Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului Program Phare TVET RO 0108.

01

CURRICULUM pentru clasa a XI-a
Şcoala de Arte şi Meserii
Domeniul: Electronică şi automatizări Specializarea: Electronist aparate şi echipamente de automatizări

- REVIZUIT-

februarie 2005

Lista autorilor: Dumitriu Lupan Nuşa - prof. Ing. Gr.I – Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui Ilie Mihaela - prof. ing.gr. I - Grup Şc.Ind. “Al. Ioan Cuza”, Bîrlad

Colectiv de revizuire:

Dumitriu Lupan Nuşa - prof. Ing. Gr.I – Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui Ilie Mihaela - prof. ing.gr. I - Grup Şc.Ind. “Al. Ioan Cuza”, Bîrlad Chivu Aurelian- prof. ing.gr. I - Grup Şc Ind. Energetic Craiova

Asistenţă UIP PHARE TVET RO 0108.03 Dr. ing. Roşu Dorin

2

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Anul de completare clasa a XI-a Aria curriculară Tehnologii Domeniul: Electronică şi automatizări Calificarea: Electronist pentru aparate şi echipamente de automatizări Cultură de specialitate şi instruire practică săptămânală Modulul I: Dispozitive electronice Modulul II: Circuite electronice digitale Total ore/an din care: Total ore/an din care : 377 ore 116 29 29 145 58 58 116 87

laborator tehnologic instruire practică laborator tehnologic instruire practică laborator tehnologic instruire practică

Modulul III: Total ore/an Elemente componente ale unui sistem de reglare din care: automată Total ore/an:13 ore/săptămână x 29 săptămâni = 377 ore Stagii de pregătire practică Modulul IV: Circuite electronice analogice Modulul V: Remedierea defectelor Total ore/an din care: Total ore/an din care:

240 ore laborator tehnologic instruire practică laborator tehnologic instruire practică 120 30 90 120 30 90 60

Practica de proiect

(în cadrul orelor de laborator tehnologic pentru M IV,V). Total ore/an: 30 ore/săptămână x 8 săptămâni/an= 240 ore Curriculum în dezvoltare locală Modulul VI: Măsurări specifice în instalaţii de automatizare 116 ore Total ore/an din care: laborator tehnologic instruire practică TOTAL 733 ore/an

116 58 -

Total ore/an: 4 ore/săptămână x 29 săptămâni =116 ore

3

2.ALCĂTUIREA MODULELOR
Unitatea de competenţe Competenţa
Dispozitive electronice Circuite electronice digitale Elemente componente ale unui sistem de reglare automată Circuite electronice Remedierea analogice defectelor Modulul CDL Măsurări specifice în instalaţii de automatizăre Verificare

Comunicare şi 3. Citeşte şi numeraţie utilizează documente 0,5 credite scrise în limbaj de specialitate. 4. Prelucrează şi interpretează grafic rezultatele obţinute pe o sarcină dată. Asigurarea 1. Aplică normele de calităţii calitate în domeniul 0,5 credite de activitate. 2. Utilizează metode standardizate de asigurare a calităţii. Igiena şi 1. Aplică legislaţia şi securitatea reglementările muncii privind securitatea şi 0,5 credite sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor. 2. Ia măsuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de muncă. Lucrul în 1. Identifică sarcinile echipă şi resursele necesare 0,5 credite pentru atingerea obiectivelor. 2. Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă. 3. Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor. Utilizarea 1. Identifică dispozitivelor dispozitivele electronice electronice discrete. discrete 2. Selectează 2 credite dispozitivele electronice discrete.

 3

 3

 3  3  3

 3  3

 3

 3

 3

 3

 3  3  3  3  3

 3  3  3  3  3

4

Interconectează circuite integrate logice în montaje 4. Realizează circuite de impulsuri Utilizarea 1. Identifică circuite circuitelor integrate logice. 4. Identifică aparatemăsurătorilor le de măsură şi specifice în control  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3 5  3  3 . Verifică funcţionalitatea dispozitivelor electronice discrete.Specifică mărimile caracteristice ale elementelor de execuţie 4. Supraveghează funcţionarea unui sistem de reglare automată Executarea 1. Realizează electronice amplificatoare. discrete 3. Determină funcţionalitatea dispozitivelor discrete într-un montaj 4 . Specifică mărimile automată caracteristice ale 2 credite traductoarelor 3. Realizează 2 credite oscilatoare. Realizează surse circuite stabilizate de electronice cu tensiune. dispozitive 2. Verifică funcţionarea montajelor Utilizarea 1. Realizarea de 1. Identifică elementele elementelor componente ale unui componente ale sistem de reglare unui sistem de automată reglare 2.Unitatea de competenţe Competenţa Dispozitive electronice Circuite electronice digitale Elemente componente ale unui sistem de reglare automată Circuite electronice Remedierea analogice defectelor Modulul CDL Măsurări specifice în instalaţii de automatizăre Verificare 3. integrate 2. Implementează logice funcţii binare 2 credite simple cu circuite integrate logice 3.

Stabileşte modulul sau blocul funcţional defect 3. Elimină defectul Dispozitive electronice Circuite electronice digitale Elemente componente ale unui sistem de reglare automată Circuite electronice Remedierea analogice defectelor Modulul CDL Măsurări specifice în instalaţii de automatizăre Verificare  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3 Remedierea defectelor în echipamente de automatizare 1 credit 6 .Unitatea de competenţe instalaţiile de automatizare 1 credit Competenţa 2. Întreţine starea de funcţionare a aparatelor de măsură şi control 1. Identifică defectul după simptome 2. Utilizează aparatele de măsură şi control în efectuarea măsurătorilor 3.

în care nici din punct de vedere profesional nu există răspunsuri "unice" sau "cele mai bune".  Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare. Abordarea modulară va oferi următoarele avantaje: • orientarea asupra celui care învaţă.NOTĂ DE PREZENTARE Modululele din prezenta curriculă se studiază pe parcursul clasei a XI-a. Parcurgerea conţinuturilor şi adecvarea strategiilor didactice vor viza şi formarea capacităţii de analiză a nivelului de competenţe dobândite prin învăţare. • Curriculum parcurs de elevi in clasele a IX-a si a X-a. Ei învaţă în moduri diferite. cât şi în plan vertical. în orice moment al procesului educativ. În elaborarea strategiei didactice.01. specific domeniului electronică şi automatizări. realizarea de circuite electronice cu dispozitive electronice discrete şi realizarea montajelor electronice cu circuite integrate.  Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare.2004. 3257 din 19.3. Procesul de predare învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. elevii vor dobândi suficiente abilităţi şi cunoştinţe care le vor permite să continue pregătirea la nivelul trei. elevii vor trebui pregătiţi pentru a evolua în situaţii adaptative complexe. Şcoala de Arte şi Meserii. • modulul poate încorpora. profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:  Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor. elevii se vor familiariza cu: asigurarea calităţii în domeniul de activitate. prin unităţile de competenţă tehnice generale. respectiv asupra disponibilităţilor sale. Prin programul de la nivelul doi. Şcoala de Arte şi Meserii (SAM). În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere:  Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat prin: ⇒ gradarea sarcinilor de la uşor la dificil pe fişele de lucru. 3106 din 22. • Planul cadru de învăţământ pentru Şcoala de Arte şi Meserii – an de completare.  Elevii au stiluri unice de învăţare. în scopul orientării spre o anumită carieră profesională şi dezvoltarea capacităţii de comunicare. 7 . Proiectarea curriculară s-a realizat pe baza unităţilor de competenţă din Standardul de Pregătire Profesională validat conform OMECT nr. La nivelul doi. urmând să le pună mai bine în valoare. domeniul Electronică şi automatizări. Unităţile de competenţă tehnice din cadrul programului de la nivelul doi îl vor înzestra pe elev cu o gamă mai largă de abilităţi practice şi creative. calificarea Electronist aparate şi echipamente automatizări corespunzătoare nivelului doi din cadrul Sistemului Naţional de Calificări Profesionale. datorită structurii sale elastice.2004 şi aprobat prin OMECT nr. utilizarea dispozitivelor electronice discrete. Noii angajaţi vor putea desfăşura sarcini de rutină şi predictibile. noi mijloace sau resurse didactice. deşi unii dintre aceştia ar putea alege să îşi găsească un loc de muncă. • oferă deschidere maximă atât în plan orizontal. De asemenea curriculum calificarii Electronist aparate şi echipamente de automatizări sa elaborat ţinand cont şi de: • Competenţele dobândite de absolvenţii nivelului I de calificare in domeniul Electronică şi Automatizări.02. cu viteză diferită şi din experienţe diferite. • permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi informale. Prin natura activităţilor de învăţare. folosind un limbaj specializat.  Elevii învaţă cel mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile noi şi a le asocia cu “cunoştinţele vechi”.

 Prezentarea temelor în mai multe moduri (raport. adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi de comportament (utilizarea de programe individualizate. Foaia matricolă va atesta absolvirea celor 3 (trei) ani ai Şcolii de Arte şi Meserii. Reevaluarea trebuie să utilizeze acelaşi instrument. Pe parcursul modulului se realizează evaluare continuă. ⇒ fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi. Acesta trebuie să includă discuţii cu elevul în legătură cu motivele care au dus la insucces şi identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare. în funcţie de abilităţi. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate.  Vizite la expoziţii tehnice şi agenţi economici din domeniul de pregătire Plecând de la principiul incluziunii (şcoala primeşte orice copil în sistem. profesorul trebuie să adapteze strategiile de predare la stilurile de învăţare ale elevilor (auditiv.⇒ fixarea unor sarcini deschise. vizual. ⇒ formarea unor grupe de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc. 8 . ⇒ utilizarea verificării de către un coleg sau de către îndrumător. alături de rezultatele de la celelalte discipline de cultură de specialitate şi de la disciplinele de cultură generală. asigură orice susţinere necesară ca fiind un drept şi acceptă că fiecare copil este diferit).  Utilizarea calculatorului pentru obţinerea de informaţii şi utilizarea unor softuri educaţionale specifice domeniului. În scopul invăţării centrate pe elev . învăţământ obligatoriu şi an de completare. se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile. evaluarea altor competenţe nefiind relevantă.  Fixarea de sarcini diferenţiate pentru indivizi sau grupuri diferite. utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare. Rezultatele evaluării continue vor fi consemnate în foaia matricolă a elevului. este esenţială transmiterea unui feedback clar şi constructiv. deoarece elevii mai buni le interpretează într-un mod mai solicitant. Pentru recuperare se poate propune o perioadă de către evaluator sau de către elev.  Utilizarea unor metode active-interactive (învăţare prin descoperire. iar la şfârşitul lui se realizează evaluare sumativă pentru verificarea atingerii competenţelor. deşi locul de desfăşuare a evaluării poate fi modificat. învăţare problematizată.  Fixarea unor sarcini deschise. practic) şi să diferenţieze sarcinile şi timpul alocat rezolvării lor prin:  Gradarea sarcinilor de la simplu la complex utilizand fişe de lucru. este suficient un feedback de felicitare. În cazul unei încercări nereuşite. învăţare prin cooperare. aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mici progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori). ⇒ prezentarea temelor în mai multe moduri (raport. prin aplicarea instrumentelor de evaluare continuă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională (probe scrise. O competenţă se evaluează o singură dată. La încheierea cu succes a unei evaluări. probe practice). Dobândirea competenţelor pentru nivelul doi de calificare se va certifica pe baza rezultatelor obţinute în urma aplicării instrumentelor de evaluare a competenţelor. practic). simulare). în funcţie de abilităţi. Pentru fiecare modul se evaluează numai competenţele corespunzătoare. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregătire Profesională.  Diferenţierea cunoştinţelor elevilor prin: ⇒ abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv. discuţie. joc de rol. pe care elevii să le abordeze la niveluri diferite. precum şi a sprijinului suplimentar de care elevul are nevoie.  Diferenţierea răspunsului prin: ⇒ utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi stabili obiective. discuţie sau grafic). probe orale. vizual. dar numai în limitele orarului şcolar. grafic). pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au nevoie. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.

PREZENTAREA MODULELOR CULTURĂ DE SPECIALITATE ŞI INSTRUIRE PRACTICĂ SĂPTĂMÂNALĂ Modulul I Dispozitive electronice I. marcaj. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în standardele de pregătire profesională. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). • Tipuri de conexiuni: SC. • Tipuri de conexiuni: EC. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul  Utilizarea dispozitivelor electronice discrete III. BC. • Simbol. marcaj. CC. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor: Unitate de competenţă Utilizarea dispozitivelor electronice Competenţe Identifică dispozitivele electronice discrete Conţinuturi tematice  Tranzistorul bipolar • Structură internă şi principiu de funcţionare. • Simbol. Notă introductivă Modulul « Dispozitive electronice » face parte din CD . documente care stau la baza Sistemului Naţional de Calificări Profesionale.curriculum diferenţiat al culturii de specialitate. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. aria curriculară Tehnologii şi are alocate 116 ore din care 58 ore de instruire practică care se vor desfăşura pe parcursul întregului an şcolar şi 29 ore de laborator tehnologic. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). • Simbol. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). marcaj. TEC-MOS ) • Structură internă şi principiu de funcţionare.  Tranzistoare cu efect de câmp ( TEC-J. GC. marcaj. DC.  Triacul • Structură internă şi principiu de funcţionare. 9 . • Simbol. II. • Simbol. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ).  Diacul • Structură internă şi principiu de funcţionare.4. marcaj.  Tiristorul • Structură internă şi principiu de funcţionare.

• întreruperea joncţiunilor. • Regimuri de funcţionare. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare: Modulul « Dispozitive electronice » poate fi parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe teoretice şi abilităţi practice pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale însuşirii lor. • Circuite de polarizare. punct static de Verifică funcţionalitatea funcţionare. dependenţa de temperatură a parametrilor tranzistorului.  Tiristorul • Parametri specifici. • Valori limită ale parametrilor triacului. dispozitivelor • Regimuri de funcţionare.  Diacul • Parametri specifici. • Dreaptă de sarcină statică.. • Valori limită ale parametrilor tranzistorului.  Tiristorul • Caracteristica I= f (U). • Valori limită ale parametrilor tiristorului.  Tranzistoare cu efect de câmp ( TEC-J.  Defecte ale dispozitivelor electronice discrete: • străpungerea joncţiunii. 10 .Unitate de competenţă Competenţe Selectează dispozitive electronice discrete Conţinuturi tematice  Tranzistorul bipolar • Parametri specifici. • Caracteristici statice. • Valori limită ale parametrilor diacului. dispozitivelor • Circuite echivalente. un montaj • Caracteristici statice. IV. TEC-MOS ) • Parametri specifici.  Triacul • Caracteristica I= f (U). Determină  Tranzistorul bipolar funcţionalitatea • Tipuri de conexiuni. electronice discrete într• Circuite de polarizare. • Valori limită ale parametrilor tranzistorului.  Diacul • Caracteristica I= f (U). • Dreaptă de sarcină statică. • modificarea parametrilor electrici.  Triacul • Parametri specifici. TEC-MOS ) • Tipuri de conexiune. electronice discrete  Tranzistoare cu efect de câmp ( TEC-J.  Măsurarea parametrilor dispozitivelor electronice discrete.

• fişe de autoevaluare • fişe cu întrebări tip grilă. – ului. Tema 2: Tranzistorul cu efect de câmp ( TEC-J. întrebări cu răspuns extins. • Dreaptă de sarcină statică. susţinute de desfăşurare de activităţi practice de măsurare a parametrilor de catalog ai componentelor electronice. modificarea parametrilor electrici. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele. • Simbol.prin care se evaluează metodele de lucru. defalcate după cum urmează: 29 ore – instruire teoretică (1 oră/ săptămână ) 29 ore – laborator tehnologic (1 oră/ săptămână ) 58 ore – instruire practică (2 ore / săptămână ) Instruirea practică se va desfăşura în spaţii special amenajate. • Caracteristici statice. • Valori limită ale parametrilor tranzistorului. cu respectarea legislaţiei în vigoare. • Circuite de polarizare. Probele orale propuse: prezentări orale. 11 . BC. întrebări cu alegere multiplă. • Simbol. acurateţea tehnică. • Regimuri de funcţionare. utilizarea corespunzătoare a bibliografiei. pe grupe de elevi. curenţi. modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport • portofoliul. • Tipuri de conexiuni. Conţinuturile ce urmează a fi parcurse.F. puteri. integrator. ca instrument de evaluare flexibil. Probele scrise pot fi: rezolvări de probleme în care se va solicita elevilor recunoaşterea componentelor după simbol. • Dependenţa de temperatură a parametrilor tranzistorului. materialelor şi echipamentelor. sunt prezentate mai jos: Tema 1: Tranzistorul bipolar • Structură internă şi principiu de funcţionare. dotate corespunzător. marcaj. evaluarea s-a încheiat cu succes. TEC-MOS ) • Principiul de funcţionare. recunoaşterea tipului de conexiune în care lucrează şi calcularea P. punct static de funcţionare. • Parametri specifici. corectitudinea verificării precum şi referate ale lucrării de laborator. CC. • Parametri specifici: tensiuni. • Tipuri de conexiuni: EC. întreruperea joncţiunii. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). marcaj.S. Ca instrumente de evaluare se pot elabora fişe de observare sistematică în care să se precizeze tipurile de componente electronice verificate. complex. Sugestii metodologice: Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 116 ore . • Defecte: străpungerea joncţiunii. în ordine cronologică. întrebări de completare • fişe de lucru Lista de verificare nu presupune decât bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. parametrii verificaţi.Ca instrumente de evaluare se pot folosi: • interviul • proiectul sau miniproiectul . • Circuite echivalente. Probele practice pot fi lucrări de laborator. • Măsurări de parametri. ca o modalitate de înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor. V. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ).

• Simbol. • Defecte: străpungerea joncţiunii. • Caracteristica I= f (U). triacului şi diacului. 3.• Valori limită ale parametrilor tranzistorului. • Circuite de polarizare. • Parametri specifici. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). Ridicarea caracteristicilor curent – tensiune ale dispozitivelor electronice. tiristor. • Dreaptă de sarcină statică. • Parametri specifici. Tema 4: Triacul • Principiul de funcţionare. • Valori limită ale parametrilor triacului. • Defecte: străpungerea joncţiunii. tiristor. triac. Lucrări practice de identificare a defectelor componentelor: tranzistor bipolar. întreruperea joncţiunii. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). modificarea parametrilor electrici. • Regimuri de funcţionare. diac. tiristor. marcaj. • Simbol. • Valori limită ale parametrilor diacului. 12 . Măsurarea parametrilor specifici ai tranzistorului bipolar. întreruperea joncţiunii. Lucrări practice de verificare a componentelor: tranzistor bipolar. modificarea parametrilor electrici. • Parametri specifici. tranzistorului cu efect de câmp. Lucrări practice de identificare a componentelor: tranzistor bipolar. diac. modificarea parametrilor electrici. tiristorului. 4. tranzistor cu efect de câmp. • Valori limită ale parametrilor tiristorului. Tema 3: Tiristorul • Structură internă şi principiu de funcţionare. • Caracteristica I= f (U). Recomandări pentru lucrări de laborator 1. Lucrări practice de polarizare a tranzistoarelor bipolare. • Defecte: străpungerea joncţiunii. întreruperea joncţiunii. tranzistor cu efect de câmp. • Caracteristica I= f (U). Lucrări practice de polarizare a tranzistoarelor cu efect de câmp. 2. • Defecte: străpungerea joncţiunii. • Simbol. Utilizarea cataloagelor pentru selectarea componentelor electronice. triac. 3. Tema 5: Diacul • Principiul de funcţionare. triac. marcaj. diac. tranzistor cu efect de câmp. marcaj. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). • Caracteristici statice. modificarea parametrilor electrici. 2. 5. întreruperea joncţiunii. Recomandări pentru aplicaţii practice 1.

13 .

SAU-NU. • • • • • • • • • 14 . nefiind condiţionat sau dependent de celelalte module din curriculum: Repartizarea orelor pe forme de activitate este următoarea: Total ore / an 145 din care: laborator tehnologic 58 instruire practică 58 II. Axiomele şi teoremele algebrei Boole (comutativitatea. SAU EXCLUSIV. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul  Utilizarea circuitelor integrate logice. pentru a se putea adapta la tehnologiile şi la practicile de muncă în schimbare. absorbţia. Demultiplexoare Comparatoare Date de catalog. VIL. Codificatoare. regulile lui unu şi zero. Forme de reprezentare a funcţiilor logice (tabel de adevăr. tPHL.Modulul II Circuite electronice digitale I. Acest modul va fi predat în clasa a XI-a a Şcolii de Arte şi Meserii şi cuprinde un număr total de 145 de ore care se parcurg în mod constant. NU. Funcţii logice: ŞI. distributivitatea. teorema lui De Morgan) Implementează funcţii binare simple cu circuite integrate logice. Decodificatoare. Notă introductivă: Programa este menită să dezvolte abilităţi. Parametrii circuitelor integrate logice (VIH. • • Conţinuturi tematice Porţi logice (ŞI. SAU. pe întreaga durată a anului şcolar (cu excepţia săptămânilor de instruire practică comasată ). ŞI-NU. SAU. SAU EXCLUSIV). Dobândirea acestor abilităţi este esenţială în pregătirea pentru ocuparea unui loc de muncă. SAU-NU. IIL. idempotenţa. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor: Modulul Circuite electronice digitale este construit pe baza unităţii de competenţă tehnică generală Utilizarea circuitelor integrate logice conform tabelului următor: Unităţi de competenţă Utilizarea circuitelor integrate logice Competenţe Identifică circuite integrate logice. IIH. dublă negare. III. ŞI-NU. forme canonice). asociativitatea. Multiplexoare. NU. tPLH).

exerciţii de citire a foilor de catalog. proiect de implementare a unor funcţii binare simple cu circuite integrate logice. Montaje pentru implementarea unor funcţii logice (funcţii de 2. IV. practic) aplicând iniţial chestionare sociometrice şi să folosească teoria inteligenţelor multiple. întrebări de tipul adevăratfals. Utilizarea cataloagelor de circuite integrate logice pentru identificarea terminalelor. • instrumente de evaluare: fişe de observare sistematică prin care se urmăresc etapele realizării montajului. afectivi şi performativi).învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. 3 şi 4 variabile). exerciţii de citire a inscripţionărilor de pe capsulele circuitelor integrate logice. Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat.Unităţi de competenţă Competenţe Interconectează circuite integrate logice în montaje • • • • Verifică funcţionarea montajelor • • • Conţinuturi tematice Tipuri de circuite integrate logice (porţi logice. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. rezolvare de exerciţii de simplificare a funcţiilor logice. Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă. proiecte. profesorul trebuie să cunoască stilurile de învăţare ale elevilor (auditiv. Pentru atingerea competenţelor dorite. vizual. documentarea cu ajutorul Internetului. Realizarea montajelor cu circuite integrate logice (cu porţi logice. cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare. etapele verificării funcţionalităţii montajului şi remedierii defectelor. interactiv şi centrat pe elev. iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite. exerciţii de realizare a schemelor electrice corespunzătoare funcţiei logice folosind simboluri. Pentru aplicarea metodei de învăţare centrată pe elev. studii de caz.predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ. întreruperi. vizite de documentare la agenţii economici. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare Procesul de predare . itemi de completare. întrebări cu răspuns structurat. decodificatoare. descrieri. exerciţii de scriere a funcţiilor logice sub formă de tabel de adevăr şi forme canonice. competenţele determină conţinuturile tematice. de montaj. multiplexoare şi demultiplexoare). decodificatoare. 15 . pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice: referate interdisciplinare. teste de evaluare etc. multiplexoare şi demultiplexoare). proprii grupului instruit. întrebări tip grilă. Măsurarea nivelurilor de tensiune în punctele de măsură stabilite. Sugestii metodologice: Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. întrebări cu răspuns scurt. Interpretarea rezultatelor măsurărilor. V. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor. activităţile de învăţare . a competenţelor prevăzute. în funcţie de dificultatea acesteia. se recomandă utilizarea următoarelor metode: • probe orale: prezentări orale. Remedierea eventualelor defecte în montaje cu circuite integrate logice (de componente. prezentare orală pregătită sub forma unei adresări sau unei opinii. vizionări de materiale înregistrate pe casete video şi CD-uri. scurtcircuite). • probe scrise: itemi de asociere.

Verificarea funcţionării montajelor cu circuite integrate logice (codificatoare.2.5.Utilizări. 5.1. 3.2. simbol. Evaluarea cantitativă a parametrilor specifici ai circuitelor integrate digitale.3. 2.3.Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice şi ateliere cu o bună dotare materială. 2. 3. simbol. Forme de exprimare a funcţiilor logice. ŞI-NU. 1. 4.3. binar-zecimal ( BCD).1.3.2.1. 6. fără de care nu este posibilă atingerea competenţelor menţionate în programă.1.Definiţie.Date de catalog. coduri numerice 1. 1. 3. Recomandări pentru aplicaţii practice: 16 - . Verificarea funcţionării porţilor logice.1. multiplexoare. utilizarea cataloagelor 4.4. SAU EXCLUSIV (simbol. NU. hexazecimal.Definiţie. demultiplexoare 5. Identificarea circuitelor integrate digitale după aspect fizic şi simbol. tabela de adevăr. 6. 2.Definiţie.Date de catalog. tabela de adevăr. 4. CMOS) – parametri limită. Funcţii logice.Utilizări.ŞI.3. conform criteriilor de performanţă din SPP. tabela de adevăr). Tema 5: Multiplexoare. 3. Sisteme de numeraţie: zecimal. decodificatoare 4. SAU. Recomandăm în continuare conţinuturile ce urmează a fi parcurse în ordine cronologică: Tema 1: Sisteme de numeraţie. 3. SAU-NU. tabela de adevăr. demultiplexoare şi comparatoare). simbol. Familii de circuite logice (TTL. Proprietăţile algebrei Boole. Tipuri de porţi logice .2. Coduri numerice Tema 2: Elemente de algebră Boole 2.Utilizări. Conducerea şcolii va identifica surse financiare pentru dotarea acestora. decodificatoare. Aplicaţii cu circuite integrate logice Tema 4: Codificatoare. 2. Conversia zecimal – binar.2. zecimal – BCD.1.2. Date de catalog. Minimizarea funcţiilor logice. Recomandări pentru lucrări de laborator: 1.Date de catalog.4. Sinteza funcţiilor logice cu porţi logice.funcţia logică îndeplinită. binar.3. Tema 3: Porţi logice 3. 5. Tema 6: Comparatoare 6.

după aspect fizic şi marcare. Lucrări practice de utilizare a circuitelor integrate digitale în montaje. întreruperi. 4. Lucrări practice de identificare şi remediere a defectelor în montaje cu circuite integrate digitale (defecte: de componente. Lucrări practice de identificare a circuitelor integrate digitale în montaje. 2. scurtcircuite). 3. Lucrări practice de montare / demontare a circuitelor integrate digitale. Lucrări practice de organizare şi gestionare a unei magazii de circuite integrate.1. de montaj.utilizarea soclurilor. 5. 17 .

studierea documentaţiei tehnice specifice pentru asigurarea funcţionarii unui sistem de reglare automată Parcurgerea conţinuturilor modulului « Sisteme de reglare automată » şi adecvarea strategiilor didactice vor viza şi formarea capacităţii de analiză a nivelului de competenţe dobândite prin învăţare. folosind un limbaj specializat.A.A. . specific domeniului electronică. I. rolul şi locul unui traductor în sistemele automate. rolul şi locul unui element de execuţie în sistemele automate. locul şi rolul regulatorului într-un S.R. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL :  Utilizarea elementelor componente ale unui sistem de reglare automată II. regimuri de funcţionare ale unui S.R. în vederea obţinerii calificării Electronist aparate şi echipamente de automatizări.A. La nivelul II. elevii se vor familiariza cu: rolul şi obiectul unui S.A. automatizări. automatizări. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR: 18 .. corespunzătoare nivelului II din cadrul Sistemului Naţional de Calificări Profesionale. domeniul Electronică. Şcoala de Arte şi de Meserii. Notă introductivă: Modulul « Sisteme de reglare automată » se studiază pe parcursul clasei a XI-a. prin unităţile de competenţă tehnice specializate. schema bloc a unui S.R.Modulul III Elemente componente ale unui sistem de reglare automată I.R. mărimile caracteristice ale traductoarelor şi elementelor de execuţie. în scopul orientării spre o anumită carieră profesională şi dezvoltarea capacităţii de comunicare..

sensibilitatea . .A.traductoarul Descrierea funcţionării după schema bloc.  Clasificarea S.domeniul de măsurare Clasificarea traductoarelor Părţi componente constructive ale traductoarelor .A.R.puterea consumată . Principalele tipuri de semnale utilizate în automatică : .adaptoare 19 .elemente sensibile .natura fizică a mărimilor de intrare şi ieşire .rampă unitară Regimuri de funcţionare ale unui S. Rolul elementelor componente : .R.elementul de comparaţie .Regimul staţionar . .Regimul tranzitoriu  Performanţele unui S.R.A.R. .instalaţia tehnologică . Mărimi de intrare/ieşire specifice elementelor componente ale S.R.Unităţi de competenţă Utilizarea elementelor componente ale unui sistem de reglare automată Competenţe Identifică elementele componente ale unui sistem de reglare automată Conţinuturi tematice  Rolul şi obiectul unui S.treaptă unitară . la variaţia mărimii de intrare.elementtul de execuţie .A.regulatorul automat .    Descrie caracteristicile traductoarelor     Schema bloc a unui S.Performanţe tranzitorii Rolul şi locul unui traductor în sistemele automate Mărimile caracteristice ale traductoarelor: .A.A.Performanţe staţionare .caracteristica statică .R.

electrice.mixte electro hidraulice electro pneumatice  Locul şi rolul regulatorului într-un S.pneumatice.  Părţile componente ale regulatoarelor automate. • probe scrise: fişe de evaluare cu itemi de completare.  Modul de utilizare a diferitelor tipuri constructive de elemente de execuţie  Acţionarea electrică a elementelor de execuţie . . afectivi şi performativi).4 Supraveghează funcţionarea unui sistem de reglare automată III.hidraulice.11.organe de execuţie  Tipuri constructive de elemente de execuţie: .Unităţi de competenţă Competenţe Descrie caracteristicile elementelor de execuţie Conţinuturi tematice  Rolul şi locul unui element de execuţie în sistemele automate  Părţi componente constructive ale elementelor de execuţie: .motoare electrice  Elemente de semnalizare acustică şi optică.  Studierea documentaţiei tehnice specifice pentru asigurarea funcţionarii unui sistem de reglare automată. întrebări cu răspuns structurat. se recomandă utilizarea următoarelor metode: • probe orale: prezentări orale.electromagneţi . întrebări cu răspuns scurt. Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi. întrebări tip grilă sau proiecte simple.A. studii de caz.proporţional integral derivativ (PID)  Răspunsul regulatoarelor la semnal treaptă. .motoare de execuţie (servomotoare) .R. . cu întrebări de tipul adevărat-fals.  Tipuri de regulatoare electronice liniare realizate cu amplificatoare operaţionale: .proporţional (P) .proporţional integral (PI) . prezentare orală pregătită sub forma unei adresări sau unei opinii. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE: Modulul « Sisteme de reglare automată » este un ansamblu care poate fi parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi precise pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale însuşirii. descrieri.proporţional derivativ (PD) . 59. a competenţelor prevăzute. 20 .  Legi de reglare.

Autoevaluarea urmăreşte ca elevii să devină capabili să-şi verifice fişele de lucru şi să conştientizeze că o bună pregatire profesională îi va avantaja în realizarea sarcinilor. noţiuni generale: . Fişa de verificare nu presupune decât bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. SUGESTII METODOLOGICE: Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 116 ore . capacităţilor.2 Regimurile de funcţionare ale unui S.A. Evaluarea poate fi asociată cu autoevaluarea şi coevaluarea. Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: • Observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. comunicării. precum şi asupra numărului de ore de instruire practică în funcţie de dificultatea temei. Instruirea practică se va desfăşura în spaţii special amenajate.performanţe staţionare . TEMA NR. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi formare a deprinderilor. TEMA NR. pe grupe de elevi. defalcate după cum urmează: Total ore / an 116 Din care ore de: teorie 29 laborator tehnologic instruire practică 87 Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme.R. .: .A.R. • Autoevaluarea prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele educaţionale şi îşi poate impune un program propriu de învăţare.3 Performaţele unui S. cu respectarea legislaţiei în vigoare.A.R. .Regimul staţionar.A.Regimul tranzitoriu.1 Sisteme de reglare automată. .A. materialelor şi echipametelor. • instrumente de evaluare: fişe de observare sistematică. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele. acurateţea tehnică. . . Evaluarea continuă este condiţionată de precizările conţinute de criteriile de performanţă şi de probele de evaluare introduse în standarul de pregătire profesională.performanţe tranzitorii 21 .Mărimi de intrare/ieşire.Rolul blocurilor componente : . dotate corespunzător. în următoarea succesiune: TEMA NR. utilizarea corespunzătoare a bibliografiei.• probe practice: reglări de parametri. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. • Portofoliul care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor. • Proiectul prin care se evaluează metodele de lucru. evaluarea s-a încheiat cu succes. modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Se recomandă parcurgerea conţinuturilor. IV. supravegherea unui sistem de reglare automată.Tipuri de S. activităţile extraşcolare etc. .R.Schema bloc a unui S.R. • Investigaţia.Rolul şi obiectul unui S.Descrierea funcţionării după schema bloc. proprii grupului instruit. realizarea unor machete funcţionale. atitudinilor faţă de o sarcină dată. grupate pe teme.

I.A.R. . 7.Elemente de semnalizare acustică.TEMA NR. Reglarea turaţiei unui motor asincron. D cu componente discrete de circuit. Realizarea legii de reglare I pentru procese lente. 10. Traductoare: Rolul şi locul unui traductor în sistemele automate. Realizarea unei machete funcţionale pentru ilustrarea funcţionării limitatoarelor de cursă.Noţiuni generale. . 2. Acţionarea electrică a elementelor de execuţie. 8. 6.Elemente de semnalizare optică. Realizarea legii de reglare P pentru procese lente. D cu amplificatoare operaţionale. Utilizarea diferitelor tipuri constructive de elemente de execuţie.7 Aparate auxiliare utilizate în automatizări: . 5. Clasificarea traductoarelor. Elemente de execuţie: Rolul şi locul unui element de execuţie în sistemele automate.4 TEMA NR. 22 . Simularea reglării P.Răspunsul regulatoarelor la semnal treaptă. Realizarea legii de reglare D pentru procese lente. . TEMA NR. TEMA NR 6. 3. Reglarea turaţiei unui motor de c.5 - Tipuri de semnale utilizate la stuudiul S. 9. Regulatoare: . Teme propuse pentru lucrări de instruire practică 1. Semnal treaptă unitară. Mărimile caracteristice ale traductoarelor.Tipuri de regulatoare. I. .Locul şi rolul regulatorului în sistemele automate. Părţi componente constructive ale elementelor de execuţie. Tipuri constructive de elemente de execuţie.c. Semnal rampă unitară. Simularea funcţiilor P. Părţi componente constructive ale traductoarelor. 4. Supravegherea unui sistem de reglare industrială. Realizarea unei machete funcţionale cu bimetal şi releu.

23 .

Realizare practică. 30 sunt de laborator tehnologic. Stabilizatoare cu reacţie. 24 . Amplificatoare operaţionale: AO inversor – schema electrică şi amplificarea. Notă introductivă: În conceperea programei pentru modulul Circuite electronice analogice s-a avut în vedere necesitatea ca elevii să dobândească un set de competenţe tehnice specializate care să le ofere posibilitatea de a activa într-un domeniu în care componentele şi sistemele electronice au căpătat un rol foarte important . Din cele 120 ore.schema electrică şi funcţionarea. Schema electrică şi funcţionare.schema electrică şi funcţionarea. AO neinversor – schema electrică şi amplificarea. 2. III. Stabilizatoare cu compensare: serie. Schema electrică şi funcţionare. Schema electrică şi funcţionare. cu tranzistoare complementare . Amplificator de semnal mic (conexiune EC). derivaţie. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul  Utilizarea circuitelor electronice de putere. Filtre de netezire. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor Unitate de competenţă Realizarea circuitelor cu dispozitive electronice discrete Competenţe Realizează surse stabilizate de tensiune    • • •  Realizează amplificatoare • •  • • Conţinuturi tematice Schema bloc a unei surse stabilizate de tensiune Redresoare. Acest modul va fi predat în clasa a XI a a Şcolii de Arte şi Meserii. 3. folosite pentru îndrumarea în scopul elaborării unui proiect. Verificarea funcţionalităţii montajului. Amplificator de putere: cu tranzistoare identice . cuprinde un număr total de 120 de ore şi se va parcurge în patru săptămâni de instruire practică comasată. II. care va constitui instrument de evaluare în vederea certificării competenţelor obţinute în urma parcurgerii programului de la nivelul II. Realizare practică. Stabilizatoare: Schema bloc.STAGII DE PREGĂTIRE PRACTICĂ Modulul IV Circuite electronice analogice I. Amplificatoare 1. Verificarea funcţionalităţii montajului.

cu întrebări de tipul adevărat-fals. Realizare practică. Realizează circuite de impulsuri  • •  • •  • • •  IV. condiţia de derivare.schema electrică. Oscilatoare RC – scheme funcţionale. Circuite de limitare.schema electrică funcţională.Unitate de competenţă Competenţe Realizează oscilatoare Conţinuturi tematice Oscilatoare 4.schemă electrică şi funcţionarea. studii de caz. Verificarea funcţionalităţii montajului. exerciţii de citire a foilor de catalog. Circuite basculante bistabile . de integrare . • probe practice: montaje electronice. Circuite basculante monostabile . Realizare practică. Circuite de impulsuri Circuite RC: de derivare .schema electrică. Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare: Modulul « Circuite electronice analogice » este un ansamblu care poate fi parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi precise pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale însuşirii.schema electrică funcţională. Limitatoare derivaţie: cu un prag de limitare şi cu două praguri de limitare . Circuite basculante: Circuite basculante astabile . Fişa de verificare nu presupune decât bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. condiţia de integrare. • probe scrise: fişe de evaluare cu itemi de completare.schema electrică funcţională. întrebări tip grilă sau proiecte simple. forma de undă a tensiunii de ieşire. oscilatorul Colpitts cu cuarţ schema electrică. se recomandă utilizarea următoarelor metode: • probe orale: prezentări orale. 5. frecvenţa de oscilaţie. exerciţii de citire a inscripţionărilor de pe capsulele circuitelor integrate logice. forma de undă a tensiunii de ieşire. Verificarea funcţionalităţii montajului. evaluarea s-a încheiat cu succes. afectivi şi performativi). În momentul în care au fost bifate toate căsuţele. descrieri. 7.schemă electrică şi funcţionarea. • instrumente de evaluare: fişe de observare sistematică prin care se urmăresc etapele realizării montajului şi verificării funcţionalităţii lui. prezentare orală pregătită sub forma unei adresări sau unei opinii. 6. a competenţelor prevăzute. 25 . Oscilatoare LC în trei puncte: scheme funcţionale. Limitatoare serie: cu un prag de limitare şi cu două praguri de limitare . Oscilatoare cu cuarţ: proprietăţile cristalului de cuarţ. întrebări cu răspuns structurat. întrebări cu răspuns scurt.

 Stabilizatoare: • Schema bloc. presupune: . Schema electrică şi funcţionare. • Stabilizatoare cu reacţie. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor.transpunerea proiectului în activităţi de învăţare concretă . • Factorii de stabilizare.proiectarea de la Curriculum-ul Naţional – la planificarea anuală – la proiectarea unităţilor de învăţare .  Circuite de limitare. Conducerea şcolii va identifica surse financiare pentru dotarea acestora. conform criteriilor de performanţă din SPP.evaluarea procesului care se desfăşoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feedbackului obţinut. frecvenţa de oscilaţie.schema electrică. • Stabilizatoare cu compensare: serie. Schema electrică şi funcţionare. . forma de undă a tensiunii de ieşire.schema electrică. Amplificator de putere: • cu tranzistoare identice . derivaţie. Tema 2: Amplificatoare  Clasificarea amplificatoarelor.schemă electrică şi funcţionarea.oscilatorul Colpitts cu cuarţ .V. • cu tranzistoare complementare .O. 11. O variantă posibilă de dezvoltare logică a conţinuturilor se poate prezenta astfel: Tema 1: Schema bloc a unei surse stabilizate de tensiune  Redresoare. inversor . • de integrare . la nivelul clasei. Sugestii metodologice Procesul de formare/ învăţare/ instruire. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. • Limitatoare serie: cu un prag de limitare şi cu două praguri de limitare . Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice şi ateliere cu o bună dotare materială. condiţia de derivare.  Filtre de netezire. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit..scheme de principiu. fără de care nu este posibilă atingerea competenţelor menţionate în programă. Oscilatoare cu cuarţ: proprietăţile cristalului de cuarţ. Oscilatoare LC în trei puncte: scheme de principiu.O.  Amplificatoare operaţionale: • A.schema electrică. proprii grupului instruit. Tema 4: Circuite de impulsuri  Circuite RC: • de derivare . în funcţie de dificultatea acesteia. neinversor .  Oscilatoare RC . Schema electrică şi funcţionare.schema electrică şi amplificarea Tema 3: Oscilatoare 10. 26 . 9. 8. Amplificator de semnal mic (conexiune EC).schema electrică şi funcţionarea. privit global. Acolo unde este posibil instruirea se poate realiza şi în ateliere ale agenţilor economici.schema electrică şi funcţionarea. condiţia de integrare.schema electrică şi amplificarea • A. .

schema electrică şi funcţionarea. 6. Recomandări pentru aplicaţii practice: 1.. 5. forma de undă a tensiunii de ieşire. Lucrări practice de realizare a circuitelor RC de derivare şi integrare. • Limitatoare derivaţie: cu un prag de limitare şi cu două praguri de limitare . • Circuite basculante monostabile .schema electrică şi funcţionarea. Lucrări practice de realizare a unei surse stabilizate de tensiune. Vizualizarea semnalelor de la intrarea şi ieşirea unui amplificator. Vizualizarea semnalelor de la intrarea şi ieşirea unor circuite de derivare şi de integrare. 2.schema electrică şi funcţionarea. Vizualizarea semnalelor de la intrarea şi ieşirea unui limitator serie şi derivaţie. • Circuite basculante bistabile . Lucrări practice de realizare a limitatoarelor serie şi derivaţie. 7. Utilizarea cataloagelor pentru selectarea componentelor electronice. Lucrări practice de realizare a circuitelor basculante. 27 . 3. 2. Utilizarea cataloagelor pentru selectarea circuitelor integrate liniare.schemă electrică şi funcţionarea. 4. 4. Recomandări pentru lucrări de laborator: 1. 3. Circuite basculante: • Circuite basculante astabile . Vizualizarea tensiunilor de la intrarea şi ieşirea unui stabilizator. 5. Aplicaţii ale circuitelor de impulsuri. Lucrări practice de realizare a unui amplificator de semnal mic (conexiune EC).

cuprinde un număr total de 120 de ore şi se va parcurge în patru săptămâni de instruire practică comasată. Notă introductivă: În conceperea programei pentru modulul Remedierea defectelor s-a avut în vedere necesitatea ca elevii să dobândească un set de competenţe tehnice specializate care să le ofere posibilitatea de a depana sisteme de reglare automată.Modulul V Remedierea defectelor I. II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR: Competenţe Aplică legislaţia şi reglementările privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă. folosite pentru îndrumarea în scopul elaborării unui proiect.  Situaţii care pun în pericol securitatea individuală şi colectivă (absenţa mijloacelor de protecţie. Acest modul va fi predat în clasa a XI a a Şcolii de Arte şi Meserii. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul (din care au fost selectate competenţele individuale agregate în modul):  Igiena şi securitatea muncii  Lucrul în echipă  Remedierea defectelor în echipamente de automatizare III. Din cele 120 ore. Unităţi de competenţă Igiena şi securitatea muncii 28 . Conţinuturi tematice  Drepturi şi responsabilităţi la locul de muncă în funcţie de normele prevăzute la instructajele de protecţia muncii  Mijloace de protecţie la locul de muncă. care va constitui instrument de evaluare în vederea certificării competenţelor obţinute în urma parcurgerii programului de la nivelul II. prevenirea şi stingerea incendiilor. integritatea mijloacelor de protecţie). 30 sunt de laborator tehnologic.

iniţiator. subordonat. Identifică sarcinile şi Activităţi de lucru în echipă pentru resursele necesare pentru atingerea unor obiective informaţionale.  Metode de înlăturare a factorilor de risc (remedierea defecţiunilor apărute la echipamentele de protecţie. bacterii. acţionale cu tematică specifică remedierii defectelor în instalaţii de automatizare prin care elevii să identifice:  Sarcini specifice membrilor unei echipe care are ca obiectiv obţinerea unor informaţii privind remedierea defectelor în instalaţii de automatizare. raportarea rezultatelor. supravegherea finalizării unor operaţiuni.  Mijloace de raportare a prezenţei factorilor de risc (rapoarte orale şi scrise). atingerea obiectivelor. coordonator. încurajare.) 29 . vibraţii.Unităţi de competenţă Competenţe Ia măsuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de muncă. temperatură. Conţinuturi tematice Lucrul în echipă  Factori de risc la locul de muncă (substanţe periculoase. informaţionale organizatorice şi acţionale specifice remedierii defectelor în instalaţii de automatizare prin care elevii să stabilească şi să aprecieze:  poziţii individuale în grup (inclus. implicare. zgomote. organizatorice. curenţi de aer.  atitudini în grup (sprijin. interes. exclus. distribuire sarcini în echipă. umiditate. raportor). Îşi asumă rolurile care îi Activităţi de lucru în echipă cu obiective revin în echipă. ventilaţie. radiaţii). viruşi. motivare.  Obiective şi sarcini specifice echipei care asigură întreţinerea şi repararea instalaţiilor de automatizare  Resurse necesare atingerii obiectivelor. solidarizare)  participarea la derularea acţiunilor grupului (finalizare sarcini proprii. respectarea normelor de protecţie).

interese)  Corelare a sarcinilor individuale cu cele ale echipei (explicaţii de sarcini.A. organizatorice şi acţionale specifice remedierii defectelor în instalaţii de automatizare prin care elevii să dobândească abilităţi de:  Recunoaştere a competenţelor membrilor echipei (pregătire profesională. grad de motivare. pătrunderi de agenţi corozivi. ieşire. recunoaşterea meritelor). comandă şi acţionare indicate în documentaţia tehnică.  Studierea documentaţiei tehnice specifice instalaţiilor tehnologice cuprinse în S.  Modalităţi de protecţie ale echipamentelor de automatizare . încadrare în timp. atitudini.Unităţi de competenţă Competenţe Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor.  Adoptare a unor măsuri de eficientizarea a lucrului în echipă (verificări ale calităţii sarcinilor.  Verificarea blocurilor funcţionale: .traductorul .regulatorul . Remedierea defectelor în echipamente de automatizare Identifică defectul după simptome  Scheme de semnalizare şi interblocare în instalaţiile electrice. respectarea unui plan comun. Conţinuturi tematice Activităţi de lucru în echipă cu obiective informaţionale. asigurarea echilibrului de sarcini în echipă. poziţia faţă de grup.  Măsurători de mărimi electrice şi neelectrice specifice instalaţiei conform documentaţiei tehnice.R. secţionări ale izolaţiei.comparatorul . negocierea sarcinilor). scurtcircuite. Stabileşte modulul sau blocul funcţional defect 30 . pierderi de fluide)  Valori nominale ale parametrilor de intrare.elementul de execuţie  Defecte posibile ale blocurilor funcţionale şi modalităţi de identificare ( întreruperi de circuite. corecţii şi adaptări ale planului comun.

Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.  de dotarea atelierelor de instruire practică si/sau a secţiilor de producţie ale agenţilor economici parteneri.înlocuirea modulelor defecte. în funcţie:  de dificultatea acesteia. SUGESTII METODOLOGICE: Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. prezentare orală pregătită sub forma unei adresări sau unei opinii. Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă. Fişa de verificare nu presupune decât bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. măsurarea parametrilor. V. Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele. materii prime specifice)  Verificarea calităţii lucrării de remediere a defectului ( asigurarea parametrilor standard de exploatare). asigurarea calităţii. . evaluarea altor competenţe nefiind relevantă.  de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. utilizarea dispozitivelor electronice discrete. utilizarea elementelor componente ale unui sistem de reglare automată. Conţinuturi tematice  Selectarea modulului necesar pentru înlocuire  Alegerea metodei şi a mijloacelor optime pentru remedierea defectului. întrebări cu răspuns scurt. iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă. evaluarea acestora făcându-se la respectivele module. Se recomandă următoarele metode: demonstraţia. întrebări cu răspuns structurat.. Se evaluează numai competenţele din acest modul. O competenţă se evaluează o singură dată. simularea. prin fişe individualizate. se recomandă utilizarea următoarelor metode: • probe orale: prezentări orale. IV. executarea măsurătorilor specifice în instalaţiile de automatizare. Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi. • instrumente de evaluare: fişe de observare sistematică prin care se urmăresc etapele remedierii defectelor şi verificarea funcţionalităţii . înlocuirea consumabilelor. • probe practice:operaţii necesare protejării instalaţiei tehnologice.  Înlocuirea consumabilelor ( lubrifianţi sau alte fluide. studii de caz. a competenţelor prevăzute. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE: Modulul « Remedierea defectelor » este un ansamblu care poate fi parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi precise pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale însuşirii. întrebări tip grilă sau proiecte simple. identificări de defecte. • probe scrise: fişe de evaluare cu itemi de completare. cu întrebări de tipul adevărat-fals. evaluarea s-a încheiat cu succes. afectivi şi performativi).Unităţi de competenţă Competenţe Elimină defectul. 31 . descrieri. În cadrul modulului se exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă pentru abilităţi cheie şi tehnice: comunicare şi numeraţie. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate. pentru verificarea atingerii competenţelor. proiectul. Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare cu caracter interactiv.

A. Teme propuse pentru lucrări de laborator şi instruire practică . efectelor P.D într-un S.D într-un S.  simulare. 7.I. a temperaturii. Reglarea turaţiei unui motor de c. pe activităţi practice şi mai puţin pe cele teoretice. efectelor P.R. ritmul de asimilare a cunoştinţelor/ formarea deprinderilor proprii grupului instruit. Studiul caracteristicilor de funcţionare a regulatoarelor. efectelor P.c. iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite. Studiul traductoarelor pentru măsurarea presiunii. Instruirea se va realiza în ateliere de instruire practică cu o bună dotare materială / secţii de productie ale agenţilor economici parteneri. 1. 11. competenţele determină conţinuturile tematice. Studiul caracteristicilor de funcţionare a regulatoarelor. Acordarea parametrilor regulatorului într-un sistem de reglare a temperaturii 12. Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate de parcurgerea modulului Remedierea defectelor în echipamentele de automatizare. 6. recomandăm ca în acest proces să se utilizeze metode bazate pe acţiune. activităţile de învăţare/instruire utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ. cum ar fi:  efectuarea de lucrări practice.  joc de rol. 4.Defecte simulate. Defecte simulate 8.  particularităţile de vârstă ale grupului instruit. Supravegherea unui sistem de reglare industrială.R.I..I. Defecte simulate 13. Defecte simulate 10.  efectuarea de lucrări de laborator. În acest cadru. Acordarea parametrilor regulatorului într-un sistem de reglare a presiunii. cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare.Defecte simulate. a debitului. a presiunii. Studiul traductoarelor pentru măsurarea temperaturii. Defecte simulate 9.R. Studiul caracteristicilor de funcţionare a regulatoarelor. Defecte simulate. interactiv şi centrat pe elev. Defecte simulate. 5.Defecte simulate 32 . Reglarea turaţiei unui motor asincron.Defecte simulate 15. Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă. 2. Studiul elementelor de execuţie acţionate pneumatic şi hidraulic. Realizarea legii de reglare I pentru procese lente. Defecte simulate. Studiul elementelor de execuţie cu acţionare mixtă.D într-un S. Realizarea legii de reglare P pentru procese lente. 3. Realizarea legii de reglare D pentru procese lente. Defecte simulate 14.A.A.

33 .

alături de competenţele personale şi cele sociale: comunicarea. atingerea de către elev a acestor competenţe. Acest modul va fi predat în clasa a XI a a Şcolii de Arte şi Meserii şi cuprinde: Total ore / an 116 Din care: ore de teorie 58 2 ore / săpt. care să le permită viitorilor absolvenţi să devină cetăţeni responsabili ai unei societăţi deschise. curriculumul de dezvoltare locală va viza.  dobândirea cunoştintelor şi deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii pornind de la formarea profesională într-o calificare. laborator tehnologic 58 2 ore / săpt II. dar şi adâncirea compeţentelor cheie. în totalitatea lor. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul  Comunicaţie şi numeraţie  Asigurarea calităţii  Executarea măsurătorilor specifice în instalaţiile de automatizare 34 . creativitatea şi sprijinul antreprenorial. Având în vedere că pentru Şcoala de Arte şi Meserii curriculumul are la bază Standardele de Pregătire Profesională şi este construit modular. lucrul în echipă.  promovarea valorilor democratice în curriculum.CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ Modulul VI Măsurări specifice în instalaţii de automatizare I. alături de celelalte module din trunchiul comun. gândirea critică. Notă introductivă: Scopul curriculumului de dezvoltare locală poate fi sintetizat în următoarele:  lărgirea domeniului ocupaţional. pe structura unităţilor de competenţă pentru abilităţi cheie şi de competenţă tehnică şi profesională. În conceperea programei pentru modulul Măsurări specifice în instalaţii de automatizare s-a avut în vedere necesitatea ca elevii să dobândească un set de competenţe tehnice specializate care să le ofere posibilitatea de a activa într-un domeniu în care sistemele de calcul au căpătat un rol extrem de important. asumarea responsabilităţilor.

Documentaţia specifică pentru sarcini de lucru: registre. Etapele şi acţiunile de evaluare. Metode standardizate de asigurare a calităţii.Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor: Modulul Măsurări specifice în automatizări este construit pe baza unităţii de competenţă tehnică specializată 59. documentaţii tehnice) în legătură cu evoluţia aparatelor de măsurare a mărimilor electrice şi neelectrice. corespondenţa oficială.12. dezvoltare. Indicatori şi criterii specifice privind calitatea lucrărilor de măsurare. norme interne. autoevaluare şi controlul calităţii lucrărilor efectuate • Prelucrează şi interpretează grafic rezultatele obţinute pe o sarcină dată • • • • Asigurarea calităţii Aplică normele de calitate în domeniul de activitate • • • Utilizează metode standardizate de asigurare a calităţii • • • • • 35 . Cerinţe de calitate impuse de normative care reglementează activitatea de măsurare a mărimilor electrice şi neelectrice ca proces (intrări. diagrame). Mijloace grafice de reprezentare a circuitelor de măsurare (scheme bloc. bonuri evidenţe simple.instrucţiuni de lucru. Criterii şi indicatori de calitate naţionali. caiete de sarcini. Mijloace grafice de reprezentare şi interpretare a rezultatelor măsurărilor în circuitele şi echipamentele de automatizare (grafice. Formule şi algoritmi de calcul pentru determinarea parametrilor de măsurare. Internet. Proceduri specifice metodelor standardizate de asigurare a calităţii. jurnale. reviste. europeni şi internaţionali specifici lucrărilor măsurare a mărimilor electrice şi neelectrice. Modele de management al calităţii. scheme electrice).III. ieşiri). acurateţea. Norme de calitate specifice măsurărilor în instalaţiile de automatizare. studii. articole. executarea măsurătorilor specifice în instalaţiile de automatizare agregată conform tabelului următor : Unităţi de competenţă Comunicare şi numeraţie Competenţe Citeşte şi utilizează documente scrise în limbaj de specialitate • Conţinuturi tematice Documente din surse specializate (manuale. toleranta). Reprezentarea grafică corecta a rezultatelor (scara.

Termometre .Debitmetre Efectuarea reglajelor iniţiale. intensitatea curentului electric. • Aparate de măsură pentru mărimi neelectrice . şi c.Voltmetre . efectuarea măsurătorilor .Aparate indicatoare Noţiuni generale despre sistemele de măsurare automată.c şi c.voltmetre de c. • 36 .Ampermetre .ampermetre de c. presiunea .termometre cu termocuplu • Măsurarea electrică a presiunii fluidelor .a.Debitmetre Selectarea aparatului şi precizarea procedurii de lucru.Manometre .osciloscopul • Măsurarea electrică a temperaturii . Aplicarea procedurii de lucru.Vacuummetre .a.c. • Aparate de prelucrare şi prezentare a mărimilor neelectrice: .Aparate înregistratoare .(tensiunea electrică. . • Aparate de măsură pentru mărimi electrice : . Compararea rezultatelor măsurătorii cu valorile nominale. Utilizează aparatele de • Măsurarea mărimilor electrice: măsură şi control în . temperatura.termometre cu termorezistenţă .Vacuummetre • Măsurarea electrică a debitului .Osciloscop Selectarea aparatului şi precizarea procedurii de lucru.Executarea măsurătorilor specifice în instalaţiile de automatizare Identifică aparatele de măsură şi control Unităţile de măsură fundamentale şi derivate ale mărimilor electrice şi neelectrice.Manometre .debitul).termometre cu termistor .

şi c. exerciţii de citire a inscripţionărilor de pe aparatele de măsură. întrebări tip grilă sau proiecte simple. manometru şi debitmetru. în funcţie de abilităţi. Fişa de verificare nu presupune decât bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. Conţinutul documentelor de evidenţă şi raportare: -fişă de evidenţă a verificării periodice.12. În continuare se prezintă un model de instrument de evaluare pentru certificarea unei competenţe tehnice din cadrul modulului Măsurări specifice în automatizări. cu întrebări de tipul adevărat-fals. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat prin: • gradarea sarcinilor de la uşor la dificil. evaluarea s-a încheiat cu succes. Procesul de predare . întrebări cu răspuns structurat. manipularea. depozitarea aparatelor de măsură pentru mărimile electrice şi neelectrice.Întreţine starea de funcţionare a aparatelor de măsură şi control • • • • Studierea documentaţiei tehnice specifice pentru întreţinerea. termometru. şi c. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare: Modulul « Măsurări specifice în automatizări » este un ansamblu care poate fi parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi precise pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale însuşirii. • instrumente de evaluare: fişe de observare sistematică prin care se urmăresc etapele realizării montajului şi verificării funcţionalităţii lui. studii de caz. IV. 37 . • probe practice: montaje de măsurare. se recomandă utilizarea următoarelor metode: • probe orale: prezentări orale. Se pun la dispoziţia elevului următoarele aparate: ampermetru de c. exerciţii de citire a indicaţiilor aparatelor. osciloscop. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele. afectivi şi performativi). voltmetru de c. • fixarea unor sarcini deschise. pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite.12.. utilizând în acest sens fişe de lucru...prezentarea temelor în mai multe moduri (raport . -raport privind expirarea valabilităţii buletinelor de verificare şi etalonare Transmiterea documentelor de evidenţă şi raportare către persoanele abilitate Verificarea stării de funcţionare a aparatelor de măsură. aparate de prezentare şi prelucrare a mărimilor neelectrice. întrebări cu răspuns scurt.c. • probe scrise: fişe de evaluare cu itemi de completare. descrieri.1 Identifică aparatele de măsură şi control NUME ŞI PRENUME ELEV: ………………………………………….învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. a competenţelor prevăzute. Executarea măsurătorilor specifice în instalaţiile de automatizare COMPETENŢA: 59. FIŞĂ DE EVALUARE UC: 59.a. vacuummetru.discuţie sau grafic).a.c. prezentare orală pregătită sub forma unei adresări sau unei opinii. Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi. • fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi.

multipli şi submultipli. debit şi relaţiile de transformare. Specifică procedura de lucru pentru măsurarea presiunii.a.c. Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 Operaţia Specifică unităţile de măsură fundamentale şi derivate pentru intensitatea curentului electric şi pentru tensiunea electrică. Descrie tipul de înregistrare Data Semnătura evaluatorului 38 . Dintre aparatele de prezentare şi prelucrare a mărimilor neelectrice selectaţi aparatele indicatoare şi aparatele înregistratoare şi descrieţi modul de afişare respectiv de înregistrare. Precizaţi unităţile de măsură fundamentale şi derivate pentru intensitatea curentului electric.a. şi c. Precizaţi unităţile de măsură fundamentale şi derivate pentru temperatură. Selectaţi aparatele cu care se pot măsura temperatura. pentru tensiunea electrică. 5. Specifică multiplii şi submultiplii unităţilor de măsură fundamentale pentru intensitatea curentului electric şi pentru tensiunea electrică Face transformări între unităţile de măsură fundamentale şi derivate pentru intensitatea curentului electric şi pentru tensiunea electrică. multiplii şi submultiplii acestora şi relaţiile dintre unităţi. Selectaţi aparatele cu care se poate măsura tensiunea electrică şi explicaţi procedeul de lucru atât pentru c. presiunea şi debitul şi explicaţi procedeul de lucru. 2. Selectaţi aparatele cu care se poate măsura intensitatea curentului electric şi explicaţi procedeul de lucru atât pentru c. Specifică procedura de lucru pentru măsurarea tensiunii electrice în c. Identifică aparatele de măsură pentru debit. Descrie modul de afişare a aparatelor indicatoare. cât şi pentru c. debit Specifică multiplii şi submultiplii unităţilor de măsură fundamentale pentru temperatură. multiplii şi submultiplii lor.1. Identifică aparate înregistratoare de prelucrare şi prezentare a mărimilor neelectrice. Specifică unităţile de măsură fundamentale şi derivate pentru temperatură. Identifică aparatele de măsură pentru intensitatea curentului electric. cât şi pentru c. presiune şi debit.c.. presiune. multiplii şi submultiplii acestora şi relaţiile dintre unităţi. Specifică procedura de lucru pentru măsurarea debitului. Specifică procedura de lucru pentru măsurarea temperaturii Identifică aparatele de măsură pentru presiune. Specifică procedura de lucru pentru măsurarea intensităţii curentului electric continuu şi curentului electric alternativ. Crt. Identifică aparatele de măsură pentru tensiunea electrică. 4.c. multipli şi submultipli. Selectează aparate indicatoare pentru prelucrarea şi prezentarea mărimilor neelectrice. 6. presiune. 3.a. Identifică aparatele de măsură pentru temperatură.

39 .Rezultatul final: COMPETENŢA A FOST DOBÂNDITĂ DA NU Nume şi prenume evaluator ………………………………….

teste de evaluare etc. . manipularea şi depozitarea voltmetrelor. Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice cu o bună dotare materială. manipularea şi depozitarea ampermetrelor. .Consemnarea rezultatelor măsurării.Citirea indicaţiilor . iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite. Sugestii metodologice: Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. . . .Montarea în circuit.Citirea indicaţiilor .Extinderea domeniului de măsurare pentru ampermetrele analogice. . vizite de documentare la agenţii economici.Instrucţiuni pentru candidaţi Citiţi aceste observaţii înainte de a începe evaluarea: • Citiţi cu atenţie toate cerinţele înainte de a încerca să le rezolvaţi • Dacă observaţi vreo problemă la una din cerinţe. Recomandăm în continuare conţinuturile ce urmează a fi parcurse în ordine cronologică: Tema nr. . proprii grupului instruit. . Tema nr.predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. aduceţi acest lucru în atenţia evaluatorului înainte de a începe proba. . . activităţile de învăţare . . Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă.Întreţinerea. V. în funcţie de dificultatea acesteia. • Când aţi terminat.Consemnarea rezultatelor măsurării. .Multipli şi submultipli.Efectuarea reglajelor iniţiale şi alegerea domeniului de măsurare. . înmânaţi evaluatorului toate fişele relevante pentru această probă şi montajele realizate. asiguraţi-vă că dispuneţi de toate materialele şi instrumentele necesare.Ampermetre analogice şi digitale. . • Completaţi pe fişa de evaluare numele dvs.Extinderea domeniului de măsurare pentru voltmetrele analogice. 2 Ampermetre: . cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare. pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice: referate interdisciplinare. .Verificări periodice.Montarea în circuit.Voltmetre analogice şi digitale. Pentru atingerea competenţelor dorite. interactiv şi centrat pe elev. şi data susţinerii probei. documentarea cu ajutorul Internetului. . vizionări de materiale înregistrate pe casete video şi CD-uri. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor. 40 .Verificarea stării de funcţionare.Verificări periodice.Întreţinerea. competenţele determină conţinuturile tematice.Unităţi de măsură pentru tensiune. 3 Voltmetre: . . • Rezolvaţi toate sarcinile cuprinse în fişa de evaluare. 1 Unităţi de măsură fundamentale şi derivate pentru mărimi electrice: . .Efectuarea reglajelor iniţiale şi alegerea domeniului de măsurare. Tema nr. proiecte. • Înainte de începerea evaluării.Unităţi de măsură pentru intensitate.Multipli şi submultipli.Verificarea stării de funcţionare. .

principiul de funcţionare. .Multipli şi submultipli. . .Întreţinerea. . . Măsurarea electrică a debitului: .Întreţinerea. . .Termometre cu termocuplu.Citirea indicaţiilor .Verificarea stării de funcţionare.Termometre cu termistor. . . . 4 Osciloscopul: . . .Unităţi de măsură pentru temperatură. tipuri de afişaje ale aparatelor de măsură. . 7 Tema nr.Metode de măsurare a debitului.Unităţi de măsură pentru presiune.Efectuarea reglajelor iniţiale şi alegerea domeniului de măsurare. domenii de valori ale presiunii măsurate.Montarea în circuit.Manometre. .Verificarea stării de funcţionare.Măsurarea tensiunii.Sisteme de măsurare automată. procedee de înregistrare. . manipularea şi depozitarea manometrelor şi a vacuummetrelor.Efectuarea reglajelor iniţiale şi alegerea domeniului de măsurare. .Verificarea stării de funcţionare. . .Consemnarea rezultatelor măsurării. .6 Tema nr.Caracteristici metrologice.Unităţi de măsură pentru debit.Efectuarea reglajelor iniţiale şi alegerea domeniului de măsurare.Verificarea stării de funcţionare. Măsurarea electrică a temperaturii: .Înregistrarea . . .Efectuarea reglajelor iniţiale şi alegerea domeniului de măsurare.Afişarea. Unităţi de măsură fundamentale şi derivate pentru mărimi neelectrice: .Aparate indicatoare. .Multipli şi submultipli. . noţiuni generale.Debitmetrul rotametric.Tema nr. .5 Tema nr. tipuri de aparate înregistratoare.Debitmetrul cu diafragmă.Consemnarea rezultatelor măsurării. . 41 Tema nr. manipularea şi depozitarea osciloscoapelor.Consemnarea rezultatelor măsurării.9 .Vacuummetre.Multipli şi submultipli.Generatorul „ bază de timp” . . .Citirea indicaţiilor .Măsurarea intensităţii. . manipularea şi depozitarea termometrelor. . Măsurarea electrică a presiunii: .Termometre cu termorezistenţă. . . .Montarea în circuit.Citirea indicaţiilor .8 Tema nr. . . principiul de funcţionare. domenii de valori ale presiunii măsurate. .Întreţinerea. Aparate de prelucrare şi prezentare a mărimilor neelectrice: .Schema bloc. rol şi principiul de funcţionare. . rol şi principiul de funcţionare.

4. Alegerea senzorilor termici pentru o aplicaţie dată în funcţie de caracteristicile acestora.termocuplu . Lucrări practice de identificare a senzorilor de presiune. .fişă de evidenţă a verificării periodice. Recomandări pentru lucrări de laborator 1. Lucrări practice de identificare a senzorilor de temperatură. Lucrări practice de măsurare a mărimilor electrice folosind: . Consemnarea rezultatelor măsurării. Documente de evidenţă şi raportare utilzate în urmărirea stării tehnice a aparatelor de măsurat: . . Întreţinerea.osciloscop 2.termorezistenţă .termistor 2.ampermetre . Executarea de măsurători de temperatură furnizate de senzori de temperatură ( termocuplu.raport privind expirarea valabilităţii buletinelor de verificare şi etalonare. manipularea şi depozitarea debitmetrelor. termorezistenţă) 5.Tema nr. 42 .voltmetre .10 Citirea indicaţiilor . Măsurarea presiunii unui gaz cu un aparat indicator pneumatic. 3.

14. 36. 37. 13. 32. 24. 3. 31. 22. 33. 18.Tabel de corelare a modulelor: Săptămâna 1. instruire practică: 3 ore/sapt. teorie: 2 ore / săpt. 12. 2. 11. 29. laborator tehnologic: 2 ore/sapt. Măsurări specifice în instalaţii de automatizare teorie: 2 ore/sapt. 23. laborator tehnologic: 2 ore / săpt. ca în tabelul de corelare. 26. 28. 9. 7. instruire practică: 2 ore/sapt. instruire practică: 1 ore / săpt. laborator tehnologic: 1 oră / săpt. 8. 4. 43 . Modul I (CD) Modul II (CD) Modul III (CD) Modul VI (CDL) Dispozitive electronice Circuite electronice digitale teorie: 1 oră / săpt. CDL – curriculum în dezvoltare locală Observaţie: Instruirea practică comasată se desfăşoară timp de 8 săptămâni care vor fi planificate fie la sfârşitul anului şcolar. 34. 30. 6. 35. 20. 25. 15. 17. 10. 19. fie în timpul anului la decizia şcolii şi în parteneriat cu agenţii economici. 27. 16. Stagii de pregătire practică Modulul IV Circuite electronice analogice 120 ore Stagii de pregătire practică Modulul V Remedierea defectelor 120 ore CD – curriculum diferenţiat. 5. Elemente componente ale unui SRA teorie: 1ore/sapt. 21.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful