Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului Program Phare TVET RO 0108.

01

CURRICULUM pentru clasa a XI-a
Şcoala de Arte şi Meserii
Domeniul: Electronică şi automatizări Specializarea: Electronist aparate şi echipamente de automatizări

- REVIZUIT-

februarie 2005

Lista autorilor: Dumitriu Lupan Nuşa - prof. Ing. Gr.I – Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui Ilie Mihaela - prof. ing.gr. I - Grup Şc.Ind. “Al. Ioan Cuza”, Bîrlad

Colectiv de revizuire:

Dumitriu Lupan Nuşa - prof. Ing. Gr.I – Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui Ilie Mihaela - prof. ing.gr. I - Grup Şc.Ind. “Al. Ioan Cuza”, Bîrlad Chivu Aurelian- prof. ing.gr. I - Grup Şc Ind. Energetic Craiova

Asistenţă UIP PHARE TVET RO 0108.03 Dr. ing. Roşu Dorin

2

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Anul de completare clasa a XI-a Aria curriculară Tehnologii Domeniul: Electronică şi automatizări Calificarea: Electronist pentru aparate şi echipamente de automatizări Cultură de specialitate şi instruire practică săptămânală Modulul I: Dispozitive electronice Modulul II: Circuite electronice digitale Total ore/an din care: Total ore/an din care : 377 ore 116 29 29 145 58 58 116 87

laborator tehnologic instruire practică laborator tehnologic instruire practică laborator tehnologic instruire practică

Modulul III: Total ore/an Elemente componente ale unui sistem de reglare din care: automată Total ore/an:13 ore/săptămână x 29 săptămâni = 377 ore Stagii de pregătire practică Modulul IV: Circuite electronice analogice Modulul V: Remedierea defectelor Total ore/an din care: Total ore/an din care:

240 ore laborator tehnologic instruire practică laborator tehnologic instruire practică 120 30 90 120 30 90 60

Practica de proiect

(în cadrul orelor de laborator tehnologic pentru M IV,V). Total ore/an: 30 ore/săptămână x 8 săptămâni/an= 240 ore Curriculum în dezvoltare locală Modulul VI: Măsurări specifice în instalaţii de automatizare 116 ore Total ore/an din care: laborator tehnologic instruire practică TOTAL 733 ore/an

116 58 -

Total ore/an: 4 ore/săptămână x 29 săptămâni =116 ore

3

2.ALCĂTUIREA MODULELOR
Unitatea de competenţe Competenţa
Dispozitive electronice Circuite electronice digitale Elemente componente ale unui sistem de reglare automată Circuite electronice Remedierea analogice defectelor Modulul CDL Măsurări specifice în instalaţii de automatizăre Verificare

Comunicare şi 3. Citeşte şi numeraţie utilizează documente 0,5 credite scrise în limbaj de specialitate. 4. Prelucrează şi interpretează grafic rezultatele obţinute pe o sarcină dată. Asigurarea 1. Aplică normele de calităţii calitate în domeniul 0,5 credite de activitate. 2. Utilizează metode standardizate de asigurare a calităţii. Igiena şi 1. Aplică legislaţia şi securitatea reglementările muncii privind securitatea şi 0,5 credite sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor. 2. Ia măsuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de muncă. Lucrul în 1. Identifică sarcinile echipă şi resursele necesare 0,5 credite pentru atingerea obiectivelor. 2. Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă. 3. Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor. Utilizarea 1. Identifică dispozitivelor dispozitivele electronice electronice discrete. discrete 2. Selectează 2 credite dispozitivele electronice discrete.

 3

 3

 3  3  3

 3  3

 3

 3

 3

 3

 3  3  3  3  3

 3  3  3  3  3

4

Realizează circuite de impulsuri Utilizarea 1. Identifică circuite circuitelor integrate logice. Identifică elementele elementelor componente ale unui componente ale sistem de reglare unui sistem de automată reglare 2. dispozitive 2. Supraveghează funcţionarea unui sistem de reglare automată Executarea 1. Determină funcţionalitatea dispozitivelor discrete într-un montaj 4 . Interconectează circuite integrate logice în montaje 4. Realizează electronice amplificatoare.Unitatea de competenţe Competenţa Dispozitive electronice Circuite electronice digitale Elemente componente ale unui sistem de reglare automată Circuite electronice Remedierea analogice defectelor Modulul CDL Măsurări specifice în instalaţii de automatizăre Verificare 3. Identifică aparatemăsurătorilor le de măsură şi specifice în control  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3 5  3  3 . Realizarea de 1.Specifică mărimile caracteristice ale elementelor de execuţie 4. Verifică funcţionarea montajelor Utilizarea 1. Verifică funcţionalitatea dispozitivelor electronice discrete. integrate 2. Realizează 2 credite oscilatoare. 4. Realizează surse circuite stabilizate de electronice cu tensiune. Implementează logice funcţii binare 2 credite simple cu circuite integrate logice 3. discrete 3. Specifică mărimile automată caracteristice ale 2 credite traductoarelor 3.

Utilizează aparatele de măsură şi control în efectuarea măsurătorilor 3.Unitatea de competenţe instalaţiile de automatizare 1 credit Competenţa 2. Stabileşte modulul sau blocul funcţional defect 3. Elimină defectul Dispozitive electronice Circuite electronice digitale Elemente componente ale unui sistem de reglare automată Circuite electronice Remedierea analogice defectelor Modulul CDL Măsurări specifice în instalaţii de automatizăre Verificare  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3 Remedierea defectelor în echipamente de automatizare 1 credit 6 . Identifică defectul după simptome 2. Întreţine starea de funcţionare a aparatelor de măsură şi control 1.

respectiv asupra disponibilităţilor sale. în orice moment al procesului educativ. folosind un limbaj specializat. Procesul de predare învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. Ei învaţă în moduri diferite. • Curriculum parcurs de elevi in clasele a IX-a si a X-a.  Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare. Proiectarea curriculară s-a realizat pe baza unităţilor de competenţă din Standardul de Pregătire Profesională validat conform OMECT nr. domeniul Electronică şi automatizări. • modulul poate încorpora. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere:  Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat prin: ⇒ gradarea sarcinilor de la uşor la dificil pe fişele de lucru.NOTĂ DE PREZENTARE Modululele din prezenta curriculă se studiază pe parcursul clasei a XI-a. • Planul cadru de învăţământ pentru Şcoala de Arte şi Meserii – an de completare. cât şi în plan vertical. în scopul orientării spre o anumită carieră profesională şi dezvoltarea capacităţii de comunicare. realizarea de circuite electronice cu dispozitive electronice discrete şi realizarea montajelor electronice cu circuite integrate. 3257 din 19. urmând să le pună mai bine în valoare. Abordarea modulară va oferi următoarele avantaje: • orientarea asupra celui care învaţă. Prin programul de la nivelul doi. specific domeniului electronică şi automatizări. 7 .01. elevii vor dobândi suficiente abilităţi şi cunoştinţe care le vor permite să continue pregătirea la nivelul trei. Unităţile de competenţă tehnice din cadrul programului de la nivelul doi îl vor înzestra pe elev cu o gamă mai largă de abilităţi practice şi creative. La nivelul doi. datorită structurii sale elastice. Şcoala de Arte şi Meserii (SAM).02.  Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare. Noii angajaţi vor putea desfăşura sarcini de rutină şi predictibile.  Elevii au stiluri unice de învăţare. în care nici din punct de vedere profesional nu există răspunsuri "unice" sau "cele mai bune". • oferă deschidere maximă atât în plan orizontal. elevii vor trebui pregătiţi pentru a evolua în situaţii adaptative complexe. deşi unii dintre aceştia ar putea alege să îşi găsească un loc de muncă.  Elevii învaţă cel mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile noi şi a le asocia cu “cunoştinţele vechi”. prin unităţile de competenţă tehnice generale. elevii se vor familiariza cu: asigurarea calităţii în domeniul de activitate.3. profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:  Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor. noi mijloace sau resurse didactice.2004 şi aprobat prin OMECT nr. Parcurgerea conţinuturilor şi adecvarea strategiilor didactice vor viza şi formarea capacităţii de analiză a nivelului de competenţe dobândite prin învăţare. calificarea Electronist aparate şi echipamente automatizări corespunzătoare nivelului doi din cadrul Sistemului Naţional de Calificări Profesionale. utilizarea dispozitivelor electronice discrete.2004. Şcoala de Arte şi Meserii. În elaborarea strategiei didactice. De asemenea curriculum calificarii Electronist aparate şi echipamente de automatizări sa elaborat ţinand cont şi de: • Competenţele dobândite de absolvenţii nivelului I de calificare in domeniul Electronică şi Automatizări. Prin natura activităţilor de învăţare. • permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi informale. cu viteză diferită şi din experienţe diferite. 3106 din 22.

Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. discuţie sau grafic). 8 . în funcţie de abilităţi. discuţie. probe orale.  Utilizarea calculatorului pentru obţinerea de informaţii şi utilizarea unor softuri educaţionale specifice domeniului. evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. este esenţială transmiterea unui feedback clar şi constructiv. În scopul invăţării centrate pe elev . Rezultatele evaluării continue vor fi consemnate în foaia matricolă a elevului. pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au nevoie.  Prezentarea temelor în mai multe moduri (raport.  Vizite la expoziţii tehnice şi agenţi economici din domeniul de pregătire Plecând de la principiul incluziunii (şcoala primeşte orice copil în sistem. ⇒ fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi.⇒ fixarea unor sarcini deschise. vizual.  Fixarea unor sarcini deschise. precum şi a sprijinului suplimentar de care elevul are nevoie. iar la şfârşitul lui se realizează evaluare sumativă pentru verificarea atingerii competenţelor. alături de rezultatele de la celelalte discipline de cultură de specialitate şi de la disciplinele de cultură generală. asigură orice susţinere necesară ca fiind un drept şi acceptă că fiecare copil este diferit). Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregătire Profesională. adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi de comportament (utilizarea de programe individualizate. este suficient un feedback de felicitare. În cazul unei încercări nereuşite. în funcţie de abilităţi. vizual. simulare). Acesta trebuie să includă discuţii cu elevul în legătură cu motivele care au dus la insucces şi identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare. deoarece elevii mai buni le interpretează într-un mod mai solicitant. O competenţă se evaluează o singură dată.  Diferenţierea răspunsului prin: ⇒ utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi stabili obiective. profesorul trebuie să adapteze strategiile de predare la stilurile de învăţare ale elevilor (auditiv. La încheierea cu succes a unei evaluări. practic) şi să diferenţieze sarcinile şi timpul alocat rezolvării lor prin:  Gradarea sarcinilor de la simplu la complex utilizand fişe de lucru. practic). grafic). ⇒ formarea unor grupe de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc. joc de rol. învăţare prin cooperare. probe practice). prin aplicarea instrumentelor de evaluare continuă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională (probe scrise. utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare. deşi locul de desfăşuare a evaluării poate fi modificat. învăţământ obligatoriu şi an de completare. Pentru fiecare modul se evaluează numai competenţele corespunzătoare. Foaia matricolă va atesta absolvirea celor 3 (trei) ani ai Şcolii de Arte şi Meserii. ⇒ prezentarea temelor în mai multe moduri (raport. se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate. Reevaluarea trebuie să utilizeze acelaşi instrument. aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mici progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori). pe care elevii să le abordeze la niveluri diferite. Pentru recuperare se poate propune o perioadă de către evaluator sau de către elev.  Diferenţierea cunoştinţelor elevilor prin: ⇒ abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv. Dobândirea competenţelor pentru nivelul doi de calificare se va certifica pe baza rezultatelor obţinute în urma aplicării instrumentelor de evaluare a competenţelor. învăţare problematizată. dar numai în limitele orarului şcolar. Pe parcursul modulului se realizează evaluare continuă.  Fixarea de sarcini diferenţiate pentru indivizi sau grupuri diferite. ⇒ utilizarea verificării de către un coleg sau de către îndrumător.  Utilizarea unor metode active-interactive (învăţare prin descoperire.

aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ).  Tranzistoare cu efect de câmp ( TEC-J. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). II. documente care stau la baza Sistemului Naţional de Calificări Profesionale.  Triacul • Structură internă şi principiu de funcţionare. • Simbol. • Simbol. BC. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în standardele de pregătire profesională. 9 . GC. DC. • Simbol. TEC-MOS ) • Structură internă şi principiu de funcţionare. • Simbol. CC. • Tipuri de conexiuni: EC. • Tipuri de conexiuni: SC.  Diacul • Structură internă şi principiu de funcţionare. PREZENTAREA MODULELOR CULTURĂ DE SPECIALITATE ŞI INSTRUIRE PRACTICĂ SĂPTĂMÂNALĂ Modulul I Dispozitive electronice I.  Tiristorul • Structură internă şi principiu de funcţionare. marcaj. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor: Unitate de competenţă Utilizarea dispozitivelor electronice Competenţe Identifică dispozitivele electronice discrete Conţinuturi tematice  Tranzistorul bipolar • Structură internă şi principiu de funcţionare. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul  Utilizarea dispozitivelor electronice discrete III. Notă introductivă Modulul « Dispozitive electronice » face parte din CD . marcaj. marcaj. marcaj.4. • Simbol. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. aria curriculară Tehnologii şi are alocate 116 ore din care 58 ore de instruire practică care se vor desfăşura pe parcursul întregului an şcolar şi 29 ore de laborator tehnologic. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). marcaj.curriculum diferenţiat al culturii de specialitate. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ).

dependenţa de temperatură a parametrilor tranzistorului. • Dreaptă de sarcină statică.  Diacul • Parametri specifici. • Caracteristici statice. IV.. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare: Modulul « Dispozitive electronice » poate fi parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe teoretice şi abilităţi practice pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale însuşirii lor. punct static de Verifică funcţionalitatea funcţionare. TEC-MOS ) • Tipuri de conexiune. • Valori limită ale parametrilor triacului. Determină  Tranzistorul bipolar funcţionalitatea • Tipuri de conexiuni. electronice discrete într• Circuite de polarizare. • Circuite de polarizare. un montaj • Caracteristici statice.  Tiristorul • Parametri specifici. TEC-MOS ) • Parametri specifici.  Triacul • Caracteristica I= f (U). 10 .Unitate de competenţă Competenţe Selectează dispozitive electronice discrete Conţinuturi tematice  Tranzistorul bipolar • Parametri specifici. • întreruperea joncţiunilor.  Defecte ale dispozitivelor electronice discrete: • străpungerea joncţiunii.  Tiristorul • Caracteristica I= f (U). • Valori limită ale parametrilor tranzistorului. • Valori limită ale parametrilor tiristorului. dispozitivelor • Circuite echivalente. • Valori limită ale parametrilor tranzistorului. • modificarea parametrilor electrici.  Triacul • Parametri specifici. dispozitivelor • Regimuri de funcţionare.  Măsurarea parametrilor dispozitivelor electronice discrete.  Diacul • Caracteristica I= f (U). electronice discrete  Tranzistoare cu efect de câmp ( TEC-J.  Tranzistoare cu efect de câmp ( TEC-J. • Valori limită ale parametrilor diacului. • Dreaptă de sarcină statică. • Regimuri de funcţionare.

aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). integrator. pe grupe de elevi. BC. • Defecte: străpungerea joncţiunii. CC. • Tipuri de conexiuni. TEC-MOS ) • Principiul de funcţionare. sunt prezentate mai jos: Tema 1: Tranzistorul bipolar • Structură internă şi principiu de funcţionare. • Tipuri de conexiuni: EC. • Dependenţa de temperatură a parametrilor tranzistorului. întreruperea joncţiunii. • Caracteristici statice. în ordine cronologică. acurateţea tehnică.S. întrebări cu răspuns extins. recunoaşterea tipului de conexiune în care lucrează şi calcularea P. • Circuite echivalente. 11 . modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport • portofoliul. modificarea parametrilor electrici. • Dreaptă de sarcină statică. materialelor şi echipamentelor. Probele scrise pot fi: rezolvări de probleme în care se va solicita elevilor recunoaşterea componentelor după simbol. Sugestii metodologice: Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 116 ore . • Regimuri de funcţionare. marcaj.prin care se evaluează metodele de lucru. ca instrument de evaluare flexibil.F. utilizarea corespunzătoare a bibliografiei. dotate corespunzător. ca o modalitate de înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor. Ca instrumente de evaluare se pot elabora fişe de observare sistematică în care să se precizeze tipurile de componente electronice verificate. susţinute de desfăşurare de activităţi practice de măsurare a parametrilor de catalog ai componentelor electronice. puteri. întrebări de completare • fişe de lucru Lista de verificare nu presupune decât bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. Probele practice pot fi lucrări de laborator. corectitudinea verificării precum şi referate ale lucrării de laborator.Ca instrumente de evaluare se pot folosi: • interviul • proiectul sau miniproiectul . În momentul în care au fost bifate toate căsuţele. cu respectarea legislaţiei în vigoare. Conţinuturile ce urmează a fi parcurse. întrebări cu alegere multiplă. complex. • Măsurări de parametri. • Parametri specifici. Tema 2: Tranzistorul cu efect de câmp ( TEC-J. V. marcaj. curenţi. defalcate după cum urmează: 29 ore – instruire teoretică (1 oră/ săptămână ) 29 ore – laborator tehnologic (1 oră/ săptămână ) 58 ore – instruire practică (2 ore / săptămână ) Instruirea practică se va desfăşura în spaţii special amenajate. • Simbol. • Valori limită ale parametrilor tranzistorului. • Simbol. Probele orale propuse: prezentări orale. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). • fişe de autoevaluare • fişe cu întrebări tip grilă. • Circuite de polarizare. punct static de funcţionare. evaluarea s-a încheiat cu succes. parametrii verificaţi. • Parametri specifici: tensiuni. – ului.

