Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului Program Phare TVET RO 0108.

01

CURRICULUM pentru clasa a XI-a
Şcoala de Arte şi Meserii
Domeniul: Electronică şi automatizări Specializarea: Electronist aparate şi echipamente de automatizări

- REVIZUIT-

februarie 2005

Lista autorilor: Dumitriu Lupan Nuşa - prof. Ing. Gr.I – Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui Ilie Mihaela - prof. ing.gr. I - Grup Şc.Ind. “Al. Ioan Cuza”, Bîrlad

Colectiv de revizuire:

Dumitriu Lupan Nuşa - prof. Ing. Gr.I – Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui Ilie Mihaela - prof. ing.gr. I - Grup Şc.Ind. “Al. Ioan Cuza”, Bîrlad Chivu Aurelian- prof. ing.gr. I - Grup Şc Ind. Energetic Craiova

Asistenţă UIP PHARE TVET RO 0108.03 Dr. ing. Roşu Dorin

2

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Anul de completare clasa a XI-a Aria curriculară Tehnologii Domeniul: Electronică şi automatizări Calificarea: Electronist pentru aparate şi echipamente de automatizări Cultură de specialitate şi instruire practică săptămânală Modulul I: Dispozitive electronice Modulul II: Circuite electronice digitale Total ore/an din care: Total ore/an din care : 377 ore 116 29 29 145 58 58 116 87

laborator tehnologic instruire practică laborator tehnologic instruire practică laborator tehnologic instruire practică

Modulul III: Total ore/an Elemente componente ale unui sistem de reglare din care: automată Total ore/an:13 ore/săptămână x 29 săptămâni = 377 ore Stagii de pregătire practică Modulul IV: Circuite electronice analogice Modulul V: Remedierea defectelor Total ore/an din care: Total ore/an din care:

240 ore laborator tehnologic instruire practică laborator tehnologic instruire practică 120 30 90 120 30 90 60

Practica de proiect

(în cadrul orelor de laborator tehnologic pentru M IV,V). Total ore/an: 30 ore/săptămână x 8 săptămâni/an= 240 ore Curriculum în dezvoltare locală Modulul VI: Măsurări specifice în instalaţii de automatizare 116 ore Total ore/an din care: laborator tehnologic instruire practică TOTAL 733 ore/an

116 58 -

Total ore/an: 4 ore/săptămână x 29 săptămâni =116 ore

3

2.ALCĂTUIREA MODULELOR
Unitatea de competenţe Competenţa
Dispozitive electronice Circuite electronice digitale Elemente componente ale unui sistem de reglare automată Circuite electronice Remedierea analogice defectelor Modulul CDL Măsurări specifice în instalaţii de automatizăre Verificare

Comunicare şi 3. Citeşte şi numeraţie utilizează documente 0,5 credite scrise în limbaj de specialitate. 4. Prelucrează şi interpretează grafic rezultatele obţinute pe o sarcină dată. Asigurarea 1. Aplică normele de calităţii calitate în domeniul 0,5 credite de activitate. 2. Utilizează metode standardizate de asigurare a calităţii. Igiena şi 1. Aplică legislaţia şi securitatea reglementările muncii privind securitatea şi 0,5 credite sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor. 2. Ia măsuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de muncă. Lucrul în 1. Identifică sarcinile echipă şi resursele necesare 0,5 credite pentru atingerea obiectivelor. 2. Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă. 3. Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor. Utilizarea 1. Identifică dispozitivelor dispozitivele electronice electronice discrete. discrete 2. Selectează 2 credite dispozitivele electronice discrete.

 3

 3

 3  3  3

 3  3

 3

 3

 3

 3

 3  3  3  3  3

 3  3  3  3  3

4

Identifică circuite circuitelor integrate logice.Unitatea de competenţe Competenţa Dispozitive electronice Circuite electronice digitale Elemente componente ale unui sistem de reglare automată Circuite electronice Remedierea analogice defectelor Modulul CDL Măsurări specifice în instalaţii de automatizăre Verificare 3. Realizarea de 1. discrete 3. Interconectează circuite integrate logice în montaje 4. 4. Verifică funcţionarea montajelor Utilizarea 1. Realizează surse circuite stabilizate de electronice cu tensiune. Realizează 2 credite oscilatoare. Supraveghează funcţionarea unui sistem de reglare automată Executarea 1. Identifică elementele elementelor componente ale unui componente ale sistem de reglare unui sistem de automată reglare 2. Implementează logice funcţii binare 2 credite simple cu circuite integrate logice 3. Specifică mărimile automată caracteristice ale 2 credite traductoarelor 3. Verifică funcţionalitatea dispozitivelor electronice discrete.Specifică mărimile caracteristice ale elementelor de execuţie 4. Realizează circuite de impulsuri Utilizarea 1. Realizează electronice amplificatoare. Identifică aparatemăsurătorilor le de măsură şi specifice în control  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3 5  3  3 . integrate 2. Determină funcţionalitatea dispozitivelor discrete într-un montaj 4 . dispozitive 2.

Întreţine starea de funcţionare a aparatelor de măsură şi control 1. Utilizează aparatele de măsură şi control în efectuarea măsurătorilor 3. Stabileşte modulul sau blocul funcţional defect 3. Identifică defectul după simptome 2. Elimină defectul Dispozitive electronice Circuite electronice digitale Elemente componente ale unui sistem de reglare automată Circuite electronice Remedierea analogice defectelor Modulul CDL Măsurări specifice în instalaţii de automatizăre Verificare  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3 Remedierea defectelor în echipamente de automatizare 1 credit 6 .Unitatea de competenţe instalaţiile de automatizare 1 credit Competenţa 2.

02.01.3. De asemenea curriculum calificarii Electronist aparate şi echipamente de automatizări sa elaborat ţinand cont şi de: • Competenţele dobândite de absolvenţii nivelului I de calificare in domeniul Electronică şi Automatizări. 7 . calificarea Electronist aparate şi echipamente automatizări corespunzătoare nivelului doi din cadrul Sistemului Naţional de Calificări Profesionale. Procesul de predare învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. Şcoala de Arte şi Meserii (SAM). utilizarea dispozitivelor electronice discrete. noi mijloace sau resurse didactice. Ei învaţă în moduri diferite. cu viteză diferită şi din experienţe diferite. • permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi informale. Parcurgerea conţinuturilor şi adecvarea strategiilor didactice vor viza şi formarea capacităţii de analiză a nivelului de competenţe dobândite prin învăţare.  Elevii învaţă cel mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile noi şi a le asocia cu “cunoştinţele vechi”. cât şi în plan vertical. realizarea de circuite electronice cu dispozitive electronice discrete şi realizarea montajelor electronice cu circuite integrate. în care nici din punct de vedere profesional nu există răspunsuri "unice" sau "cele mai bune". Unităţile de competenţă tehnice din cadrul programului de la nivelul doi îl vor înzestra pe elev cu o gamă mai largă de abilităţi practice şi creative. urmând să le pună mai bine în valoare.  Elevii au stiluri unice de învăţare. • Planul cadru de învăţământ pentru Şcoala de Arte şi Meserii – an de completare. în scopul orientării spre o anumită carieră profesională şi dezvoltarea capacităţii de comunicare.NOTĂ DE PREZENTARE Modululele din prezenta curriculă se studiază pe parcursul clasei a XI-a. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere:  Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat prin: ⇒ gradarea sarcinilor de la uşor la dificil pe fişele de lucru. respectiv asupra disponibilităţilor sale.2004 şi aprobat prin OMECT nr. • oferă deschidere maximă atât în plan orizontal. 3106 din 22. La nivelul doi.2004. specific domeniului electronică şi automatizări. profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:  Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor. elevii se vor familiariza cu: asigurarea calităţii în domeniul de activitate.  Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare. • Curriculum parcurs de elevi in clasele a IX-a si a X-a. datorită structurii sale elastice. elevii vor trebui pregătiţi pentru a evolua în situaţii adaptative complexe. elevii vor dobândi suficiente abilităţi şi cunoştinţe care le vor permite să continue pregătirea la nivelul trei. În elaborarea strategiei didactice. folosind un limbaj specializat. Prin natura activităţilor de învăţare. Şcoala de Arte şi Meserii. Abordarea modulară va oferi următoarele avantaje: • orientarea asupra celui care învaţă. Prin programul de la nivelul doi. în orice moment al procesului educativ.  Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare. prin unităţile de competenţă tehnice generale. 3257 din 19. domeniul Electronică şi automatizări. Noii angajaţi vor putea desfăşura sarcini de rutină şi predictibile. deşi unii dintre aceştia ar putea alege să îşi găsească un loc de muncă. Proiectarea curriculară s-a realizat pe baza unităţilor de competenţă din Standardul de Pregătire Profesională validat conform OMECT nr. • modulul poate încorpora.

probe orale. practic) şi să diferenţieze sarcinile şi timpul alocat rezolvării lor prin:  Gradarea sarcinilor de la simplu la complex utilizand fişe de lucru. simulare). vizual. dar numai în limitele orarului şcolar. Pe parcursul modulului se realizează evaluare continuă. utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare. învăţare problematizată. învăţământ obligatoriu şi an de completare.  Utilizarea calculatorului pentru obţinerea de informaţii şi utilizarea unor softuri educaţionale specifice domeniului. precum şi a sprijinului suplimentar de care elevul are nevoie. discuţie sau grafic). deşi locul de desfăşuare a evaluării poate fi modificat. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate. evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. profesorul trebuie să adapteze strategiile de predare la stilurile de învăţare ale elevilor (auditiv. discuţie. vizual. grafic).  Vizite la expoziţii tehnice şi agenţi economici din domeniul de pregătire Plecând de la principiul incluziunii (şcoala primeşte orice copil în sistem. ⇒ prezentarea temelor în mai multe moduri (raport. Pentru recuperare se poate propune o perioadă de către evaluator sau de către elev. este esenţială transmiterea unui feedback clar şi constructiv.  Fixarea de sarcini diferenţiate pentru indivizi sau grupuri diferite.  Fixarea unor sarcini deschise. în funcţie de abilităţi. asigură orice susţinere necesară ca fiind un drept şi acceptă că fiecare copil este diferit). deoarece elevii mai buni le interpretează într-un mod mai solicitant. Reevaluarea trebuie să utilizeze acelaşi instrument.  Diferenţierea cunoştinţelor elevilor prin: ⇒ abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv. alături de rezultatele de la celelalte discipline de cultură de specialitate şi de la disciplinele de cultură generală.  Diferenţierea răspunsului prin: ⇒ utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi stabili obiective. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregătire Profesională. practic). Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. În scopul invăţării centrate pe elev . se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile. iar la şfârşitul lui se realizează evaluare sumativă pentru verificarea atingerii competenţelor. ⇒ formarea unor grupe de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc. pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au nevoie.  Utilizarea unor metode active-interactive (învăţare prin descoperire. joc de rol. Foaia matricolă va atesta absolvirea celor 3 (trei) ani ai Şcolii de Arte şi Meserii. Dobândirea competenţelor pentru nivelul doi de calificare se va certifica pe baza rezultatelor obţinute în urma aplicării instrumentelor de evaluare a competenţelor. este suficient un feedback de felicitare. pe care elevii să le abordeze la niveluri diferite. prin aplicarea instrumentelor de evaluare continuă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională (probe scrise. O competenţă se evaluează o singură dată. 8 . Pentru fiecare modul se evaluează numai competenţele corespunzătoare. învăţare prin cooperare. Acesta trebuie să includă discuţii cu elevul în legătură cu motivele care au dus la insucces şi identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare.  Prezentarea temelor în mai multe moduri (raport. adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi de comportament (utilizarea de programe individualizate. ⇒ fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi. aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mici progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori).⇒ fixarea unor sarcini deschise. în funcţie de abilităţi. ⇒ utilizarea verificării de către un coleg sau de către îndrumător. În cazul unei încercări nereuşite. Rezultatele evaluării continue vor fi consemnate în foaia matricolă a elevului. probe practice). La încheierea cu succes a unei evaluări.

 Triacul • Structură internă şi principiu de funcţionare. BC.4. marcaj. marcaj. marcaj. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor: Unitate de competenţă Utilizarea dispozitivelor electronice Competenţe Identifică dispozitivele electronice discrete Conţinuturi tematice  Tranzistorul bipolar • Structură internă şi principiu de funcţionare. marcaj.  Tranzistoare cu efect de câmp ( TEC-J. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). PREZENTAREA MODULELOR CULTURĂ DE SPECIALITATE ŞI INSTRUIRE PRACTICĂ SĂPTĂMÂNALĂ Modulul I Dispozitive electronice I. 9 . aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ).  Tiristorul • Structură internă şi principiu de funcţionare. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul  Utilizarea dispozitivelor electronice discrete III. DC. • Simbol. documente care stau la baza Sistemului Naţional de Calificări Profesionale. • Tipuri de conexiuni: SC. • Simbol.  Diacul • Structură internă şi principiu de funcţionare. • Simbol. marcaj. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în standardele de pregătire profesională. • Simbol. II. GC. • Simbol. TEC-MOS ) • Structură internă şi principiu de funcţionare. • Tipuri de conexiuni: EC. CC. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). Notă introductivă Modulul « Dispozitive electronice » face parte din CD . aria curriculară Tehnologii şi are alocate 116 ore din care 58 ore de instruire practică care se vor desfăşura pe parcursul întregului an şcolar şi 29 ore de laborator tehnologic.curriculum diferenţiat al culturii de specialitate.

• Dreaptă de sarcină statică.  Tiristorul • Caracteristica I= f (U). electronice discrete într• Circuite de polarizare. • întreruperea joncţiunilor.  Triacul • Parametri specifici.. • Valori limită ale parametrilor tranzistorului.  Tranzistoare cu efect de câmp ( TEC-J. • Circuite de polarizare. electronice discrete  Tranzistoare cu efect de câmp ( TEC-J. IV. • Valori limită ale parametrilor tranzistorului. • modificarea parametrilor electrici.Unitate de competenţă Competenţe Selectează dispozitive electronice discrete Conţinuturi tematice  Tranzistorul bipolar • Parametri specifici.  Tiristorul • Parametri specifici. • Dreaptă de sarcină statică. TEC-MOS ) • Tipuri de conexiune. dispozitivelor • Regimuri de funcţionare.  Triacul • Caracteristica I= f (U). • Regimuri de funcţionare.  Măsurarea parametrilor dispozitivelor electronice discrete.  Defecte ale dispozitivelor electronice discrete: • străpungerea joncţiunii. • Valori limită ale parametrilor diacului. dependenţa de temperatură a parametrilor tranzistorului. • Caracteristici statice. TEC-MOS ) • Parametri specifici. • Valori limită ale parametrilor triacului. Determină  Tranzistorul bipolar funcţionalitatea • Tipuri de conexiuni. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare: Modulul « Dispozitive electronice » poate fi parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe teoretice şi abilităţi practice pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale însuşirii lor. punct static de Verifică funcţionalitatea funcţionare.  Diacul • Caracteristica I= f (U). un montaj • Caracteristici statice. dispozitivelor • Circuite echivalente. 10 .  Diacul • Parametri specifici. • Valori limită ale parametrilor tiristorului.

Probele orale propuse: prezentări orale. susţinute de desfăşurare de activităţi practice de măsurare a parametrilor de catalog ai componentelor electronice. Probele scrise pot fi: rezolvări de probleme în care se va solicita elevilor recunoaşterea componentelor după simbol. curenţi. întreruperea joncţiunii. • Tipuri de conexiuni: EC. acurateţea tehnică. • Parametri specifici. Sugestii metodologice: Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 116 ore .prin care se evaluează metodele de lucru. ca o modalitate de înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor. puteri. ca instrument de evaluare flexibil. Probele practice pot fi lucrări de laborator. – ului. • Dependenţa de temperatură a parametrilor tranzistorului. întrebări cu alegere multiplă. CC. Conţinuturile ce urmează a fi parcurse. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele. întrebări de completare • fişe de lucru Lista de verificare nu presupune decât bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. defalcate după cum urmează: 29 ore – instruire teoretică (1 oră/ săptămână ) 29 ore – laborator tehnologic (1 oră/ săptămână ) 58 ore – instruire practică (2 ore / săptămână ) Instruirea practică se va desfăşura în spaţii special amenajate. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). • Circuite echivalente. BC. utilizarea corespunzătoare a bibliografiei. marcaj. cu respectarea legislaţiei în vigoare. • Tipuri de conexiuni. Ca instrumente de evaluare se pot elabora fişe de observare sistematică în care să se precizeze tipurile de componente electronice verificate. • Defecte: străpungerea joncţiunii. V. evaluarea s-a încheiat cu succes. întrebări cu răspuns extins. în ordine cronologică. pe grupe de elevi. integrator. 11 . Tema 2: Tranzistorul cu efect de câmp ( TEC-J. • fişe de autoevaluare • fişe cu întrebări tip grilă. modificarea parametrilor electrici. • Circuite de polarizare. • Simbol. • Măsurări de parametri.Ca instrumente de evaluare se pot folosi: • interviul • proiectul sau miniproiectul . • Valori limită ale parametrilor tranzistorului.S. • Caracteristici statice.F. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). • Parametri specifici: tensiuni. materialelor şi echipamentelor. corectitudinea verificării precum şi referate ale lucrării de laborator. modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport • portofoliul. recunoaşterea tipului de conexiune în care lucrează şi calcularea P. parametrii verificaţi. punct static de funcţionare. complex. • Regimuri de funcţionare. sunt prezentate mai jos: Tema 1: Tranzistorul bipolar • Structură internă şi principiu de funcţionare. dotate corespunzător. • Dreaptă de sarcină statică. TEC-MOS ) • Principiul de funcţionare. marcaj. • Simbol.

diac. • Defecte: străpungerea joncţiunii. • Caracteristica I= f (U). întreruperea joncţiunii. • Defecte: străpungerea joncţiunii. modificarea parametrilor electrici. tiristor. • Valori limită ale parametrilor diacului. Lucrări practice de identificare a componentelor: tranzistor bipolar. Lucrări practice de polarizare a tranzistoarelor cu efect de câmp. Tema 3: Tiristorul • Structură internă şi principiu de funcţionare. Lucrări practice de verificare a componentelor: tranzistor bipolar. triacului şi diacului. 2. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). Utilizarea cataloagelor pentru selectarea componentelor electronice. tiristor. 2. • Valori limită ale parametrilor triacului. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). Tema 4: Triacul • Principiul de funcţionare. • Caracteristici statice. întreruperea joncţiunii. triac. întreruperea joncţiunii. • Simbol.• Valori limită ale parametrilor tranzistorului. 3. • Circuite de polarizare. diac. modificarea parametrilor electrici. marcaj. tranzistor cu efect de câmp. 12 . aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). marcaj. triac. Lucrări practice de polarizare a tranzistoarelor bipolare. • Valori limită ale parametrilor tiristorului. tiristorului. Recomandări pentru aplicaţii practice 1. • Defecte: străpungerea joncţiunii. • Parametri specifici. • Caracteristica I= f (U). tranzistorului cu efect de câmp. • Regimuri de funcţionare. Recomandări pentru lucrări de laborator 1. • Simbol. modificarea parametrilor electrici. tranzistor cu efect de câmp. 4. • Parametri specifici. marcaj. 3. diac. 5. • Simbol. triac. • Defecte: străpungerea joncţiunii. modificarea parametrilor electrici. • Dreaptă de sarcină statică. Ridicarea caracteristicilor curent – tensiune ale dispozitivelor electronice. Lucrări practice de identificare a defectelor componentelor: tranzistor bipolar. • Caracteristica I= f (U). Tema 5: Diacul • Principiul de funcţionare. • Parametri specifici. tranzistor cu efect de câmp. Măsurarea parametrilor specifici ai tranzistorului bipolar. tiristor. întreruperea joncţiunii.

13 .

SAU. distributivitatea. VIL. pe întreaga durată a anului şcolar (cu excepţia săptămânilor de instruire practică comasată ). tPHL. Decodificatoare. Axiomele şi teoremele algebrei Boole (comutativitatea. SAU EXCLUSIV). NU. • • • • • • • • • 14 . Forme de reprezentare a funcţiilor logice (tabel de adevăr. Notă introductivă: Programa este menită să dezvolte abilităţi. Codificatoare. dublă negare.Modulul II Circuite electronice digitale I. regulile lui unu şi zero. SAU EXCLUSIV. tPLH). IIH. asociativitatea. • • Conţinuturi tematice Porţi logice (ŞI. Parametrii circuitelor integrate logice (VIH. teorema lui De Morgan) Implementează funcţii binare simple cu circuite integrate logice. SAU-NU. absorbţia. Multiplexoare. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor: Modulul Circuite electronice digitale este construit pe baza unităţii de competenţă tehnică generală Utilizarea circuitelor integrate logice conform tabelului următor: Unităţi de competenţă Utilizarea circuitelor integrate logice Competenţe Identifică circuite integrate logice. Dobândirea acestor abilităţi este esenţială în pregătirea pentru ocuparea unui loc de muncă. nefiind condiţionat sau dependent de celelalte module din curriculum: Repartizarea orelor pe forme de activitate este următoarea: Total ore / an 145 din care: laborator tehnologic 58 instruire practică 58 II. SAU. III. idempotenţa. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul  Utilizarea circuitelor integrate logice. ŞI-NU. pentru a se putea adapta la tehnologiile şi la practicile de muncă în schimbare. Funcţii logice: ŞI. Demultiplexoare Comparatoare Date de catalog. IIL. ŞI-NU. Acest modul va fi predat în clasa a XI-a a Şcolii de Arte şi Meserii şi cuprinde un număr total de 145 de ore care se parcurg în mod constant. forme canonice). NU. SAU-NU.

întreruperi. a competenţelor prevăzute. întrebări tip grilă. iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite. Interpretarea rezultatelor măsurărilor. itemi de completare. se recomandă utilizarea următoarelor metode: • probe orale: prezentări orale. vizionări de materiale înregistrate pe casete video şi CD-uri. multiplexoare şi demultiplexoare). de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor. multiplexoare şi demultiplexoare). rezolvare de exerciţii de simplificare a funcţiilor logice. documentarea cu ajutorul Internetului. teste de evaluare etc. Măsurarea nivelurilor de tensiune în punctele de măsură stabilite. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat. întrebări cu răspuns scurt. interactiv şi centrat pe elev. descrieri. cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare. IV. scurtcircuite).Unităţi de competenţă Competenţe Interconectează circuite integrate logice în montaje • • • • Verifică funcţionarea montajelor • • • Conţinuturi tematice Tipuri de circuite integrate logice (porţi logice. 15 . profesorul trebuie să cunoască stilurile de învăţare ale elevilor (auditiv. Pentru atingerea competenţelor dorite. studii de caz. exerciţii de citire a inscripţionărilor de pe capsulele circuitelor integrate logice. exerciţii de citire a foilor de catalog. proiect de implementare a unor funcţii binare simple cu circuite integrate logice. Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă. exerciţii de realizare a schemelor electrice corespunzătoare funcţiei logice folosind simboluri. V. Realizarea montajelor cu circuite integrate logice (cu porţi logice.predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ. proprii grupului instruit. activităţile de învăţare . • instrumente de evaluare: fişe de observare sistematică prin care se urmăresc etapele realizării montajului. pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice: referate interdisciplinare. • probe scrise: itemi de asociere. vizite de documentare la agenţii economici. Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi. Montaje pentru implementarea unor funcţii logice (funcţii de 2. Sugestii metodologice: Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. întrebări de tipul adevăratfals. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. decodificatoare. 3 şi 4 variabile). proiecte. în funcţie de dificultatea acesteia. întrebări cu răspuns structurat. vizual. Pentru aplicarea metodei de învăţare centrată pe elev. Remedierea eventualelor defecte în montaje cu circuite integrate logice (de componente. decodificatoare. etapele verificării funcţionalităţii montajului şi remedierii defectelor.învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. prezentare orală pregătită sub forma unei adresări sau unei opinii. Utilizarea cataloagelor de circuite integrate logice pentru identificarea terminalelor. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare Procesul de predare . competenţele determină conţinuturile tematice. de montaj. afectivi şi performativi). practic) aplicând iniţial chestionare sociometrice şi să folosească teoria inteligenţelor multiple. exerciţii de scriere a funcţiilor logice sub formă de tabel de adevăr şi forme canonice.

1.Utilizări. Aplicaţii cu circuite integrate logice Tema 4: Codificatoare. tabela de adevăr. NU.5. 3. 2. 3.1. 1. zecimal – BCD. Familii de circuite logice (TTL. 3. 5. Verificarea funcţionării montajelor cu circuite integrate logice (codificatoare.Date de catalog. tabela de adevăr). simbol. 3. ŞI-NU. simbol.1.4. Conversia zecimal – binar. binar.Utilizări.1. Tipuri de porţi logice .3. Sinteza funcţiilor logice cu porţi logice. 1.Definiţie.ŞI. Tema 3: Porţi logice 3. SAU EXCLUSIV (simbol. fără de care nu este posibilă atingerea competenţelor menţionate în programă. multiplexoare. Verificarea funcţionării porţilor logice.Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice şi ateliere cu o bună dotare materială. Tema 6: Comparatoare 6. decodificatoare 4. Recomandări pentru aplicaţii practice: 16 - .4. simbol.3.3. Funcţii logice. 3. binar-zecimal ( BCD).3. Minimizarea funcţiilor logice. coduri numerice 1.Date de catalog. hexazecimal. 6. demultiplexoare 5.2. Forme de exprimare a funcţiilor logice. Proprietăţile algebrei Boole.funcţia logică îndeplinită.Definiţie. 2.2. Tema 5: Multiplexoare. Coduri numerice Tema 2: Elemente de algebră Boole 2. utilizarea cataloagelor 4. Identificarea circuitelor integrate digitale după aspect fizic şi simbol. tabela de adevăr. Sisteme de numeraţie: zecimal. 2.3.Date de catalog.2. SAU. Recomandăm în continuare conţinuturile ce urmează a fi parcurse în ordine cronologică: Tema 1: Sisteme de numeraţie. Conducerea şcolii va identifica surse financiare pentru dotarea acestora. tabela de adevăr.3. SAU-NU.1.Definiţie. Evaluarea cantitativă a parametrilor specifici ai circuitelor integrate digitale.Utilizări. decodificatoare.2.1. 4. CMOS) – parametri limită. 5. 6.2. demultiplexoare şi comparatoare). 4.2. Date de catalog. conform criteriilor de performanţă din SPP. Recomandări pentru lucrări de laborator: 1. 2.

utilizarea soclurilor. 5. întreruperi. 3. scurtcircuite). 17 . 2. 4. Lucrări practice de montare / demontare a circuitelor integrate digitale. Lucrări practice de utilizare a circuitelor integrate digitale în montaje. de montaj. Lucrări practice de identificare şi remediere a defectelor în montaje cu circuite integrate digitale (defecte: de componente.după aspect fizic şi marcare. Lucrări practice de organizare şi gestionare a unei magazii de circuite integrate. Lucrări practice de identificare a circuitelor integrate digitale în montaje.1.

domeniul Electronică. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR: 18 . folosind un limbaj specializat. I. elevii se vor familiariza cu: rolul şi obiectul unui S.Modulul III Elemente componente ale unui sistem de reglare automată I. în vederea obţinerii calificării Electronist aparate şi echipamente de automatizări. specific domeniului electronică.A. locul şi rolul regulatorului într-un S. automatizări.A.R.. corespunzătoare nivelului II din cadrul Sistemului Naţional de Calificări Profesionale.. Şcoala de Arte şi de Meserii. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL :  Utilizarea elementelor componente ale unui sistem de reglare automată II. automatizări. mărimile caracteristice ale traductoarelor şi elementelor de execuţie. .R. studierea documentaţiei tehnice specifice pentru asigurarea funcţionarii unui sistem de reglare automată Parcurgerea conţinuturilor modulului « Sisteme de reglare automată » şi adecvarea strategiilor didactice vor viza şi formarea capacităţii de analiză a nivelului de competenţe dobândite prin învăţare. regimuri de funcţionare ale unui S. schema bloc a unui S. prin unităţile de competenţă tehnice specializate.R. rolul şi locul unui traductor în sistemele automate.R.A. în scopul orientării spre o anumită carieră profesională şi dezvoltarea capacităţii de comunicare. rolul şi locul unui element de execuţie în sistemele automate.A. Notă introductivă: Modulul « Sisteme de reglare automată » se studiază pe parcursul clasei a XI-a. La nivelul II.

elementtul de execuţie .    Descrie caracteristicile traductoarelor     Schema bloc a unui S.Unităţi de competenţă Utilizarea elementelor componente ale unui sistem de reglare automată Competenţe Identifică elementele componente ale unui sistem de reglare automată Conţinuturi tematice  Rolul şi obiectul unui S. .A.traductoarul Descrierea funcţionării după schema bloc.elementul de comparaţie .puterea consumată .A.domeniul de măsurare Clasificarea traductoarelor Părţi componente constructive ale traductoarelor .adaptoare 19 .R.R. .R.R.Regimul staţionar .R.  Clasificarea S.A. la variaţia mărimii de intrare.natura fizică a mărimilor de intrare şi ieşire .A.Regimul tranzitoriu  Performanţele unui S.R.treaptă unitară .Performanţe staţionare .sensibilitatea .instalaţia tehnologică . Principalele tipuri de semnale utilizate în automatică : .rampă unitară Regimuri de funcţionare ale unui S. Mărimi de intrare/ieşire specifice elementelor componente ale S.A. Rolul elementelor componente : .regulatorul automat .Performanţe tranzitorii Rolul şi locul unui traductor în sistemele automate Mărimile caracteristice ale traductoarelor: .A.caracteristica statică . .elemente sensibile .

20 . a competenţelor prevăzute. .pneumatice.  Modul de utilizare a diferitelor tipuri constructive de elemente de execuţie  Acţionarea electrică a elementelor de execuţie .motoare de execuţie (servomotoare) . prezentare orală pregătită sub forma unei adresări sau unei opinii. studii de caz.Unităţi de competenţă Competenţe Descrie caracteristicile elementelor de execuţie Conţinuturi tematice  Rolul şi locul unui element de execuţie în sistemele automate  Părţi componente constructive ale elementelor de execuţie: . întrebări cu răspuns scurt. descrieri. . afectivi şi performativi). CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE: Modulul « Sisteme de reglare automată » este un ansamblu care poate fi parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi precise pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale însuşirii. cu întrebări de tipul adevărat-fals. întrebări cu răspuns structurat.hidraulice.organe de execuţie  Tipuri constructive de elemente de execuţie: . întrebări tip grilă sau proiecte simple.electromagneţi .electrice.4 Supraveghează funcţionarea unui sistem de reglare automată III. 59.proporţional integral derivativ (PID)  Răspunsul regulatoarelor la semnal treaptă.  Părţile componente ale regulatoarelor automate.mixte electro hidraulice electro pneumatice  Locul şi rolul regulatorului într-un S.proporţional (P) .R.motoare electrice  Elemente de semnalizare acustică şi optică. Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi.proporţional integral (PI) .A.  Legi de reglare.  Tipuri de regulatoare electronice liniare realizate cu amplificatoare operaţionale: . • probe scrise: fişe de evaluare cu itemi de completare.  Studierea documentaţiei tehnice specifice pentru asigurarea funcţionarii unui sistem de reglare automată.11. . se recomandă utilizarea următoarelor metode: • probe orale: prezentări orale.proporţional derivativ (PD) .

defalcate după cum urmează: Total ore / an 116 Din care ore de: teorie 29 laborator tehnologic instruire practică 87 Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. . . comunicării. utilizarea corespunzătoare a bibliografiei.Rolul blocurilor componente : . de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi formare a deprinderilor.R.Schema bloc a unui S.Regimul staţionar. . IV. Evaluarea continuă este condiţionată de precizările conţinute de criteriile de performanţă şi de probele de evaluare introduse în standarul de pregătire profesională.Tipuri de S. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. Instruirea practică se va desfăşura în spaţii special amenajate. Se recomandă parcurgerea conţinuturilor. • Proiectul prin care se evaluează metodele de lucru. supravegherea unui sistem de reglare automată. . evaluarea s-a încheiat cu succes. TEMA NR. .A.A. pe grupe de elevi. Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: • Observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. • Investigaţia.3 Performaţele unui S. activităţile extraşcolare etc. Autoevaluarea urmăreşte ca elevii să devină capabili să-şi verifice fişele de lucru şi să conştientizeze că o bună pregatire profesională îi va avantaja în realizarea sarcinilor. • Portofoliul care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor. atitudinilor faţă de o sarcină dată.performanţe tranzitorii 21 . grupate pe teme.Regimul tranzitoriu.R. în următoarea succesiune: TEMA NR. • instrumente de evaluare: fişe de observare sistematică.R.• probe practice: reglări de parametri. Fişa de verificare nu presupune decât bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini.R.Descrierea funcţionării după schema bloc. noţiuni generale: . . acurateţea tehnică. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele.A. realizarea unor machete funcţionale.1 Sisteme de reglare automată.2 Regimurile de funcţionare ale unui S. dotate corespunzător. materialelor şi echipametelor. TEMA NR.performanţe staţionare .Mărimi de intrare/ieşire.R.Rolul şi obiectul unui S. modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport.: . cu respectarea legislaţiei în vigoare.A. • Autoevaluarea prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele educaţionale şi îşi poate impune un program propriu de învăţare. proprii grupului instruit. precum şi asupra numărului de ore de instruire practică în funcţie de dificultatea temei. Evaluarea poate fi asociată cu autoevaluarea şi coevaluarea. SUGESTII METODOLOGICE: Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 116 ore . capacităţilor.A.

5. Simularea reglării P. Părţi componente constructive ale elementelor de execuţie. D cu componente discrete de circuit. Simularea funcţiilor P.Noţiuni generale. . 10. I.Răspunsul regulatoarelor la semnal treaptă. Clasificarea traductoarelor. D cu amplificatoare operaţionale. 9. Elemente de execuţie: Rolul şi locul unui element de execuţie în sistemele automate. Reglarea turaţiei unui motor asincron. TEMA NR 6.TEMA NR. Utilizarea diferitelor tipuri constructive de elemente de execuţie. . Realizarea legii de reglare I pentru procese lente. Supravegherea unui sistem de reglare industrială. Reglarea turaţiei unui motor de c. Regulatoare: . 22 . 3. Realizarea unei machete funcţionale cu bimetal şi releu. Tipuri constructive de elemente de execuţie. I. 4. TEMA NR. Traductoare: Rolul şi locul unui traductor în sistemele automate.Elemente de semnalizare acustică. 6. Teme propuse pentru lucrări de instruire practică 1. Semnal rampă unitară.7 Aparate auxiliare utilizate în automatizări: . Realizarea legii de reglare P pentru procese lente. Realizarea unei machete funcţionale pentru ilustrarea funcţionării limitatoarelor de cursă. Semnal treaptă unitară. 8.A. 7. . 2.c. Mărimile caracteristice ale traductoarelor.Elemente de semnalizare optică. .Locul şi rolul regulatorului în sistemele automate. Acţionarea electrică a elementelor de execuţie. Realizarea legii de reglare D pentru procese lente. Părţi componente constructive ale traductoarelor.4 TEMA NR.5 - Tipuri de semnale utilizate la stuudiul S.R.Tipuri de regulatoare.

23 .

cuprinde un număr total de 120 de ore şi se va parcurge în patru săptămâni de instruire practică comasată. Verificarea funcţionalităţii montajului. 30 sunt de laborator tehnologic. Amplificatoare 1.schema electrică şi funcţionarea. Stabilizatoare cu reacţie. III. folosite pentru îndrumarea în scopul elaborării unui proiect. Amplificator de semnal mic (conexiune EC). AO neinversor – schema electrică şi amplificarea. II. Schema electrică şi funcţionare. care va constitui instrument de evaluare în vederea certificării competenţelor obţinute în urma parcurgerii programului de la nivelul II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul  Utilizarea circuitelor electronice de putere. 24 . Amplificatoare operaţionale: AO inversor – schema electrică şi amplificarea. 2. Schema electrică şi funcţionare. Stabilizatoare cu compensare: serie.schema electrică şi funcţionarea. Verificarea funcţionalităţii montajului. Filtre de netezire. Din cele 120 ore. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor Unitate de competenţă Realizarea circuitelor cu dispozitive electronice discrete Competenţe Realizează surse stabilizate de tensiune    • • •  Realizează amplificatoare • •  • • Conţinuturi tematice Schema bloc a unei surse stabilizate de tensiune Redresoare. cu tranzistoare complementare . Realizare practică. Realizare practică. Stabilizatoare: Schema bloc. Amplificator de putere: cu tranzistoare identice . derivaţie.STAGII DE PREGĂTIRE PRACTICĂ Modulul IV Circuite electronice analogice I. 3. Notă introductivă: În conceperea programei pentru modulul Circuite electronice analogice s-a avut în vedere necesitatea ca elevii să dobândească un set de competenţe tehnice specializate care să le ofere posibilitatea de a activa într-un domeniu în care componentele şi sistemele electronice au căpătat un rol foarte important . Schema electrică şi funcţionare. Acest modul va fi predat în clasa a XI a a Şcolii de Arte şi Meserii.

schema electrică. 5. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele.Unitate de competenţă Competenţe Realizează oscilatoare Conţinuturi tematice Oscilatoare 4. Limitatoare derivaţie: cu un prag de limitare şi cu două praguri de limitare . • probe practice: montaje electronice. forma de undă a tensiunii de ieşire. se recomandă utilizarea următoarelor metode: • probe orale: prezentări orale. Realizare practică. Oscilatoare LC în trei puncte: scheme funcţionale. prezentare orală pregătită sub forma unei adresări sau unei opinii. cu întrebări de tipul adevărat-fals. Circuite basculante bistabile . exerciţii de citire a foilor de catalog. Oscilatoare cu cuarţ: proprietăţile cristalului de cuarţ. întrebări tip grilă sau proiecte simple. descrieri. Circuite de limitare.schema electrică funcţională. Circuite basculante monostabile . Fişa de verificare nu presupune decât bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi. întrebări cu răspuns structurat. evaluarea s-a încheiat cu succes. 7.schema electrică funcţională. • probe scrise: fişe de evaluare cu itemi de completare. exerciţii de citire a inscripţionărilor de pe capsulele circuitelor integrate logice. Limitatoare serie: cu un prag de limitare şi cu două praguri de limitare . oscilatorul Colpitts cu cuarţ schema electrică. 6. Circuite de impulsuri Circuite RC: de derivare . întrebări cu răspuns scurt. condiţia de integrare. studii de caz. 25 . forma de undă a tensiunii de ieşire. frecvenţa de oscilaţie. de integrare . Realizare practică. a competenţelor prevăzute. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare: Modulul « Circuite electronice analogice » este un ansamblu care poate fi parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi precise pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale însuşirii. afectivi şi performativi). • instrumente de evaluare: fişe de observare sistematică prin care se urmăresc etapele realizării montajului şi verificării funcţionalităţii lui. Verificarea funcţionalităţii montajului.schema electrică.schemă electrică şi funcţionarea.schema electrică funcţională. condiţia de derivare. Circuite basculante: Circuite basculante astabile . Realizează circuite de impulsuri  • •  • •  • • •  IV.schemă electrică şi funcţionarea. Oscilatoare RC – scheme funcţionale. Verificarea funcţionalităţii montajului.

Tema 2: Amplificatoare  Clasificarea amplificatoarelor. . la nivelul clasei.proiectarea de la Curriculum-ul Naţional – la planificarea anuală – la proiectarea unităţilor de învăţare . . inversor . 8. Conducerea şcolii va identifica surse financiare pentru dotarea acestora. forma de undă a tensiunii de ieşire.. frecvenţa de oscilaţie.  Circuite de limitare.schema electrică şi funcţionarea. Schema electrică şi funcţionare.evaluarea procesului care se desfăşoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feedbackului obţinut.oscilatorul Colpitts cu cuarţ .O. Tema 4: Circuite de impulsuri  Circuite RC: • de derivare . 26 . Schema electrică şi funcţionare. O variantă posibilă de dezvoltare logică a conţinuturilor se poate prezenta astfel: Tema 1: Schema bloc a unei surse stabilizate de tensiune  Redresoare. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme.scheme de principiu. • Stabilizatoare cu reacţie.schemă electrică şi funcţionarea. Acolo unde este posibil instruirea se poate realiza şi în ateliere ale agenţilor economici. proprii grupului instruit. • Stabilizatoare cu compensare: serie. condiţia de integrare. 9. neinversor .transpunerea proiectului în activităţi de învăţare concretă . Amplificator de putere: • cu tranzistoare identice . Oscilatoare cu cuarţ: proprietăţile cristalului de cuarţ.  Oscilatoare RC .O.  Stabilizatoare: • Schema bloc. privit global. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit.  Amplificatoare operaţionale: • A.  Filtre de netezire.schema electrică. conform criteriilor de performanţă din SPP. fără de care nu este posibilă atingerea competenţelor menţionate în programă. Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice şi ateliere cu o bună dotare materială. • Factorii de stabilizare. Schema electrică şi funcţionare. Amplificator de semnal mic (conexiune EC). • cu tranzistoare complementare . 11.schema electrică şi amplificarea • A.schema electrică şi funcţionarea.schema electrică.V. derivaţie. • de integrare . Oscilatoare LC în trei puncte: scheme de principiu. condiţia de derivare. Sugestii metodologice Procesul de formare/ învăţare/ instruire. în funcţie de dificultatea acesteia. presupune: .schema electrică şi amplificarea Tema 3: Oscilatoare 10. • Limitatoare serie: cu un prag de limitare şi cu două praguri de limitare . de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor.schema electrică.

Circuite basculante: • Circuite basculante astabile . Vizualizarea tensiunilor de la intrarea şi ieşirea unui stabilizator.schemă electrică şi funcţionarea. Recomandări pentru aplicaţii practice: 1. 6. Vizualizarea semnalelor de la intrarea şi ieşirea unui limitator serie şi derivaţie. 2. Lucrări practice de realizare a unui amplificator de semnal mic (conexiune EC).. Lucrări practice de realizare a circuitelor basculante. Utilizarea cataloagelor pentru selectarea componentelor electronice. • Circuite basculante bistabile . Aplicaţii ale circuitelor de impulsuri. forma de undă a tensiunii de ieşire.schema electrică şi funcţionarea. 3.schema electrică şi funcţionarea. 4. Lucrări practice de realizare a circuitelor RC de derivare şi integrare. 3.schema electrică şi funcţionarea. Vizualizarea semnalelor de la intrarea şi ieşirea unor circuite de derivare şi de integrare. Utilizarea cataloagelor pentru selectarea circuitelor integrate liniare. 4. • Circuite basculante monostabile . 5. Lucrări practice de realizare a unei surse stabilizate de tensiune. 7. Vizualizarea semnalelor de la intrarea şi ieşirea unui amplificator. 5. 2. • Limitatoare derivaţie: cu un prag de limitare şi cu două praguri de limitare . Recomandări pentru lucrări de laborator: 1. Lucrări practice de realizare a limitatoarelor serie şi derivaţie. 27 .

30 sunt de laborator tehnologic. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR: Competenţe Aplică legislaţia şi reglementările privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă.Modulul V Remedierea defectelor I. Conţinuturi tematice  Drepturi şi responsabilităţi la locul de muncă în funcţie de normele prevăzute la instructajele de protecţia muncii  Mijloace de protecţie la locul de muncă. folosite pentru îndrumarea în scopul elaborării unui proiect. Acest modul va fi predat în clasa a XI a a Şcolii de Arte şi Meserii. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul (din care au fost selectate competenţele individuale agregate în modul):  Igiena şi securitatea muncii  Lucrul în echipă  Remedierea defectelor în echipamente de automatizare III. Notă introductivă: În conceperea programei pentru modulul Remedierea defectelor s-a avut în vedere necesitatea ca elevii să dobândească un set de competenţe tehnice specializate care să le ofere posibilitatea de a depana sisteme de reglare automată. cuprinde un număr total de 120 de ore şi se va parcurge în patru săptămâni de instruire practică comasată. Din cele 120 ore.  Situaţii care pun în pericol securitatea individuală şi colectivă (absenţa mijloacelor de protecţie. II. prevenirea şi stingerea incendiilor. Unităţi de competenţă Igiena şi securitatea muncii 28 . integritatea mijloacelor de protecţie). care va constitui instrument de evaluare în vederea certificării competenţelor obţinute în urma parcurgerii programului de la nivelul II.

Unităţi de competenţă Competenţe Ia măsuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de muncă. distribuire sarcini în echipă. bacterii. radiaţii). informaţionale organizatorice şi acţionale specifice remedierii defectelor în instalaţii de automatizare prin care elevii să stabilească şi să aprecieze:  poziţii individuale în grup (inclus. interes. organizatorice. raportor). acţionale cu tematică specifică remedierii defectelor în instalaţii de automatizare prin care elevii să identifice:  Sarcini specifice membrilor unei echipe care are ca obiectiv obţinerea unor informaţii privind remedierea defectelor în instalaţii de automatizare. respectarea normelor de protecţie). raportarea rezultatelor.  atitudini în grup (sprijin. coordonator. Identifică sarcinile şi Activităţi de lucru în echipă pentru resursele necesare pentru atingerea unor obiective informaţionale.  Mijloace de raportare a prezenţei factorilor de risc (rapoarte orale şi scrise).  Metode de înlăturare a factorilor de risc (remedierea defecţiunilor apărute la echipamentele de protecţie. umiditate. Îşi asumă rolurile care îi Activităţi de lucru în echipă cu obiective revin în echipă. zgomote.  Obiective şi sarcini specifice echipei care asigură întreţinerea şi repararea instalaţiilor de automatizare  Resurse necesare atingerii obiectivelor. viruşi. încurajare. atingerea obiectivelor. subordonat. vibraţii. solidarizare)  participarea la derularea acţiunilor grupului (finalizare sarcini proprii. implicare. iniţiator. curenţi de aer. temperatură.) 29 . Conţinuturi tematice Lucrul în echipă  Factori de risc la locul de muncă (substanţe periculoase. exclus. motivare. supravegherea finalizării unor operaţiuni. ventilaţie.

 Adoptare a unor măsuri de eficientizarea a lucrului în echipă (verificări ale calităţii sarcinilor.  Verificarea blocurilor funcţionale: . ieşire.  Studierea documentaţiei tehnice specifice instalaţiilor tehnologice cuprinse în S. Stabileşte modulul sau blocul funcţional defect 30 .Unităţi de competenţă Competenţe Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor.  Măsurători de mărimi electrice şi neelectrice specifice instalaţiei conform documentaţiei tehnice.elementul de execuţie  Defecte posibile ale blocurilor funcţionale şi modalităţi de identificare ( întreruperi de circuite.traductorul . asigurarea echilibrului de sarcini în echipă. negocierea sarcinilor). pierderi de fluide)  Valori nominale ale parametrilor de intrare.comparatorul . interese)  Corelare a sarcinilor individuale cu cele ale echipei (explicaţii de sarcini. încadrare în timp.regulatorul . scurtcircuite. comandă şi acţionare indicate în documentaţia tehnică. poziţia faţă de grup. Conţinuturi tematice Activităţi de lucru în echipă cu obiective informaţionale. Remedierea defectelor în echipamente de automatizare Identifică defectul după simptome  Scheme de semnalizare şi interblocare în instalaţiile electrice. corecţii şi adaptări ale planului comun.R. organizatorice şi acţionale specifice remedierii defectelor în instalaţii de automatizare prin care elevii să dobândească abilităţi de:  Recunoaştere a competenţelor membrilor echipei (pregătire profesională. recunoaşterea meritelor).A. grad de motivare. secţionări ale izolaţiei. pătrunderi de agenţi corozivi. respectarea unui plan comun.  Modalităţi de protecţie ale echipamentelor de automatizare . atitudini.

Conţinuturi tematice  Selectarea modulului necesar pentru înlocuire  Alegerea metodei şi a mijloacelor optime pentru remedierea defectului. V. Se evaluează numai competenţele din acest modul. . identificări de defecte. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele.Unităţi de competenţă Competenţe Elimină defectul. materii prime specifice)  Verificarea calităţii lucrării de remediere a defectului ( asigurarea parametrilor standard de exploatare). Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă. • probe practice:operaţii necesare protejării instalaţiei tehnologice. Se recomandă următoarele metode: demonstraţia. a competenţelor prevăzute. • probe scrise: fişe de evaluare cu itemi de completare. studii de caz. pentru verificarea atingerii competenţelor. evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă. înlocuirea consumabilelor. 31 . executarea măsurătorilor specifice în instalaţiile de automatizare. măsurarea parametrilor. întrebări tip grilă sau proiecte simple. evaluarea acestora făcându-se la respectivele module. O competenţă se evaluează o singură dată. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate. prezentare orală pregătită sub forma unei adresări sau unei opinii. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE: Modulul « Remedierea defectelor » este un ansamblu care poate fi parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi precise pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale însuşirii. SUGESTII METODOLOGICE: Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.înlocuirea modulelor defecte.  Înlocuirea consumabilelor ( lubrifianţi sau alte fluide. În cadrul modulului se exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă pentru abilităţi cheie şi tehnice: comunicare şi numeraţie. asigurarea calităţii.. cu întrebări de tipul adevărat-fals. în funcţie:  de dificultatea acesteia. simularea. se recomandă utilizarea următoarelor metode: • probe orale: prezentări orale. utilizarea dispozitivelor electronice discrete. IV. • instrumente de evaluare: fişe de observare sistematică prin care se urmăresc etapele remedierii defectelor şi verificarea funcţionalităţii . utilizarea elementelor componente ale unui sistem de reglare automată. Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi. proiectul. Fişa de verificare nu presupune decât bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. descrieri. Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale. prin fişe individualizate.  de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare cu caracter interactiv. afectivi şi performativi). evaluarea s-a încheiat cu succes. întrebări cu răspuns structurat. întrebări cu răspuns scurt.  de dotarea atelierelor de instruire practică si/sau a secţiilor de producţie ale agenţilor economici parteneri.

5. Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate de parcurgerea modulului Remedierea defectelor în echipamentele de automatizare. Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă. 3. Defecte simulate 9.R.D într-un S. Defecte simulate 10. Acordarea parametrilor regulatorului într-un sistem de reglare a presiunii. Realizarea legii de reglare P pentru procese lente.Defecte simulate 15.A. competenţele determină conţinuturile tematice.D într-un S. efectelor P.I.A.Defecte simulate. Supravegherea unui sistem de reglare industrială.Defecte simulate 32 . Acordarea parametrilor regulatorului într-un sistem de reglare a temperaturii 12. Reglarea turaţiei unui motor de c.  simulare. În acest cadru. cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare.  joc de rol. 7.c. 6. Studiul caracteristicilor de funcţionare a regulatoarelor. Defecte simulate 14. Studiul caracteristicilor de funcţionare a regulatoarelor. Defecte simulate. 4. iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite. pe activităţi practice şi mai puţin pe cele teoretice. 1.Defecte simulate. efectelor P. Teme propuse pentru lucrări de laborator şi instruire practică ..I.  particularităţile de vârstă ale grupului instruit. ritmul de asimilare a cunoştinţelor/ formarea deprinderilor proprii grupului instruit.R. Defecte simulate 8. interactiv şi centrat pe elev.I. Studiul traductoarelor pentru măsurarea presiunii. cum ar fi:  efectuarea de lucrări practice. Defecte simulate.A. a debitului. Studiul elementelor de execuţie cu acţionare mixtă. Studiul traductoarelor pentru măsurarea temperaturii.D într-un S. Defecte simulate. 2. Realizarea legii de reglare I pentru procese lente. recomandăm ca în acest proces să se utilizeze metode bazate pe acţiune. Instruirea se va realiza în ateliere de instruire practică cu o bună dotare materială / secţii de productie ale agenţilor economici parteneri.  efectuarea de lucrări de laborator. a temperaturii. Studiul caracteristicilor de funcţionare a regulatoarelor. Defecte simulate 13. Reglarea turaţiei unui motor asincron. Studiul elementelor de execuţie acţionate pneumatic şi hidraulic. 11. Realizarea legii de reglare D pentru procese lente. activităţile de învăţare/instruire utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ.R. efectelor P. a presiunii.

33 .

În conceperea programei pentru modulul Măsurări specifice în instalaţii de automatizare s-a avut în vedere necesitatea ca elevii să dobândească un set de competenţe tehnice specializate care să le ofere posibilitatea de a activa într-un domeniu în care sistemele de calcul au căpătat un rol extrem de important.  dobândirea cunoştintelor şi deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii pornind de la formarea profesională într-o calificare. atingerea de către elev a acestor competenţe. alături de celelalte module din trunchiul comun. lucrul în echipă. asumarea responsabilităţilor.CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ Modulul VI Măsurări specifice în instalaţii de automatizare I. gândirea critică. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul  Comunicaţie şi numeraţie  Asigurarea calităţii  Executarea măsurătorilor specifice în instalaţiile de automatizare 34 . în totalitatea lor. Acest modul va fi predat în clasa a XI a a Şcolii de Arte şi Meserii şi cuprinde: Total ore / an 116 Din care: ore de teorie 58 2 ore / săpt. creativitatea şi sprijinul antreprenorial. curriculumul de dezvoltare locală va viza. Având în vedere că pentru Şcoala de Arte şi Meserii curriculumul are la bază Standardele de Pregătire Profesională şi este construit modular.  promovarea valorilor democratice în curriculum. laborator tehnologic 58 2 ore / săpt II. care să le permită viitorilor absolvenţi să devină cetăţeni responsabili ai unei societăţi deschise. dar şi adâncirea compeţentelor cheie. Notă introductivă: Scopul curriculumului de dezvoltare locală poate fi sintetizat în următoarele:  lărgirea domeniului ocupaţional. pe structura unităţilor de competenţă pentru abilităţi cheie şi de competenţă tehnică şi profesională. alături de competenţele personale şi cele sociale: comunicarea.

III. corespondenţa oficială. Modele de management al calităţii. Indicatori şi criterii specifice privind calitatea lucrărilor de măsurare. Documentaţia specifică pentru sarcini de lucru: registre. europeni şi internaţionali specifici lucrărilor măsurare a mărimilor electrice şi neelectrice. diagrame). reviste. articole. toleranta). Norme de calitate specifice măsurărilor în instalaţiile de automatizare. executarea măsurătorilor specifice în instalaţiile de automatizare agregată conform tabelului următor : Unităţi de competenţă Comunicare şi numeraţie Competenţe Citeşte şi utilizează documente scrise în limbaj de specialitate • Conţinuturi tematice Documente din surse specializate (manuale. acurateţea. Reprezentarea grafică corecta a rezultatelor (scara. Proceduri specifice metodelor standardizate de asigurare a calităţii. documentaţii tehnice) în legătură cu evoluţia aparatelor de măsurare a mărimilor electrice şi neelectrice. Cerinţe de calitate impuse de normative care reglementează activitatea de măsurare a mărimilor electrice şi neelectrice ca proces (intrări. Mijloace grafice de reprezentare şi interpretare a rezultatelor măsurărilor în circuitele şi echipamentele de automatizare (grafice. Etapele şi acţiunile de evaluare.12. jurnale. autoevaluare şi controlul calităţii lucrărilor efectuate • Prelucrează şi interpretează grafic rezultatele obţinute pe o sarcină dată • • • • Asigurarea calităţii Aplică normele de calitate în domeniul de activitate • • • Utilizează metode standardizate de asigurare a calităţii • • • • • 35 . Formule şi algoritmi de calcul pentru determinarea parametrilor de măsurare.instrucţiuni de lucru. dezvoltare. norme interne.Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor: Modulul Măsurări specifice în automatizări este construit pe baza unităţii de competenţă tehnică specializată 59. Mijloace grafice de reprezentare a circuitelor de măsurare (scheme bloc. scheme electrice). Metode standardizate de asigurare a calităţii. ieşiri). bonuri evidenţe simple. Internet. Criterii şi indicatori de calitate naţionali. caiete de sarcini. studii.

.Debitmetre Efectuarea reglajelor iniţiale. • Aparate de măsură pentru mărimi electrice : .c.termometre cu termocuplu • Măsurarea electrică a presiunii fluidelor .Vacuummetre .debitul). • 36 .Osciloscop Selectarea aparatului şi precizarea procedurii de lucru. efectuarea măsurătorilor . • Aparate de prelucrare şi prezentare a mărimilor neelectrice: .Vacuummetre • Măsurarea electrică a debitului .Manometre . presiunea . temperatura.termometre cu termorezistenţă .Voltmetre .Executarea măsurătorilor specifice în instalaţiile de automatizare Identifică aparatele de măsură şi control Unităţile de măsură fundamentale şi derivate ale mărimilor electrice şi neelectrice.Ampermetre .a.termometre cu termistor .a. Compararea rezultatelor măsurătorii cu valorile nominale. şi c.Termometre .Aparate indicatoare Noţiuni generale despre sistemele de măsurare automată. • Aparate de măsură pentru mărimi neelectrice .Aparate înregistratoare .voltmetre de c.Debitmetre Selectarea aparatului şi precizarea procedurii de lucru.(tensiunea electrică.Manometre .ampermetre de c. Utilizează aparatele de • Măsurarea mărimilor electrice: măsură şi control în .osciloscopul • Măsurarea electrică a temperaturii . Aplicarea procedurii de lucru. intensitatea curentului electric.c şi c.

c. evaluarea s-a încheiat cu succes. • instrumente de evaluare: fişe de observare sistematică prin care se urmăresc etapele realizării montajului şi verificării funcţionalităţii lui. voltmetru de c. întrebări cu răspuns structurat. 37 . termometru. depozitarea aparatelor de măsură pentru mărimile electrice şi neelectrice. prezentare orală pregătită sub forma unei adresări sau unei opinii.discuţie sau grafic). exerciţii de citire a inscripţionărilor de pe aparatele de măsură. şi c.12. osciloscop. studii de caz. • probe scrise: fişe de evaluare cu itemi de completare. manometru şi debitmetru. a competenţelor prevăzute. • fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi.a. -raport privind expirarea valabilităţii buletinelor de verificare şi etalonare Transmiterea documentelor de evidenţă şi raportare către persoanele abilitate Verificarea stării de funcţionare a aparatelor de măsură.. FIŞĂ DE EVALUARE UC: 59. cu întrebări de tipul adevărat-fals. Executarea măsurătorilor specifice în instalaţiile de automatizare COMPETENŢA: 59. aparate de prezentare şi prelucrare a mărimilor neelectrice. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele.a. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare: Modulul « Măsurări specifice în automatizări » este un ansamblu care poate fi parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi precise pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale însuşirii. descrieri. Se pun la dispoziţia elevului următoarele aparate: ampermetru de c.12. utilizând în acest sens fişe de lucru. Fişa de verificare nu presupune decât bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi. manipularea. Conţinutul documentelor de evidenţă şi raportare: -fişă de evidenţă a verificării periodice.. exerciţii de citire a indicaţiilor aparatelor.învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. afectivi şi performativi). vacuummetru.. Procesul de predare . În continuare se prezintă un model de instrument de evaluare pentru certificarea unei competenţe tehnice din cadrul modulului Măsurări specifice în automatizări. întrebări cu răspuns scurt. şi c. în funcţie de abilităţi. • probe practice: montaje de măsurare.prezentarea temelor în mai multe moduri (raport .c. se recomandă utilizarea următoarelor metode: • probe orale: prezentări orale.Întreţine starea de funcţionare a aparatelor de măsură şi control • • • • Studierea documentaţiei tehnice specifice pentru întreţinerea. IV. pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite. întrebări tip grilă sau proiecte simple. • fixarea unor sarcini deschise. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat prin: • gradarea sarcinilor de la uşor la dificil.1 Identifică aparatele de măsură şi control NUME ŞI PRENUME ELEV: ………………………………………….

1. Descrie tipul de înregistrare Data Semnătura evaluatorului 38 .a. Selectaţi aparatele cu care se pot măsura temperatura. Nr. multiplii şi submultiplii acestora şi relaţiile dintre unităţi. Specifică procedura de lucru pentru măsurarea intensităţii curentului electric continuu şi curentului electric alternativ. pentru tensiunea electrică. Specifică unităţile de măsură fundamentale şi derivate pentru temperatură. presiune. Selectaţi aparatele cu care se poate măsura tensiunea electrică şi explicaţi procedeul de lucru atât pentru c. 6. Crt. şi c. presiune şi debit. Identifică aparatele de măsură pentru debit. Identifică aparate înregistratoare de prelucrare şi prezentare a mărimilor neelectrice. Precizaţi unităţile de măsură fundamentale şi derivate pentru intensitatea curentului electric. Dintre aparatele de prezentare şi prelucrare a mărimilor neelectrice selectaţi aparatele indicatoare şi aparatele înregistratoare şi descrieţi modul de afişare respectiv de înregistrare. Specifică procedura de lucru pentru măsurarea temperaturii Identifică aparatele de măsură pentru presiune. Specifică multiplii şi submultiplii unităţilor de măsură fundamentale pentru intensitatea curentului electric şi pentru tensiunea electrică Face transformări între unităţile de măsură fundamentale şi derivate pentru intensitatea curentului electric şi pentru tensiunea electrică. debit Specifică multiplii şi submultiplii unităţilor de măsură fundamentale pentru temperatură. Selectaţi aparatele cu care se poate măsura intensitatea curentului electric şi explicaţi procedeul de lucru atât pentru c.. debit şi relaţiile de transformare. presiunea şi debitul şi explicaţi procedeul de lucru. multipli şi submultipli.c.a. Identifică aparatele de măsură pentru temperatură. multipli şi submultipli. 4. presiune. 5. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 Operaţia Specifică unităţile de măsură fundamentale şi derivate pentru intensitatea curentului electric şi pentru tensiunea electrică. Identifică aparatele de măsură pentru tensiunea electrică.a. 3. 2. Descrie modul de afişare a aparatelor indicatoare. Selectează aparate indicatoare pentru prelucrarea şi prezentarea mărimilor neelectrice. Specifică procedura de lucru pentru măsurarea tensiunii electrice în c. multiplii şi submultiplii acestora şi relaţiile dintre unităţi.c. Precizaţi unităţile de măsură fundamentale şi derivate pentru temperatură. cât şi pentru c. cât şi pentru c. multiplii şi submultiplii lor. Specifică procedura de lucru pentru măsurarea debitului.c. Specifică procedura de lucru pentru măsurarea presiunii. Identifică aparatele de măsură pentru intensitatea curentului electric.

39 .Rezultatul final: COMPETENŢA A FOST DOBÂNDITĂ DA NU Nume şi prenume evaluator ………………………………….

• Înainte de începerea evaluării. pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice: referate interdisciplinare. şi data susţinerii probei. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. . • Rezolvaţi toate sarcinile cuprinse în fişa de evaluare. Tema nr.Multipli şi submultipli. înmânaţi evaluatorului toate fişele relevante pentru această probă şi montajele realizate. .Unităţi de măsură pentru intensitate. cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare. . vizite de documentare la agenţii economici.Verificări periodice. . .Instrucţiuni pentru candidaţi Citiţi aceste observaţii înainte de a începe evaluarea: • Citiţi cu atenţie toate cerinţele înainte de a încerca să le rezolvaţi • Dacă observaţi vreo problemă la una din cerinţe. .Extinderea domeniului de măsurare pentru ampermetrele analogice. competenţele determină conţinuturile tematice. .predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ.Montarea în circuit. aduceţi acest lucru în atenţia evaluatorului înainte de a începe proba.Consemnarea rezultatelor măsurării. 40 . V. interactiv şi centrat pe elev. • Completaţi pe fişa de evaluare numele dvs. vizionări de materiale înregistrate pe casete video şi CD-uri. documentarea cu ajutorul Internetului.Întreţinerea.Unităţi de măsură pentru tensiune. 2 Ampermetre: . iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite. manipularea şi depozitarea voltmetrelor.Montarea în circuit. 1 Unităţi de măsură fundamentale şi derivate pentru mărimi electrice: .Întreţinerea. .Extinderea domeniului de măsurare pentru voltmetrele analogice.Verificarea stării de funcţionare.Multipli şi submultipli.Ampermetre analogice şi digitale. Pentru atingerea competenţelor dorite. activităţile de învăţare .Citirea indicaţiilor . . Tema nr. 3 Voltmetre: . Sugestii metodologice: Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. • Când aţi terminat. .Efectuarea reglajelor iniţiale şi alegerea domeniului de măsurare. .Efectuarea reglajelor iniţiale şi alegerea domeniului de măsurare.Voltmetre analogice şi digitale. . . de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor. manipularea şi depozitarea ampermetrelor. . proiecte.Verificări periodice. în funcţie de dificultatea acesteia. . proprii grupului instruit. teste de evaluare etc. Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă. . asiguraţi-vă că dispuneţi de toate materialele şi instrumentele necesare.Citirea indicaţiilor .Verificarea stării de funcţionare. .Consemnarea rezultatelor măsurării. Recomandăm în continuare conţinuturile ce urmează a fi parcurse în ordine cronologică: Tema nr. Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice cu o bună dotare materială. . .

Efectuarea reglajelor iniţiale şi alegerea domeniului de măsurare.Unităţi de măsură pentru temperatură. .Unităţi de măsură pentru presiune.Aparate indicatoare.Măsurarea tensiunii. . . .Afişarea. . rol şi principiul de funcţionare.Vacuummetre.Multipli şi submultipli.Întreţinerea. . .Montarea în circuit. noţiuni generale.Consemnarea rezultatelor măsurării.Schema bloc.Verificarea stării de funcţionare. domenii de valori ale presiunii măsurate. .Consemnarea rezultatelor măsurării.Multipli şi submultipli. .Verificarea stării de funcţionare.Citirea indicaţiilor .Citirea indicaţiilor . . 4 Osciloscopul: .Montarea în circuit. .Întreţinerea. .Debitmetrul cu diafragmă.Tema nr.Efectuarea reglajelor iniţiale şi alegerea domeniului de măsurare. . . . . . .Unităţi de măsură pentru debit.6 Tema nr. .5 Tema nr. .Termometre cu termistor. Unităţi de măsură fundamentale şi derivate pentru mărimi neelectrice: . . rol şi principiul de funcţionare.Efectuarea reglajelor iniţiale şi alegerea domeniului de măsurare. .Întreţinerea. manipularea şi depozitarea osciloscoapelor. .Consemnarea rezultatelor măsurării. . .Termometre cu termorezistenţă. . Măsurarea electrică a debitului: . 7 Tema nr.Verificarea stării de funcţionare. manipularea şi depozitarea manometrelor şi a vacuummetrelor.Generatorul „ bază de timp” .Metode de măsurare a debitului. Aparate de prelucrare şi prezentare a mărimilor neelectrice: .Sisteme de măsurare automată.Înregistrarea .Măsurarea intensităţii. manipularea şi depozitarea termometrelor. . procedee de înregistrare. .Multipli şi submultipli. . Măsurarea electrică a presiunii: . . tipuri de aparate înregistratoare. principiul de funcţionare. . 41 Tema nr. Măsurarea electrică a temperaturii: .8 Tema nr.9 .Caracteristici metrologice. . . .Efectuarea reglajelor iniţiale şi alegerea domeniului de măsurare.Termometre cu termocuplu.Manometre.Debitmetrul rotametric.Citirea indicaţiilor .Verificarea stării de funcţionare. . . tipuri de afişaje ale aparatelor de măsură. domenii de valori ale presiunii măsurate. principiul de funcţionare.

4.raport privind expirarea valabilităţii buletinelor de verificare şi etalonare. Lucrări practice de identificare a senzorilor de presiune.termistor 2. Documente de evidenţă şi raportare utilzate în urmărirea stării tehnice a aparatelor de măsurat: . 3. manipularea şi depozitarea debitmetrelor. Alegerea senzorilor termici pentru o aplicaţie dată în funcţie de caracteristicile acestora.voltmetre .ampermetre . 42 .termocuplu . . Lucrări practice de măsurare a mărimilor electrice folosind: .osciloscop 2.termorezistenţă . Măsurarea presiunii unui gaz cu un aparat indicator pneumatic.Tema nr. Recomandări pentru lucrări de laborator 1. termorezistenţă) 5. Întreţinerea.10 Citirea indicaţiilor .fişă de evidenţă a verificării periodice. Executarea de măsurători de temperatură furnizate de senzori de temperatură ( termocuplu. . Lucrări practice de identificare a senzorilor de temperatură. Consemnarea rezultatelor măsurării.

37. Stagii de pregătire practică Modulul IV Circuite electronice analogice 120 ore Stagii de pregătire practică Modulul V Remedierea defectelor 120 ore CD – curriculum diferenţiat. 4. 30. CDL – curriculum în dezvoltare locală Observaţie: Instruirea practică comasată se desfăşoară timp de 8 săptămâni care vor fi planificate fie la sfârşitul anului şcolar.Tabel de corelare a modulelor: Săptămâna 1. 22. 25. 16. fie în timpul anului la decizia şcolii şi în parteneriat cu agenţii economici. instruire practică: 3 ore/sapt. ca în tabelul de corelare. 29. instruire practică: 2 ore/sapt. 24. instruire practică: 1 ore / săpt. 28. 31. 14. 12. 9. 6. 18. teorie: 2 ore / săpt. 15. 19. 33. 10. 27. 5. 8. 2. laborator tehnologic: 1 oră / săpt. 17. laborator tehnologic: 2 ore/sapt. 13. 34. 21. 11. 43 . 35. 3. Elemente componente ale unui SRA teorie: 1ore/sapt. 7. laborator tehnologic: 2 ore / săpt. 36. Măsurări specifice în instalaţii de automatizare teorie: 2 ore/sapt. 23. 26. 32. Modul I (CD) Modul II (CD) Modul III (CD) Modul VI (CDL) Dispozitive electronice Circuite electronice digitale teorie: 1 oră / săpt. 20.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful