici si preparata cu sos din abundenta, aceasta este puternic aromata cu diverse condimente. Mai mult decat atat, carnea este pregatita in combinatie cu fructe, cum ar fi banana, migdalele sau ananasul, pentru a-i conferi acesteia un gust dulce acrisor. Japonezii nu folosesc orice fel de carne, iar vita ocupa un loc special in arta culinara din Tara Soarelui Rasare. Denumita Kobe dupa orasul cu acelasi nume din apropierea capitalei Tokyo, carnea este obtinuta de la animale crescute dupa modul traditional Kobe, care pune accent pe relaxarea si rasfatarea animalului. Din bucataria japoneza nu lipsesc supele, care sunt servite nu inaintea felului principal ci in acelasi timp cu acesta. Cea mai populara supa japoneza este miso, care se prepara din paste de soia, dar din meniuri nu lipsesc supele de taitei. Popor meticulos cand vine vorba de arta culinara, japonezii au depasit barierele gatitului propriu-zis si au construit o adevarata pasiune pentru aranjamentul mancarurilor in farfurie. Pe langa gust se pune un accent special pe efectul vizual determinat de armonia sau tensiunea dintre culorile si materialele obiectelor care insotesc felurile de mancare. Bento este forma de exprimare a acestei constructii culinare, suportul care completeaza bucataria traditionala japoneza prin asezarea cu bun gust a preparatelor. Aparut in secolul al XII-lea in perioada shogunatului Kamakura, Bento a devenit in zilele noastre un obiect indispensabil pentru consum atat in Japonia cat si in alte culturi care au imprumutat modelul. Realizat la inceput din lemn sau metal, Bento ajunge in prezent sa fie gasit sub

diferite forme realizat din plastic sau polystyren. Una dintre acestea forma, Shokado bento, reprezinta chiar modelul traditional japoneza de culoare neagra, care a inspirat design-ul ThinkPad-urilor IBM (in prezent Lenovo). Bento a ajuns chiar si subiect de film, regizorul belgian Pieter Dirkx realizand in 2010 scurt-metrajul Bento Monogatari , nominalizat la Festivalul de Film de la Cannes in 2011 la categoria Cinefondation.