• Caracteristici statice. triac. întreruperea joncţiunii. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). 3. triacului şi diacului. 3. Ridicarea caracteristicilor curent – tensiune ale dispozitivelor electronice. • Caracteristica I= f (U).• Valori limită ale parametrilor tranzistorului. Tema 3: Tiristorul • Structură internă şi principiu de funcţionare. Lucrări practice de identificare a defectelor componentelor: tranzistor bipolar. tiristor. întreruperea joncţiunii. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). • Defecte: străpungerea joncţiunii. • Valori limită ale parametrilor diacului. 5. modificarea parametrilor electrici. triac. 4. întreruperea joncţiunii. modificarea parametrilor electrici. Lucrări practice de verificare a componentelor: tranzistor bipolar. tiristor. diac. • Parametri specifici. Utilizarea cataloagelor pentru selectarea componentelor electronice. Măsurarea parametrilor specifici ai tranzistorului bipolar. marcaj. • Valori limită ale parametrilor triacului. 2. tranzistor cu efect de câmp. diac. • Defecte: străpungerea joncţiunii. • Defecte: străpungerea joncţiunii. 2. 12 . tranzistor cu efect de câmp. • Parametri specifici. tranzistorului cu efect de câmp. • Regimuri de funcţionare. tiristorului. întreruperea joncţiunii. Tema 5: Diacul • Principiul de funcţionare. Lucrări practice de polarizare a tranzistoarelor cu efect de câmp. • Caracteristica I= f (U). modificarea parametrilor electrici. • Valori limită ale parametrilor tiristorului. tiristor. • Parametri specifici. marcaj. Recomandări pentru aplicaţii practice 1. triac. Lucrări practice de polarizare a tranzistoarelor bipolare. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). modificarea parametrilor electrici. • Simbol. • Simbol. • Simbol. Tema 4: Triacul • Principiul de funcţionare. • Circuite de polarizare. • Dreaptă de sarcină statică. • Defecte: străpungerea joncţiunii. • Caracteristica I= f (U). diac. Recomandări pentru lucrări de laborator 1. Lucrări practice de identificare a componentelor: tranzistor bipolar. marcaj. tranzistor cu efect de câmp.

13 .

asociativitatea. ŞI-NU. IIH. pe întreaga durată a anului şcolar (cu excepţia săptămânilor de instruire practică comasată ). IIL. Forme de reprezentare a funcţiilor logice (tabel de adevăr. dublă negare. Decodificatoare. pentru a se putea adapta la tehnologiile şi la practicile de muncă în schimbare. Acest modul va fi predat în clasa a XI-a a Şcolii de Arte şi Meserii şi cuprinde un număr total de 145 de ore care se parcurg în mod constant. Parametrii circuitelor integrate logice (VIH. • • Conţinuturi tematice Porţi logice (ŞI. NU. idempotenţa. forme canonice). Multiplexoare. SAU. Axiomele şi teoremele algebrei Boole (comutativitatea. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul  Utilizarea circuitelor integrate logice. III. regulile lui unu şi zero. ŞI-NU. tPHL. distributivitatea. nefiind condiţionat sau dependent de celelalte module din curriculum: Repartizarea orelor pe forme de activitate este următoarea: Total ore / an 145 din care: laborator tehnologic 58 instruire practică 58 II. SAU. VIL. Demultiplexoare Comparatoare Date de catalog. SAU EXCLUSIV. SAU-NU. Notă introductivă: Programa este menită să dezvolte abilităţi.Modulul II Circuite electronice digitale I. Funcţii logice: ŞI. NU. • • • • • • • • • 14 . teorema lui De Morgan) Implementează funcţii binare simple cu circuite integrate logice. absorbţia. Codificatoare. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor: Modulul Circuite electronice digitale este construit pe baza unităţii de competenţă tehnică generală Utilizarea circuitelor integrate logice conform tabelului următor: Unităţi de competenţă Utilizarea circuitelor integrate logice Competenţe Identifică circuite integrate logice. SAU EXCLUSIV). SAU-NU. Dobândirea acestor abilităţi este esenţială în pregătirea pentru ocuparea unui loc de muncă. tPLH).

de montaj. prezentare orală pregătită sub forma unei adresări sau unei opinii. studii de caz. 3 şi 4 variabile). întreruperi. Remedierea eventualelor defecte în montaje cu circuite integrate logice (de componente. vizionări de materiale înregistrate pe casete video şi CD-uri. teste de evaluare etc. în funcţie de dificultatea acesteia. vizite de documentare la agenţii economici. iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite. Pentru atingerea competenţelor dorite. profesorul trebuie să cunoască stilurile de învăţare ale elevilor (auditiv. documentarea cu ajutorul Internetului. întrebări tip grilă. • probe scrise: itemi de asociere. proiecte. întrebări cu răspuns structurat. itemi de completare.Unităţi de competenţă Competenţe Interconectează circuite integrate logice în montaje • • • • Verifică funcţionarea montajelor • • • Conţinuturi tematice Tipuri de circuite integrate logice (porţi logice. 15 . exerciţii de scriere a funcţiilor logice sub formă de tabel de adevăr şi forme canonice. Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă. cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare. Realizarea montajelor cu circuite integrate logice (cu porţi logice. Pentru aplicarea metodei de învăţare centrată pe elev. pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice: referate interdisciplinare. decodificatoare. • instrumente de evaluare: fişe de observare sistematică prin care se urmăresc etapele realizării montajului. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. rezolvare de exerciţii de simplificare a funcţiilor logice. întrebări cu răspuns scurt. Montaje pentru implementarea unor funcţii logice (funcţii de 2. practic) aplicând iniţial chestionare sociometrice şi să folosească teoria inteligenţelor multiple. exerciţii de realizare a schemelor electrice corespunzătoare funcţiei logice folosind simboluri. întrebări de tipul adevăratfals. Interpretarea rezultatelor măsurărilor. competenţele determină conţinuturile tematice. Măsurarea nivelurilor de tensiune în punctele de măsură stabilite. proprii grupului instruit. multiplexoare şi demultiplexoare). vizual. exerciţii de citire a foilor de catalog. multiplexoare şi demultiplexoare). V. activităţile de învăţare . etapele verificării funcţionalităţii montajului şi remedierii defectelor. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare Procesul de predare . de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor. descrieri. afectivi şi performativi). Sugestii metodologice: Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. decodificatoare. se recomandă utilizarea următoarelor metode: • probe orale: prezentări orale. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat. a competenţelor prevăzute. interactiv şi centrat pe elev.predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ. proiect de implementare a unor funcţii binare simple cu circuite integrate logice. IV. Utilizarea cataloagelor de circuite integrate logice pentru identificarea terminalelor. exerciţii de citire a inscripţionărilor de pe capsulele circuitelor integrate logice. Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi. scurtcircuite).învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev.

3. 5. simbol. Tipuri de porţi logice .2.Date de catalog.Definiţie. Date de catalog.2.3. decodificatoare 4. Sisteme de numeraţie: zecimal. 3.3. tabela de adevăr. decodificatoare. 3. utilizarea cataloagelor 4.2.2. hexazecimal. 3.Definiţie. 1. 2.Utilizări. Minimizarea funcţiilor logice. Conversia zecimal – binar. zecimal – BCD. coduri numerice 1. 6. Tema 5: Multiplexoare. demultiplexoare 5. 4.ŞI. fără de care nu este posibilă atingerea competenţelor menţionate în programă. Recomandări pentru lucrări de laborator: 1. CMOS) – parametri limită. SAU.2. binar-zecimal ( BCD). 1. tabela de adevăr. 2.1.funcţia logică îndeplinită.1. Forme de exprimare a funcţiilor logice.Utilizări.5.4. Coduri numerice Tema 2: Elemente de algebră Boole 2. tabela de adevăr. 2.1. Tema 6: Comparatoare 6.3.Date de catalog. Familii de circuite logice (TTL. Recomandări pentru aplicaţii practice: 16 - .Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice şi ateliere cu o bună dotare materială. 6. simbol.4. demultiplexoare şi comparatoare).1.Definiţie. Proprietăţile algebrei Boole.Utilizări. 3.Date de catalog. binar. NU. Funcţii logice. Conducerea şcolii va identifica surse financiare pentru dotarea acestora. Tema 3: Porţi logice 3. 5.1. simbol. tabela de adevăr). Aplicaţii cu circuite integrate logice Tema 4: Codificatoare. 2.3.3. Verificarea funcţionării montajelor cu circuite integrate logice (codificatoare. Sinteza funcţiilor logice cu porţi logice. SAU-NU.1. Recomandăm în continuare conţinuturile ce urmează a fi parcurse în ordine cronologică: Tema 1: Sisteme de numeraţie. Evaluarea cantitativă a parametrilor specifici ai circuitelor integrate digitale. ŞI-NU.2. conform criteriilor de performanţă din SPP. 3. 4. multiplexoare. SAU EXCLUSIV (simbol. Identificarea circuitelor integrate digitale după aspect fizic şi simbol. Verificarea funcţionării porţilor logice.

întreruperi. Lucrări practice de utilizare a circuitelor integrate digitale în montaje.1. Lucrări practice de identificare a circuitelor integrate digitale în montaje. 3.după aspect fizic şi marcare. 17 . scurtcircuite). 4. 5. Lucrări practice de montare / demontare a circuitelor integrate digitale. Lucrări practice de organizare şi gestionare a unei magazii de circuite integrate.utilizarea soclurilor. 2. de montaj. Lucrări practice de identificare şi remediere a defectelor în montaje cu circuite integrate digitale (defecte: de componente.

corespunzătoare nivelului II din cadrul Sistemului Naţional de Calificări Profesionale. regimuri de funcţionare ale unui S.A. în scopul orientării spre o anumită carieră profesională şi dezvoltarea capacităţii de comunicare. folosind un limbaj specializat. elevii se vor familiariza cu: rolul şi obiectul unui S.R.A. domeniul Electronică. . mărimile caracteristice ale traductoarelor şi elementelor de execuţie. La nivelul II.. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL :  Utilizarea elementelor componente ale unui sistem de reglare automată II. automatizări. locul şi rolul regulatorului într-un S. prin unităţile de competenţă tehnice specializate. rolul şi locul unui element de execuţie în sistemele automate.R. Notă introductivă: Modulul « Sisteme de reglare automată » se studiază pe parcursul clasei a XI-a. studierea documentaţiei tehnice specifice pentru asigurarea funcţionarii unui sistem de reglare automată Parcurgerea conţinuturilor modulului « Sisteme de reglare automată » şi adecvarea strategiilor didactice vor viza şi formarea capacităţii de analiză a nivelului de competenţe dobândite prin învăţare.Modulul III Elemente componente ale unui sistem de reglare automată I.A. automatizări..A. specific domeniului electronică. în vederea obţinerii calificării Electronist aparate şi echipamente de automatizări.R. schema bloc a unui S. I. rolul şi locul unui traductor în sistemele automate. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR: 18 .R. Şcoala de Arte şi de Meserii.

Performanţe tranzitorii Rolul şi locul unui traductor în sistemele automate Mărimile caracteristice ale traductoarelor: .A.caracteristica statică . Rolul elementelor componente : .instalaţia tehnologică .R.rampă unitară Regimuri de funcţionare ale unui S.adaptoare 19 . Mărimi de intrare/ieşire specifice elementelor componente ale S.R. . .A.R.R.A.puterea consumată .natura fizică a mărimilor de intrare şi ieşire .Performanţe staţionare .A.R.regulatorul automat .elementul de comparaţie . .Unităţi de competenţă Utilizarea elementelor componente ale unui sistem de reglare automată Competenţe Identifică elementele componente ale unui sistem de reglare automată Conţinuturi tematice  Rolul şi obiectul unui S.Regimul tranzitoriu  Performanţele unui S.R.elemente sensibile . la variaţia mărimii de intrare.A.sensibilitatea .treaptă unitară . Principalele tipuri de semnale utilizate în automatică : .A.Regimul staţionar .elementtul de execuţie .domeniul de măsurare Clasificarea traductoarelor Părţi componente constructive ale traductoarelor .    Descrie caracteristicile traductoarelor     Schema bloc a unui S.  Clasificarea S.traductoarul Descrierea funcţionării după schema bloc.

proporţional integral (PI) .  Modul de utilizare a diferitelor tipuri constructive de elemente de execuţie  Acţionarea electrică a elementelor de execuţie . 59.electromagneţi .motoare de execuţie (servomotoare) . Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi.R.proporţional derivativ (PD) .  Legi de reglare.  Tipuri de regulatoare electronice liniare realizate cu amplificatoare operaţionale: . • probe scrise: fişe de evaluare cu itemi de completare.hidraulice.proporţional integral derivativ (PID)  Răspunsul regulatoarelor la semnal treaptă.  Părţile componente ale regulatoarelor automate. a competenţelor prevăzute. descrieri.motoare electrice  Elemente de semnalizare acustică şi optică.pneumatice.proporţional (P) .Unităţi de competenţă Competenţe Descrie caracteristicile elementelor de execuţie Conţinuturi tematice  Rolul şi locul unui element de execuţie în sistemele automate  Părţi componente constructive ale elementelor de execuţie: . afectivi şi performativi). 20 . prezentare orală pregătită sub forma unei adresări sau unei opinii. studii de caz. întrebări cu răspuns scurt.  Studierea documentaţiei tehnice specifice pentru asigurarea funcţionarii unui sistem de reglare automată. întrebări tip grilă sau proiecte simple. . cu întrebări de tipul adevărat-fals. .4 Supraveghează funcţionarea unui sistem de reglare automată III. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE: Modulul « Sisteme de reglare automată » este un ansamblu care poate fi parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi precise pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale însuşirii. întrebări cu răspuns structurat. se recomandă utilizarea următoarelor metode: • probe orale: prezentări orale. .mixte electro hidraulice electro pneumatice  Locul şi rolul regulatorului într-un S.11.electrice.organe de execuţie  Tipuri constructive de elemente de execuţie: .A.

evaluarea s-a încheiat cu succes.• probe practice: reglări de parametri.A.Tipuri de S. realizarea unor machete funcţionale. Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: • Observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. • Autoevaluarea prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele educaţionale şi îşi poate impune un program propriu de învăţare. materialelor şi echipametelor. comunicării. Autoevaluarea urmăreşte ca elevii să devină capabili să-şi verifice fişele de lucru şi să conştientizeze că o bună pregatire profesională îi va avantaja în realizarea sarcinilor. utilizarea corespunzătoare a bibliografiei.R. Se recomandă parcurgerea conţinuturilor.A.R. Fişa de verificare nu presupune decât bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini.: . activităţile extraşcolare etc. SUGESTII METODOLOGICE: Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 116 ore .A. . .3 Performaţele unui S. grupate pe teme. precum şi asupra numărului de ore de instruire practică în funcţie de dificultatea temei. Evaluarea poate fi asociată cu autoevaluarea şi coevaluarea. în următoarea succesiune: TEMA NR. dotate corespunzător.Mărimi de intrare/ieşire.Descrierea funcţionării după schema bloc. TEMA NR. noţiuni generale: .A.performanţe tranzitorii 21 . În momentul în care au fost bifate toate căsuţele. modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport.R.Schema bloc a unui S. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. .Rolul şi obiectul unui S. proprii grupului instruit. • Proiectul prin care se evaluează metodele de lucru.R.R. atitudinilor faţă de o sarcină dată.Regimul staţionar.Regimul tranzitoriu. defalcate după cum urmează: Total ore / an 116 Din care ore de: teorie 29 laborator tehnologic instruire practică 87 Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme.2 Regimurile de funcţionare ale unui S. pe grupe de elevi. . • instrumente de evaluare: fişe de observare sistematică. . .1 Sisteme de reglare automată.A.Rolul blocurilor componente : . capacităţilor. IV. supravegherea unui sistem de reglare automată. Evaluarea continuă este condiţionată de precizările conţinute de criteriile de performanţă şi de probele de evaluare introduse în standarul de pregătire profesională. cu respectarea legislaţiei în vigoare. • Portofoliul care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor. TEMA NR. acurateţea tehnică. Instruirea practică se va desfăşura în spaţii special amenajate. • Investigaţia.performanţe staţionare . de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi formare a deprinderilor.

Realizarea unei machete funcţionale pentru ilustrarea funcţionării limitatoarelor de cursă. . 3. Realizarea legii de reglare D pentru procese lente. Reglarea turaţiei unui motor asincron.R.Elemente de semnalizare acustică.Tipuri de regulatoare. 10. TEMA NR 6.Locul şi rolul regulatorului în sistemele automate. 6. Părţi componente constructive ale traductoarelor. Simularea funcţiilor P. Părţi componente constructive ale elementelor de execuţie.Noţiuni generale. 9. Mărimile caracteristice ale traductoarelor. Tipuri constructive de elemente de execuţie. Semnal treaptă unitară. Utilizarea diferitelor tipuri constructive de elemente de execuţie. 5. D cu componente discrete de circuit. D cu amplificatoare operaţionale. Acţionarea electrică a elementelor de execuţie. . Reglarea turaţiei unui motor de c. Regulatoare: . TEMA NR. 22 . Clasificarea traductoarelor. Realizarea unei machete funcţionale cu bimetal şi releu.5 - Tipuri de semnale utilizate la stuudiul S.TEMA NR. I.Răspunsul regulatoarelor la semnal treaptă. Realizarea legii de reglare I pentru procese lente. Realizarea legii de reglare P pentru procese lente. Elemente de execuţie: Rolul şi locul unui element de execuţie în sistemele automate. .Elemente de semnalizare optică. 2. 8. Simularea reglării P. Teme propuse pentru lucrări de instruire practică 1. I.A.c. Supravegherea unui sistem de reglare industrială.7 Aparate auxiliare utilizate în automatizări: . 7. Traductoare: Rolul şi locul unui traductor în sistemele automate. 4. . Semnal rampă unitară.4 TEMA NR.

23 .

Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul  Utilizarea circuitelor electronice de putere.STAGII DE PREGĂTIRE PRACTICĂ Modulul IV Circuite electronice analogice I.schema electrică şi funcţionarea. Acest modul va fi predat în clasa a XI a a Şcolii de Arte şi Meserii. 2. II.schema electrică şi funcţionarea. 24 . Filtre de netezire. 30 sunt de laborator tehnologic. Verificarea funcţionalităţii montajului. Realizare practică. care va constitui instrument de evaluare în vederea certificării competenţelor obţinute în urma parcurgerii programului de la nivelul II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor Unitate de competenţă Realizarea circuitelor cu dispozitive electronice discrete Competenţe Realizează surse stabilizate de tensiune    • • •  Realizează amplificatoare • •  • • Conţinuturi tematice Schema bloc a unei surse stabilizate de tensiune Redresoare. Amplificatoare 1. Realizare practică. Notă introductivă: În conceperea programei pentru modulul Circuite electronice analogice s-a avut în vedere necesitatea ca elevii să dobândească un set de competenţe tehnice specializate care să le ofere posibilitatea de a activa într-un domeniu în care componentele şi sistemele electronice au căpătat un rol foarte important . cuprinde un număr total de 120 de ore şi se va parcurge în patru săptămâni de instruire practică comasată. Schema electrică şi funcţionare. Schema electrică şi funcţionare. Amplificator de putere: cu tranzistoare identice . AO neinversor – schema electrică şi amplificarea. Stabilizatoare cu compensare: serie. 3. folosite pentru îndrumarea în scopul elaborării unui proiect. Schema electrică şi funcţionare. Stabilizatoare: Schema bloc. III. cu tranzistoare complementare . derivaţie. Stabilizatoare cu reacţie. Amplificatoare operaţionale: AO inversor – schema electrică şi amplificarea. Amplificator de semnal mic (conexiune EC). Din cele 120 ore. Verificarea funcţionalităţii montajului.

• probe scrise: fişe de evaluare cu itemi de completare.schema electrică funcţională. Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi.schema electrică funcţională. 7. Verificarea funcţionalităţii montajului. prezentare orală pregătită sub forma unei adresări sau unei opinii. întrebări cu răspuns scurt. Circuite basculante monostabile . exerciţii de citire a inscripţionărilor de pe capsulele circuitelor integrate logice. 6. a competenţelor prevăzute. Oscilatoare LC în trei puncte: scheme funcţionale. Circuite basculante bistabile .schema electrică. întrebări cu răspuns structurat. condiţia de integrare. forma de undă a tensiunii de ieşire. Circuite de impulsuri Circuite RC: de derivare . exerciţii de citire a foilor de catalog. Realizare practică. Realizare practică. 25 . Circuite de limitare.Unitate de competenţă Competenţe Realizează oscilatoare Conţinuturi tematice Oscilatoare 4. studii de caz. întrebări tip grilă sau proiecte simple.schemă electrică şi funcţionarea. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare: Modulul « Circuite electronice analogice » este un ansamblu care poate fi parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi precise pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale însuşirii. frecvenţa de oscilaţie. oscilatorul Colpitts cu cuarţ schema electrică. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele. evaluarea s-a încheiat cu succes.schemă electrică şi funcţionarea. afectivi şi performativi). forma de undă a tensiunii de ieşire. • probe practice: montaje electronice. • instrumente de evaluare: fişe de observare sistematică prin care se urmăresc etapele realizării montajului şi verificării funcţionalităţii lui. descrieri. Limitatoare derivaţie: cu un prag de limitare şi cu două praguri de limitare . Limitatoare serie: cu un prag de limitare şi cu două praguri de limitare . Oscilatoare cu cuarţ: proprietăţile cristalului de cuarţ.schema electrică. Verificarea funcţionalităţii montajului. Circuite basculante: Circuite basculante astabile . Fişa de verificare nu presupune decât bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. de integrare .schema electrică funcţională. condiţia de derivare. cu întrebări de tipul adevărat-fals. se recomandă utilizarea următoarelor metode: • probe orale: prezentări orale. Realizează circuite de impulsuri  • •  • •  • • •  IV. Oscilatoare RC – scheme funcţionale. 5.

V. inversor . frecvenţa de oscilaţie. la nivelul clasei. conform criteriilor de performanţă din SPP.  Stabilizatoare: • Schema bloc.evaluarea procesului care se desfăşoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feedbackului obţinut.schema electrică şi amplificarea • A.oscilatorul Colpitts cu cuarţ .schema electrică şi funcţionarea. • cu tranzistoare complementare . 8.  Circuite de limitare. condiţia de integrare.  Oscilatoare RC . • Stabilizatoare cu reacţie. forma de undă a tensiunii de ieşire. Sugestii metodologice Procesul de formare/ învăţare/ instruire.schema electrică şi funcţionarea.. Oscilatoare LC în trei puncte: scheme de principiu. condiţia de derivare. proprii grupului instruit. fără de care nu este posibilă atingerea competenţelor menţionate în programă. neinversor .  Amplificatoare operaţionale: • A. • Factorii de stabilizare.O. Schema electrică şi funcţionare.scheme de principiu. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor. Schema electrică şi funcţionare. privit global. în funcţie de dificultatea acesteia. Tema 2: Amplificatoare  Clasificarea amplificatoarelor. 9. 11.schema electrică. Amplificator de semnal mic (conexiune EC). Conducerea şcolii va identifica surse financiare pentru dotarea acestora. Amplificator de putere: • cu tranzistoare identice . Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice şi ateliere cu o bună dotare materială. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme.schema electrică. . • Stabilizatoare cu compensare: serie. presupune: .schema electrică. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit.  Filtre de netezire.O. Acolo unde este posibil instruirea se poate realiza şi în ateliere ale agenţilor economici. • de integrare . derivaţie. 26 .proiectarea de la Curriculum-ul Naţional – la planificarea anuală – la proiectarea unităţilor de învăţare .schemă electrică şi funcţionarea.transpunerea proiectului în activităţi de învăţare concretă . Schema electrică şi funcţionare. • Limitatoare serie: cu un prag de limitare şi cu două praguri de limitare . Tema 4: Circuite de impulsuri  Circuite RC: • de derivare . O variantă posibilă de dezvoltare logică a conţinuturilor se poate prezenta astfel: Tema 1: Schema bloc a unei surse stabilizate de tensiune  Redresoare. . Oscilatoare cu cuarţ: proprietăţile cristalului de cuarţ.schema electrică şi amplificarea Tema 3: Oscilatoare 10.

5. Lucrări practice de realizare a circuitelor basculante. Vizualizarea semnalelor de la intrarea şi ieşirea unui amplificator. 2. Lucrări practice de realizare a circuitelor RC de derivare şi integrare. Recomandări pentru aplicaţii practice: 1. 27 . 7. Circuite basculante: • Circuite basculante astabile .schema electrică şi funcţionarea. Utilizarea cataloagelor pentru selectarea circuitelor integrate liniare. • Limitatoare derivaţie: cu un prag de limitare şi cu două praguri de limitare .schema electrică şi funcţionarea. forma de undă a tensiunii de ieşire. 4. Lucrări practice de realizare a unei surse stabilizate de tensiune.. 3. Vizualizarea tensiunilor de la intrarea şi ieşirea unui stabilizator. Recomandări pentru lucrări de laborator: 1. Lucrări practice de realizare a unui amplificator de semnal mic (conexiune EC).schemă electrică şi funcţionarea. 5. Vizualizarea semnalelor de la intrarea şi ieşirea unor circuite de derivare şi de integrare. 2. • Circuite basculante monostabile . 4. Aplicaţii ale circuitelor de impulsuri. Utilizarea cataloagelor pentru selectarea componentelor electronice. • Circuite basculante bistabile .schema electrică şi funcţionarea. Lucrări practice de realizare a limitatoarelor serie şi derivaţie. 3. 6. Vizualizarea semnalelor de la intrarea şi ieşirea unui limitator serie şi derivaţie.

 Situaţii care pun în pericol securitatea individuală şi colectivă (absenţa mijloacelor de protecţie. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul (din care au fost selectate competenţele individuale agregate în modul):  Igiena şi securitatea muncii  Lucrul în echipă  Remedierea defectelor în echipamente de automatizare III. 30 sunt de laborator tehnologic. II. Notă introductivă: În conceperea programei pentru modulul Remedierea defectelor s-a avut în vedere necesitatea ca elevii să dobândească un set de competenţe tehnice specializate care să le ofere posibilitatea de a depana sisteme de reglare automată. care va constitui instrument de evaluare în vederea certificării competenţelor obţinute în urma parcurgerii programului de la nivelul II. Din cele 120 ore. cuprinde un număr total de 120 de ore şi se va parcurge în patru săptămâni de instruire practică comasată. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR: Competenţe Aplică legislaţia şi reglementările privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă. prevenirea şi stingerea incendiilor. Conţinuturi tematice  Drepturi şi responsabilităţi la locul de muncă în funcţie de normele prevăzute la instructajele de protecţia muncii  Mijloace de protecţie la locul de muncă. Unităţi de competenţă Igiena şi securitatea muncii 28 .Modulul V Remedierea defectelor I. integritatea mijloacelor de protecţie). folosite pentru îndrumarea în scopul elaborării unui proiect. Acest modul va fi predat în clasa a XI a a Şcolii de Arte şi Meserii.

viruşi. informaţionale organizatorice şi acţionale specifice remedierii defectelor în instalaţii de automatizare prin care elevii să stabilească şi să aprecieze:  poziţii individuale în grup (inclus. bacterii. implicare. solidarizare)  participarea la derularea acţiunilor grupului (finalizare sarcini proprii. atingerea obiectivelor. supravegherea finalizării unor operaţiuni. organizatorice. Conţinuturi tematice Lucrul în echipă  Factori de risc la locul de muncă (substanţe periculoase. Identifică sarcinile şi Activităţi de lucru în echipă pentru resursele necesare pentru atingerea unor obiective informaţionale. vibraţii. motivare. ventilaţie.  atitudini în grup (sprijin. încurajare.  Metode de înlăturare a factorilor de risc (remedierea defecţiunilor apărute la echipamentele de protecţie.Unităţi de competenţă Competenţe Ia măsuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de muncă. raportarea rezultatelor. respectarea normelor de protecţie). subordonat. acţionale cu tematică specifică remedierii defectelor în instalaţii de automatizare prin care elevii să identifice:  Sarcini specifice membrilor unei echipe care are ca obiectiv obţinerea unor informaţii privind remedierea defectelor în instalaţii de automatizare.) 29 . temperatură.  Mijloace de raportare a prezenţei factorilor de risc (rapoarte orale şi scrise). curenţi de aer. coordonator. umiditate. interes. Îşi asumă rolurile care îi Activităţi de lucru în echipă cu obiective revin în echipă. radiaţii). distribuire sarcini în echipă. exclus. raportor).  Obiective şi sarcini specifice echipei care asigură întreţinerea şi repararea instalaţiilor de automatizare  Resurse necesare atingerii obiectivelor. zgomote. iniţiator.

 Măsurători de mărimi electrice şi neelectrice specifice instalaţiei conform documentaţiei tehnice. grad de motivare.  Adoptare a unor măsuri de eficientizarea a lucrului în echipă (verificări ale calităţii sarcinilor. organizatorice şi acţionale specifice remedierii defectelor în instalaţii de automatizare prin care elevii să dobândească abilităţi de:  Recunoaştere a competenţelor membrilor echipei (pregătire profesională. încadrare în timp. pierderi de fluide)  Valori nominale ale parametrilor de intrare.regulatorul . ieşire. respectarea unui plan comun.A.Unităţi de competenţă Competenţe Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor. interese)  Corelare a sarcinilor individuale cu cele ale echipei (explicaţii de sarcini.traductorul . Conţinuturi tematice Activităţi de lucru în echipă cu obiective informaţionale. recunoaşterea meritelor). pătrunderi de agenţi corozivi. Stabileşte modulul sau blocul funcţional defect 30 . negocierea sarcinilor).  Studierea documentaţiei tehnice specifice instalaţiilor tehnologice cuprinse în S. scurtcircuite. atitudini. asigurarea echilibrului de sarcini în echipă.comparatorul . comandă şi acţionare indicate în documentaţia tehnică. secţionări ale izolaţiei. Remedierea defectelor în echipamente de automatizare Identifică defectul după simptome  Scheme de semnalizare şi interblocare în instalaţiile electrice.  Verificarea blocurilor funcţionale: .elementul de execuţie  Defecte posibile ale blocurilor funcţionale şi modalităţi de identificare ( întreruperi de circuite. poziţia faţă de grup.  Modalităţi de protecţie ale echipamentelor de automatizare . corecţii şi adaptări ale planului comun.R.

simularea.înlocuirea modulelor defecte.  de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. evaluarea s-a încheiat cu succes. proiectul. evaluarea acestora făcându-se la respectivele module. prezentare orală pregătită sub forma unei adresări sau unei opinii. în funcţie:  de dificultatea acesteia. Fişa de verificare nu presupune decât bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. identificări de defecte. Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale. materii prime specifice)  Verificarea calităţii lucrării de remediere a defectului ( asigurarea parametrilor standard de exploatare). întrebări cu răspuns scurt.  Înlocuirea consumabilelor ( lubrifianţi sau alte fluide. utilizarea elementelor componente ale unui sistem de reglare automată. V. • instrumente de evaluare: fişe de observare sistematică prin care se urmăresc etapele remedierii defectelor şi verificarea funcţionalităţii . CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE: Modulul « Remedierea defectelor » este un ansamblu care poate fi parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi precise pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale însuşirii. . Se evaluează numai competenţele din acest modul.Unităţi de competenţă Competenţe Elimină defectul. măsurarea parametrilor. SUGESTII METODOLOGICE: Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme.  de dotarea atelierelor de instruire practică si/sau a secţiilor de producţie ale agenţilor economici parteneri. În cadrul modulului se exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă pentru abilităţi cheie şi tehnice: comunicare şi numeraţie. se recomandă utilizarea următoarelor metode: • probe orale: prezentări orale. întrebări cu răspuns structurat. Conţinuturi tematice  Selectarea modulului necesar pentru înlocuire  Alegerea metodei şi a mijloacelor optime pentru remedierea defectului. cu întrebări de tipul adevărat-fals. utilizarea dispozitivelor electronice discrete. • probe scrise: fişe de evaluare cu itemi de completare. Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă. iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă. evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate. afectivi şi performativi). IV.. Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare cu caracter interactiv. O competenţă se evaluează o singură dată. înlocuirea consumabilelor. executarea măsurătorilor specifice în instalaţiile de automatizare. Se recomandă următoarele metode: demonstraţia. • probe practice:operaţii necesare protejării instalaţiei tehnologice. descrieri. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. studii de caz. prin fişe individualizate. Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi. întrebări tip grilă sau proiecte simple. asigurarea calităţii. a competenţelor prevăzute. pentru verificarea atingerii competenţelor. 31 .

Defecte simulate 10. pe activităţi practice şi mai puţin pe cele teoretice. Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă. Acordarea parametrilor regulatorului într-un sistem de reglare a temperaturii 12. a presiunii. Defecte simulate 14.D într-un S. 5. 4. Studiul caracteristicilor de funcţionare a regulatoarelor.c. Reglarea turaţiei unui motor asincron. Defecte simulate 8.  efectuarea de lucrări de laborator. Defecte simulate. Instruirea se va realiza în ateliere de instruire practică cu o bună dotare materială / secţii de productie ale agenţilor economici parteneri. 7. interactiv şi centrat pe elev.Defecte simulate 15.  joc de rol.D într-un S. 2. a temperaturii.  simulare. Supravegherea unui sistem de reglare industrială. Defecte simulate 9. Acordarea parametrilor regulatorului într-un sistem de reglare a presiunii.I. cum ar fi:  efectuarea de lucrări practice. În acest cadru. Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate de parcurgerea modulului Remedierea defectelor în echipamentele de automatizare. ritmul de asimilare a cunoştinţelor/ formarea deprinderilor proprii grupului instruit. Realizarea legii de reglare P pentru procese lente. 3. Studiul elementelor de execuţie acţionate pneumatic şi hidraulic. Studiul caracteristicilor de funcţionare a regulatoarelor. a debitului. 1. Studiul elementelor de execuţie cu acţionare mixtă. activităţile de învăţare/instruire utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ.I. Realizarea legii de reglare I pentru procese lente. Defecte simulate.Defecte simulate 32 . Reglarea turaţiei unui motor de c.A. efectelor P. Studiul traductoarelor pentru măsurarea temperaturii. 11. Defecte simulate.R. Studiul caracteristicilor de funcţionare a regulatoarelor. recomandăm ca în acest proces să se utilizeze metode bazate pe acţiune. 6.Defecte simulate.D într-un S. Teme propuse pentru lucrări de laborator şi instruire practică .R. Realizarea legii de reglare D pentru procese lente.A. Defecte simulate 13.A.. efectelor P. Studiul traductoarelor pentru măsurarea presiunii.  particularităţile de vârstă ale grupului instruit.Defecte simulate. competenţele determină conţinuturile tematice.R. iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite. efectelor P.I. cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare.

33 .

Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul  Comunicaţie şi numeraţie  Asigurarea calităţii  Executarea măsurătorilor specifice în instalaţiile de automatizare 34 .  dobândirea cunoştintelor şi deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii pornind de la formarea profesională într-o calificare. laborator tehnologic 58 2 ore / săpt II. care să le permită viitorilor absolvenţi să devină cetăţeni responsabili ai unei societăţi deschise.CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ Modulul VI Măsurări specifice în instalaţii de automatizare I. lucrul în echipă.  promovarea valorilor democratice în curriculum. alături de competenţele personale şi cele sociale: comunicarea. pe structura unităţilor de competenţă pentru abilităţi cheie şi de competenţă tehnică şi profesională. creativitatea şi sprijinul antreprenorial. gândirea critică. Acest modul va fi predat în clasa a XI a a Şcolii de Arte şi Meserii şi cuprinde: Total ore / an 116 Din care: ore de teorie 58 2 ore / săpt. Având în vedere că pentru Şcoala de Arte şi Meserii curriculumul are la bază Standardele de Pregătire Profesională şi este construit modular. asumarea responsabilităţilor. În conceperea programei pentru modulul Măsurări specifice în instalaţii de automatizare s-a avut în vedere necesitatea ca elevii să dobândească un set de competenţe tehnice specializate care să le ofere posibilitatea de a activa într-un domeniu în care sistemele de calcul au căpătat un rol extrem de important. Notă introductivă: Scopul curriculumului de dezvoltare locală poate fi sintetizat în următoarele:  lărgirea domeniului ocupaţional. atingerea de către elev a acestor competenţe. curriculumul de dezvoltare locală va viza. în totalitatea lor. alături de celelalte module din trunchiul comun. dar şi adâncirea compeţentelor cheie.

documentaţii tehnice) în legătură cu evoluţia aparatelor de măsurare a mărimilor electrice şi neelectrice.12. dezvoltare. Formule şi algoritmi de calcul pentru determinarea parametrilor de măsurare. norme interne.instrucţiuni de lucru. articole. Documentaţia specifică pentru sarcini de lucru: registre. caiete de sarcini. Norme de calitate specifice măsurărilor în instalaţiile de automatizare. executarea măsurătorilor specifice în instalaţiile de automatizare agregată conform tabelului următor : Unităţi de competenţă Comunicare şi numeraţie Competenţe Citeşte şi utilizează documente scrise în limbaj de specialitate • Conţinuturi tematice Documente din surse specializate (manuale. acurateţea. europeni şi internaţionali specifici lucrărilor măsurare a mărimilor electrice şi neelectrice. diagrame). ieşiri). bonuri evidenţe simple. Modele de management al calităţii. jurnale. scheme electrice). Etapele şi acţiunile de evaluare. reviste. Mijloace grafice de reprezentare şi interpretare a rezultatelor măsurărilor în circuitele şi echipamentele de automatizare (grafice. Metode standardizate de asigurare a calităţii. Indicatori şi criterii specifice privind calitatea lucrărilor de măsurare.III. corespondenţa oficială. Reprezentarea grafică corecta a rezultatelor (scara.Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor: Modulul Măsurări specifice în automatizări este construit pe baza unităţii de competenţă tehnică specializată 59. Criterii şi indicatori de calitate naţionali. Cerinţe de calitate impuse de normative care reglementează activitatea de măsurare a mărimilor electrice şi neelectrice ca proces (intrări. Proceduri specifice metodelor standardizate de asigurare a calităţii. studii. Mijloace grafice de reprezentare a circuitelor de măsurare (scheme bloc. Internet. autoevaluare şi controlul calităţii lucrărilor efectuate • Prelucrează şi interpretează grafic rezultatele obţinute pe o sarcină dată • • • • Asigurarea calităţii Aplică normele de calitate în domeniul de activitate • • • Utilizează metode standardizate de asigurare a calităţii • • • • • 35 . toleranta).

Manometre .a.c şi c.Osciloscop Selectarea aparatului şi precizarea procedurii de lucru. Utilizează aparatele de • Măsurarea mărimilor electrice: măsură şi control în . efectuarea măsurătorilor .voltmetre de c.Debitmetre Efectuarea reglajelor iniţiale.Termometre . presiunea . • Aparate de măsură pentru mărimi electrice : .termometre cu termocuplu • Măsurarea electrică a presiunii fluidelor .Vacuummetre .Ampermetre . • Aparate de măsură pentru mărimi neelectrice . Aplicarea procedurii de lucru.(tensiunea electrică.ampermetre de c.Aparate înregistratoare .a. intensitatea curentului electric.Vacuummetre • Măsurarea electrică a debitului . Compararea rezultatelor măsurătorii cu valorile nominale.c.Debitmetre Selectarea aparatului şi precizarea procedurii de lucru. şi c.Voltmetre .Executarea măsurătorilor specifice în instalaţiile de automatizare Identifică aparatele de măsură şi control Unităţile de măsură fundamentale şi derivate ale mărimilor electrice şi neelectrice. • Aparate de prelucrare şi prezentare a mărimilor neelectrice: .debitul).Manometre .osciloscopul • Măsurarea electrică a temperaturii . • 36 .termometre cu termistor .termometre cu termorezistenţă . . temperatura.Aparate indicatoare Noţiuni generale despre sistemele de măsurare automată.

Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi. pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat prin: • gradarea sarcinilor de la uşor la dificil. vacuummetru. şi c. osciloscop. • fixarea unor sarcini deschise.învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. FIŞĂ DE EVALUARE UC: 59. manipularea. întrebări tip grilă sau proiecte simple. studii de caz. În continuare se prezintă un model de instrument de evaluare pentru certificarea unei competenţe tehnice din cadrul modulului Măsurări specifice în automatizări. întrebări cu răspuns structurat. depozitarea aparatelor de măsură pentru mărimile electrice şi neelectrice. aparate de prezentare şi prelucrare a mărimilor neelectrice. exerciţii de citire a inscripţionărilor de pe aparatele de măsură. întrebări cu răspuns scurt. Conţinutul documentelor de evidenţă şi raportare: -fişă de evidenţă a verificării periodice. exerciţii de citire a indicaţiilor aparatelor. Procesul de predare .12.a. se recomandă utilizarea următoarelor metode: • probe orale: prezentări orale..a.discuţie sau grafic). -raport privind expirarea valabilităţii buletinelor de verificare şi etalonare Transmiterea documentelor de evidenţă şi raportare către persoanele abilitate Verificarea stării de funcţionare a aparatelor de măsură.1 Identifică aparatele de măsură şi control NUME ŞI PRENUME ELEV: …………………………………………. descrieri. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele.. evaluarea s-a încheiat cu succes.prezentarea temelor în mai multe moduri (raport . şi c.12. utilizând în acest sens fişe de lucru. în funcţie de abilităţi. termometru. cu întrebări de tipul adevărat-fals. voltmetru de c. Executarea măsurătorilor specifice în instalaţiile de automatizare COMPETENŢA: 59.Întreţine starea de funcţionare a aparatelor de măsură şi control • • • • Studierea documentaţiei tehnice specifice pentru întreţinerea. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare: Modulul « Măsurări specifice în automatizări » este un ansamblu care poate fi parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi precise pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale însuşirii. • fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi. manometru şi debitmetru.c. afectivi şi performativi).. • probe scrise: fişe de evaluare cu itemi de completare. • probe practice: montaje de măsurare.c. • instrumente de evaluare: fişe de observare sistematică prin care se urmăresc etapele realizării montajului şi verificării funcţionalităţii lui. a competenţelor prevăzute. IV. 37 . Se pun la dispoziţia elevului următoarele aparate: ampermetru de c. prezentare orală pregătită sub forma unei adresări sau unei opinii. Fişa de verificare nu presupune decât bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini.

multipli şi submultipli. presiune. 6. Selectaţi aparatele cu care se poate măsura tensiunea electrică şi explicaţi procedeul de lucru atât pentru c. 4. Dintre aparatele de prezentare şi prelucrare a mărimilor neelectrice selectaţi aparatele indicatoare şi aparatele înregistratoare şi descrieţi modul de afişare respectiv de înregistrare. Specifică procedura de lucru pentru măsurarea presiunii. 3. Identifică aparatele de măsură pentru intensitatea curentului electric. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 Operaţia Specifică unităţile de măsură fundamentale şi derivate pentru intensitatea curentului electric şi pentru tensiunea electrică. Identifică aparate înregistratoare de prelucrare şi prezentare a mărimilor neelectrice. Selectaţi aparatele cu care se poate măsura intensitatea curentului electric şi explicaţi procedeul de lucru atât pentru c.c. Specifică procedura de lucru pentru măsurarea temperaturii Identifică aparatele de măsură pentru presiune. presiunea şi debitul şi explicaţi procedeul de lucru.a.a. Selectaţi aparatele cu care se pot măsura temperatura. Identifică aparatele de măsură pentru debit. Descrie modul de afişare a aparatelor indicatoare. multipli şi submultipli. 5. Identifică aparatele de măsură pentru temperatură. debit Specifică multiplii şi submultiplii unităţilor de măsură fundamentale pentru temperatură. cât şi pentru c.c. Precizaţi unităţile de măsură fundamentale şi derivate pentru intensitatea curentului electric. multiplii şi submultiplii acestora şi relaţiile dintre unităţi. 2. Descrie tipul de înregistrare Data Semnătura evaluatorului 38 . pentru tensiunea electrică..c.1. presiune şi debit. Specifică unităţile de măsură fundamentale şi derivate pentru temperatură. multiplii şi submultiplii lor.a. cât şi pentru c. presiune. Specifică procedura de lucru pentru măsurarea debitului. Specifică procedura de lucru pentru măsurarea intensităţii curentului electric continuu şi curentului electric alternativ. Specifică procedura de lucru pentru măsurarea tensiunii electrice în c. Precizaţi unităţile de măsură fundamentale şi derivate pentru temperatură. multiplii şi submultiplii acestora şi relaţiile dintre unităţi. Specifică multiplii şi submultiplii unităţilor de măsură fundamentale pentru intensitatea curentului electric şi pentru tensiunea electrică Face transformări între unităţile de măsură fundamentale şi derivate pentru intensitatea curentului electric şi pentru tensiunea electrică. Crt. şi c. debit şi relaţiile de transformare. Nr. Identifică aparatele de măsură pentru tensiunea electrică. Selectează aparate indicatoare pentru prelucrarea şi prezentarea mărimilor neelectrice.

Rezultatul final: COMPETENŢA A FOST DOBÂNDITĂ DA NU Nume şi prenume evaluator …………………………………. 39 .

Efectuarea reglajelor iniţiale şi alegerea domeniului de măsurare. • Când aţi terminat.Multipli şi submultipli. . iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite.Extinderea domeniului de măsurare pentru ampermetrele analogice. aduceţi acest lucru în atenţia evaluatorului înainte de a începe proba. .Unităţi de măsură pentru intensitate. asiguraţi-vă că dispuneţi de toate materialele şi instrumentele necesare. . de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor. Tema nr. .Montarea în circuit. competenţele determină conţinuturile tematice. . vizionări de materiale înregistrate pe casete video şi CD-uri. .Consemnarea rezultatelor măsurării. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. . manipularea şi depozitarea ampermetrelor.Efectuarea reglajelor iniţiale şi alegerea domeniului de măsurare. . . 2 Ampermetre: . Tema nr. . . vizite de documentare la agenţii economici.Citirea indicaţiilor . înmânaţi evaluatorului toate fişele relevante pentru această probă şi montajele realizate. • Completaţi pe fişa de evaluare numele dvs. .Unităţi de măsură pentru tensiune. proiecte.Verificarea stării de funcţionare. V. 1 Unităţi de măsură fundamentale şi derivate pentru mărimi electrice: . Pentru atingerea competenţelor dorite.predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ. documentarea cu ajutorul Internetului. . Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă.Întreţinerea.Întreţinerea. Sugestii metodologice: Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. Recomandăm în continuare conţinuturile ce urmează a fi parcurse în ordine cronologică: Tema nr.Verificări periodice.Citirea indicaţiilor .Verificări periodice.Ampermetre analogice şi digitale. şi data susţinerii probei. . 3 Voltmetre: . .Verificarea stării de funcţionare. . teste de evaluare etc.Multipli şi submultipli. 40 . pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice: referate interdisciplinare.Voltmetre analogice şi digitale.Montarea în circuit.Extinderea domeniului de măsurare pentru voltmetrele analogice.Consemnarea rezultatelor măsurării. cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare. proprii grupului instruit. . interactiv şi centrat pe elev. • Înainte de începerea evaluării.Instrucţiuni pentru candidaţi Citiţi aceste observaţii înainte de a începe evaluarea: • Citiţi cu atenţie toate cerinţele înainte de a încerca să le rezolvaţi • Dacă observaţi vreo problemă la una din cerinţe. în funcţie de dificultatea acesteia. activităţile de învăţare . . • Rezolvaţi toate sarcinile cuprinse în fişa de evaluare. Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice cu o bună dotare materială. . manipularea şi depozitarea voltmetrelor.

Consemnarea rezultatelor măsurării.Multipli şi submultipli. Aparate de prelucrare şi prezentare a mărimilor neelectrice: . . .Unităţi de măsură pentru temperatură. .Unităţi de măsură pentru presiune.Montarea în circuit.Măsurarea intensităţii.Aparate indicatoare.6 Tema nr.Verificarea stării de funcţionare.Efectuarea reglajelor iniţiale şi alegerea domeniului de măsurare.Efectuarea reglajelor iniţiale şi alegerea domeniului de măsurare. .Întreţinerea. . manipularea şi depozitarea osciloscoapelor.5 Tema nr. domenii de valori ale presiunii măsurate. . .Verificarea stării de funcţionare. tipuri de afişaje ale aparatelor de măsură.8 Tema nr.Schema bloc.Generatorul „ bază de timp” . rol şi principiul de funcţionare. noţiuni generale.Manometre. Măsurarea electrică a presiunii: . .Verificarea stării de funcţionare.Întreţinerea. .Citirea indicaţiilor .Întreţinerea. . 4 Osciloscopul: .Afişarea.Caracteristici metrologice.Vacuummetre. .9 .Citirea indicaţiilor .Multipli şi submultipli. . . principiul de funcţionare.Metode de măsurare a debitului.Montarea în circuit.Consemnarea rezultatelor măsurării.Efectuarea reglajelor iniţiale şi alegerea domeniului de măsurare. .Debitmetrul cu diafragmă. Unităţi de măsură fundamentale şi derivate pentru mărimi neelectrice: . . Măsurarea electrică a temperaturii: .Termometre cu termorezistenţă. . .Efectuarea reglajelor iniţiale şi alegerea domeniului de măsurare. . . 7 Tema nr. . . domenii de valori ale presiunii măsurate. manipularea şi depozitarea termometrelor.Consemnarea rezultatelor măsurării.Înregistrarea . .Multipli şi submultipli. . . rol şi principiul de funcţionare. .Debitmetrul rotametric. . procedee de înregistrare. . . .Verificarea stării de funcţionare.Termometre cu termistor. . manipularea şi depozitarea manometrelor şi a vacuummetrelor. . .Termometre cu termocuplu.Tema nr. . .Unităţi de măsură pentru debit. tipuri de aparate înregistratoare.Sisteme de măsurare automată. 41 Tema nr. principiul de funcţionare. . Măsurarea electrică a debitului: .Citirea indicaţiilor . .Măsurarea tensiunii.

10 Citirea indicaţiilor .raport privind expirarea valabilităţii buletinelor de verificare şi etalonare. Documente de evidenţă şi raportare utilzate în urmărirea stării tehnice a aparatelor de măsurat: .ampermetre . manipularea şi depozitarea debitmetrelor.fişă de evidenţă a verificării periodice. . Măsurarea presiunii unui gaz cu un aparat indicator pneumatic. 3. . Lucrări practice de identificare a senzorilor de temperatură. Alegerea senzorilor termici pentru o aplicaţie dată în funcţie de caracteristicile acestora.voltmetre . Lucrări practice de măsurare a mărimilor electrice folosind: .osciloscop 2.termistor 2. 4. termorezistenţă) 5. 42 .termocuplu . Recomandări pentru lucrări de laborator 1.termorezistenţă . Executarea de măsurători de temperatură furnizate de senzori de temperatură ( termocuplu.Tema nr. Întreţinerea. Lucrări practice de identificare a senzorilor de presiune. Consemnarea rezultatelor măsurării.

Măsurări specifice în instalaţii de automatizare teorie: 2 ore/sapt. 33. laborator tehnologic: 2 ore/sapt. 36. 29. 4. 26. 7. 43 . 35. 37. instruire practică: 3 ore/sapt. 34. laborator tehnologic: 2 ore / săpt. ca în tabelul de corelare. Elemente componente ale unui SRA teorie: 1ore/sapt. 24. 18. 20. 31. 32. 5. instruire practică: 2 ore/sapt. 9. 3. Modul I (CD) Modul II (CD) Modul III (CD) Modul VI (CDL) Dispozitive electronice Circuite electronice digitale teorie: 1 oră / săpt. 14. 25. 21.Tabel de corelare a modulelor: Săptămâna 1. laborator tehnologic: 1 oră / săpt. 15. fie în timpul anului la decizia şcolii şi în parteneriat cu agenţii economici. 16. 6. 30. 13. 12. 11. 23. Stagii de pregătire practică Modulul IV Circuite electronice analogice 120 ore Stagii de pregătire practică Modulul V Remedierea defectelor 120 ore CD – curriculum diferenţiat. 28. CDL – curriculum în dezvoltare locală Observaţie: Instruirea practică comasată se desfăşoară timp de 8 săptămâni care vor fi planificate fie la sfârşitul anului şcolar. teorie: 2 ore / săpt. 17. 22. 19. 2. instruire practică: 1 ore / săpt. 8. 27. 10.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful