Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului Program Phare TVET RO 0108.

01

CURRICULUM pentru clasa a XI-a
Şcoala de Arte şi Meserii
Domeniul: Electronică şi automatizări Specializarea: Electronist aparate şi echipamente de automatizări

- REVIZUIT-

februarie 2005

Lista autorilor: Dumitriu Lupan Nuşa - prof. Ing. Gr.I – Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui Ilie Mihaela - prof. ing.gr. I - Grup Şc.Ind. “Al. Ioan Cuza”, Bîrlad

Colectiv de revizuire:

Dumitriu Lupan Nuşa - prof. Ing. Gr.I – Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui Ilie Mihaela - prof. ing.gr. I - Grup Şc.Ind. “Al. Ioan Cuza”, Bîrlad Chivu Aurelian- prof. ing.gr. I - Grup Şc Ind. Energetic Craiova

Asistenţă UIP PHARE TVET RO 0108.03 Dr. ing. Roşu Dorin

2

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Anul de completare clasa a XI-a Aria curriculară Tehnologii Domeniul: Electronică şi automatizări Calificarea: Electronist pentru aparate şi echipamente de automatizări Cultură de specialitate şi instruire practică săptămânală Modulul I: Dispozitive electronice Modulul II: Circuite electronice digitale Total ore/an din care: Total ore/an din care : 377 ore 116 29 29 145 58 58 116 87

laborator tehnologic instruire practică laborator tehnologic instruire practică laborator tehnologic instruire practică

Modulul III: Total ore/an Elemente componente ale unui sistem de reglare din care: automată Total ore/an:13 ore/săptămână x 29 săptămâni = 377 ore Stagii de pregătire practică Modulul IV: Circuite electronice analogice Modulul V: Remedierea defectelor Total ore/an din care: Total ore/an din care:

240 ore laborator tehnologic instruire practică laborator tehnologic instruire practică 120 30 90 120 30 90 60

Practica de proiect

(în cadrul orelor de laborator tehnologic pentru M IV,V). Total ore/an: 30 ore/săptămână x 8 săptămâni/an= 240 ore Curriculum în dezvoltare locală Modulul VI: Măsurări specifice în instalaţii de automatizare 116 ore Total ore/an din care: laborator tehnologic instruire practică TOTAL 733 ore/an

116 58 -

Total ore/an: 4 ore/săptămână x 29 săptămâni =116 ore

3

2.ALCĂTUIREA MODULELOR
Unitatea de competenţe Competenţa
Dispozitive electronice Circuite electronice digitale Elemente componente ale unui sistem de reglare automată Circuite electronice Remedierea analogice defectelor Modulul CDL Măsurări specifice în instalaţii de automatizăre Verificare

Comunicare şi 3. Citeşte şi numeraţie utilizează documente 0,5 credite scrise în limbaj de specialitate. 4. Prelucrează şi interpretează grafic rezultatele obţinute pe o sarcină dată. Asigurarea 1. Aplică normele de calităţii calitate în domeniul 0,5 credite de activitate. 2. Utilizează metode standardizate de asigurare a calităţii. Igiena şi 1. Aplică legislaţia şi securitatea reglementările muncii privind securitatea şi 0,5 credite sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor. 2. Ia măsuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de muncă. Lucrul în 1. Identifică sarcinile echipă şi resursele necesare 0,5 credite pentru atingerea obiectivelor. 2. Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă. 3. Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor. Utilizarea 1. Identifică dispozitivelor dispozitivele electronice electronice discrete. discrete 2. Selectează 2 credite dispozitivele electronice discrete.

 3

 3

 3  3  3

 3  3

 3

 3

 3

 3

 3  3  3  3  3

 3  3  3  3  3

4

Identifică elementele elementelor componente ale unui componente ale sistem de reglare unui sistem de automată reglare 2. Realizează surse circuite stabilizate de electronice cu tensiune. Realizează electronice amplificatoare. Supraveghează funcţionarea unui sistem de reglare automată Executarea 1. Determină funcţionalitatea dispozitivelor discrete într-un montaj 4 . Identifică aparatemăsurătorilor le de măsură şi specifice în control  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3 5  3  3 . Realizarea de 1. discrete 3. dispozitive 2.Unitatea de competenţe Competenţa Dispozitive electronice Circuite electronice digitale Elemente componente ale unui sistem de reglare automată Circuite electronice Remedierea analogice defectelor Modulul CDL Măsurări specifice în instalaţii de automatizăre Verificare 3. Interconectează circuite integrate logice în montaje 4. Realizează circuite de impulsuri Utilizarea 1. Realizează 2 credite oscilatoare. 4. Verifică funcţionalitatea dispozitivelor electronice discrete. Verifică funcţionarea montajelor Utilizarea 1. Identifică circuite circuitelor integrate logice. Implementează logice funcţii binare 2 credite simple cu circuite integrate logice 3. Specifică mărimile automată caracteristice ale 2 credite traductoarelor 3. integrate 2.Specifică mărimile caracteristice ale elementelor de execuţie 4.

Stabileşte modulul sau blocul funcţional defect 3.Unitatea de competenţe instalaţiile de automatizare 1 credit Competenţa 2. Identifică defectul după simptome 2. Elimină defectul Dispozitive electronice Circuite electronice digitale Elemente componente ale unui sistem de reglare automată Circuite electronice Remedierea analogice defectelor Modulul CDL Măsurări specifice în instalaţii de automatizăre Verificare  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3 Remedierea defectelor în echipamente de automatizare 1 credit 6 . Întreţine starea de funcţionare a aparatelor de măsură şi control 1. Utilizează aparatele de măsură şi control în efectuarea măsurătorilor 3.

Abordarea modulară va oferi următoarele avantaje: • orientarea asupra celui care învaţă. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere:  Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat prin: ⇒ gradarea sarcinilor de la uşor la dificil pe fişele de lucru. profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:  Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor. calificarea Electronist aparate şi echipamente automatizări corespunzătoare nivelului doi din cadrul Sistemului Naţional de Calificări Profesionale. specific domeniului electronică şi automatizări.3. urmând să le pună mai bine în valoare. • Planul cadru de învăţământ pentru Şcoala de Arte şi Meserii – an de completare. elevii vor trebui pregătiţi pentru a evolua în situaţii adaptative complexe.  Elevii învaţă cel mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile noi şi a le asocia cu “cunoştinţele vechi”. Parcurgerea conţinuturilor şi adecvarea strategiilor didactice vor viza şi formarea capacităţii de analiză a nivelului de competenţe dobândite prin învăţare. deşi unii dintre aceştia ar putea alege să îşi găsească un loc de muncă. Prin programul de la nivelul doi. în care nici din punct de vedere profesional nu există răspunsuri "unice" sau "cele mai bune". Noii angajaţi vor putea desfăşura sarcini de rutină şi predictibile. elevii vor dobândi suficiente abilităţi şi cunoştinţe care le vor permite să continue pregătirea la nivelul trei. Şcoala de Arte şi Meserii. În elaborarea strategiei didactice. De asemenea curriculum calificarii Electronist aparate şi echipamente de automatizări sa elaborat ţinand cont şi de: • Competenţele dobândite de absolvenţii nivelului I de calificare in domeniul Electronică şi Automatizări. Unităţile de competenţă tehnice din cadrul programului de la nivelul doi îl vor înzestra pe elev cu o gamă mai largă de abilităţi practice şi creative. realizarea de circuite electronice cu dispozitive electronice discrete şi realizarea montajelor electronice cu circuite integrate.01. folosind un limbaj specializat. cât şi în plan vertical. • permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi informale. • Curriculum parcurs de elevi in clasele a IX-a si a X-a. în orice moment al procesului educativ. 7 . Prin natura activităţilor de învăţare.  Elevii au stiluri unice de învăţare. respectiv asupra disponibilităţilor sale. noi mijloace sau resurse didactice. în scopul orientării spre o anumită carieră profesională şi dezvoltarea capacităţii de comunicare. domeniul Electronică şi automatizări. utilizarea dispozitivelor electronice discrete.02. cu viteză diferită şi din experienţe diferite. La nivelul doi. Ei învaţă în moduri diferite.2004. 3106 din 22.2004 şi aprobat prin OMECT nr. 3257 din 19. • modulul poate încorpora. Proiectarea curriculară s-a realizat pe baza unităţilor de competenţă din Standardul de Pregătire Profesională validat conform OMECT nr. • oferă deschidere maximă atât în plan orizontal. datorită structurii sale elastice. Procesul de predare învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. Şcoala de Arte şi Meserii (SAM).  Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare.NOTĂ DE PREZENTARE Modululele din prezenta curriculă se studiază pe parcursul clasei a XI-a. prin unităţile de competenţă tehnice generale. elevii se vor familiariza cu: asigurarea calităţii în domeniul de activitate.  Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.

deşi locul de desfăşuare a evaluării poate fi modificat. vizual. practic). adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi de comportament (utilizarea de programe individualizate. ⇒ utilizarea verificării de către un coleg sau de către îndrumător. utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. în funcţie de abilităţi.  Utilizarea unor metode active-interactive (învăţare prin descoperire. Dobândirea competenţelor pentru nivelul doi de calificare se va certifica pe baza rezultatelor obţinute în urma aplicării instrumentelor de evaluare a competenţelor. pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au nevoie. iar la şfârşitul lui se realizează evaluare sumativă pentru verificarea atingerii competenţelor. Rezultatele evaluării continue vor fi consemnate în foaia matricolă a elevului. prin aplicarea instrumentelor de evaluare continuă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională (probe scrise. La încheierea cu succes a unei evaluări. Foaia matricolă va atesta absolvirea celor 3 (trei) ani ai Şcolii de Arte şi Meserii. asigură orice susţinere necesară ca fiind un drept şi acceptă că fiecare copil este diferit). În scopul invăţării centrate pe elev . ⇒ formarea unor grupe de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc. deoarece elevii mai buni le interpretează într-un mod mai solicitant.  Fixarea unor sarcini deschise. O competenţă se evaluează o singură dată. Pentru fiecare modul se evaluează numai competenţele corespunzătoare. joc de rol. pe care elevii să le abordeze la niveluri diferite. Reevaluarea trebuie să utilizeze acelaşi instrument.  Diferenţierea cunoştinţelor elevilor prin: ⇒ abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate. învăţământ obligatoriu şi an de completare. practic) şi să diferenţieze sarcinile şi timpul alocat rezolvării lor prin:  Gradarea sarcinilor de la simplu la complex utilizand fişe de lucru. 8 . Acesta trebuie să includă discuţii cu elevul în legătură cu motivele care au dus la insucces şi identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare. dar numai în limitele orarului şcolar. În cazul unei încercări nereuşite. învăţare problematizată.  Prezentarea temelor în mai multe moduri (raport. vizual. aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mici progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori). alături de rezultatele de la celelalte discipline de cultură de specialitate şi de la disciplinele de cultură generală.  Fixarea de sarcini diferenţiate pentru indivizi sau grupuri diferite. învăţare prin cooperare. Pe parcursul modulului se realizează evaluare continuă. grafic). este esenţială transmiterea unui feedback clar şi constructiv. probe orale. ⇒ fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi. discuţie sau grafic). discuţie. evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. precum şi a sprijinului suplimentar de care elevul are nevoie. Pentru recuperare se poate propune o perioadă de către evaluator sau de către elev. se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile.  Vizite la expoziţii tehnice şi agenţi economici din domeniul de pregătire Plecând de la principiul incluziunii (şcoala primeşte orice copil în sistem.⇒ fixarea unor sarcini deschise. în funcţie de abilităţi. profesorul trebuie să adapteze strategiile de predare la stilurile de învăţare ale elevilor (auditiv. simulare).  Diferenţierea răspunsului prin: ⇒ utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi stabili obiective.  Utilizarea calculatorului pentru obţinerea de informaţii şi utilizarea unor softuri educaţionale specifice domeniului. probe practice). Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregătire Profesională. este suficient un feedback de felicitare. ⇒ prezentarea temelor în mai multe moduri (raport.

 Triacul • Structură internă şi principiu de funcţionare.  Diacul • Structură internă şi principiu de funcţionare. marcaj. GC. • Simbol. • Simbol. • Simbol. • Tipuri de conexiuni: EC. marcaj. TEC-MOS ) • Structură internă şi principiu de funcţionare. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul  Utilizarea dispozitivelor electronice discrete III. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). II.  Tiristorul • Structură internă şi principiu de funcţionare. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în standardele de pregătire profesională. • Simbol. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). PREZENTAREA MODULELOR CULTURĂ DE SPECIALITATE ŞI INSTRUIRE PRACTICĂ SĂPTĂMÂNALĂ Modulul I Dispozitive electronice I. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). marcaj. Notă introductivă Modulul « Dispozitive electronice » face parte din CD . marcaj. CC. 9 . • Tipuri de conexiuni: SC. marcaj.curriculum diferenţiat al culturii de specialitate. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor: Unitate de competenţă Utilizarea dispozitivelor electronice Competenţe Identifică dispozitivele electronice discrete Conţinuturi tematice  Tranzistorul bipolar • Structură internă şi principiu de funcţionare. documente care stau la baza Sistemului Naţional de Calificări Profesionale. DC. • Simbol. aria curriculară Tehnologii şi are alocate 116 ore din care 58 ore de instruire practică care se vor desfăşura pe parcursul întregului an şcolar şi 29 ore de laborator tehnologic. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). BC.4. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării.  Tranzistoare cu efect de câmp ( TEC-J.

• Regimuri de funcţionare. • întreruperea joncţiunilor. • Valori limită ale parametrilor tranzistorului. • Dreaptă de sarcină statică. • Valori limită ale parametrilor triacului. dependenţa de temperatură a parametrilor tranzistorului.  Diacul • Caracteristica I= f (U).  Tiristorul • Caracteristica I= f (U). • modificarea parametrilor electrici. Determină  Tranzistorul bipolar funcţionalitatea • Tipuri de conexiuni. • Valori limită ale parametrilor diacului. • Valori limită ale parametrilor tiristorului.  Defecte ale dispozitivelor electronice discrete: • străpungerea joncţiunii.  Diacul • Parametri specifici.  Tranzistoare cu efect de câmp ( TEC-J. dispozitivelor • Regimuri de funcţionare.Unitate de competenţă Competenţe Selectează dispozitive electronice discrete Conţinuturi tematice  Tranzistorul bipolar • Parametri specifici. TEC-MOS ) • Tipuri de conexiune. • Valori limită ale parametrilor tranzistorului. un montaj • Caracteristici statice. • Dreaptă de sarcină statică. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare: Modulul « Dispozitive electronice » poate fi parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe teoretice şi abilităţi practice pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale însuşirii lor. • Caracteristici statice. electronice discrete  Tranzistoare cu efect de câmp ( TEC-J.  Triacul • Caracteristica I= f (U)..  Măsurarea parametrilor dispozitivelor electronice discrete.  Triacul • Parametri specifici. electronice discrete într• Circuite de polarizare. dispozitivelor • Circuite echivalente.  Tiristorul • Parametri specifici. 10 . IV. • Circuite de polarizare. punct static de Verifică funcţionalitatea funcţionare. TEC-MOS ) • Parametri specifici.

Tema 2: Tranzistorul cu efect de câmp ( TEC-J. punct static de funcţionare. întrebări cu alegere multiplă. evaluarea s-a încheiat cu succes. Sugestii metodologice: Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 116 ore . • Parametri specifici. Ca instrumente de evaluare se pot elabora fişe de observare sistematică în care să se precizeze tipurile de componente electronice verificate. întrebări de completare • fişe de lucru Lista de verificare nu presupune decât bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). parametrii verificaţi. modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport • portofoliul. Probele scrise pot fi: rezolvări de probleme în care se va solicita elevilor recunoaşterea componentelor după simbol. • Circuite de polarizare.S. întreruperea joncţiunii. CC. Conţinuturile ce urmează a fi parcurse. • Caracteristici statice. acurateţea tehnică.F. Probele practice pot fi lucrări de laborator. curenţi. pe grupe de elevi. • Parametri specifici: tensiuni. integrator. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele. ca o modalitate de înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor. – ului. • Simbol.prin care se evaluează metodele de lucru. dotate corespunzător. • Tipuri de conexiuni: EC. puteri. complex. marcaj. întrebări cu răspuns extins. • Regimuri de funcţionare. utilizarea corespunzătoare a bibliografiei. • Dependenţa de temperatură a parametrilor tranzistorului. Probele orale propuse: prezentări orale. susţinute de desfăşurare de activităţi practice de măsurare a parametrilor de catalog ai componentelor electronice. în ordine cronologică. • Tipuri de conexiuni. TEC-MOS ) • Principiul de funcţionare.Ca instrumente de evaluare se pot folosi: • interviul • proiectul sau miniproiectul . • fişe de autoevaluare • fişe cu întrebări tip grilă. • Dreaptă de sarcină statică. V. ca instrument de evaluare flexibil. • Măsurări de parametri. recunoaşterea tipului de conexiune în care lucrează şi calcularea P. • Defecte: străpungerea joncţiunii. modificarea parametrilor electrici. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). • Simbol. defalcate după cum urmează: 29 ore – instruire teoretică (1 oră/ săptămână ) 29 ore – laborator tehnologic (1 oră/ săptămână ) 58 ore – instruire practică (2 ore / săptămână ) Instruirea practică se va desfăşura în spaţii special amenajate. materialelor şi echipamentelor. marcaj. 11 . • Circuite echivalente. corectitudinea verificării precum şi referate ale lucrării de laborator. cu respectarea legislaţiei în vigoare. sunt prezentate mai jos: Tema 1: Tranzistorul bipolar • Structură internă şi principiu de funcţionare. BC. • Valori limită ale parametrilor tranzistorului.

• Valori limită ale parametrilor diacului. • Caracteristica I= f (U). • Parametri specifici. tranzistorului cu efect de câmp. • Defecte: străpungerea joncţiunii. Tema 4: Triacul • Principiul de funcţionare. • Simbol. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). Lucrări practice de polarizare a tranzistoarelor cu efect de câmp. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). • Caracteristica I= f (U). diac. tranzistor cu efect de câmp. modificarea parametrilor electrici. Lucrări practice de identificare a componentelor: tranzistor bipolar. Lucrări practice de polarizare a tranzistoarelor bipolare. • Simbol. modificarea parametrilor electrici. • Valori limită ale parametrilor tiristorului. Recomandări pentru lucrări de laborator 1. diac. • Simbol. Tema 3: Tiristorul • Structură internă şi principiu de funcţionare. marcaj. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). întreruperea joncţiunii. marcaj. marcaj. 3. Măsurarea parametrilor specifici ai tranzistorului bipolar. Utilizarea cataloagelor pentru selectarea componentelor electronice. • Caracteristici statice. triac. • Caracteristica I= f (U). triac.• Valori limită ale parametrilor tranzistorului. 2. 5. • Parametri specifici. întreruperea joncţiunii. 3. tranzistor cu efect de câmp. • Regimuri de funcţionare. • Defecte: străpungerea joncţiunii. tiristor. • Circuite de polarizare. tiristor. Lucrări practice de identificare a defectelor componentelor: tranzistor bipolar. tiristor. Recomandări pentru aplicaţii practice 1. 2. tranzistor cu efect de câmp. • Defecte: străpungerea joncţiunii. modificarea parametrilor electrici. 12 . triacului şi diacului. întreruperea joncţiunii. tiristorului. • Defecte: străpungerea joncţiunii. Lucrări practice de verificare a componentelor: tranzistor bipolar. 4. • Dreaptă de sarcină statică. Ridicarea caracteristicilor curent – tensiune ale dispozitivelor electronice. modificarea parametrilor electrici. Tema 5: Diacul • Principiul de funcţionare. triac. diac. • Valori limită ale parametrilor triacului. • Parametri specifici. întreruperea joncţiunii.

13 .

Parametrii circuitelor integrate logice (VIH. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul  Utilizarea circuitelor integrate logice. Decodificatoare. III. dublă negare. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor: Modulul Circuite electronice digitale este construit pe baza unităţii de competenţă tehnică generală Utilizarea circuitelor integrate logice conform tabelului următor: Unităţi de competenţă Utilizarea circuitelor integrate logice Competenţe Identifică circuite integrate logice. idempotenţa. IIH. SAU. SAU EXCLUSIV). Multiplexoare. • • Conţinuturi tematice Porţi logice (ŞI. asociativitatea. tPHL. Codificatoare. Demultiplexoare Comparatoare Date de catalog. • • • • • • • • • 14 . distributivitatea. SAU-NU. NU. teorema lui De Morgan) Implementează funcţii binare simple cu circuite integrate logice. absorbţia. tPLH). Forme de reprezentare a funcţiilor logice (tabel de adevăr. Acest modul va fi predat în clasa a XI-a a Şcolii de Arte şi Meserii şi cuprinde un număr total de 145 de ore care se parcurg în mod constant. SAU. pentru a se putea adapta la tehnologiile şi la practicile de muncă în schimbare. NU. forme canonice). pe întreaga durată a anului şcolar (cu excepţia săptămânilor de instruire practică comasată ). nefiind condiţionat sau dependent de celelalte module din curriculum: Repartizarea orelor pe forme de activitate este următoarea: Total ore / an 145 din care: laborator tehnologic 58 instruire practică 58 II. VIL. Funcţii logice: ŞI. ŞI-NU. Dobândirea acestor abilităţi este esenţială în pregătirea pentru ocuparea unui loc de muncă. regulile lui unu şi zero. SAU EXCLUSIV. IIL. SAU-NU.Modulul II Circuite electronice digitale I. ŞI-NU. Axiomele şi teoremele algebrei Boole (comutativitatea. Notă introductivă: Programa este menită să dezvolte abilităţi.

proprii grupului instruit. exerciţii de citire a inscripţionărilor de pe capsulele circuitelor integrate logice. cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare.predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ. iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite. exerciţii de scriere a funcţiilor logice sub formă de tabel de adevăr şi forme canonice. proiect de implementare a unor funcţii binare simple cu circuite integrate logice. exerciţii de citire a foilor de catalog. vizite de documentare la agenţii economici. IV. • instrumente de evaluare: fişe de observare sistematică prin care se urmăresc etapele realizării montajului. Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi. întrebări tip grilă. în funcţie de dificultatea acesteia. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit.Unităţi de competenţă Competenţe Interconectează circuite integrate logice în montaje • • • • Verifică funcţionarea montajelor • • • Conţinuturi tematice Tipuri de circuite integrate logice (porţi logice. documentarea cu ajutorul Internetului. afectivi şi performativi). descrieri. profesorul trebuie să cunoască stilurile de învăţare ale elevilor (auditiv. decodificatoare.învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. 15 . a competenţelor prevăzute. se recomandă utilizarea următoarelor metode: • probe orale: prezentări orale. Pentru atingerea competenţelor dorite. Pentru aplicarea metodei de învăţare centrată pe elev. Sugestii metodologice: Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. V. întrebări cu răspuns structurat. vizual. Remedierea eventualelor defecte în montaje cu circuite integrate logice (de componente. practic) aplicând iniţial chestionare sociometrice şi să folosească teoria inteligenţelor multiple. • probe scrise: itemi de asociere. Montaje pentru implementarea unor funcţii logice (funcţii de 2. itemi de completare. interactiv şi centrat pe elev. de montaj. competenţele determină conţinuturile tematice. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare Procesul de predare . proiecte. multiplexoare şi demultiplexoare). etapele verificării funcţionalităţii montajului şi remedierii defectelor. decodificatoare. întrebări de tipul adevăratfals. multiplexoare şi demultiplexoare). Măsurarea nivelurilor de tensiune în punctele de măsură stabilite. studii de caz. exerciţii de realizare a schemelor electrice corespunzătoare funcţiei logice folosind simboluri. întrebări cu răspuns scurt. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat. pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice: referate interdisciplinare. întreruperi. scurtcircuite). rezolvare de exerciţii de simplificare a funcţiilor logice. prezentare orală pregătită sub forma unei adresări sau unei opinii. Utilizarea cataloagelor de circuite integrate logice pentru identificarea terminalelor. Interpretarea rezultatelor măsurărilor. Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă. Realizarea montajelor cu circuite integrate logice (cu porţi logice. teste de evaluare etc. activităţile de învăţare . vizionări de materiale înregistrate pe casete video şi CD-uri. 3 şi 4 variabile). de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor.

fără de care nu este posibilă atingerea competenţelor menţionate în programă. Tipuri de porţi logice . Recomandări pentru lucrări de laborator: 1. Conversia zecimal – binar. tabela de adevăr. 2. tabela de adevăr. 6. Aplicaţii cu circuite integrate logice Tema 4: Codificatoare. binar-zecimal ( BCD). 2.3.1. Forme de exprimare a funcţiilor logice. tabela de adevăr).1. 2.4.Utilizări. 1.2. 2.Date de catalog.Utilizări. Tema 3: Porţi logice 3.3. tabela de adevăr.Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice şi ateliere cu o bună dotare materială. Sinteza funcţiilor logice cu porţi logice.3. simbol. decodificatoare 4.3.2. Recomandări pentru aplicaţii practice: 16 - . Minimizarea funcţiilor logice. hexazecimal. Sisteme de numeraţie: zecimal.Date de catalog. 3. SAU. simbol.2.1.3. 5.2.2. decodificatoare. demultiplexoare 5. demultiplexoare şi comparatoare).5. Evaluarea cantitativă a parametrilor specifici ai circuitelor integrate digitale. 5. Identificarea circuitelor integrate digitale după aspect fizic şi simbol. utilizarea cataloagelor 4. ŞI-NU. zecimal – BCD. simbol. coduri numerice 1. Proprietăţile algebrei Boole. multiplexoare.1. SAU EXCLUSIV (simbol.4.funcţia logică îndeplinită. Coduri numerice Tema 2: Elemente de algebră Boole 2. 3. Tema 5: Multiplexoare.Definiţie. 6. Funcţii logice.Date de catalog. Date de catalog.1. 4. 3. 4. 3. Familii de circuite logice (TTL.2. Verificarea funcţionării montajelor cu circuite integrate logice (codificatoare.Definiţie.ŞI. Recomandăm în continuare conţinuturile ce urmează a fi parcurse în ordine cronologică: Tema 1: Sisteme de numeraţie.Utilizări. Tema 6: Comparatoare 6. conform criteriilor de performanţă din SPP. Conducerea şcolii va identifica surse financiare pentru dotarea acestora. binar. CMOS) – parametri limită. SAU-NU.Definiţie. 1.1. NU.3. 3. Verificarea funcţionării porţilor logice.

întreruperi.1. Lucrări practice de identificare a circuitelor integrate digitale în montaje. 4. de montaj. Lucrări practice de utilizare a circuitelor integrate digitale în montaje. 2. Lucrări practice de organizare şi gestionare a unei magazii de circuite integrate. 5.după aspect fizic şi marcare. 3. Lucrări practice de montare / demontare a circuitelor integrate digitale. Lucrări practice de identificare şi remediere a defectelor în montaje cu circuite integrate digitale (defecte: de componente. scurtcircuite).utilizarea soclurilor. 17 .

R. elevii se vor familiariza cu: rolul şi obiectul unui S.A.A. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR: 18 . .A. domeniul Electronică. folosind un limbaj specializat. corespunzătoare nivelului II din cadrul Sistemului Naţional de Calificări Profesionale. locul şi rolul regulatorului într-un S. mărimile caracteristice ale traductoarelor şi elementelor de execuţie. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL :  Utilizarea elementelor componente ale unui sistem de reglare automată II. Şcoala de Arte şi de Meserii. La nivelul II. rolul şi locul unui traductor în sistemele automate. automatizări.R.. specific domeniului electronică..R.A. prin unităţile de competenţă tehnice specializate. schema bloc a unui S. în scopul orientării spre o anumită carieră profesională şi dezvoltarea capacităţii de comunicare. studierea documentaţiei tehnice specifice pentru asigurarea funcţionarii unui sistem de reglare automată Parcurgerea conţinuturilor modulului « Sisteme de reglare automată » şi adecvarea strategiilor didactice vor viza şi formarea capacităţii de analiză a nivelului de competenţe dobândite prin învăţare.R. Notă introductivă: Modulul « Sisteme de reglare automată » se studiază pe parcursul clasei a XI-a. automatizări. I. regimuri de funcţionare ale unui S.Modulul III Elemente componente ale unui sistem de reglare automată I. rolul şi locul unui element de execuţie în sistemele automate. în vederea obţinerii calificării Electronist aparate şi echipamente de automatizări.

caracteristica statică . la variaţia mărimii de intrare.R.A.A. Mărimi de intrare/ieşire specifice elementelor componente ale S.domeniul de măsurare Clasificarea traductoarelor Părţi componente constructive ale traductoarelor . .A.Performanţe tranzitorii Rolul şi locul unui traductor în sistemele automate Mărimile caracteristice ale traductoarelor: .  Clasificarea S.elementtul de execuţie .R.Regimul staţionar .puterea consumată .Regimul tranzitoriu  Performanţele unui S. . .sensibilitatea .R.elementul de comparaţie .A.traductoarul Descrierea funcţionării după schema bloc.instalaţia tehnologică .R.treaptă unitară . Principalele tipuri de semnale utilizate în automatică : .elemente sensibile .Performanţe staţionare .regulatorul automat .A.rampă unitară Regimuri de funcţionare ale unui S.    Descrie caracteristicile traductoarelor     Schema bloc a unui S.Unităţi de competenţă Utilizarea elementelor componente ale unui sistem de reglare automată Competenţe Identifică elementele componente ale unui sistem de reglare automată Conţinuturi tematice  Rolul şi obiectul unui S.adaptoare 19 .R.natura fizică a mărimilor de intrare şi ieşire .A. Rolul elementelor componente : .R.

 Studierea documentaţiei tehnice specifice pentru asigurarea funcţionarii unui sistem de reglare automată. a competenţelor prevăzute.organe de execuţie  Tipuri constructive de elemente de execuţie: . . întrebări cu răspuns scurt.Unităţi de competenţă Competenţe Descrie caracteristicile elementelor de execuţie Conţinuturi tematice  Rolul şi locul unui element de execuţie în sistemele automate  Părţi componente constructive ale elementelor de execuţie: .motoare electrice  Elemente de semnalizare acustică şi optică.hidraulice.  Părţile componente ale regulatoarelor automate. descrieri.electrice. Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi.electromagneţi .R. se recomandă utilizarea următoarelor metode: • probe orale: prezentări orale. studii de caz.11. afectivi şi performativi). 20 . .pneumatice.motoare de execuţie (servomotoare) . întrebări tip grilă sau proiecte simple.proporţional derivativ (PD) .mixte electro hidraulice electro pneumatice  Locul şi rolul regulatorului într-un S. întrebări cu răspuns structurat. 59. .A.proporţional integral (PI) .  Tipuri de regulatoare electronice liniare realizate cu amplificatoare operaţionale: .proporţional (P) . • probe scrise: fişe de evaluare cu itemi de completare.  Modul de utilizare a diferitelor tipuri constructive de elemente de execuţie  Acţionarea electrică a elementelor de execuţie .  Legi de reglare. cu întrebări de tipul adevărat-fals.4 Supraveghează funcţionarea unui sistem de reglare automată III.proporţional integral derivativ (PID)  Răspunsul regulatoarelor la semnal treaptă. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE: Modulul « Sisteme de reglare automată » este un ansamblu care poate fi parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi precise pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale însuşirii. prezentare orală pregătită sub forma unei adresări sau unei opinii.

A. comunicării.Tipuri de S. dotate corespunzător. Instruirea practică se va desfăşura în spaţii special amenajate.A. . precum şi asupra numărului de ore de instruire practică în funcţie de dificultatea temei. defalcate după cum urmează: Total ore / an 116 Din care ore de: teorie 29 laborator tehnologic instruire practică 87 Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. Evaluarea poate fi asociată cu autoevaluarea şi coevaluarea.Mărimi de intrare/ieşire. . În momentul în care au fost bifate toate căsuţele. IV. SUGESTII METODOLOGICE: Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 116 ore . .R.R. • Investigaţia. • Autoevaluarea prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele educaţionale şi îşi poate impune un program propriu de învăţare.performanţe tranzitorii 21 . .3 Performaţele unui S. grupate pe teme. TEMA NR. • Portofoliul care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi formare a deprinderilor. . modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport.A. Evaluarea continuă este condiţionată de precizările conţinute de criteriile de performanţă şi de probele de evaluare introduse în standarul de pregătire profesională. Autoevaluarea urmăreşte ca elevii să devină capabili să-şi verifice fişele de lucru şi să conştientizeze că o bună pregatire profesională îi va avantaja în realizarea sarcinilor.Descrierea funcţionării după schema bloc.2 Regimurile de funcţionare ale unui S. . în următoarea succesiune: TEMA NR. realizarea unor machete funcţionale. acurateţea tehnică. atitudinilor faţă de o sarcină dată. proprii grupului instruit. activităţile extraşcolare etc.Schema bloc a unui S. pe grupe de elevi.R. evaluarea s-a încheiat cu succes. Se recomandă parcurgerea conţinuturilor. capacităţilor.A.: . materialelor şi echipametelor. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: • Observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. utilizarea corespunzătoare a bibliografiei.Rolul şi obiectul unui S.A.• probe practice: reglări de parametri.Rolul blocurilor componente : .Regimul tranzitoriu. • Proiectul prin care se evaluează metodele de lucru.performanţe staţionare . supravegherea unui sistem de reglare automată. cu respectarea legislaţiei în vigoare. Fişa de verificare nu presupune decât bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. noţiuni generale: .R.1 Sisteme de reglare automată.Regimul staţionar. TEMA NR. • instrumente de evaluare: fişe de observare sistematică.R.

Clasificarea traductoarelor. Realizarea unei machete funcţionale cu bimetal şi releu.A.Noţiuni generale.7 Aparate auxiliare utilizate în automatizări: . Simularea reglării P. D cu componente discrete de circuit. Elemente de execuţie: Rolul şi locul unui element de execuţie în sistemele automate. Teme propuse pentru lucrări de instruire practică 1. . 8. Realizarea legii de reglare D pentru procese lente. . . D cu amplificatoare operaţionale. 22 .Elemente de semnalizare acustică. Realizarea legii de reglare P pentru procese lente. Semnal rampă unitară. TEMA NR 6. 7. Părţi componente constructive ale traductoarelor.5 - Tipuri de semnale utilizate la stuudiul S. Acţionarea electrică a elementelor de execuţie. 10. 9. Supravegherea unui sistem de reglare industrială. Tipuri constructive de elemente de execuţie. Părţi componente constructive ale elementelor de execuţie.Răspunsul regulatoarelor la semnal treaptă. I. Regulatoare: . Traductoare: Rolul şi locul unui traductor în sistemele automate. Simularea funcţiilor P. TEMA NR. I.R. Mărimile caracteristice ale traductoarelor. 5.Elemente de semnalizare optică. Reglarea turaţiei unui motor asincron. Realizarea unei machete funcţionale pentru ilustrarea funcţionării limitatoarelor de cursă. Reglarea turaţiei unui motor de c.TEMA NR.Locul şi rolul regulatorului în sistemele automate. .c. 3. 6. 2. Realizarea legii de reglare I pentru procese lente.4 TEMA NR. Utilizarea diferitelor tipuri constructive de elemente de execuţie.Tipuri de regulatoare. 4. Semnal treaptă unitară.

23 .

Schema electrică şi funcţionare. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul  Utilizarea circuitelor electronice de putere. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor Unitate de competenţă Realizarea circuitelor cu dispozitive electronice discrete Competenţe Realizează surse stabilizate de tensiune    • • •  Realizează amplificatoare • •  • • Conţinuturi tematice Schema bloc a unei surse stabilizate de tensiune Redresoare.STAGII DE PREGĂTIRE PRACTICĂ Modulul IV Circuite electronice analogice I. cuprinde un număr total de 120 de ore şi se va parcurge în patru săptămâni de instruire practică comasată. Schema electrică şi funcţionare. Filtre de netezire. Stabilizatoare cu reacţie. Amplificator de semnal mic (conexiune EC). folosite pentru îndrumarea în scopul elaborării unui proiect. cu tranzistoare complementare .schema electrică şi funcţionarea. 30 sunt de laborator tehnologic. derivaţie. Schema electrică şi funcţionare. Realizare practică. 2. Stabilizatoare cu compensare: serie. Notă introductivă: În conceperea programei pentru modulul Circuite electronice analogice s-a avut în vedere necesitatea ca elevii să dobândească un set de competenţe tehnice specializate care să le ofere posibilitatea de a activa într-un domeniu în care componentele şi sistemele electronice au căpătat un rol foarte important . AO neinversor – schema electrică şi amplificarea. care va constitui instrument de evaluare în vederea certificării competenţelor obţinute în urma parcurgerii programului de la nivelul II. II. Din cele 120 ore. Realizare practică. Amplificator de putere: cu tranzistoare identice . 3. Acest modul va fi predat în clasa a XI a a Şcolii de Arte şi Meserii. Amplificatoare operaţionale: AO inversor – schema electrică şi amplificarea. Verificarea funcţionalităţii montajului. III. Verificarea funcţionalităţii montajului. 24 . Amplificatoare 1.schema electrică şi funcţionarea. Stabilizatoare: Schema bloc.

Unitate de competenţă Competenţe Realizează oscilatoare Conţinuturi tematice Oscilatoare 4. studii de caz. • probe practice: montaje electronice.schema electrică. cu întrebări de tipul adevărat-fals. exerciţii de citire a foilor de catalog. 25 .schema electrică. Verificarea funcţionalităţii montajului. Circuite basculante bistabile . Limitatoare serie: cu un prag de limitare şi cu două praguri de limitare . oscilatorul Colpitts cu cuarţ schema electrică. Realizare practică. Oscilatoare RC – scheme funcţionale.schemă electrică şi funcţionarea. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele. 5. Circuite basculante: Circuite basculante astabile . de integrare . Limitatoare derivaţie: cu un prag de limitare şi cu două praguri de limitare . Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi.schemă electrică şi funcţionarea. Circuite de impulsuri Circuite RC: de derivare . forma de undă a tensiunii de ieşire. Fişa de verificare nu presupune decât bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. Realizează circuite de impulsuri  • •  • •  • • •  IV. descrieri. condiţia de derivare. întrebări tip grilă sau proiecte simple. întrebări cu răspuns structurat. exerciţii de citire a inscripţionărilor de pe capsulele circuitelor integrate logice. afectivi şi performativi). Oscilatoare LC în trei puncte: scheme funcţionale. 7. • instrumente de evaluare: fişe de observare sistematică prin care se urmăresc etapele realizării montajului şi verificării funcţionalităţii lui. întrebări cu răspuns scurt. frecvenţa de oscilaţie. • probe scrise: fişe de evaluare cu itemi de completare. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare: Modulul « Circuite electronice analogice » este un ansamblu care poate fi parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi precise pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale însuşirii. a competenţelor prevăzute. condiţia de integrare. se recomandă utilizarea următoarelor metode: • probe orale: prezentări orale. Verificarea funcţionalităţii montajului.schema electrică funcţională. Oscilatoare cu cuarţ: proprietăţile cristalului de cuarţ.schema electrică funcţională. prezentare orală pregătită sub forma unei adresări sau unei opinii. evaluarea s-a încheiat cu succes. Circuite de limitare. 6. Circuite basculante monostabile .schema electrică funcţională. Realizare practică. forma de undă a tensiunii de ieşire.

forma de undă a tensiunii de ieşire.schema electrică şi funcţionarea. 9. Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice şi ateliere cu o bună dotare materială.  Circuite de limitare.. în funcţie de dificultatea acesteia. • Stabilizatoare cu compensare: serie. Conducerea şcolii va identifica surse financiare pentru dotarea acestora.  Filtre de netezire. frecvenţa de oscilaţie.schemă electrică şi funcţionarea. Amplificator de semnal mic (conexiune EC).schema electrică şi amplificarea • A.transpunerea proiectului în activităţi de învăţare concretă . de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor.  Stabilizatoare: • Schema bloc. • Stabilizatoare cu reacţie. Schema electrică şi funcţionare.schema electrică.O. 11. fără de care nu este posibilă atingerea competenţelor menţionate în programă. • cu tranzistoare complementare . Amplificator de putere: • cu tranzistoare identice . Tema 2: Amplificatoare  Clasificarea amplificatoarelor. Acolo unde este posibil instruirea se poate realiza şi în ateliere ale agenţilor economici. neinversor . . de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. inversor . Oscilatoare LC în trei puncte: scheme de principiu. presupune: .  Oscilatoare RC . O variantă posibilă de dezvoltare logică a conţinuturilor se poate prezenta astfel: Tema 1: Schema bloc a unei surse stabilizate de tensiune  Redresoare. Schema electrică şi funcţionare. Tema 4: Circuite de impulsuri  Circuite RC: • de derivare . • Factorii de stabilizare. • Limitatoare serie: cu un prag de limitare şi cu două praguri de limitare . 26 . proprii grupului instruit. privit global. Schema electrică şi funcţionare. • de integrare .schema electrică şi funcţionarea.schema electrică.oscilatorul Colpitts cu cuarţ . la nivelul clasei. conform criteriilor de performanţă din SPP. 8. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme.V. condiţia de integrare.evaluarea procesului care se desfăşoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feedbackului obţinut.O.scheme de principiu. .schema electrică.schema electrică şi amplificarea Tema 3: Oscilatoare 10. Sugestii metodologice Procesul de formare/ învăţare/ instruire.proiectarea de la Curriculum-ul Naţional – la planificarea anuală – la proiectarea unităţilor de învăţare . condiţia de derivare. Oscilatoare cu cuarţ: proprietăţile cristalului de cuarţ.  Amplificatoare operaţionale: • A. derivaţie.

Vizualizarea semnalelor de la intrarea şi ieşirea unui amplificator. Utilizarea cataloagelor pentru selectarea componentelor electronice. 6. 27 . 7. • Circuite basculante bistabile . Utilizarea cataloagelor pentru selectarea circuitelor integrate liniare.schemă electrică şi funcţionarea. 4. Vizualizarea semnalelor de la intrarea şi ieşirea unui limitator serie şi derivaţie. Lucrări practice de realizare a circuitelor RC de derivare şi integrare. forma de undă a tensiunii de ieşire. Lucrări practice de realizare a unui amplificator de semnal mic (conexiune EC).. 5. 3. 3. Lucrări practice de realizare a unei surse stabilizate de tensiune. • Circuite basculante monostabile . 2. 2. Recomandări pentru lucrări de laborator: 1.schema electrică şi funcţionarea. Lucrări practice de realizare a circuitelor basculante. 5. Vizualizarea tensiunilor de la intrarea şi ieşirea unui stabilizator. Lucrări practice de realizare a limitatoarelor serie şi derivaţie. Recomandări pentru aplicaţii practice: 1.schema electrică şi funcţionarea. Circuite basculante: • Circuite basculante astabile . Aplicaţii ale circuitelor de impulsuri. 4.schema electrică şi funcţionarea. Vizualizarea semnalelor de la intrarea şi ieşirea unor circuite de derivare şi de integrare. • Limitatoare derivaţie: cu un prag de limitare şi cu două praguri de limitare .

integritatea mijloacelor de protecţie). Conţinuturi tematice  Drepturi şi responsabilităţi la locul de muncă în funcţie de normele prevăzute la instructajele de protecţia muncii  Mijloace de protecţie la locul de muncă. Notă introductivă: În conceperea programei pentru modulul Remedierea defectelor s-a avut în vedere necesitatea ca elevii să dobândească un set de competenţe tehnice specializate care să le ofere posibilitatea de a depana sisteme de reglare automată. care va constitui instrument de evaluare în vederea certificării competenţelor obţinute în urma parcurgerii programului de la nivelul II. prevenirea şi stingerea incendiilor. Acest modul va fi predat în clasa a XI a a Şcolii de Arte şi Meserii. Din cele 120 ore.Modulul V Remedierea defectelor I. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR: Competenţe Aplică legislaţia şi reglementările privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă.  Situaţii care pun în pericol securitatea individuală şi colectivă (absenţa mijloacelor de protecţie. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul (din care au fost selectate competenţele individuale agregate în modul):  Igiena şi securitatea muncii  Lucrul în echipă  Remedierea defectelor în echipamente de automatizare III. folosite pentru îndrumarea în scopul elaborării unui proiect. 30 sunt de laborator tehnologic. II. cuprinde un număr total de 120 de ore şi se va parcurge în patru săptămâni de instruire practică comasată. Unităţi de competenţă Igiena şi securitatea muncii 28 .

distribuire sarcini în echipă. acţionale cu tematică specifică remedierii defectelor în instalaţii de automatizare prin care elevii să identifice:  Sarcini specifice membrilor unei echipe care are ca obiectiv obţinerea unor informaţii privind remedierea defectelor în instalaţii de automatizare. solidarizare)  participarea la derularea acţiunilor grupului (finalizare sarcini proprii.  Metode de înlăturare a factorilor de risc (remedierea defecţiunilor apărute la echipamentele de protecţie. vibraţii. subordonat.Unităţi de competenţă Competenţe Ia măsuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de muncă. Conţinuturi tematice Lucrul în echipă  Factori de risc la locul de muncă (substanţe periculoase. iniţiator. coordonator. exclus. umiditate. implicare. curenţi de aer. atingerea obiectivelor. bacterii. motivare. raportarea rezultatelor. zgomote. Identifică sarcinile şi Activităţi de lucru în echipă pentru resursele necesare pentru atingerea unor obiective informaţionale. radiaţii). organizatorice. respectarea normelor de protecţie).  Obiective şi sarcini specifice echipei care asigură întreţinerea şi repararea instalaţiilor de automatizare  Resurse necesare atingerii obiectivelor. încurajare. viruşi. ventilaţie. Îşi asumă rolurile care îi Activităţi de lucru în echipă cu obiective revin în echipă.  atitudini în grup (sprijin. supravegherea finalizării unor operaţiuni. informaţionale organizatorice şi acţionale specifice remedierii defectelor în instalaţii de automatizare prin care elevii să stabilească şi să aprecieze:  poziţii individuale în grup (inclus. raportor). temperatură.) 29 .  Mijloace de raportare a prezenţei factorilor de risc (rapoarte orale şi scrise). interes.

Conţinuturi tematice Activităţi de lucru în echipă cu obiective informaţionale. scurtcircuite. comandă şi acţionare indicate în documentaţia tehnică. respectarea unui plan comun.  Adoptare a unor măsuri de eficientizarea a lucrului în echipă (verificări ale calităţii sarcinilor. corecţii şi adaptări ale planului comun. interese)  Corelare a sarcinilor individuale cu cele ale echipei (explicaţii de sarcini. negocierea sarcinilor).A. încadrare în timp.  Studierea documentaţiei tehnice specifice instalaţiilor tehnologice cuprinse în S. atitudini. Remedierea defectelor în echipamente de automatizare Identifică defectul după simptome  Scheme de semnalizare şi interblocare în instalaţiile electrice.regulatorul . recunoaşterea meritelor). poziţia faţă de grup.traductorul .elementul de execuţie  Defecte posibile ale blocurilor funcţionale şi modalităţi de identificare ( întreruperi de circuite.  Modalităţi de protecţie ale echipamentelor de automatizare . pătrunderi de agenţi corozivi. asigurarea echilibrului de sarcini în echipă. pierderi de fluide)  Valori nominale ale parametrilor de intrare. grad de motivare.comparatorul . secţionări ale izolaţiei. ieşire. Stabileşte modulul sau blocul funcţional defect 30 .R.Unităţi de competenţă Competenţe Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor.  Verificarea blocurilor funcţionale: .  Măsurători de mărimi electrice şi neelectrice specifice instalaţiei conform documentaţiei tehnice. organizatorice şi acţionale specifice remedierii defectelor în instalaţii de automatizare prin care elevii să dobândească abilităţi de:  Recunoaştere a competenţelor membrilor echipei (pregătire profesională.

cu întrebări de tipul adevărat-fals. întrebări cu răspuns scurt. prin fişe individualizate. evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. măsurarea parametrilor. întrebări tip grilă sau proiecte simple. iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate. Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare cu caracter interactiv. identificări de defecte. O competenţă se evaluează o singură dată. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE: Modulul « Remedierea defectelor » este un ansamblu care poate fi parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi precise pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale însuşirii. simularea. . Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi.Unităţi de competenţă Competenţe Elimină defectul. evaluarea acestora făcându-se la respectivele module. întrebări cu răspuns structurat.înlocuirea modulelor defecte. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. • probe practice:operaţii necesare protejării instalaţiei tehnologice. asigurarea calităţii. utilizarea elementelor componente ale unui sistem de reglare automată. SUGESTII METODOLOGICE: Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme.  Înlocuirea consumabilelor ( lubrifianţi sau alte fluide. în funcţie:  de dificultatea acesteia. • probe scrise: fişe de evaluare cu itemi de completare. Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă. Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale. înlocuirea consumabilelor. a competenţelor prevăzute. Se recomandă următoarele metode: demonstraţia. Se evaluează numai competenţele din acest modul. pentru verificarea atingerii competenţelor. materii prime specifice)  Verificarea calităţii lucrării de remediere a defectului ( asigurarea parametrilor standard de exploatare). executarea măsurătorilor specifice în instalaţiile de automatizare. prezentare orală pregătită sub forma unei adresări sau unei opinii. V.  de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. În cadrul modulului se exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă pentru abilităţi cheie şi tehnice: comunicare şi numeraţie. Conţinuturi tematice  Selectarea modulului necesar pentru înlocuire  Alegerea metodei şi a mijloacelor optime pentru remedierea defectului. evaluarea s-a încheiat cu succes. descrieri. utilizarea dispozitivelor electronice discrete. studii de caz. afectivi şi performativi).  de dotarea atelierelor de instruire practică si/sau a secţiilor de producţie ale agenţilor economici parteneri. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele. • instrumente de evaluare: fişe de observare sistematică prin care se urmăresc etapele remedierii defectelor şi verificarea funcţionalităţii .. proiectul. Fişa de verificare nu presupune decât bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. se recomandă utilizarea următoarelor metode: • probe orale: prezentări orale. 31 . IV.

6.A. activităţile de învăţare/instruire utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ. Studiul elementelor de execuţie acţionate pneumatic şi hidraulic. 11. Teme propuse pentru lucrări de laborator şi instruire practică . Defecte simulate 14.R. Defecte simulate 8.  efectuarea de lucrări de laborator. Defecte simulate.I. a presiunii. Studiul traductoarelor pentru măsurarea temperaturii. Reglarea turaţiei unui motor de c.. Defecte simulate. interactiv şi centrat pe elev. pe activităţi practice şi mai puţin pe cele teoretice. 3. În acest cadru. Reglarea turaţiei unui motor asincron. a temperaturii.Defecte simulate.I. Studiul caracteristicilor de funcţionare a regulatoarelor.R. Acordarea parametrilor regulatorului într-un sistem de reglare a temperaturii 12. recomandăm ca în acest proces să se utilizeze metode bazate pe acţiune. 7. cum ar fi:  efectuarea de lucrări practice. 4.Defecte simulate 32 . Realizarea legii de reglare P pentru procese lente.Defecte simulate 15.D într-un S.c. Defecte simulate 9. 2. ritmul de asimilare a cunoştinţelor/ formarea deprinderilor proprii grupului instruit. Studiul caracteristicilor de funcţionare a regulatoarelor. efectelor P. Realizarea legii de reglare D pentru procese lente. a debitului. competenţele determină conţinuturile tematice. iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite.A.Defecte simulate.R. Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă. Defecte simulate 10. Acordarea parametrilor regulatorului într-un sistem de reglare a presiunii. efectelor P.  simulare. Instruirea se va realiza în ateliere de instruire practică cu o bună dotare materială / secţii de productie ale agenţilor economici parteneri. Realizarea legii de reglare I pentru procese lente.A. efectelor P. 1. Defecte simulate.  joc de rol.  particularităţile de vârstă ale grupului instruit. Studiul elementelor de execuţie cu acţionare mixtă. Defecte simulate 13. Studiul caracteristicilor de funcţionare a regulatoarelor.I. cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare. Supravegherea unui sistem de reglare industrială. Studiul traductoarelor pentru măsurarea presiunii.D într-un S. 5.D într-un S. Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate de parcurgerea modulului Remedierea defectelor în echipamentele de automatizare.

33 .

pe structura unităţilor de competenţă pentru abilităţi cheie şi de competenţă tehnică şi profesională. Acest modul va fi predat în clasa a XI a a Şcolii de Arte şi Meserii şi cuprinde: Total ore / an 116 Din care: ore de teorie 58 2 ore / săpt. Având în vedere că pentru Şcoala de Arte şi Meserii curriculumul are la bază Standardele de Pregătire Profesională şi este construit modular. creativitatea şi sprijinul antreprenorial. În conceperea programei pentru modulul Măsurări specifice în instalaţii de automatizare s-a avut în vedere necesitatea ca elevii să dobândească un set de competenţe tehnice specializate care să le ofere posibilitatea de a activa într-un domeniu în care sistemele de calcul au căpătat un rol extrem de important.  promovarea valorilor democratice în curriculum. atingerea de către elev a acestor competenţe. alături de competenţele personale şi cele sociale: comunicarea. curriculumul de dezvoltare locală va viza. alături de celelalte module din trunchiul comun. care să le permită viitorilor absolvenţi să devină cetăţeni responsabili ai unei societăţi deschise. Notă introductivă: Scopul curriculumului de dezvoltare locală poate fi sintetizat în următoarele:  lărgirea domeniului ocupaţional. în totalitatea lor.CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ Modulul VI Măsurări specifice în instalaţii de automatizare I. laborator tehnologic 58 2 ore / săpt II. lucrul în echipă.  dobândirea cunoştintelor şi deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii pornind de la formarea profesională într-o calificare. dar şi adâncirea compeţentelor cheie. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul  Comunicaţie şi numeraţie  Asigurarea calităţii  Executarea măsurătorilor specifice în instalaţiile de automatizare 34 . gândirea critică. asumarea responsabilităţilor.

Internet. articole.Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor: Modulul Măsurări specifice în automatizări este construit pe baza unităţii de competenţă tehnică specializată 59.instrucţiuni de lucru. diagrame). studii.III. Mijloace grafice de reprezentare şi interpretare a rezultatelor măsurărilor în circuitele şi echipamentele de automatizare (grafice. norme interne. bonuri evidenţe simple. jurnale. corespondenţa oficială. Mijloace grafice de reprezentare a circuitelor de măsurare (scheme bloc. documentaţii tehnice) în legătură cu evoluţia aparatelor de măsurare a mărimilor electrice şi neelectrice. Cerinţe de calitate impuse de normative care reglementează activitatea de măsurare a mărimilor electrice şi neelectrice ca proces (intrări. dezvoltare. Documentaţia specifică pentru sarcini de lucru: registre. acurateţea. Reprezentarea grafică corecta a rezultatelor (scara. Modele de management al calităţii. ieşiri). Formule şi algoritmi de calcul pentru determinarea parametrilor de măsurare.12. Metode standardizate de asigurare a calităţii. Proceduri specifice metodelor standardizate de asigurare a calităţii. Criterii şi indicatori de calitate naţionali. reviste. caiete de sarcini. Indicatori şi criterii specifice privind calitatea lucrărilor de măsurare. executarea măsurătorilor specifice în instalaţiile de automatizare agregată conform tabelului următor : Unităţi de competenţă Comunicare şi numeraţie Competenţe Citeşte şi utilizează documente scrise în limbaj de specialitate • Conţinuturi tematice Documente din surse specializate (manuale. autoevaluare şi controlul calităţii lucrărilor efectuate • Prelucrează şi interpretează grafic rezultatele obţinute pe o sarcină dată • • • • Asigurarea calităţii Aplică normele de calitate în domeniul de activitate • • • Utilizează metode standardizate de asigurare a calităţii • • • • • 35 . scheme electrice). europeni şi internaţionali specifici lucrărilor măsurare a mărimilor electrice şi neelectrice. Etapele şi acţiunile de evaluare. Norme de calitate specifice măsurărilor în instalaţiile de automatizare. toleranta).

Vacuummetre .osciloscopul • Măsurarea electrică a temperaturii .c.Termometre .termometre cu termocuplu • Măsurarea electrică a presiunii fluidelor .(tensiunea electrică. şi c.termometre cu termistor .termometre cu termorezistenţă . • Aparate de măsură pentru mărimi electrice : .c şi c.debitul).Voltmetre .a.a.Debitmetre Selectarea aparatului şi precizarea procedurii de lucru.Debitmetre Efectuarea reglajelor iniţiale. Compararea rezultatelor măsurătorii cu valorile nominale.Ampermetre . • 36 . presiunea . intensitatea curentului electric.Aparate înregistratoare . efectuarea măsurătorilor .Manometre . • Aparate de prelucrare şi prezentare a mărimilor neelectrice: . Aplicarea procedurii de lucru.Executarea măsurătorilor specifice în instalaţiile de automatizare Identifică aparatele de măsură şi control Unităţile de măsură fundamentale şi derivate ale mărimilor electrice şi neelectrice.Manometre .voltmetre de c.Vacuummetre • Măsurarea electrică a debitului . Utilizează aparatele de • Măsurarea mărimilor electrice: măsură şi control în .Aparate indicatoare Noţiuni generale despre sistemele de măsurare automată.ampermetre de c. .Osciloscop Selectarea aparatului şi precizarea procedurii de lucru. • Aparate de măsură pentru mărimi neelectrice . temperatura.

se recomandă utilizarea următoarelor metode: • probe orale: prezentări orale. • fixarea unor sarcini deschise. osciloscop.. Se pun la dispoziţia elevului următoarele aparate: ampermetru de c. În continuare se prezintă un model de instrument de evaluare pentru certificarea unei competenţe tehnice din cadrul modulului Măsurări specifice în automatizări. • fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi. IV.c. afectivi şi performativi). evaluarea s-a încheiat cu succes. utilizând în acest sens fişe de lucru. FIŞĂ DE EVALUARE UC: 59. Procesul de predare . voltmetru de c. manometru şi debitmetru.a. întrebări tip grilă sau proiecte simple. descrieri. întrebări cu răspuns structurat. şi c. • probe practice: montaje de măsurare. vacuummetru. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele.12.. depozitarea aparatelor de măsură pentru mărimile electrice şi neelectrice. Fişa de verificare nu presupune decât bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini.12.. studii de caz.învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. manipularea.c. exerciţii de citire a indicaţiilor aparatelor. a competenţelor prevăzute. -raport privind expirarea valabilităţii buletinelor de verificare şi etalonare Transmiterea documentelor de evidenţă şi raportare către persoanele abilitate Verificarea stării de funcţionare a aparatelor de măsură. cu întrebări de tipul adevărat-fals. Conţinutul documentelor de evidenţă şi raportare: -fişă de evidenţă a verificării periodice. în funcţie de abilităţi.prezentarea temelor în mai multe moduri (raport . Executarea măsurătorilor specifice în instalaţiile de automatizare COMPETENŢA: 59.Întreţine starea de funcţionare a aparatelor de măsură şi control • • • • Studierea documentaţiei tehnice specifice pentru întreţinerea. Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi.discuţie sau grafic).1 Identifică aparatele de măsură şi control NUME ŞI PRENUME ELEV: ………………………………………….a. întrebări cu răspuns scurt. 37 . termometru. şi c. pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare: Modulul « Măsurări specifice în automatizări » este un ansamblu care poate fi parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi precise pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale însuşirii. prezentare orală pregătită sub forma unei adresări sau unei opinii. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat prin: • gradarea sarcinilor de la uşor la dificil. • instrumente de evaluare: fişe de observare sistematică prin care se urmăresc etapele realizării montajului şi verificării funcţionalităţii lui. aparate de prezentare şi prelucrare a mărimilor neelectrice. exerciţii de citire a inscripţionărilor de pe aparatele de măsură. • probe scrise: fişe de evaluare cu itemi de completare.

Selectaţi aparatele cu care se pot măsura temperatura.a. 5. 3. Identifică aparatele de măsură pentru intensitatea curentului electric. Identifică aparatele de măsură pentru tensiunea electrică. multiplii şi submultiplii acestora şi relaţiile dintre unităţi. Identifică aparate înregistratoare de prelucrare şi prezentare a mărimilor neelectrice.c. şi c.. Dintre aparatele de prezentare şi prelucrare a mărimilor neelectrice selectaţi aparatele indicatoare şi aparatele înregistratoare şi descrieţi modul de afişare respectiv de înregistrare. Specifică unităţile de măsură fundamentale şi derivate pentru temperatură. Selectaţi aparatele cu care se poate măsura tensiunea electrică şi explicaţi procedeul de lucru atât pentru c. Precizaţi unităţile de măsură fundamentale şi derivate pentru temperatură. Identifică aparatele de măsură pentru debit. presiune.1. presiune. multiplii şi submultiplii lor.c.a. Crt. 2. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 Operaţia Specifică unităţile de măsură fundamentale şi derivate pentru intensitatea curentului electric şi pentru tensiunea electrică. Specifică procedura de lucru pentru măsurarea presiunii. presiune şi debit. Nr. cât şi pentru c. 6. multipli şi submultipli. Specifică procedura de lucru pentru măsurarea tensiunii electrice în c. Selectează aparate indicatoare pentru prelucrarea şi prezentarea mărimilor neelectrice.c. multiplii şi submultiplii acestora şi relaţiile dintre unităţi. Specifică procedura de lucru pentru măsurarea temperaturii Identifică aparatele de măsură pentru presiune. debit Specifică multiplii şi submultiplii unităţilor de măsură fundamentale pentru temperatură. Selectaţi aparatele cu care se poate măsura intensitatea curentului electric şi explicaţi procedeul de lucru atât pentru c.a. cât şi pentru c. Specifică procedura de lucru pentru măsurarea debitului. presiunea şi debitul şi explicaţi procedeul de lucru. Descrie modul de afişare a aparatelor indicatoare. Specifică multiplii şi submultiplii unităţilor de măsură fundamentale pentru intensitatea curentului electric şi pentru tensiunea electrică Face transformări între unităţile de măsură fundamentale şi derivate pentru intensitatea curentului electric şi pentru tensiunea electrică. debit şi relaţiile de transformare. 4. Descrie tipul de înregistrare Data Semnătura evaluatorului 38 . Specifică procedura de lucru pentru măsurarea intensităţii curentului electric continuu şi curentului electric alternativ. Precizaţi unităţile de măsură fundamentale şi derivate pentru intensitatea curentului electric. Identifică aparatele de măsură pentru temperatură. pentru tensiunea electrică. multipli şi submultipli.

Rezultatul final: COMPETENŢA A FOST DOBÂNDITĂ DA NU Nume şi prenume evaluator …………………………………. 39 .

vizite de documentare la agenţii economici.Verificări periodice.Verificări periodice. . . • Înainte de începerea evaluării.Unităţi de măsură pentru intensitate. . .Efectuarea reglajelor iniţiale şi alegerea domeniului de măsurare. cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare. Pentru atingerea competenţelor dorite. iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite.Extinderea domeniului de măsurare pentru voltmetrele analogice. Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice cu o bună dotare materială. . .Unităţi de măsură pentru tensiune. .Multipli şi submultipli. .Multipli şi submultipli. Tema nr. .Montarea în circuit. . Recomandăm în continuare conţinuturile ce urmează a fi parcurse în ordine cronologică: Tema nr. . . în funcţie de dificultatea acesteia. asiguraţi-vă că dispuneţi de toate materialele şi instrumentele necesare. 1 Unităţi de măsură fundamentale şi derivate pentru mărimi electrice: . . 40 .Montarea în circuit. 2 Ampermetre: .Extinderea domeniului de măsurare pentru ampermetrele analogice. 3 Voltmetre: . • Completaţi pe fişa de evaluare numele dvs. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor. Tema nr.Citirea indicaţiilor . . şi data susţinerii probei. pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice: referate interdisciplinare. proiecte. documentarea cu ajutorul Internetului.Întreţinerea. . competenţele determină conţinuturile tematice. . • Rezolvaţi toate sarcinile cuprinse în fişa de evaluare.Voltmetre analogice şi digitale. .Verificarea stării de funcţionare.Efectuarea reglajelor iniţiale şi alegerea domeniului de măsurare. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. . V. aduceţi acest lucru în atenţia evaluatorului înainte de a începe proba. manipularea şi depozitarea voltmetrelor.Verificarea stării de funcţionare. activităţile de învăţare . vizionări de materiale înregistrate pe casete video şi CD-uri. teste de evaluare etc. Sugestii metodologice: Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. proprii grupului instruit.predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ. interactiv şi centrat pe elev. manipularea şi depozitarea ampermetrelor. • Când aţi terminat. Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă.Consemnarea rezultatelor măsurării.Ampermetre analogice şi digitale. .Întreţinerea.Instrucţiuni pentru candidaţi Citiţi aceste observaţii înainte de a începe evaluarea: • Citiţi cu atenţie toate cerinţele înainte de a încerca să le rezolvaţi • Dacă observaţi vreo problemă la una din cerinţe.Consemnarea rezultatelor măsurării. înmânaţi evaluatorului toate fişele relevante pentru această probă şi montajele realizate.Citirea indicaţiilor .

Termometre cu termistor. 7 Tema nr.Efectuarea reglajelor iniţiale şi alegerea domeniului de măsurare. noţiuni generale.Verificarea stării de funcţionare. rol şi principiul de funcţionare. .Generatorul „ bază de timp” .Întreţinerea.Citirea indicaţiilor .Citirea indicaţiilor . .Efectuarea reglajelor iniţiale şi alegerea domeniului de măsurare. . Unităţi de măsură fundamentale şi derivate pentru mărimi neelectrice: . principiul de funcţionare. .Metode de măsurare a debitului.6 Tema nr.Efectuarea reglajelor iniţiale şi alegerea domeniului de măsurare. . manipularea şi depozitarea termometrelor.Măsurarea intensităţii.Aparate indicatoare.Montarea în circuit. . .Consemnarea rezultatelor măsurării. . Măsurarea electrică a temperaturii: .Înregistrarea . procedee de înregistrare.Verificarea stării de funcţionare. .Afişarea. rol şi principiul de funcţionare.Unităţi de măsură pentru debit. Măsurarea electrică a debitului: .Citirea indicaţiilor .Manometre. manipularea şi depozitarea osciloscoapelor. . .Montarea în circuit. . .Termometre cu termorezistenţă. Aparate de prelucrare şi prezentare a mărimilor neelectrice: .Unităţi de măsură pentru presiune. 41 Tema nr. .Multipli şi submultipli.Efectuarea reglajelor iniţiale şi alegerea domeniului de măsurare. tipuri de aparate înregistratoare.Multipli şi submultipli. tipuri de afişaje ale aparatelor de măsură.8 Tema nr. domenii de valori ale presiunii măsurate. . .Multipli şi submultipli.Debitmetrul cu diafragmă.9 . .Termometre cu termocuplu. .Vacuummetre. Măsurarea electrică a presiunii: . . . . .Tema nr. . . .Consemnarea rezultatelor măsurării. domenii de valori ale presiunii măsurate. .Verificarea stării de funcţionare. .5 Tema nr.Debitmetrul rotametric.Schema bloc. . .Consemnarea rezultatelor măsurării.Întreţinerea.Sisteme de măsurare automată. principiul de funcţionare.Caracteristici metrologice. . . . .Unităţi de măsură pentru temperatură.Întreţinerea. . . 4 Osciloscopul: . . manipularea şi depozitarea manometrelor şi a vacuummetrelor.Măsurarea tensiunii.Verificarea stării de funcţionare.

Consemnarea rezultatelor măsurării.osciloscop 2. 3.Tema nr. Lucrări practice de măsurare a mărimilor electrice folosind: .raport privind expirarea valabilităţii buletinelor de verificare şi etalonare. Lucrări practice de identificare a senzorilor de temperatură.ampermetre . . manipularea şi depozitarea debitmetrelor.termocuplu .10 Citirea indicaţiilor . Documente de evidenţă şi raportare utilzate în urmărirea stării tehnice a aparatelor de măsurat: . Măsurarea presiunii unui gaz cu un aparat indicator pneumatic. Lucrări practice de identificare a senzorilor de presiune. Executarea de măsurători de temperatură furnizate de senzori de temperatură ( termocuplu. Recomandări pentru lucrări de laborator 1. .termorezistenţă .voltmetre . termorezistenţă) 5. Alegerea senzorilor termici pentru o aplicaţie dată în funcţie de caracteristicile acestora. Întreţinerea.termistor 2.fişă de evidenţă a verificării periodice. 4. 42 .

34. 4. 36. instruire practică: 3 ore/sapt. 5. laborator tehnologic: 2 ore/sapt. 18. 3. 2. 17. instruire practică: 1 ore / săpt. 19. 24. 20. laborator tehnologic: 1 oră / săpt.Tabel de corelare a modulelor: Săptămâna 1. 29. 37. 30. fie în timpul anului la decizia şcolii şi în parteneriat cu agenţii economici. 6. 28. 14. 22. 13. laborator tehnologic: 2 ore / săpt. 21. 26. Elemente componente ale unui SRA teorie: 1ore/sapt. 32. 33. Stagii de pregătire practică Modulul IV Circuite electronice analogice 120 ore Stagii de pregătire practică Modulul V Remedierea defectelor 120 ore CD – curriculum diferenţiat. ca în tabelul de corelare. 12. 10. instruire practică: 2 ore/sapt. Măsurări specifice în instalaţii de automatizare teorie: 2 ore/sapt. 25. 43 . Modul I (CD) Modul II (CD) Modul III (CD) Modul VI (CDL) Dispozitive electronice Circuite electronice digitale teorie: 1 oră / săpt. 31. 11. 7. 9. 27. 8. 15. 23. CDL – curriculum în dezvoltare locală Observaţie: Instruirea practică comasată se desfăşoară timp de 8 săptămâni care vor fi planificate fie la sfârşitul anului şcolar. teorie: 2 ore / săpt. 35. 16.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful