P. 1
1_CRR_Electronist Aparate Si Echipamente de Automatizari

1_CRR_Electronist Aparate Si Echipamente de Automatizari

|Views: 127|Likes:
Published by Iancu Ciocioi

More info:

Published by: Iancu Ciocioi on Apr 05, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/25/2014

pdf

text

original

Sections

  • Modulul I
  • Modulul II
  • Modulul III
  • Modulul IV
  • Modulul V
  • Modulul VI

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului Program Phare TVET RO 0108.

01

CURRICULUM pentru clasa a XI-a
Şcoala de Arte şi Meserii
Domeniul: Electronică şi automatizări Specializarea: Electronist aparate şi echipamente de automatizări

- REVIZUIT-

februarie 2005

Lista autorilor: Dumitriu Lupan Nuşa - prof. Ing. Gr.I – Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui Ilie Mihaela - prof. ing.gr. I - Grup Şc.Ind. “Al. Ioan Cuza”, Bîrlad

Colectiv de revizuire:

Dumitriu Lupan Nuşa - prof. Ing. Gr.I – Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui Ilie Mihaela - prof. ing.gr. I - Grup Şc.Ind. “Al. Ioan Cuza”, Bîrlad Chivu Aurelian- prof. ing.gr. I - Grup Şc Ind. Energetic Craiova

Asistenţă UIP PHARE TVET RO 0108.03 Dr. ing. Roşu Dorin

2

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Anul de completare clasa a XI-a Aria curriculară Tehnologii Domeniul: Electronică şi automatizări Calificarea: Electronist pentru aparate şi echipamente de automatizări Cultură de specialitate şi instruire practică săptămânală Modulul I: Dispozitive electronice Modulul II: Circuite electronice digitale Total ore/an din care: Total ore/an din care : 377 ore 116 29 29 145 58 58 116 87

laborator tehnologic instruire practică laborator tehnologic instruire practică laborator tehnologic instruire practică

Modulul III: Total ore/an Elemente componente ale unui sistem de reglare din care: automată Total ore/an:13 ore/săptămână x 29 săptămâni = 377 ore Stagii de pregătire practică Modulul IV: Circuite electronice analogice Modulul V: Remedierea defectelor Total ore/an din care: Total ore/an din care:

240 ore laborator tehnologic instruire practică laborator tehnologic instruire practică 120 30 90 120 30 90 60

Practica de proiect

(în cadrul orelor de laborator tehnologic pentru M IV,V). Total ore/an: 30 ore/săptămână x 8 săptămâni/an= 240 ore Curriculum în dezvoltare locală Modulul VI: Măsurări specifice în instalaţii de automatizare 116 ore Total ore/an din care: laborator tehnologic instruire practică TOTAL 733 ore/an

116 58 -

Total ore/an: 4 ore/săptămână x 29 săptămâni =116 ore

3

2.ALCĂTUIREA MODULELOR
Unitatea de competenţe Competenţa
Dispozitive electronice Circuite electronice digitale Elemente componente ale unui sistem de reglare automată Circuite electronice Remedierea analogice defectelor Modulul CDL Măsurări specifice în instalaţii de automatizăre Verificare

Comunicare şi 3. Citeşte şi numeraţie utilizează documente 0,5 credite scrise în limbaj de specialitate. 4. Prelucrează şi interpretează grafic rezultatele obţinute pe o sarcină dată. Asigurarea 1. Aplică normele de calităţii calitate în domeniul 0,5 credite de activitate. 2. Utilizează metode standardizate de asigurare a calităţii. Igiena şi 1. Aplică legislaţia şi securitatea reglementările muncii privind securitatea şi 0,5 credite sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor. 2. Ia măsuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de muncă. Lucrul în 1. Identifică sarcinile echipă şi resursele necesare 0,5 credite pentru atingerea obiectivelor. 2. Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă. 3. Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor. Utilizarea 1. Identifică dispozitivelor dispozitivele electronice electronice discrete. discrete 2. Selectează 2 credite dispozitivele electronice discrete.

 3

 3

 3  3  3

 3  3

 3

 3

 3

 3

 3  3  3  3  3

 3  3  3  3  3

4

integrate 2. Implementează logice funcţii binare 2 credite simple cu circuite integrate logice 3. Verifică funcţionalitatea dispozitivelor electronice discrete. 4. Specifică mărimile automată caracteristice ale 2 credite traductoarelor 3. Realizează 2 credite oscilatoare. Verifică funcţionarea montajelor Utilizarea 1. Realizează electronice amplificatoare. dispozitive 2. Identifică circuite circuitelor integrate logice. Identifică elementele elementelor componente ale unui componente ale sistem de reglare unui sistem de automată reglare 2. Realizarea de 1. Realizează surse circuite stabilizate de electronice cu tensiune. Interconectează circuite integrate logice în montaje 4. discrete 3. Identifică aparatemăsurătorilor le de măsură şi specifice în control  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3 5  3  3 .Specifică mărimile caracteristice ale elementelor de execuţie 4. Determină funcţionalitatea dispozitivelor discrete într-un montaj 4 . Supraveghează funcţionarea unui sistem de reglare automată Executarea 1. Realizează circuite de impulsuri Utilizarea 1.Unitatea de competenţe Competenţa Dispozitive electronice Circuite electronice digitale Elemente componente ale unui sistem de reglare automată Circuite electronice Remedierea analogice defectelor Modulul CDL Măsurări specifice în instalaţii de automatizăre Verificare 3.

Identifică defectul după simptome 2. Întreţine starea de funcţionare a aparatelor de măsură şi control 1. Elimină defectul Dispozitive electronice Circuite electronice digitale Elemente componente ale unui sistem de reglare automată Circuite electronice Remedierea analogice defectelor Modulul CDL Măsurări specifice în instalaţii de automatizăre Verificare  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3 Remedierea defectelor în echipamente de automatizare 1 credit 6 .Unitatea de competenţe instalaţiile de automatizare 1 credit Competenţa 2. Utilizează aparatele de măsură şi control în efectuarea măsurătorilor 3. Stabileşte modulul sau blocul funcţional defect 3.

prin unităţile de competenţă tehnice generale. calificarea Electronist aparate şi echipamente automatizări corespunzătoare nivelului doi din cadrul Sistemului Naţional de Calificări Profesionale. utilizarea dispozitivelor electronice discrete. • Curriculum parcurs de elevi in clasele a IX-a si a X-a. respectiv asupra disponibilităţilor sale. De asemenea curriculum calificarii Electronist aparate şi echipamente de automatizări sa elaborat ţinand cont şi de: • Competenţele dobândite de absolvenţii nivelului I de calificare in domeniul Electronică şi Automatizări. elevii vor trebui pregătiţi pentru a evolua în situaţii adaptative complexe. 3106 din 22. datorită structurii sale elastice. În elaborarea strategiei didactice.  Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.  Elevii învaţă cel mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile noi şi a le asocia cu “cunoştinţele vechi”. Ei învaţă în moduri diferite. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere:  Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat prin: ⇒ gradarea sarcinilor de la uşor la dificil pe fişele de lucru.2004 şi aprobat prin OMECT nr.02. Prin natura activităţilor de învăţare. Noii angajaţi vor putea desfăşura sarcini de rutină şi predictibile. • modulul poate încorpora. • Planul cadru de învăţământ pentru Şcoala de Arte şi Meserii – an de completare. în orice moment al procesului educativ. deşi unii dintre aceştia ar putea alege să îşi găsească un loc de muncă.3. cu viteză diferită şi din experienţe diferite. Abordarea modulară va oferi următoarele avantaje: • orientarea asupra celui care învaţă. Procesul de predare învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. Unităţile de competenţă tehnice din cadrul programului de la nivelul doi îl vor înzestra pe elev cu o gamă mai largă de abilităţi practice şi creative. cât şi în plan vertical. elevii se vor familiariza cu: asigurarea calităţii în domeniul de activitate. urmând să le pună mai bine în valoare.  Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare. folosind un limbaj specializat. profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:  Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor. elevii vor dobândi suficiente abilităţi şi cunoştinţe care le vor permite să continue pregătirea la nivelul trei. în care nici din punct de vedere profesional nu există răspunsuri "unice" sau "cele mai bune". Parcurgerea conţinuturilor şi adecvarea strategiilor didactice vor viza şi formarea capacităţii de analiză a nivelului de competenţe dobândite prin învăţare. 7 . specific domeniului electronică şi automatizări. în scopul orientării spre o anumită carieră profesională şi dezvoltarea capacităţii de comunicare. noi mijloace sau resurse didactice.01. Şcoala de Arte şi Meserii (SAM). Prin programul de la nivelul doi. Proiectarea curriculară s-a realizat pe baza unităţilor de competenţă din Standardul de Pregătire Profesională validat conform OMECT nr. 3257 din 19. realizarea de circuite electronice cu dispozitive electronice discrete şi realizarea montajelor electronice cu circuite integrate.NOTĂ DE PREZENTARE Modululele din prezenta curriculă se studiază pe parcursul clasei a XI-a.2004. • oferă deschidere maximă atât în plan orizontal. • permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi informale. Şcoala de Arte şi Meserii.  Elevii au stiluri unice de învăţare. La nivelul doi. domeniul Electronică şi automatizări.

evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. deoarece elevii mai buni le interpretează într-un mod mai solicitant.  Vizite la expoziţii tehnice şi agenţi economici din domeniul de pregătire Plecând de la principiul incluziunii (şcoala primeşte orice copil în sistem. joc de rol. ⇒ prezentarea temelor în mai multe moduri (raport. asigură orice susţinere necesară ca fiind un drept şi acceptă că fiecare copil este diferit). precum şi a sprijinului suplimentar de care elevul are nevoie. prin aplicarea instrumentelor de evaluare continuă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională (probe scrise. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregătire Profesională. dar numai în limitele orarului şcolar. este esenţială transmiterea unui feedback clar şi constructiv. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. ⇒ fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi.  Prezentarea temelor în mai multe moduri (raport. se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile. adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi de comportament (utilizarea de programe individualizate. în funcţie de abilităţi. practic). ⇒ utilizarea verificării de către un coleg sau de către îndrumător.  Diferenţierea cunoştinţelor elevilor prin: ⇒ abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv. învăţământ obligatoriu şi an de completare. O competenţă se evaluează o singură dată. Acesta trebuie să includă discuţii cu elevul în legătură cu motivele care au dus la insucces şi identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare. profesorul trebuie să adapteze strategiile de predare la stilurile de învăţare ale elevilor (auditiv. utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare. probe practice).⇒ fixarea unor sarcini deschise.  Utilizarea calculatorului pentru obţinerea de informaţii şi utilizarea unor softuri educaţionale specifice domeniului. Pe parcursul modulului se realizează evaluare continuă. 8 . iar la şfârşitul lui se realizează evaluare sumativă pentru verificarea atingerii competenţelor. În scopul invăţării centrate pe elev . discuţie. La încheierea cu succes a unei evaluări. Rezultatele evaluării continue vor fi consemnate în foaia matricolă a elevului. este suficient un feedback de felicitare. simulare).  Fixarea unor sarcini deschise. grafic). vizual. aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mici progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori). practic) şi să diferenţieze sarcinile şi timpul alocat rezolvării lor prin:  Gradarea sarcinilor de la simplu la complex utilizand fişe de lucru. Pentru recuperare se poate propune o perioadă de către evaluator sau de către elev. învăţare prin cooperare. vizual. Dobândirea competenţelor pentru nivelul doi de calificare se va certifica pe baza rezultatelor obţinute în urma aplicării instrumentelor de evaluare a competenţelor. probe orale. ⇒ formarea unor grupe de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc.  Utilizarea unor metode active-interactive (învăţare prin descoperire.  Diferenţierea răspunsului prin: ⇒ utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi stabili obiective. pe care elevii să le abordeze la niveluri diferite.  Fixarea de sarcini diferenţiate pentru indivizi sau grupuri diferite. În cazul unei încercări nereuşite. discuţie sau grafic). alături de rezultatele de la celelalte discipline de cultură de specialitate şi de la disciplinele de cultură generală. Reevaluarea trebuie să utilizeze acelaşi instrument. Pentru fiecare modul se evaluează numai competenţele corespunzătoare. în funcţie de abilităţi. învăţare problematizată. Foaia matricolă va atesta absolvirea celor 3 (trei) ani ai Şcolii de Arte şi Meserii. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate. pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au nevoie. deşi locul de desfăşuare a evaluării poate fi modificat.

Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul  Utilizarea dispozitivelor electronice discrete III. marcaj. • Simbol. CC. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). PREZENTAREA MODULELOR CULTURĂ DE SPECIALITATE ŞI INSTRUIRE PRACTICĂ SĂPTĂMÂNALĂ Modulul I Dispozitive electronice I. • Simbol.  Triacul • Structură internă şi principiu de funcţionare. aria curriculară Tehnologii şi are alocate 116 ore din care 58 ore de instruire practică care se vor desfăşura pe parcursul întregului an şcolar şi 29 ore de laborator tehnologic. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor: Unitate de competenţă Utilizarea dispozitivelor electronice Competenţe Identifică dispozitivele electronice discrete Conţinuturi tematice  Tranzistorul bipolar • Structură internă şi principiu de funcţionare. • Simbol. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în standardele de pregătire profesională. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). • Simbol. marcaj. documente care stau la baza Sistemului Naţional de Calificări Profesionale. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). • Simbol. TEC-MOS ) • Structură internă şi principiu de funcţionare. marcaj.  Diacul • Structură internă şi principiu de funcţionare.4. • Tipuri de conexiuni: SC. GC. • Tipuri de conexiuni: EC. 9 .curriculum diferenţiat al culturii de specialitate. BC. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). marcaj. DC.  Tiristorul • Structură internă şi principiu de funcţionare. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). Notă introductivă Modulul « Dispozitive electronice » face parte din CD . marcaj.  Tranzistoare cu efect de câmp ( TEC-J. II.

dependenţa de temperatură a parametrilor tranzistorului. • modificarea parametrilor electrici. • Valori limită ale parametrilor diacului. punct static de Verifică funcţionalitatea funcţionare. dispozitivelor • Regimuri de funcţionare.  Defecte ale dispozitivelor electronice discrete: • străpungerea joncţiunii. • Circuite de polarizare.  Tiristorul • Parametri specifici. 10 .  Triacul • Caracteristica I= f (U). dispozitivelor • Circuite echivalente.  Măsurarea parametrilor dispozitivelor electronice discrete. • Dreaptă de sarcină statică.  Tiristorul • Caracteristica I= f (U). • Dreaptă de sarcină statică. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare: Modulul « Dispozitive electronice » poate fi parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe teoretice şi abilităţi practice pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale însuşirii lor. Determină  Tranzistorul bipolar funcţionalitatea • Tipuri de conexiuni. • Caracteristici statice.  Diacul • Caracteristica I= f (U). • Valori limită ale parametrilor tranzistorului. IV. un montaj • Caracteristici statice. electronice discrete  Tranzistoare cu efect de câmp ( TEC-J. • Valori limită ale parametrilor triacului. TEC-MOS ) • Parametri specifici.  Tranzistoare cu efect de câmp ( TEC-J. TEC-MOS ) • Tipuri de conexiune.  Diacul • Parametri specifici. • întreruperea joncţiunilor..  Triacul • Parametri specifici. • Valori limită ale parametrilor tiristorului. electronice discrete într• Circuite de polarizare. • Valori limită ale parametrilor tranzistorului.Unitate de competenţă Competenţe Selectează dispozitive electronice discrete Conţinuturi tematice  Tranzistorul bipolar • Parametri specifici. • Regimuri de funcţionare.

11 . • Dependenţa de temperatură a parametrilor tranzistorului. Probele orale propuse: prezentări orale. Sugestii metodologice: Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 116 ore . întreruperea joncţiunii. • Măsurări de parametri. • Caracteristici statice. întrebări cu răspuns extins. V. evaluarea s-a încheiat cu succes. întrebări cu alegere multiplă. curenţi. corectitudinea verificării precum şi referate ale lucrării de laborator. • Tipuri de conexiuni: EC. • Dreaptă de sarcină statică. în ordine cronologică. cu respectarea legislaţiei în vigoare. • Tipuri de conexiuni. CC. puteri. • Regimuri de funcţionare. • Circuite de polarizare. Conţinuturile ce urmează a fi parcurse. BC. Ca instrumente de evaluare se pot elabora fişe de observare sistematică în care să se precizeze tipurile de componente electronice verificate. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele. • Parametri specifici. • Circuite echivalente. susţinute de desfăşurare de activităţi practice de măsurare a parametrilor de catalog ai componentelor electronice. utilizarea corespunzătoare a bibliografiei. integrator. Probele scrise pot fi: rezolvări de probleme în care se va solicita elevilor recunoaşterea componentelor după simbol. pe grupe de elevi. modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport • portofoliul. materialelor şi echipamentelor. • Valori limită ale parametrilor tranzistorului. • Simbol. – ului. • Simbol. dotate corespunzător. • fişe de autoevaluare • fişe cu întrebări tip grilă. sunt prezentate mai jos: Tema 1: Tranzistorul bipolar • Structură internă şi principiu de funcţionare. Tema 2: Tranzistorul cu efect de câmp ( TEC-J. întrebări de completare • fişe de lucru Lista de verificare nu presupune decât bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. complex. recunoaşterea tipului de conexiune în care lucrează şi calcularea P. • Defecte: străpungerea joncţiunii.prin care se evaluează metodele de lucru. TEC-MOS ) • Principiul de funcţionare. punct static de funcţionare. modificarea parametrilor electrici.F.Ca instrumente de evaluare se pot folosi: • interviul • proiectul sau miniproiectul . Probele practice pot fi lucrări de laborator. ca instrument de evaluare flexibil. marcaj.S. parametrii verificaţi. • Parametri specifici: tensiuni. ca o modalitate de înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor. defalcate după cum urmează: 29 ore – instruire teoretică (1 oră/ săptămână ) 29 ore – laborator tehnologic (1 oră/ săptămână ) 58 ore – instruire practică (2 ore / săptămână ) Instruirea practică se va desfăşura în spaţii special amenajate. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). acurateţea tehnică. marcaj. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ).

tiristor. triac. 4. Lucrări practice de verificare a componentelor: tranzistor bipolar. marcaj. Lucrări practice de polarizare a tranzistoarelor cu efect de câmp. marcaj. • Caracteristica I= f (U). • Caracteristica I= f (U). diac. • Parametri specifici. • Valori limită ale parametrilor tiristorului. tranzistorului cu efect de câmp. • Simbol. Recomandări pentru lucrări de laborator 1. • Defecte: străpungerea joncţiunii. întreruperea joncţiunii. tranzistor cu efect de câmp. 2. Tema 5: Diacul • Principiul de funcţionare. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). • Regimuri de funcţionare. • Caracteristici statice. • Defecte: străpungerea joncţiunii. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). Lucrări practice de identificare a defectelor componentelor: tranzistor bipolar. marcaj. tranzistor cu efect de câmp. Recomandări pentru aplicaţii practice 1.• Valori limită ale parametrilor tranzistorului. diac. Ridicarea caracteristicilor curent – tensiune ale dispozitivelor electronice. tiristorului. • Valori limită ale parametrilor triacului. • Parametri specifici. 12 . 5. Măsurarea parametrilor specifici ai tranzistorului bipolar. Lucrări practice de polarizare a tranzistoarelor bipolare. triac. triacului şi diacului. tiristor. Utilizarea cataloagelor pentru selectarea componentelor electronice. 2. • Defecte: străpungerea joncţiunii. Tema 3: Tiristorul • Structură internă şi principiu de funcţionare. triac. modificarea parametrilor electrici. • Defecte: străpungerea joncţiunii. întreruperea joncţiunii. • Simbol. • Circuite de polarizare. • Dreaptă de sarcină statică. • Valori limită ale parametrilor diacului. • Parametri specifici. tiristor. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). întreruperea joncţiunii. modificarea parametrilor electrici. • Caracteristica I= f (U). tranzistor cu efect de câmp. modificarea parametrilor electrici. 3. Tema 4: Triacul • Principiul de funcţionare. Lucrări practice de identificare a componentelor: tranzistor bipolar. • Simbol. 3. întreruperea joncţiunii. diac. modificarea parametrilor electrici.

13 .

NU. NU. SAU. SAU. pe întreaga durată a anului şcolar (cu excepţia săptămânilor de instruire practică comasată ). dublă negare. Codificatoare. teorema lui De Morgan) Implementează funcţii binare simple cu circuite integrate logice. idempotenţa. Acest modul va fi predat în clasa a XI-a a Şcolii de Arte şi Meserii şi cuprinde un număr total de 145 de ore care se parcurg în mod constant. tPLH). Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul  Utilizarea circuitelor integrate logice. III. Notă introductivă: Programa este menită să dezvolte abilităţi. forme canonice). nefiind condiţionat sau dependent de celelalte module din curriculum: Repartizarea orelor pe forme de activitate este următoarea: Total ore / an 145 din care: laborator tehnologic 58 instruire practică 58 II. SAU EXCLUSIV). tPHL. IIH. IIL. ŞI-NU. Multiplexoare. distributivitatea. ŞI-NU. Funcţii logice: ŞI. SAU EXCLUSIV. absorbţia. Forme de reprezentare a funcţiilor logice (tabel de adevăr. SAU-NU. SAU-NU. • • Conţinuturi tematice Porţi logice (ŞI. regulile lui unu şi zero. • • • • • • • • • 14 . VIL. asociativitatea. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor: Modulul Circuite electronice digitale este construit pe baza unităţii de competenţă tehnică generală Utilizarea circuitelor integrate logice conform tabelului următor: Unităţi de competenţă Utilizarea circuitelor integrate logice Competenţe Identifică circuite integrate logice. Parametrii circuitelor integrate logice (VIH. pentru a se putea adapta la tehnologiile şi la practicile de muncă în schimbare. Axiomele şi teoremele algebrei Boole (comutativitatea. Dobândirea acestor abilităţi este esenţială în pregătirea pentru ocuparea unui loc de muncă.Modulul II Circuite electronice digitale I. Demultiplexoare Comparatoare Date de catalog. Decodificatoare.

exerciţii de citire a inscripţionărilor de pe capsulele circuitelor integrate logice. Utilizarea cataloagelor de circuite integrate logice pentru identificarea terminalelor. se recomandă utilizarea următoarelor metode: • probe orale: prezentări orale. Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă. Măsurarea nivelurilor de tensiune în punctele de măsură stabilite. • probe scrise: itemi de asociere. exerciţii de citire a foilor de catalog. activităţile de învăţare . multiplexoare şi demultiplexoare). de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor. exerciţii de scriere a funcţiilor logice sub formă de tabel de adevăr şi forme canonice. întrebări cu răspuns scurt. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. vizite de documentare la agenţii economici. a competenţelor prevăzute. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat. Sugestii metodologice: Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. V. rezolvare de exerciţii de simplificare a funcţiilor logice.Unităţi de competenţă Competenţe Interconectează circuite integrate logice în montaje • • • • Verifică funcţionarea montajelor • • • Conţinuturi tematice Tipuri de circuite integrate logice (porţi logice. Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi. studii de caz. competenţele determină conţinuturile tematice. descrieri. 15 . afectivi şi performativi). decodificatoare. scurtcircuite). de montaj. întrebări de tipul adevăratfals. proiect de implementare a unor funcţii binare simple cu circuite integrate logice. exerciţii de realizare a schemelor electrice corespunzătoare funcţiei logice folosind simboluri. documentarea cu ajutorul Internetului. Remedierea eventualelor defecte în montaje cu circuite integrate logice (de componente. IV. Interpretarea rezultatelor măsurărilor. 3 şi 4 variabile). întrebări cu răspuns structurat. Montaje pentru implementarea unor funcţii logice (funcţii de 2. etapele verificării funcţionalităţii montajului şi remedierii defectelor.predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ. decodificatoare. vizionări de materiale înregistrate pe casete video şi CD-uri. multiplexoare şi demultiplexoare).învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. interactiv şi centrat pe elev. practic) aplicând iniţial chestionare sociometrice şi să folosească teoria inteligenţelor multiple. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare Procesul de predare . întreruperi. întrebări tip grilă. Pentru atingerea competenţelor dorite. profesorul trebuie să cunoască stilurile de învăţare ale elevilor (auditiv. vizual. teste de evaluare etc. în funcţie de dificultatea acesteia. Realizarea montajelor cu circuite integrate logice (cu porţi logice. pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice: referate interdisciplinare. cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare. proprii grupului instruit. proiecte. • instrumente de evaluare: fişe de observare sistematică prin care se urmăresc etapele realizării montajului. iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite. Pentru aplicarea metodei de învăţare centrată pe elev. itemi de completare. prezentare orală pregătită sub forma unei adresări sau unei opinii.

1.funcţia logică îndeplinită. zecimal – BCD. Minimizarea funcţiilor logice.3. NU. Sisteme de numeraţie: zecimal.3. simbol.1. 3. SAU. Tema 3: Porţi logice 3. 2. 3.4.3. tabela de adevăr. hexazecimal. binar.2.Date de catalog. Funcţii logice.3. Identificarea circuitelor integrate digitale după aspect fizic şi simbol. Tema 6: Comparatoare 6. coduri numerice 1.2. Conducerea şcolii va identifica surse financiare pentru dotarea acestora. Proprietăţile algebrei Boole. Aplicaţii cu circuite integrate logice Tema 4: Codificatoare. Recomandăm în continuare conţinuturile ce urmează a fi parcurse în ordine cronologică: Tema 1: Sisteme de numeraţie.2. 1. Date de catalog.Date de catalog. Sinteza funcţiilor logice cu porţi logice.2.Definiţie. 3. demultiplexoare 5.5. Tipuri de porţi logice . simbol.4. Recomandări pentru aplicaţii practice: 16 - . CMOS) – parametri limită. binar-zecimal ( BCD). 5.1. 6. SAU EXCLUSIV (simbol.Utilizări.ŞI.2. fără de care nu este posibilă atingerea competenţelor menţionate în programă. Verificarea funcţionării montajelor cu circuite integrate logice (codificatoare.2. decodificatoare.Definiţie. demultiplexoare şi comparatoare). tabela de adevăr.Date de catalog. decodificatoare 4. SAU-NU. Familii de circuite logice (TTL. tabela de adevăr). 1. conform criteriilor de performanţă din SPP. 5.Utilizări. 4. Forme de exprimare a funcţiilor logice. Tema 5: Multiplexoare.1. 6. ŞI-NU. 2.Utilizări. utilizarea cataloagelor 4. 2.Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice şi ateliere cu o bună dotare materială. Recomandări pentru lucrări de laborator: 1. Coduri numerice Tema 2: Elemente de algebră Boole 2. Conversia zecimal – binar. 2. 3. simbol. Evaluarea cantitativă a parametrilor specifici ai circuitelor integrate digitale. tabela de adevăr. 4.Definiţie. Verificarea funcţionării porţilor logice.1.1.3. 3. multiplexoare.3.

1.utilizarea soclurilor. 4. scurtcircuite). 17 . de montaj. 5. întreruperi.după aspect fizic şi marcare. Lucrări practice de identificare şi remediere a defectelor în montaje cu circuite integrate digitale (defecte: de componente. Lucrări practice de montare / demontare a circuitelor integrate digitale. Lucrări practice de utilizare a circuitelor integrate digitale în montaje. Lucrări practice de organizare şi gestionare a unei magazii de circuite integrate. 3. 2. Lucrări practice de identificare a circuitelor integrate digitale în montaje.

R.A. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL :  Utilizarea elementelor componente ale unui sistem de reglare automată II. locul şi rolul regulatorului într-un S.R..A. . în scopul orientării spre o anumită carieră profesională şi dezvoltarea capacităţii de comunicare. în vederea obţinerii calificării Electronist aparate şi echipamente de automatizări. Şcoala de Arte şi de Meserii.R. corespunzătoare nivelului II din cadrul Sistemului Naţional de Calificări Profesionale. prin unităţile de competenţă tehnice specializate. automatizări. elevii se vor familiariza cu: rolul şi obiectul unui S. rolul şi locul unui element de execuţie în sistemele automate. I. rolul şi locul unui traductor în sistemele automate. Notă introductivă: Modulul « Sisteme de reglare automată » se studiază pe parcursul clasei a XI-a.A. mărimile caracteristice ale traductoarelor şi elementelor de execuţie. schema bloc a unui S. studierea documentaţiei tehnice specifice pentru asigurarea funcţionarii unui sistem de reglare automată Parcurgerea conţinuturilor modulului « Sisteme de reglare automată » şi adecvarea strategiilor didactice vor viza şi formarea capacităţii de analiză a nivelului de competenţe dobândite prin învăţare. La nivelul II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR: 18 .. folosind un limbaj specializat. specific domeniului electronică.Modulul III Elemente componente ale unui sistem de reglare automată I. automatizări. regimuri de funcţionare ale unui S.R. domeniul Electronică.A.

Regimul staţionar .A.caracteristica statică .R.rampă unitară Regimuri de funcţionare ale unui S. Principalele tipuri de semnale utilizate în automatică : . Mărimi de intrare/ieşire specifice elementelor componente ale S.treaptă unitară .A.elemente sensibile . Rolul elementelor componente : .R. la variaţia mărimii de intrare.traductoarul Descrierea funcţionării după schema bloc.domeniul de măsurare Clasificarea traductoarelor Părţi componente constructive ale traductoarelor .instalaţia tehnologică .A.    Descrie caracteristicile traductoarelor     Schema bloc a unui S.R.Unităţi de competenţă Utilizarea elementelor componente ale unui sistem de reglare automată Competenţe Identifică elementele componente ale unui sistem de reglare automată Conţinuturi tematice  Rolul şi obiectul unui S.natura fizică a mărimilor de intrare şi ieşire .  Clasificarea S.Performanţe tranzitorii Rolul şi locul unui traductor în sistemele automate Mărimile caracteristice ale traductoarelor: .Regimul tranzitoriu  Performanţele unui S. .regulatorul automat .A. .sensibilitatea .puterea consumată .R.elementtul de execuţie .R.R. .adaptoare 19 .elementul de comparaţie .A.Performanţe staţionare .A.

a competenţelor prevăzute.proporţional integral (PI) . . descrieri. . întrebări tip grilă sau proiecte simple. Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi.4 Supraveghează funcţionarea unui sistem de reglare automată III.proporţional integral derivativ (PID)  Răspunsul regulatoarelor la semnal treaptă. afectivi şi performativi). cu întrebări de tipul adevărat-fals. 20 . se recomandă utilizarea următoarelor metode: • probe orale: prezentări orale.pneumatice. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE: Modulul « Sisteme de reglare automată » este un ansamblu care poate fi parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi precise pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale însuşirii. • probe scrise: fişe de evaluare cu itemi de completare.  Legi de reglare.electrice.11.Unităţi de competenţă Competenţe Descrie caracteristicile elementelor de execuţie Conţinuturi tematice  Rolul şi locul unui element de execuţie în sistemele automate  Părţi componente constructive ale elementelor de execuţie: .motoare de execuţie (servomotoare) . prezentare orală pregătită sub forma unei adresări sau unei opinii.  Părţile componente ale regulatoarelor automate.electromagneţi . întrebări cu răspuns scurt.hidraulice.proporţional (P) .mixte electro hidraulice electro pneumatice  Locul şi rolul regulatorului într-un S.  Modul de utilizare a diferitelor tipuri constructive de elemente de execuţie  Acţionarea electrică a elementelor de execuţie . 59.motoare electrice  Elemente de semnalizare acustică şi optică. . studii de caz.organe de execuţie  Tipuri constructive de elemente de execuţie: .A.R.  Studierea documentaţiei tehnice specifice pentru asigurarea funcţionarii unui sistem de reglare automată. întrebări cu răspuns structurat.proporţional derivativ (PD) .  Tipuri de regulatoare electronice liniare realizate cu amplificatoare operaţionale: .

• Proiectul prin care se evaluează metodele de lucru. Evaluarea poate fi asociată cu autoevaluarea şi coevaluarea. grupate pe teme.R. modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. . . TEMA NR. atitudinilor faţă de o sarcină dată.A. materialelor şi echipametelor. • instrumente de evaluare: fişe de observare sistematică. evaluarea s-a încheiat cu succes.Mărimi de intrare/ieşire. SUGESTII METODOLOGICE: Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 116 ore .Regimul staţionar. TEMA NR. • Portofoliul care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor.3 Performaţele unui S. Se recomandă parcurgerea conţinuturilor. utilizarea corespunzătoare a bibliografiei. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele. • Investigaţia. acurateţea tehnică. supravegherea unui sistem de reglare automată.Regimul tranzitoriu. Autoevaluarea urmăreşte ca elevii să devină capabili să-şi verifice fişele de lucru şi să conştientizeze că o bună pregatire profesională îi va avantaja în realizarea sarcinilor. defalcate după cum urmează: Total ore / an 116 Din care ore de: teorie 29 laborator tehnologic instruire practică 87 Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme.R. noţiuni generale: . realizarea unor machete funcţionale. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit.A.R. activităţile extraşcolare etc. .Rolul şi obiectul unui S. Evaluarea continuă este condiţionată de precizările conţinute de criteriile de performanţă şi de probele de evaluare introduse în standarul de pregătire profesională.R. capacităţilor.performanţe staţionare .2 Regimurile de funcţionare ale unui S. Fişa de verificare nu presupune decât bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. comunicării. Instruirea practică se va desfăşura în spaţii special amenajate. dotate corespunzător.A.: .Rolul blocurilor componente : . . proprii grupului instruit.performanţe tranzitorii 21 . • Autoevaluarea prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele educaţionale şi îşi poate impune un program propriu de învăţare.A.Tipuri de S. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi formare a deprinderilor.• probe practice: reglări de parametri.Descrierea funcţionării după schema bloc.A. . Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: • Observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. IV. pe grupe de elevi.Schema bloc a unui S. în următoarea succesiune: TEMA NR. . cu respectarea legislaţiei în vigoare. precum şi asupra numărului de ore de instruire practică în funcţie de dificultatea temei.1 Sisteme de reglare automată.R.

Realizarea unei machete funcţionale cu bimetal şi releu. Părţi componente constructive ale traductoarelor. 10. Realizarea legii de reglare D pentru procese lente. I. Regulatoare: . 8.c. TEMA NR.Elemente de semnalizare optică. Simularea funcţiilor P. Reglarea turaţiei unui motor asincron. . Simularea reglării P. . Acţionarea electrică a elementelor de execuţie.4 TEMA NR. Semnal rampă unitară. . Supravegherea unui sistem de reglare industrială. 9. 22 . I. Traductoare: Rolul şi locul unui traductor în sistemele automate. . Utilizarea diferitelor tipuri constructive de elemente de execuţie.A. Realizarea legii de reglare I pentru procese lente. Părţi componente constructive ale elementelor de execuţie.Locul şi rolul regulatorului în sistemele automate. TEMA NR 6. 7.Tipuri de regulatoare.7 Aparate auxiliare utilizate în automatizări: . Realizarea legii de reglare P pentru procese lente.TEMA NR. Elemente de execuţie: Rolul şi locul unui element de execuţie în sistemele automate. D cu amplificatoare operaţionale.5 - Tipuri de semnale utilizate la stuudiul S. Tipuri constructive de elemente de execuţie.Răspunsul regulatoarelor la semnal treaptă. Teme propuse pentru lucrări de instruire practică 1. 5. Realizarea unei machete funcţionale pentru ilustrarea funcţionării limitatoarelor de cursă. 4. 6.R. Clasificarea traductoarelor. Semnal treaptă unitară. 2. Mărimile caracteristice ale traductoarelor. D cu componente discrete de circuit. 3.Elemente de semnalizare acustică. Reglarea turaţiei unui motor de c.Noţiuni generale.

23 .

Realizare practică. 30 sunt de laborator tehnologic. Amplificatoare 1. 3. 24 . Amplificator de semnal mic (conexiune EC). Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul  Utilizarea circuitelor electronice de putere. folosite pentru îndrumarea în scopul elaborării unui proiect. Din cele 120 ore. II. AO neinversor – schema electrică şi amplificarea. Schema electrică şi funcţionare.schema electrică şi funcţionarea. Amplificatoare operaţionale: AO inversor – schema electrică şi amplificarea. Schema electrică şi funcţionare. Stabilizatoare: Schema bloc. Acest modul va fi predat în clasa a XI a a Şcolii de Arte şi Meserii. cu tranzistoare complementare . Amplificator de putere: cu tranzistoare identice .schema electrică şi funcţionarea. cuprinde un număr total de 120 de ore şi se va parcurge în patru săptămâni de instruire practică comasată. Stabilizatoare cu compensare: serie. care va constitui instrument de evaluare în vederea certificării competenţelor obţinute în urma parcurgerii programului de la nivelul II. Stabilizatoare cu reacţie. III. 2. Realizare practică. Verificarea funcţionalităţii montajului. derivaţie.STAGII DE PREGĂTIRE PRACTICĂ Modulul IV Circuite electronice analogice I. Schema electrică şi funcţionare. Filtre de netezire. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor Unitate de competenţă Realizarea circuitelor cu dispozitive electronice discrete Competenţe Realizează surse stabilizate de tensiune    • • •  Realizează amplificatoare • •  • • Conţinuturi tematice Schema bloc a unei surse stabilizate de tensiune Redresoare. Notă introductivă: În conceperea programei pentru modulul Circuite electronice analogice s-a avut în vedere necesitatea ca elevii să dobândească un set de competenţe tehnice specializate care să le ofere posibilitatea de a activa într-un domeniu în care componentele şi sistemele electronice au căpătat un rol foarte important . Verificarea funcţionalităţii montajului.

Oscilatoare RC – scheme funcţionale. 6. exerciţii de citire a inscripţionărilor de pe capsulele circuitelor integrate logice. Fişa de verificare nu presupune decât bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini.schema electrică funcţională. Circuite basculante: Circuite basculante astabile . Verificarea funcţionalităţii montajului. Realizare practică. • probe scrise: fişe de evaluare cu itemi de completare. Realizare practică. întrebări cu răspuns structurat.schema electrică funcţională. studii de caz. condiţia de integrare. Circuite basculante bistabile . prezentare orală pregătită sub forma unei adresări sau unei opinii. evaluarea s-a încheiat cu succes. întrebări cu răspuns scurt. Limitatoare serie: cu un prag de limitare şi cu două praguri de limitare . Circuite de limitare. Circuite de impulsuri Circuite RC: de derivare . exerciţii de citire a foilor de catalog.schema electrică funcţională. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele. Oscilatoare cu cuarţ: proprietăţile cristalului de cuarţ. Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi. oscilatorul Colpitts cu cuarţ schema electrică. condiţia de derivare. Limitatoare derivaţie: cu un prag de limitare şi cu două praguri de limitare . Oscilatoare LC în trei puncte: scheme funcţionale.schema electrică. 7. descrieri.schema electrică. Circuite basculante monostabile . afectivi şi performativi). frecvenţa de oscilaţie. 5.schemă electrică şi funcţionarea. • instrumente de evaluare: fişe de observare sistematică prin care se urmăresc etapele realizării montajului şi verificării funcţionalităţii lui. a competenţelor prevăzute. 25 . se recomandă utilizarea următoarelor metode: • probe orale: prezentări orale. Verificarea funcţionalităţii montajului.schemă electrică şi funcţionarea. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare: Modulul « Circuite electronice analogice » este un ansamblu care poate fi parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi precise pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale însuşirii. forma de undă a tensiunii de ieşire. de integrare . forma de undă a tensiunii de ieşire.Unitate de competenţă Competenţe Realizează oscilatoare Conţinuturi tematice Oscilatoare 4. întrebări tip grilă sau proiecte simple. cu întrebări de tipul adevărat-fals. • probe practice: montaje electronice. Realizează circuite de impulsuri  • •  • •  • • •  IV.

schema electrică şi amplificarea Tema 3: Oscilatoare 10. 8. frecvenţa de oscilaţie. Amplificator de semnal mic (conexiune EC). • Factorii de stabilizare.schemă electrică şi funcţionarea. Oscilatoare cu cuarţ: proprietăţile cristalului de cuarţ. presupune: . de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor. O variantă posibilă de dezvoltare logică a conţinuturilor se poate prezenta astfel: Tema 1: Schema bloc a unei surse stabilizate de tensiune  Redresoare.transpunerea proiectului în activităţi de învăţare concretă .  Filtre de netezire. conform criteriilor de performanţă din SPP. condiţia de derivare. 9. inversor . Conducerea şcolii va identifica surse financiare pentru dotarea acestora. proprii grupului instruit.schema electrică şi amplificarea • A.schema electrică şi funcţionarea.V. privit global.. . • cu tranzistoare complementare . forma de undă a tensiunii de ieşire.schema electrică. condiţia de integrare. neinversor . Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice şi ateliere cu o bună dotare materială. Tema 4: Circuite de impulsuri  Circuite RC: • de derivare . 26 .schema electrică. . Amplificator de putere: • cu tranzistoare identice .  Oscilatoare RC .O. fără de care nu este posibilă atingerea competenţelor menţionate în programă. 11.  Circuite de limitare. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. Oscilatoare LC în trei puncte: scheme de principiu. la nivelul clasei.schema electrică şi funcţionarea. • Stabilizatoare cu reacţie.O.oscilatorul Colpitts cu cuarţ . în funcţie de dificultatea acesteia. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit.  Stabilizatoare: • Schema bloc.schema electrică. • Stabilizatoare cu compensare: serie. Acolo unde este posibil instruirea se poate realiza şi în ateliere ale agenţilor economici. Sugestii metodologice Procesul de formare/ învăţare/ instruire.  Amplificatoare operaţionale: • A. Schema electrică şi funcţionare. derivaţie. • Limitatoare serie: cu un prag de limitare şi cu două praguri de limitare . Schema electrică şi funcţionare.evaluarea procesului care se desfăşoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feedbackului obţinut.proiectarea de la Curriculum-ul Naţional – la planificarea anuală – la proiectarea unităţilor de învăţare .scheme de principiu. Tema 2: Amplificatoare  Clasificarea amplificatoarelor. • de integrare . Schema electrică şi funcţionare.

schemă electrică şi funcţionarea. Lucrări practice de realizare a unui amplificator de semnal mic (conexiune EC). • Circuite basculante bistabile . 3. Recomandări pentru lucrări de laborator: 1. Vizualizarea semnalelor de la intrarea şi ieşirea unor circuite de derivare şi de integrare. • Circuite basculante monostabile . 4. 7. Recomandări pentru aplicaţii practice: 1. Utilizarea cataloagelor pentru selectarea circuitelor integrate liniare. Vizualizarea tensiunilor de la intrarea şi ieşirea unui stabilizator. 27 . • Limitatoare derivaţie: cu un prag de limitare şi cu două praguri de limitare . 3. Vizualizarea semnalelor de la intrarea şi ieşirea unui limitator serie şi derivaţie.schema electrică şi funcţionarea. Lucrări practice de realizare a circuitelor RC de derivare şi integrare. 2. Lucrări practice de realizare a circuitelor basculante. 2. Circuite basculante: • Circuite basculante astabile . Aplicaţii ale circuitelor de impulsuri. 4. Lucrări practice de realizare a unei surse stabilizate de tensiune. 6. Utilizarea cataloagelor pentru selectarea componentelor electronice..schema electrică şi funcţionarea. Vizualizarea semnalelor de la intrarea şi ieşirea unui amplificator. forma de undă a tensiunii de ieşire. 5. 5. Lucrări practice de realizare a limitatoarelor serie şi derivaţie.schema electrică şi funcţionarea.

Conţinuturi tematice  Drepturi şi responsabilităţi la locul de muncă în funcţie de normele prevăzute la instructajele de protecţia muncii  Mijloace de protecţie la locul de muncă. care va constitui instrument de evaluare în vederea certificării competenţelor obţinute în urma parcurgerii programului de la nivelul II. 30 sunt de laborator tehnologic. II.Modulul V Remedierea defectelor I. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul (din care au fost selectate competenţele individuale agregate în modul):  Igiena şi securitatea muncii  Lucrul în echipă  Remedierea defectelor în echipamente de automatizare III. Unităţi de competenţă Igiena şi securitatea muncii 28 . Notă introductivă: În conceperea programei pentru modulul Remedierea defectelor s-a avut în vedere necesitatea ca elevii să dobândească un set de competenţe tehnice specializate care să le ofere posibilitatea de a depana sisteme de reglare automată. cuprinde un număr total de 120 de ore şi se va parcurge în patru săptămâni de instruire practică comasată. prevenirea şi stingerea incendiilor.  Situaţii care pun în pericol securitatea individuală şi colectivă (absenţa mijloacelor de protecţie. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR: Competenţe Aplică legislaţia şi reglementările privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă. Acest modul va fi predat în clasa a XI a a Şcolii de Arte şi Meserii. integritatea mijloacelor de protecţie). Din cele 120 ore. folosite pentru îndrumarea în scopul elaborării unui proiect.

viruşi.Unităţi de competenţă Competenţe Ia măsuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de muncă. interes. organizatorice. Conţinuturi tematice Lucrul în echipă  Factori de risc la locul de muncă (substanţe periculoase. informaţionale organizatorice şi acţionale specifice remedierii defectelor în instalaţii de automatizare prin care elevii să stabilească şi să aprecieze:  poziţii individuale în grup (inclus. atingerea obiectivelor. coordonator. raportor). umiditate. Îşi asumă rolurile care îi Activităţi de lucru în echipă cu obiective revin în echipă. ventilaţie. zgomote. raportarea rezultatelor. temperatură. curenţi de aer. supravegherea finalizării unor operaţiuni.  atitudini în grup (sprijin. radiaţii). încurajare.) 29 . distribuire sarcini în echipă. respectarea normelor de protecţie). bacterii.  Metode de înlăturare a factorilor de risc (remedierea defecţiunilor apărute la echipamentele de protecţie. subordonat.  Obiective şi sarcini specifice echipei care asigură întreţinerea şi repararea instalaţiilor de automatizare  Resurse necesare atingerii obiectivelor. implicare. iniţiator. solidarizare)  participarea la derularea acţiunilor grupului (finalizare sarcini proprii. acţionale cu tematică specifică remedierii defectelor în instalaţii de automatizare prin care elevii să identifice:  Sarcini specifice membrilor unei echipe care are ca obiectiv obţinerea unor informaţii privind remedierea defectelor în instalaţii de automatizare.  Mijloace de raportare a prezenţei factorilor de risc (rapoarte orale şi scrise). motivare. Identifică sarcinile şi Activităţi de lucru în echipă pentru resursele necesare pentru atingerea unor obiective informaţionale. exclus. vibraţii.

Unităţi de competenţă Competenţe Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor. scurtcircuite.  Verificarea blocurilor funcţionale: .  Modalităţi de protecţie ale echipamentelor de automatizare . poziţia faţă de grup.R. grad de motivare. pierderi de fluide)  Valori nominale ale parametrilor de intrare.  Studierea documentaţiei tehnice specifice instalaţiilor tehnologice cuprinse în S. Stabileşte modulul sau blocul funcţional defect 30 . corecţii şi adaptări ale planului comun.  Măsurători de mărimi electrice şi neelectrice specifice instalaţiei conform documentaţiei tehnice. ieşire. interese)  Corelare a sarcinilor individuale cu cele ale echipei (explicaţii de sarcini.comparatorul . comandă şi acţionare indicate în documentaţia tehnică. secţionări ale izolaţiei. Remedierea defectelor în echipamente de automatizare Identifică defectul după simptome  Scheme de semnalizare şi interblocare în instalaţiile electrice. asigurarea echilibrului de sarcini în echipă.A.traductorul . atitudini. pătrunderi de agenţi corozivi. respectarea unui plan comun. încadrare în timp.elementul de execuţie  Defecte posibile ale blocurilor funcţionale şi modalităţi de identificare ( întreruperi de circuite.  Adoptare a unor măsuri de eficientizarea a lucrului în echipă (verificări ale calităţii sarcinilor. Conţinuturi tematice Activităţi de lucru în echipă cu obiective informaţionale.regulatorul . recunoaşterea meritelor). negocierea sarcinilor). organizatorice şi acţionale specifice remedierii defectelor în instalaţii de automatizare prin care elevii să dobândească abilităţi de:  Recunoaştere a competenţelor membrilor echipei (pregătire profesională.

 de dotarea atelierelor de instruire practică si/sau a secţiilor de producţie ale agenţilor economici parteneri. a competenţelor prevăzute. întrebări tip grilă sau proiecte simple. iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă. prin fişe individualizate. materii prime specifice)  Verificarea calităţii lucrării de remediere a defectului ( asigurarea parametrilor standard de exploatare). identificări de defecte. cu întrebări de tipul adevărat-fals. Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale. Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE: Modulul « Remedierea defectelor » este un ansamblu care poate fi parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi precise pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale însuşirii.înlocuirea modulelor defecte. IV. 31 . Se recomandă următoarele metode: demonstraţia.Unităţi de competenţă Competenţe Elimină defectul. • probe scrise: fişe de evaluare cu itemi de completare. utilizarea dispozitivelor electronice discrete. Fişa de verificare nu presupune decât bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. afectivi şi performativi). întrebări cu răspuns scurt. se recomandă utilizarea următoarelor metode: • probe orale: prezentări orale.  de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit.. Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare cu caracter interactiv. descrieri. utilizarea elementelor componente ale unui sistem de reglare automată. • instrumente de evaluare: fişe de observare sistematică prin care se urmăresc etapele remedierii defectelor şi verificarea funcţionalităţii . întrebări cu răspuns structurat. asigurarea calităţii. prezentare orală pregătită sub forma unei adresări sau unei opinii. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele. executarea măsurătorilor specifice în instalaţiile de automatizare. SUGESTII METODOLOGICE: Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă. pentru verificarea atingerii competenţelor. înlocuirea consumabilelor. . proiectul. Se evaluează numai competenţele din acest modul. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate. evaluarea acestora făcându-se la respectivele module. V. O competenţă se evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. evaluarea s-a încheiat cu succes. În cadrul modulului se exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă pentru abilităţi cheie şi tehnice: comunicare şi numeraţie. • probe practice:operaţii necesare protejării instalaţiei tehnologice. evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. în funcţie:  de dificultatea acesteia. Conţinuturi tematice  Selectarea modulului necesar pentru înlocuire  Alegerea metodei şi a mijloacelor optime pentru remedierea defectului. studii de caz. simularea.  Înlocuirea consumabilelor ( lubrifianţi sau alte fluide. măsurarea parametrilor.

 simulare. Studiul traductoarelor pentru măsurarea presiunii. cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare. Acordarea parametrilor regulatorului într-un sistem de reglare a presiunii. efectelor P.Defecte simulate. Realizarea legii de reglare P pentru procese lente. Studiul elementelor de execuţie cu acţionare mixtă. Defecte simulate 13.Defecte simulate. 1. 6.  efectuarea de lucrări de laborator.R. Realizarea legii de reglare I pentru procese lente.D într-un S. Defecte simulate 10. Realizarea legii de reglare D pentru procese lente. iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite.Defecte simulate 15. Defecte simulate 9..c. Supravegherea unui sistem de reglare industrială. 2. Reglarea turaţiei unui motor asincron.Defecte simulate 32 . Defecte simulate. 5. Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate de parcurgerea modulului Remedierea defectelor în echipamentele de automatizare.R.D într-un S.I. 11. a temperaturii.I. ritmul de asimilare a cunoştinţelor/ formarea deprinderilor proprii grupului instruit. 7. Defecte simulate 8. competenţele determină conţinuturile tematice. Studiul caracteristicilor de funcţionare a regulatoarelor. Instruirea se va realiza în ateliere de instruire practică cu o bună dotare materială / secţii de productie ale agenţilor economici parteneri.D într-un S.R. cum ar fi:  efectuarea de lucrări practice. activităţile de învăţare/instruire utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ.A. efectelor P. Studiul elementelor de execuţie acţionate pneumatic şi hidraulic. Defecte simulate.I. Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă. Reglarea turaţiei unui motor de c.  particularităţile de vârstă ale grupului instruit.A. pe activităţi practice şi mai puţin pe cele teoretice. În acest cadru. 3.A. Defecte simulate. 4. Acordarea parametrilor regulatorului într-un sistem de reglare a temperaturii 12. Teme propuse pentru lucrări de laborator şi instruire practică . Studiul caracteristicilor de funcţionare a regulatoarelor. a presiunii. recomandăm ca în acest proces să se utilizeze metode bazate pe acţiune. interactiv şi centrat pe elev. Studiul traductoarelor pentru măsurarea temperaturii. a debitului. Defecte simulate 14. Studiul caracteristicilor de funcţionare a regulatoarelor.  joc de rol. efectelor P.

33 .

 promovarea valorilor democratice în curriculum. care să le permită viitorilor absolvenţi să devină cetăţeni responsabili ai unei societăţi deschise. pe structura unităţilor de competenţă pentru abilităţi cheie şi de competenţă tehnică şi profesională. dar şi adâncirea compeţentelor cheie. atingerea de către elev a acestor competenţe. alături de competenţele personale şi cele sociale: comunicarea. alături de celelalte module din trunchiul comun.  dobândirea cunoştintelor şi deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii pornind de la formarea profesională într-o calificare.CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ Modulul VI Măsurări specifice în instalaţii de automatizare I. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul  Comunicaţie şi numeraţie  Asigurarea calităţii  Executarea măsurătorilor specifice în instalaţiile de automatizare 34 . Notă introductivă: Scopul curriculumului de dezvoltare locală poate fi sintetizat în următoarele:  lărgirea domeniului ocupaţional. în totalitatea lor. lucrul în echipă. curriculumul de dezvoltare locală va viza. Acest modul va fi predat în clasa a XI a a Şcolii de Arte şi Meserii şi cuprinde: Total ore / an 116 Din care: ore de teorie 58 2 ore / săpt. gândirea critică. În conceperea programei pentru modulul Măsurări specifice în instalaţii de automatizare s-a avut în vedere necesitatea ca elevii să dobândească un set de competenţe tehnice specializate care să le ofere posibilitatea de a activa într-un domeniu în care sistemele de calcul au căpătat un rol extrem de important. Având în vedere că pentru Şcoala de Arte şi Meserii curriculumul are la bază Standardele de Pregătire Profesională şi este construit modular. asumarea responsabilităţilor. creativitatea şi sprijinul antreprenorial. laborator tehnologic 58 2 ore / săpt II.

autoevaluare şi controlul calităţii lucrărilor efectuate • Prelucrează şi interpretează grafic rezultatele obţinute pe o sarcină dată • • • • Asigurarea calităţii Aplică normele de calitate în domeniul de activitate • • • Utilizează metode standardizate de asigurare a calităţii • • • • • 35 . Internet.Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor: Modulul Măsurări specifice în automatizări este construit pe baza unităţii de competenţă tehnică specializată 59.III. Modele de management al calităţii. scheme electrice). Etapele şi acţiunile de evaluare. europeni şi internaţionali specifici lucrărilor măsurare a mărimilor electrice şi neelectrice. Mijloace grafice de reprezentare şi interpretare a rezultatelor măsurărilor în circuitele şi echipamentele de automatizare (grafice. Criterii şi indicatori de calitate naţionali. toleranta). Metode standardizate de asigurare a calităţii. documentaţii tehnice) în legătură cu evoluţia aparatelor de măsurare a mărimilor electrice şi neelectrice. jurnale.12. Indicatori şi criterii specifice privind calitatea lucrărilor de măsurare. Documentaţia specifică pentru sarcini de lucru: registre. dezvoltare. Reprezentarea grafică corecta a rezultatelor (scara. diagrame). acurateţea. Cerinţe de calitate impuse de normative care reglementează activitatea de măsurare a mărimilor electrice şi neelectrice ca proces (intrări. bonuri evidenţe simple. reviste. articole. ieşiri). Norme de calitate specifice măsurărilor în instalaţiile de automatizare. studii. corespondenţa oficială. executarea măsurătorilor specifice în instalaţiile de automatizare agregată conform tabelului următor : Unităţi de competenţă Comunicare şi numeraţie Competenţe Citeşte şi utilizează documente scrise în limbaj de specialitate • Conţinuturi tematice Documente din surse specializate (manuale. caiete de sarcini. Mijloace grafice de reprezentare a circuitelor de măsurare (scheme bloc. Proceduri specifice metodelor standardizate de asigurare a calităţii. Formule şi algoritmi de calcul pentru determinarea parametrilor de măsurare. norme interne.instrucţiuni de lucru.

presiunea .Executarea măsurătorilor specifice în instalaţiile de automatizare Identifică aparatele de măsură şi control Unităţile de măsură fundamentale şi derivate ale mărimilor electrice şi neelectrice.termometre cu termocuplu • Măsurarea electrică a presiunii fluidelor . • Aparate de măsură pentru mărimi electrice : . • 36 .Osciloscop Selectarea aparatului şi precizarea procedurii de lucru.termometre cu termorezistenţă .osciloscopul • Măsurarea electrică a temperaturii .debitul).a.a. intensitatea curentului electric.(tensiunea electrică.voltmetre de c. temperatura.Aparate indicatoare Noţiuni generale despre sistemele de măsurare automată.ampermetre de c.Debitmetre Selectarea aparatului şi precizarea procedurii de lucru. • Aparate de prelucrare şi prezentare a mărimilor neelectrice: .Manometre . şi c.Vacuummetre • Măsurarea electrică a debitului .Vacuummetre .Termometre . • Aparate de măsură pentru mărimi neelectrice .Aparate înregistratoare .Manometre .c.Voltmetre . .c şi c. efectuarea măsurătorilor .Debitmetre Efectuarea reglajelor iniţiale.Ampermetre . Utilizează aparatele de • Măsurarea mărimilor electrice: măsură şi control în . Aplicarea procedurii de lucru. Compararea rezultatelor măsurătorii cu valorile nominale.termometre cu termistor .

. Conţinutul documentelor de evidenţă şi raportare: -fişă de evidenţă a verificării periodice. În continuare se prezintă un model de instrument de evaluare pentru certificarea unei competenţe tehnice din cadrul modulului Măsurări specifice în automatizări. manometru şi debitmetru. Executarea măsurătorilor specifice în instalaţiile de automatizare COMPETENŢA: 59.a. se recomandă utilizarea următoarelor metode: • probe orale: prezentări orale. • probe practice: montaje de măsurare. Procesul de predare . studii de caz.c. • fixarea unor sarcini deschise. exerciţii de citire a inscripţionărilor de pe aparatele de măsură. a competenţelor prevăzute. afectivi şi performativi). osciloscop. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat prin: • gradarea sarcinilor de la uşor la dificil.Întreţine starea de funcţionare a aparatelor de măsură şi control • • • • Studierea documentaţiei tehnice specifice pentru întreţinerea. întrebări cu răspuns structurat. utilizând în acest sens fişe de lucru. • instrumente de evaluare: fişe de observare sistematică prin care se urmăresc etapele realizării montajului şi verificării funcţionalităţii lui.1 Identifică aparatele de măsură şi control NUME ŞI PRENUME ELEV: …………………………………………. • probe scrise: fişe de evaluare cu itemi de completare. voltmetru de c.12. descrieri. • fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi. Se pun la dispoziţia elevului următoarele aparate: ampermetru de c. şi c. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare: Modulul « Măsurări specifice în automatizări » este un ansamblu care poate fi parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi precise pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale însuşirii. prezentare orală pregătită sub forma unei adresări sau unei opinii. cu întrebări de tipul adevărat-fals.discuţie sau grafic). întrebări cu răspuns scurt. întrebări tip grilă sau proiecte simple. exerciţii de citire a indicaţiilor aparatelor.învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev.. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele. aparate de prezentare şi prelucrare a mărimilor neelectrice.prezentarea temelor în mai multe moduri (raport . în funcţie de abilităţi. vacuummetru. depozitarea aparatelor de măsură pentru mărimile electrice şi neelectrice. -raport privind expirarea valabilităţii buletinelor de verificare şi etalonare Transmiterea documentelor de evidenţă şi raportare către persoanele abilitate Verificarea stării de funcţionare a aparatelor de măsură. evaluarea s-a încheiat cu succes. IV.12. Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi. şi c. 37 .a. Fişa de verificare nu presupune decât bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite. manipularea. FIŞĂ DE EVALUARE UC: 59. termometru.c..

5. multiplii şi submultiplii lor. multiplii şi submultiplii acestora şi relaţiile dintre unităţi. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 Operaţia Specifică unităţile de măsură fundamentale şi derivate pentru intensitatea curentului electric şi pentru tensiunea electrică. multipli şi submultipli. Crt.a. cât şi pentru c. Identifică aparate înregistratoare de prelucrare şi prezentare a mărimilor neelectrice. debit Specifică multiplii şi submultiplii unităţilor de măsură fundamentale pentru temperatură.a. Descrie tipul de înregistrare Data Semnătura evaluatorului 38 . debit şi relaţiile de transformare. pentru tensiunea electrică. Specifică procedura de lucru pentru măsurarea tensiunii electrice în c. Identifică aparatele de măsură pentru debit. 6. 2.c. presiune. Selectează aparate indicatoare pentru prelucrarea şi prezentarea mărimilor neelectrice. Selectaţi aparatele cu care se poate măsura tensiunea electrică şi explicaţi procedeul de lucru atât pentru c. Specifică procedura de lucru pentru măsurarea intensităţii curentului electric continuu şi curentului electric alternativ.. multipli şi submultipli. 4. Precizaţi unităţile de măsură fundamentale şi derivate pentru intensitatea curentului electric. Nr. cât şi pentru c. Specifică unităţile de măsură fundamentale şi derivate pentru temperatură. Identifică aparatele de măsură pentru tensiunea electrică. 3. multiplii şi submultiplii acestora şi relaţiile dintre unităţi. Descrie modul de afişare a aparatelor indicatoare.c. Precizaţi unităţile de măsură fundamentale şi derivate pentru temperatură.1. presiune. presiune şi debit. Selectaţi aparatele cu care se pot măsura temperatura.a.c. Dintre aparatele de prezentare şi prelucrare a mărimilor neelectrice selectaţi aparatele indicatoare şi aparatele înregistratoare şi descrieţi modul de afişare respectiv de înregistrare. Specifică procedura de lucru pentru măsurarea temperaturii Identifică aparatele de măsură pentru presiune. Selectaţi aparatele cu care se poate măsura intensitatea curentului electric şi explicaţi procedeul de lucru atât pentru c. Specifică multiplii şi submultiplii unităţilor de măsură fundamentale pentru intensitatea curentului electric şi pentru tensiunea electrică Face transformări între unităţile de măsură fundamentale şi derivate pentru intensitatea curentului electric şi pentru tensiunea electrică. Specifică procedura de lucru pentru măsurarea debitului. presiunea şi debitul şi explicaţi procedeul de lucru. Specifică procedura de lucru pentru măsurarea presiunii. Identifică aparatele de măsură pentru intensitatea curentului electric. şi c. Identifică aparatele de măsură pentru temperatură.

39 .Rezultatul final: COMPETENŢA A FOST DOBÂNDITĂ DA NU Nume şi prenume evaluator ………………………………….

.Citirea indicaţiilor . vizite de documentare la agenţii economici. . 3 Voltmetre: . Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice cu o bună dotare materială.Voltmetre analogice şi digitale. .Multipli şi submultipli. manipularea şi depozitarea ampermetrelor. . pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice: referate interdisciplinare. cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare. . iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite. proprii grupului instruit. .Întreţinerea. interactiv şi centrat pe elev.Extinderea domeniului de măsurare pentru ampermetrele analogice. în funcţie de dificultatea acesteia. Sugestii metodologice: Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. • Rezolvaţi toate sarcinile cuprinse în fişa de evaluare. .Unităţi de măsură pentru tensiune. .Consemnarea rezultatelor măsurării. Pentru atingerea competenţelor dorite. . manipularea şi depozitarea voltmetrelor. 2 Ampermetre: .predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ. Tema nr. .Consemnarea rezultatelor măsurării.Extinderea domeniului de măsurare pentru voltmetrele analogice. • Completaţi pe fişa de evaluare numele dvs. • Înainte de începerea evaluării. . 40 . competenţele determină conţinuturile tematice. . vizionări de materiale înregistrate pe casete video şi CD-uri. proiecte. . Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă. asiguraţi-vă că dispuneţi de toate materialele şi instrumentele necesare. .Unităţi de măsură pentru intensitate. • Când aţi terminat.Verificări periodice. . teste de evaluare etc.Citirea indicaţiilor .Verificarea stării de funcţionare.Verificări periodice. documentarea cu ajutorul Internetului.Întreţinerea. . Tema nr.Instrucţiuni pentru candidaţi Citiţi aceste observaţii înainte de a începe evaluarea: • Citiţi cu atenţie toate cerinţele înainte de a încerca să le rezolvaţi • Dacă observaţi vreo problemă la una din cerinţe. activităţile de învăţare . Recomandăm în continuare conţinuturile ce urmează a fi parcurse în ordine cronologică: Tema nr. V. 1 Unităţi de măsură fundamentale şi derivate pentru mărimi electrice: .Verificarea stării de funcţionare.Efectuarea reglajelor iniţiale şi alegerea domeniului de măsurare. înmânaţi evaluatorului toate fişele relevante pentru această probă şi montajele realizate.Ampermetre analogice şi digitale.Multipli şi submultipli. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. .Montarea în circuit. şi data susţinerii probei.Montarea în circuit. aduceţi acest lucru în atenţia evaluatorului înainte de a începe proba.Efectuarea reglajelor iniţiale şi alegerea domeniului de măsurare. . . de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor.

Măsurarea electrică a presiunii: . . Măsurarea electrică a debitului: .Termometre cu termocuplu.Montarea în circuit. .Termometre cu termistor. tipuri de aparate înregistratoare. domenii de valori ale presiunii măsurate.Citirea indicaţiilor .Tema nr. . . manipularea şi depozitarea osciloscoapelor.Sisteme de măsurare automată.Multipli şi submultipli.Citirea indicaţiilor .Consemnarea rezultatelor măsurării. Măsurarea electrică a temperaturii: .Efectuarea reglajelor iniţiale şi alegerea domeniului de măsurare. manipularea şi depozitarea manometrelor şi a vacuummetrelor. .Termometre cu termorezistenţă. . rol şi principiul de funcţionare. . . .Efectuarea reglajelor iniţiale şi alegerea domeniului de măsurare. . .Debitmetrul rotametric.Verificarea stării de funcţionare.Debitmetrul cu diafragmă. domenii de valori ale presiunii măsurate. Unităţi de măsură fundamentale şi derivate pentru mărimi neelectrice: .Efectuarea reglajelor iniţiale şi alegerea domeniului de măsurare. .Întreţinerea.6 Tema nr.Verificarea stării de funcţionare. .9 . . Aparate de prelucrare şi prezentare a mărimilor neelectrice: . .Efectuarea reglajelor iniţiale şi alegerea domeniului de măsurare. procedee de înregistrare. . . . .Verificarea stării de funcţionare.Manometre. .Montarea în circuit.8 Tema nr.Schema bloc.Consemnarea rezultatelor măsurării.Înregistrarea . . 4 Osciloscopul: . 41 Tema nr.Multipli şi submultipli.Caracteristici metrologice.Măsurarea intensităţii.Întreţinerea. .Aparate indicatoare. . .5 Tema nr.Metode de măsurare a debitului.Verificarea stării de funcţionare. .Citirea indicaţiilor . .Măsurarea tensiunii.Consemnarea rezultatelor măsurării. principiul de funcţionare. . . . manipularea şi depozitarea termometrelor. principiul de funcţionare. tipuri de afişaje ale aparatelor de măsură. noţiuni generale.Afişarea. .Generatorul „ bază de timp” .Multipli şi submultipli.Vacuummetre.Întreţinerea. .Unităţi de măsură pentru debit.Unităţi de măsură pentru presiune. . . 7 Tema nr. rol şi principiul de funcţionare. . . .Unităţi de măsură pentru temperatură.

Documente de evidenţă şi raportare utilzate în urmărirea stării tehnice a aparatelor de măsurat: . manipularea şi depozitarea debitmetrelor.osciloscop 2.raport privind expirarea valabilităţii buletinelor de verificare şi etalonare.10 Citirea indicaţiilor . Alegerea senzorilor termici pentru o aplicaţie dată în funcţie de caracteristicile acestora. termorezistenţă) 5. . Lucrări practice de identificare a senzorilor de presiune. Lucrări practice de măsurare a mărimilor electrice folosind: .voltmetre .termocuplu . Măsurarea presiunii unui gaz cu un aparat indicator pneumatic. Executarea de măsurători de temperatură furnizate de senzori de temperatură ( termocuplu. 42 . Consemnarea rezultatelor măsurării.ampermetre .fişă de evidenţă a verificării periodice.termistor 2.termorezistenţă . . Întreţinerea. Lucrări practice de identificare a senzorilor de temperatură. Recomandări pentru lucrări de laborator 1.Tema nr. 3. 4.

10. 7. laborator tehnologic: 2 ore/sapt. teorie: 2 ore / săpt. 25. 2. 31. Stagii de pregătire practică Modulul IV Circuite electronice analogice 120 ore Stagii de pregătire practică Modulul V Remedierea defectelor 120 ore CD – curriculum diferenţiat. 29. 15. instruire practică: 1 ore / săpt. CDL – curriculum în dezvoltare locală Observaţie: Instruirea practică comasată se desfăşoară timp de 8 săptămâni care vor fi planificate fie la sfârşitul anului şcolar. Modul I (CD) Modul II (CD) Modul III (CD) Modul VI (CDL) Dispozitive electronice Circuite electronice digitale teorie: 1 oră / săpt. 37. 18. 6. ca în tabelul de corelare. Măsurări specifice în instalaţii de automatizare teorie: 2 ore/sapt. 9. 12. 14. 4. 32. laborator tehnologic: 1 oră / săpt. 5. 19. instruire practică: 3 ore/sapt. 13. 11. 35. 3. 22. 27. 43 . 16. 21. instruire practică: 2 ore/sapt. 33. 28. 34.Tabel de corelare a modulelor: Săptămâna 1. 23. 8. 30. Elemente componente ale unui SRA teorie: 1ore/sapt. 24. 17. 26. 36. laborator tehnologic: 2 ore / săpt. 20. fie în timpul anului la decizia şcolii şi în parteneriat cu agenţii economici.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->