Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului Program Phare TVET RO 0108.

01

CURRICULUM pentru clasa a XI-a
Şcoala de Arte şi Meserii
Domeniul: Electronică şi automatizări Specializarea: Electronist aparate şi echipamente de automatizări

- REVIZUIT-

februarie 2005

Lista autorilor: Dumitriu Lupan Nuşa - prof. Ing. Gr.I – Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui Ilie Mihaela - prof. ing.gr. I - Grup Şc.Ind. “Al. Ioan Cuza”, Bîrlad

Colectiv de revizuire:

Dumitriu Lupan Nuşa - prof. Ing. Gr.I – Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui Ilie Mihaela - prof. ing.gr. I - Grup Şc.Ind. “Al. Ioan Cuza”, Bîrlad Chivu Aurelian- prof. ing.gr. I - Grup Şc Ind. Energetic Craiova

Asistenţă UIP PHARE TVET RO 0108.03 Dr. ing. Roşu Dorin

2

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Anul de completare clasa a XI-a Aria curriculară Tehnologii Domeniul: Electronică şi automatizări Calificarea: Electronist pentru aparate şi echipamente de automatizări Cultură de specialitate şi instruire practică săptămânală Modulul I: Dispozitive electronice Modulul II: Circuite electronice digitale Total ore/an din care: Total ore/an din care : 377 ore 116 29 29 145 58 58 116 87

laborator tehnologic instruire practică laborator tehnologic instruire practică laborator tehnologic instruire practică

Modulul III: Total ore/an Elemente componente ale unui sistem de reglare din care: automată Total ore/an:13 ore/săptămână x 29 săptămâni = 377 ore Stagii de pregătire practică Modulul IV: Circuite electronice analogice Modulul V: Remedierea defectelor Total ore/an din care: Total ore/an din care:

240 ore laborator tehnologic instruire practică laborator tehnologic instruire practică 120 30 90 120 30 90 60

Practica de proiect

(în cadrul orelor de laborator tehnologic pentru M IV,V). Total ore/an: 30 ore/săptămână x 8 săptămâni/an= 240 ore Curriculum în dezvoltare locală Modulul VI: Măsurări specifice în instalaţii de automatizare 116 ore Total ore/an din care: laborator tehnologic instruire practică TOTAL 733 ore/an

116 58 -

Total ore/an: 4 ore/săptămână x 29 săptămâni =116 ore

3

2.ALCĂTUIREA MODULELOR
Unitatea de competenţe Competenţa
Dispozitive electronice Circuite electronice digitale Elemente componente ale unui sistem de reglare automată Circuite electronice Remedierea analogice defectelor Modulul CDL Măsurări specifice în instalaţii de automatizăre Verificare

Comunicare şi 3. Citeşte şi numeraţie utilizează documente 0,5 credite scrise în limbaj de specialitate. 4. Prelucrează şi interpretează grafic rezultatele obţinute pe o sarcină dată. Asigurarea 1. Aplică normele de calităţii calitate în domeniul 0,5 credite de activitate. 2. Utilizează metode standardizate de asigurare a calităţii. Igiena şi 1. Aplică legislaţia şi securitatea reglementările muncii privind securitatea şi 0,5 credite sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor. 2. Ia măsuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de muncă. Lucrul în 1. Identifică sarcinile echipă şi resursele necesare 0,5 credite pentru atingerea obiectivelor. 2. Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă. 3. Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor. Utilizarea 1. Identifică dispozitivelor dispozitivele electronice electronice discrete. discrete 2. Selectează 2 credite dispozitivele electronice discrete.

 3

 3

 3  3  3

 3  3

 3

 3

 3

 3

 3  3  3  3  3

 3  3  3  3  3

4

4. Determină funcţionalitatea dispozitivelor discrete într-un montaj 4 . Verifică funcţionarea montajelor Utilizarea 1.Specifică mărimile caracteristice ale elementelor de execuţie 4. Specifică mărimile automată caracteristice ale 2 credite traductoarelor 3. Identifică aparatemăsurătorilor le de măsură şi specifice în control  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3 5  3  3 . Realizează surse circuite stabilizate de electronice cu tensiune. Implementează logice funcţii binare 2 credite simple cu circuite integrate logice 3. integrate 2. Interconectează circuite integrate logice în montaje 4. dispozitive 2. Realizează 2 credite oscilatoare. Realizează circuite de impulsuri Utilizarea 1. Supraveghează funcţionarea unui sistem de reglare automată Executarea 1. Identifică circuite circuitelor integrate logice. Identifică elementele elementelor componente ale unui componente ale sistem de reglare unui sistem de automată reglare 2. discrete 3. Realizează electronice amplificatoare. Realizarea de 1. Verifică funcţionalitatea dispozitivelor electronice discrete.Unitatea de competenţe Competenţa Dispozitive electronice Circuite electronice digitale Elemente componente ale unui sistem de reglare automată Circuite electronice Remedierea analogice defectelor Modulul CDL Măsurări specifice în instalaţii de automatizăre Verificare 3.

Utilizează aparatele de măsură şi control în efectuarea măsurătorilor 3. Identifică defectul după simptome 2. Elimină defectul Dispozitive electronice Circuite electronice digitale Elemente componente ale unui sistem de reglare automată Circuite electronice Remedierea analogice defectelor Modulul CDL Măsurări specifice în instalaţii de automatizăre Verificare  3  3  3  3  3  3  3  3  3  3 Remedierea defectelor în echipamente de automatizare 1 credit 6 . Stabileşte modulul sau blocul funcţional defect 3. Întreţine starea de funcţionare a aparatelor de măsură şi control 1.Unitatea de competenţe instalaţiile de automatizare 1 credit Competenţa 2.

7 .02. La nivelul doi.3. folosind un limbaj specializat. În elaborarea strategiei didactice.  Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.2004 şi aprobat prin OMECT nr. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere:  Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat prin: ⇒ gradarea sarcinilor de la uşor la dificil pe fişele de lucru. Ei învaţă în moduri diferite. prin unităţile de competenţă tehnice generale. în care nici din punct de vedere profesional nu există răspunsuri "unice" sau "cele mai bune". Proiectarea curriculară s-a realizat pe baza unităţilor de competenţă din Standardul de Pregătire Profesională validat conform OMECT nr.NOTĂ DE PREZENTARE Modululele din prezenta curriculă se studiază pe parcursul clasei a XI-a. Unităţile de competenţă tehnice din cadrul programului de la nivelul doi îl vor înzestra pe elev cu o gamă mai largă de abilităţi practice şi creative. profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:  Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor. • Curriculum parcurs de elevi in clasele a IX-a si a X-a. 3257 din 19. 3106 din 22. • oferă deschidere maximă atât în plan orizontal.  Elevii învaţă cel mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile noi şi a le asocia cu “cunoştinţele vechi”. specific domeniului electronică şi automatizări. elevii se vor familiariza cu: asigurarea calităţii în domeniul de activitate. De asemenea curriculum calificarii Electronist aparate şi echipamente de automatizări sa elaborat ţinand cont şi de: • Competenţele dobândite de absolvenţii nivelului I de calificare in domeniul Electronică şi Automatizări.  Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare. • permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi informale. realizarea de circuite electronice cu dispozitive electronice discrete şi realizarea montajelor electronice cu circuite integrate. noi mijloace sau resurse didactice.01. Şcoala de Arte şi Meserii. datorită structurii sale elastice. Abordarea modulară va oferi următoarele avantaje: • orientarea asupra celui care învaţă. Noii angajaţi vor putea desfăşura sarcini de rutină şi predictibile. • modulul poate încorpora. respectiv asupra disponibilităţilor sale. Procesul de predare învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. elevii vor trebui pregătiţi pentru a evolua în situaţii adaptative complexe. elevii vor dobândi suficiente abilităţi şi cunoştinţe care le vor permite să continue pregătirea la nivelul trei. urmând să le pună mai bine în valoare. domeniul Electronică şi automatizări.2004. cât şi în plan vertical. în orice moment al procesului educativ. deşi unii dintre aceştia ar putea alege să îşi găsească un loc de muncă. cu viteză diferită şi din experienţe diferite. Parcurgerea conţinuturilor şi adecvarea strategiilor didactice vor viza şi formarea capacităţii de analiză a nivelului de competenţe dobândite prin învăţare. calificarea Electronist aparate şi echipamente automatizări corespunzătoare nivelului doi din cadrul Sistemului Naţional de Calificări Profesionale. Prin programul de la nivelul doi. utilizarea dispozitivelor electronice discrete. • Planul cadru de învăţământ pentru Şcoala de Arte şi Meserii – an de completare. în scopul orientării spre o anumită carieră profesională şi dezvoltarea capacităţii de comunicare.  Elevii au stiluri unice de învăţare. Şcoala de Arte şi Meserii (SAM). Prin natura activităţilor de învăţare.

⇒ fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi. iar la şfârşitul lui se realizează evaluare sumativă pentru verificarea atingerii competenţelor. precum şi a sprijinului suplimentar de care elevul are nevoie.  Vizite la expoziţii tehnice şi agenţi economici din domeniul de pregătire Plecând de la principiul incluziunii (şcoala primeşte orice copil în sistem. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate. simulare). Foaia matricolă va atesta absolvirea celor 3 (trei) ani ai Şcolii de Arte şi Meserii.  Utilizarea unor metode active-interactive (învăţare prin descoperire. vizual. În scopul invăţării centrate pe elev . La încheierea cu succes a unei evaluări. învăţare prin cooperare.  Fixarea unor sarcini deschise. este suficient un feedback de felicitare. deoarece elevii mai buni le interpretează într-un mod mai solicitant. Pentru fiecare modul se evaluează numai competenţele corespunzătoare. învăţare problematizată. practic) şi să diferenţieze sarcinile şi timpul alocat rezolvării lor prin:  Gradarea sarcinilor de la simplu la complex utilizand fişe de lucru. în funcţie de abilităţi. Acesta trebuie să includă discuţii cu elevul în legătură cu motivele care au dus la insucces şi identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare. aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mici progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori). Pe parcursul modulului se realizează evaluare continuă. Reevaluarea trebuie să utilizeze acelaşi instrument. se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregătire Profesională. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. este esenţială transmiterea unui feedback clar şi constructiv. asigură orice susţinere necesară ca fiind un drept şi acceptă că fiecare copil este diferit). profesorul trebuie să adapteze strategiile de predare la stilurile de învăţare ale elevilor (auditiv. învăţământ obligatoriu şi an de completare. grafic). joc de rol.  Diferenţierea cunoştinţelor elevilor prin: ⇒ abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv.  Diferenţierea răspunsului prin: ⇒ utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi stabili obiective. prin aplicarea instrumentelor de evaluare continuă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională (probe scrise. O competenţă se evaluează o singură dată.  Fixarea de sarcini diferenţiate pentru indivizi sau grupuri diferite. Dobândirea competenţelor pentru nivelul doi de calificare se va certifica pe baza rezultatelor obţinute în urma aplicării instrumentelor de evaluare a competenţelor. vizual. pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au nevoie. evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. ⇒ prezentarea temelor în mai multe moduri (raport. ⇒ formarea unor grupe de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc. 8 . În cazul unei încercări nereuşite. în funcţie de abilităţi. adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi de comportament (utilizarea de programe individualizate.  Prezentarea temelor în mai multe moduri (raport. deşi locul de desfăşuare a evaluării poate fi modificat. Pentru recuperare se poate propune o perioadă de către evaluator sau de către elev. practic). Rezultatele evaluării continue vor fi consemnate în foaia matricolă a elevului. ⇒ utilizarea verificării de către un coleg sau de către îndrumător. discuţie sau grafic). dar numai în limitele orarului şcolar. probe orale. alături de rezultatele de la celelalte discipline de cultură de specialitate şi de la disciplinele de cultură generală. probe practice).⇒ fixarea unor sarcini deschise. pe care elevii să le abordeze la niveluri diferite. utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare.  Utilizarea calculatorului pentru obţinerea de informaţii şi utilizarea unor softuri educaţionale specifice domeniului. discuţie.

• Simbol. marcaj. marcaj. PREZENTAREA MODULELOR CULTURĂ DE SPECIALITATE ŞI INSTRUIRE PRACTICĂ SĂPTĂMÂNALĂ Modulul I Dispozitive electronice I. CC. • Simbol. DC. TEC-MOS ) • Structură internă şi principiu de funcţionare. marcaj. GC. • Simbol. marcaj.curriculum diferenţiat al culturii de specialitate. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ).4.  Diacul • Structură internă şi principiu de funcţionare.  Tiristorul • Structură internă şi principiu de funcţionare. • Tipuri de conexiuni: SC. documente care stau la baza Sistemului Naţional de Calificări Profesionale. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor: Unitate de competenţă Utilizarea dispozitivelor electronice Competenţe Identifică dispozitivele electronice discrete Conţinuturi tematice  Tranzistorul bipolar • Structură internă şi principiu de funcţionare. • Tipuri de conexiuni: EC.  Triacul • Structură internă şi principiu de funcţionare. marcaj. BC. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în standardele de pregătire profesională.  Tranzistoare cu efect de câmp ( TEC-J. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul  Utilizarea dispozitivelor electronice discrete III. Notă introductivă Modulul « Dispozitive electronice » face parte din CD . • Simbol. 9 . Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). • Simbol. aria curriculară Tehnologii şi are alocate 116 ore din care 58 ore de instruire practică care se vor desfăşura pe parcursul întregului an şcolar şi 29 ore de laborator tehnologic. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). II.

 Diacul • Caracteristica I= f (U). • Dreaptă de sarcină statică. • Valori limită ale parametrilor tranzistorului. • întreruperea joncţiunilor.  Măsurarea parametrilor dispozitivelor electronice discrete.  Tiristorul • Parametri specifici. IV. • modificarea parametrilor electrici.  Diacul • Parametri specifici. • Caracteristici statice. • Circuite de polarizare. Determină  Tranzistorul bipolar funcţionalitatea • Tipuri de conexiuni. • Regimuri de funcţionare.  Tiristorul • Caracteristica I= f (U). dispozitivelor • Circuite echivalente. punct static de Verifică funcţionalitatea funcţionare. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare: Modulul « Dispozitive electronice » poate fi parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe teoretice şi abilităţi practice pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale însuşirii lor.  Tranzistoare cu efect de câmp ( TEC-J. electronice discrete  Tranzistoare cu efect de câmp ( TEC-J. TEC-MOS ) • Parametri specifici.  Triacul • Caracteristica I= f (U).Unitate de competenţă Competenţe Selectează dispozitive electronice discrete Conţinuturi tematice  Tranzistorul bipolar • Parametri specifici. dependenţa de temperatură a parametrilor tranzistorului. • Valori limită ale parametrilor diacului. • Valori limită ale parametrilor triacului. • Dreaptă de sarcină statică.  Defecte ale dispozitivelor electronice discrete: • străpungerea joncţiunii. electronice discrete într• Circuite de polarizare. dispozitivelor • Regimuri de funcţionare. un montaj • Caracteristici statice. TEC-MOS ) • Tipuri de conexiune. • Valori limită ale parametrilor tranzistorului. 10 .. • Valori limită ale parametrilor tiristorului.  Triacul • Parametri specifici.

• Tipuri de conexiuni. evaluarea s-a încheiat cu succes. modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport • portofoliul. sunt prezentate mai jos: Tema 1: Tranzistorul bipolar • Structură internă şi principiu de funcţionare. întrebări cu răspuns extins.F. materialelor şi echipamentelor. ca o modalitate de înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor. • Circuite echivalente. întrebări de completare • fişe de lucru Lista de verificare nu presupune decât bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. TEC-MOS ) • Principiul de funcţionare. punct static de funcţionare. • Caracteristici statice. în ordine cronologică. recunoaşterea tipului de conexiune în care lucrează şi calcularea P. parametrii verificaţi. – ului. integrator.Ca instrumente de evaluare se pot folosi: • interviul • proiectul sau miniproiectul . cu respectarea legislaţiei în vigoare. dotate corespunzător. Sugestii metodologice: Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 116 ore . • Regimuri de funcţionare. modificarea parametrilor electrici. Probele orale propuse: prezentări orale. întreruperea joncţiunii.S. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). defalcate după cum urmează: 29 ore – instruire teoretică (1 oră/ săptămână ) 29 ore – laborator tehnologic (1 oră/ săptămână ) 58 ore – instruire practică (2 ore / săptămână ) Instruirea practică se va desfăşura în spaţii special amenajate. • Valori limită ale parametrilor tranzistorului. Conţinuturile ce urmează a fi parcurse. • Parametri specifici. utilizarea corespunzătoare a bibliografiei. pe grupe de elevi. • Circuite de polarizare. V. susţinute de desfăşurare de activităţi practice de măsurare a parametrilor de catalog ai componentelor electronice. 11 . În momentul în care au fost bifate toate căsuţele. marcaj. • Parametri specifici: tensiuni. Ca instrumente de evaluare se pot elabora fişe de observare sistematică în care să se precizeze tipurile de componente electronice verificate. Probele scrise pot fi: rezolvări de probleme în care se va solicita elevilor recunoaşterea componentelor după simbol. BC. • Dependenţa de temperatură a parametrilor tranzistorului. • Defecte: străpungerea joncţiunii. • fişe de autoevaluare • fişe cu întrebări tip grilă. ca instrument de evaluare flexibil. marcaj. Tema 2: Tranzistorul cu efect de câmp ( TEC-J. întrebări cu alegere multiplă. acurateţea tehnică. • Simbol.prin care se evaluează metodele de lucru. Probele practice pot fi lucrări de laborator. puteri. • Simbol. complex. • Tipuri de conexiuni: EC. • Măsurări de parametri. corectitudinea verificării precum şi referate ale lucrării de laborator. curenţi. CC. • Dreaptă de sarcină statică. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ).

Lucrări practice de identificare a defectelor componentelor: tranzistor bipolar. tranzistor cu efect de câmp. tiristor. marcaj. • Circuite de polarizare. • Simbol. • Defecte: străpungerea joncţiunii. tiristorului. 3. • Defecte: străpungerea joncţiunii. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). • Regimuri de funcţionare. Recomandări pentru lucrări de laborator 1. marcaj. marcaj. diac. • Dreaptă de sarcină statică. 2. Ridicarea caracteristicilor curent – tensiune ale dispozitivelor electronice. tiristor. • Valori limită ale parametrilor diacului.• Valori limită ale parametrilor tranzistorului. Lucrări practice de polarizare a tranzistoarelor cu efect de câmp. • Valori limită ale parametrilor tiristorului. • Caracteristica I= f (U). modificarea parametrilor electrici. triacului şi diacului. tranzistorului cu efect de câmp. tranzistor cu efect de câmp. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). Lucrări practice de verificare a componentelor: tranzistor bipolar. • Caracteristica I= f (U). Tema 4: Triacul • Principiul de funcţionare. 5. Tema 5: Diacul • Principiul de funcţionare. triac. Tema 3: Tiristorul • Structură internă şi principiu de funcţionare. modificarea parametrilor electrici. • Caracteristica I= f (U). diac. Recomandări pentru aplicaţii practice 1. • Simbol. Măsurarea parametrilor specifici ai tranzistorului bipolar. • Parametri specifici. întreruperea joncţiunii. Utilizarea cataloagelor pentru selectarea componentelor electronice. aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ). • Caracteristici statice. • Defecte: străpungerea joncţiunii. triac. Lucrări practice de identificare a componentelor: tranzistor bipolar. modificarea parametrilor electrici. întreruperea joncţiunii. • Defecte: străpungerea joncţiunii. întreruperea joncţiunii. 4. Lucrări practice de polarizare a tranzistoarelor bipolare. • Parametri specifici. 12 . • Simbol. • Valori limită ale parametrilor triacului. • Parametri specifici. tiristor. triac. 2. 3. modificarea parametrilor electrici. diac. întreruperea joncţiunii. tranzistor cu efect de câmp.

13 .

teorema lui De Morgan) Implementează funcţii binare simple cu circuite integrate logice. Axiomele şi teoremele algebrei Boole (comutativitatea. Codificatoare. SAU. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul  Utilizarea circuitelor integrate logice. Multiplexoare. tPLH). NU. SAU EXCLUSIV. forme canonice). pentru a se putea adapta la tehnologiile şi la practicile de muncă în schimbare. nefiind condiţionat sau dependent de celelalte module din curriculum: Repartizarea orelor pe forme de activitate este următoarea: Total ore / an 145 din care: laborator tehnologic 58 instruire practică 58 II. tPHL. ŞI-NU. distributivitatea. SAU-NU. Forme de reprezentare a funcţiilor logice (tabel de adevăr. Parametrii circuitelor integrate logice (VIH. Decodificatoare. • • Conţinuturi tematice Porţi logice (ŞI. regulile lui unu şi zero. IIL. idempotenţa. Demultiplexoare Comparatoare Date de catalog.Modulul II Circuite electronice digitale I. SAU. asociativitatea. IIH. Funcţii logice: ŞI. pe întreaga durată a anului şcolar (cu excepţia săptămânilor de instruire practică comasată ). NU. VIL. absorbţia. Notă introductivă: Programa este menită să dezvolte abilităţi. • • • • • • • • • 14 . Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor: Modulul Circuite electronice digitale este construit pe baza unităţii de competenţă tehnică generală Utilizarea circuitelor integrate logice conform tabelului următor: Unităţi de competenţă Utilizarea circuitelor integrate logice Competenţe Identifică circuite integrate logice. Acest modul va fi predat în clasa a XI-a a Şcolii de Arte şi Meserii şi cuprinde un număr total de 145 de ore care se parcurg în mod constant. SAU-NU. dublă negare. ŞI-NU. III. SAU EXCLUSIV). Dobândirea acestor abilităţi este esenţială în pregătirea pentru ocuparea unui loc de muncă.

proprii grupului instruit. în funcţie de dificultatea acesteia. iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite. • probe scrise: itemi de asociere. studii de caz. competenţele determină conţinuturile tematice. se recomandă utilizarea următoarelor metode: • probe orale: prezentări orale. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat. Sugestii metodologice: Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. teste de evaluare etc.predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ. întrebări cu răspuns structurat. decodificatoare. Pentru atingerea competenţelor dorite. rezolvare de exerciţii de simplificare a funcţiilor logice. Utilizarea cataloagelor de circuite integrate logice pentru identificarea terminalelor.Unităţi de competenţă Competenţe Interconectează circuite integrate logice în montaje • • • • Verifică funcţionarea montajelor • • • Conţinuturi tematice Tipuri de circuite integrate logice (porţi logice. întreruperi. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor. Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă. documentarea cu ajutorul Internetului. Interpretarea rezultatelor măsurărilor. itemi de completare. vizite de documentare la agenţii economici. etapele verificării funcţionalităţii montajului şi remedierii defectelor. exerciţii de realizare a schemelor electrice corespunzătoare funcţiei logice folosind simboluri. proiect de implementare a unor funcţii binare simple cu circuite integrate logice. multiplexoare şi demultiplexoare). activităţile de învăţare . întrebări de tipul adevăratfals. Pentru aplicarea metodei de învăţare centrată pe elev. IV. exerciţii de scriere a funcţiilor logice sub formă de tabel de adevăr şi forme canonice. Montaje pentru implementarea unor funcţii logice (funcţii de 2.învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. profesorul trebuie să cunoască stilurile de învăţare ale elevilor (auditiv. proiecte. practic) aplicând iniţial chestionare sociometrice şi să folosească teoria inteligenţelor multiple. de montaj. • instrumente de evaluare: fişe de observare sistematică prin care se urmăresc etapele realizării montajului. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare Procesul de predare . de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. a competenţelor prevăzute. scurtcircuite). vizual. întrebări cu răspuns scurt. Măsurarea nivelurilor de tensiune în punctele de măsură stabilite. prezentare orală pregătită sub forma unei adresări sau unei opinii. pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice: referate interdisciplinare. Realizarea montajelor cu circuite integrate logice (cu porţi logice. cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare. vizionări de materiale înregistrate pe casete video şi CD-uri. întrebări tip grilă. descrieri. 3 şi 4 variabile). interactiv şi centrat pe elev. exerciţii de citire a foilor de catalog. V. exerciţii de citire a inscripţionărilor de pe capsulele circuitelor integrate logice. afectivi şi performativi). 15 . Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi. multiplexoare şi demultiplexoare). decodificatoare. Remedierea eventualelor defecte în montaje cu circuite integrate logice (de componente.

Tema 3: Porţi logice 3.Date de catalog.1.Definiţie. Tema 6: Comparatoare 6.5. 3. 3. Sinteza funcţiilor logice cu porţi logice. binar-zecimal ( BCD).Date de catalog. Funcţii logice. simbol. Proprietăţile algebrei Boole. Tipuri de porţi logice . Familii de circuite logice (TTL. Verificarea funcţionării porţilor logice. 5.Utilizări. demultiplexoare 5. simbol. coduri numerice 1. 4. SAU EXCLUSIV (simbol. 4. tabela de adevăr.3.2.3.2. CMOS) – parametri limită. 3. Recomandări pentru aplicaţii practice: 16 - . Coduri numerice Tema 2: Elemente de algebră Boole 2.Definiţie.4.Utilizări. tabela de adevăr.Definiţie. Forme de exprimare a funcţiilor logice. 2.1. decodificatoare. Recomandări pentru lucrări de laborator: 1. 6. 2. decodificatoare 4. 6. utilizarea cataloagelor 4.3.1. multiplexoare. 2.Date de catalog. tabela de adevăr. fără de care nu este posibilă atingerea competenţelor menţionate în programă. 2.1.3. Sisteme de numeraţie: zecimal. Conversia zecimal – binar. Tema 5: Multiplexoare. Minimizarea funcţiilor logice.funcţia logică îndeplinită. 1. Aplicaţii cu circuite integrate logice Tema 4: Codificatoare. Conducerea şcolii va identifica surse financiare pentru dotarea acestora.2. 3. binar. 5. ŞI-NU.1. NU. simbol.ŞI. Verificarea funcţionării montajelor cu circuite integrate logice (codificatoare.2.Utilizări. 3. zecimal – BCD. demultiplexoare şi comparatoare).4.2. Identificarea circuitelor integrate digitale după aspect fizic şi simbol. SAU. Recomandăm în continuare conţinuturile ce urmează a fi parcurse în ordine cronologică: Tema 1: Sisteme de numeraţie. 1.2. Evaluarea cantitativă a parametrilor specifici ai circuitelor integrate digitale.Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice şi ateliere cu o bună dotare materială. Date de catalog. tabela de adevăr).1. conform criteriilor de performanţă din SPP. hexazecimal.3.3. SAU-NU.

17 . scurtcircuite).utilizarea soclurilor. 5. Lucrări practice de identificare şi remediere a defectelor în montaje cu circuite integrate digitale (defecte: de componente.1. Lucrări practice de montare / demontare a circuitelor integrate digitale. 2. Lucrări practice de identificare a circuitelor integrate digitale în montaje. 3. Lucrări practice de utilizare a circuitelor integrate digitale în montaje.după aspect fizic şi marcare. 4. Lucrări practice de organizare şi gestionare a unei magazii de circuite integrate. întreruperi. de montaj.

R. în scopul orientării spre o anumită carieră profesională şi dezvoltarea capacităţii de comunicare. I. locul şi rolul regulatorului într-un S. specific domeniului electronică.R.Modulul III Elemente componente ale unui sistem de reglare automată I.A. . Şcoala de Arte şi de Meserii. elevii se vor familiariza cu: rolul şi obiectul unui S. mărimile caracteristice ale traductoarelor şi elementelor de execuţie.R. Notă introductivă: Modulul « Sisteme de reglare automată » se studiază pe parcursul clasei a XI-a. rolul şi locul unui traductor în sistemele automate. automatizări.A. La nivelul II. în vederea obţinerii calificării Electronist aparate şi echipamente de automatizări. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL :  Utilizarea elementelor componente ale unui sistem de reglare automată II. studierea documentaţiei tehnice specifice pentru asigurarea funcţionarii unui sistem de reglare automată Parcurgerea conţinuturilor modulului « Sisteme de reglare automată » şi adecvarea strategiilor didactice vor viza şi formarea capacităţii de analiză a nivelului de competenţe dobândite prin învăţare. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR: 18 .R. rolul şi locul unui element de execuţie în sistemele automate..A. corespunzătoare nivelului II din cadrul Sistemului Naţional de Calificări Profesionale. prin unităţile de competenţă tehnice specializate..A. automatizări. folosind un limbaj specializat. schema bloc a unui S. regimuri de funcţionare ale unui S. domeniul Electronică.

Regimul staţionar .domeniul de măsurare Clasificarea traductoarelor Părţi componente constructive ale traductoarelor .adaptoare 19 .R.instalaţia tehnologică .Performanţe tranzitorii Rolul şi locul unui traductor în sistemele automate Mărimile caracteristice ale traductoarelor: . Rolul elementelor componente : .A.    Descrie caracteristicile traductoarelor     Schema bloc a unui S.Performanţe staţionare .treaptă unitară .rampă unitară Regimuri de funcţionare ale unui S.A. la variaţia mărimii de intrare.R. Mărimi de intrare/ieşire specifice elementelor componente ale S.sensibilitatea .elementul de comparaţie . .R.  Clasificarea S.elemente sensibile .A.caracteristica statică .puterea consumată .R.elementtul de execuţie .regulatorul automat .A.traductoarul Descrierea funcţionării după schema bloc. . .R.natura fizică a mărimilor de intrare şi ieşire .Unităţi de competenţă Utilizarea elementelor componente ale unui sistem de reglare automată Competenţe Identifică elementele componente ale unui sistem de reglare automată Conţinuturi tematice  Rolul şi obiectul unui S. Principalele tipuri de semnale utilizate în automatică : .A.Regimul tranzitoriu  Performanţele unui S.A.R.

a competenţelor prevăzute. . întrebări tip grilă sau proiecte simple.11.  Tipuri de regulatoare electronice liniare realizate cu amplificatoare operaţionale: .  Studierea documentaţiei tehnice specifice pentru asigurarea funcţionarii unui sistem de reglare automată. cu întrebări de tipul adevărat-fals.hidraulice.proporţional (P) .mixte electro hidraulice electro pneumatice  Locul şi rolul regulatorului într-un S. 20 . studii de caz.Unităţi de competenţă Competenţe Descrie caracteristicile elementelor de execuţie Conţinuturi tematice  Rolul şi locul unui element de execuţie în sistemele automate  Părţi componente constructive ale elementelor de execuţie: .electromagneţi .  Părţile componente ale regulatoarelor automate. Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi.proporţional derivativ (PD) .R. • probe scrise: fişe de evaluare cu itemi de completare.proporţional integral derivativ (PID)  Răspunsul regulatoarelor la semnal treaptă.  Legi de reglare.A.4 Supraveghează funcţionarea unui sistem de reglare automată III. descrieri.motoare electrice  Elemente de semnalizare acustică şi optică. se recomandă utilizarea următoarelor metode: • probe orale: prezentări orale. întrebări cu răspuns scurt.proporţional integral (PI) . . CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE: Modulul « Sisteme de reglare automată » este un ansamblu care poate fi parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi precise pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale însuşirii. întrebări cu răspuns structurat.organe de execuţie  Tipuri constructive de elemente de execuţie: .motoare de execuţie (servomotoare) .pneumatice.  Modul de utilizare a diferitelor tipuri constructive de elemente de execuţie  Acţionarea electrică a elementelor de execuţie . . 59. prezentare orală pregătită sub forma unei adresări sau unei opinii. afectivi şi performativi).electrice.

• Autoevaluarea prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele educaţionale şi îşi poate impune un program propriu de învăţare.R. TEMA NR. proprii grupului instruit.performanţe tranzitorii 21 . defalcate după cum urmează: Total ore / an 116 Din care ore de: teorie 29 laborator tehnologic instruire practică 87 Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi formare a deprinderilor.Schema bloc a unui S.A. Se recomandă parcurgerea conţinuturilor. capacităţilor.Rolul blocurilor componente : . noţiuni generale: .R. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. Instruirea practică se va desfăşura în spaţii special amenajate.: . . modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport.Rolul şi obiectul unui S. cu respectarea legislaţiei în vigoare.1 Sisteme de reglare automată.Tipuri de S.2 Regimurile de funcţionare ale unui S. precum şi asupra numărului de ore de instruire practică în funcţie de dificultatea temei. Evaluarea poate fi asociată cu autoevaluarea şi coevaluarea. . atitudinilor faţă de o sarcină dată.Mărimi de intrare/ieşire. Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: • Observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor.A. SUGESTII METODOLOGICE: Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 116 ore . • instrumente de evaluare: fişe de observare sistematică. supravegherea unui sistem de reglare automată. în următoarea succesiune: TEMA NR.R. pe grupe de elevi. acurateţea tehnică. • Proiectul prin care se evaluează metodele de lucru. dotate corespunzător.A.A.R. .Regimul staţionar. IV.3 Performaţele unui S. .Regimul tranzitoriu. grupate pe teme.A. Fişa de verificare nu presupune decât bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. realizarea unor machete funcţionale. • Portofoliul care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor. comunicării. TEMA NR. Evaluarea continuă este condiţionată de precizările conţinute de criteriile de performanţă şi de probele de evaluare introduse în standarul de pregătire profesională. materialelor şi echipametelor.performanţe staţionare . .R. activităţile extraşcolare etc. . Autoevaluarea urmăreşte ca elevii să devină capabili să-şi verifice fişele de lucru şi să conştientizeze că o bună pregatire profesională îi va avantaja în realizarea sarcinilor.• probe practice: reglări de parametri. • Investigaţia.Descrierea funcţionării după schema bloc. evaluarea s-a încheiat cu succes. utilizarea corespunzătoare a bibliografiei.

9. Supravegherea unui sistem de reglare industrială. TEMA NR. Clasificarea traductoarelor. Realizarea unei machete funcţionale cu bimetal şi releu. 4. Părţi componente constructive ale traductoarelor. .Locul şi rolul regulatorului în sistemele automate.TEMA NR. D cu amplificatoare operaţionale. Părţi componente constructive ale elementelor de execuţie.4 TEMA NR.Răspunsul regulatoarelor la semnal treaptă. 5. Acţionarea electrică a elementelor de execuţie. 3. 2.5 - Tipuri de semnale utilizate la stuudiul S. 10. Simularea funcţiilor P. Utilizarea diferitelor tipuri constructive de elemente de execuţie.c. 7. Teme propuse pentru lucrări de instruire practică 1. 6. Reglarea turaţiei unui motor asincron. I. Reglarea turaţiei unui motor de c. Realizarea legii de reglare D pentru procese lente. Semnal rampă unitară. Regulatoare: . Elemente de execuţie: Rolul şi locul unui element de execuţie în sistemele automate. Tipuri constructive de elemente de execuţie. 8. . .Tipuri de regulatoare. TEMA NR 6.A. Realizarea unei machete funcţionale pentru ilustrarea funcţionării limitatoarelor de cursă. 22 . I. Realizarea legii de reglare P pentru procese lente. Semnal treaptă unitară.Elemente de semnalizare optică. Simularea reglării P. .Noţiuni generale. Mărimile caracteristice ale traductoarelor.Elemente de semnalizare acustică. Traductoare: Rolul şi locul unui traductor în sistemele automate.7 Aparate auxiliare utilizate în automatizări: .R. D cu componente discrete de circuit. Realizarea legii de reglare I pentru procese lente.

23 .

Realizare practică. 2. Stabilizatoare: Schema bloc. derivaţie. Realizare practică. Schema electrică şi funcţionare. care va constitui instrument de evaluare în vederea certificării competenţelor obţinute în urma parcurgerii programului de la nivelul II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul  Utilizarea circuitelor electronice de putere. II. cu tranzistoare complementare . 30 sunt de laborator tehnologic. Amplificator de putere: cu tranzistoare identice . Amplificatoare 1. Schema electrică şi funcţionare. 24 . III. folosite pentru îndrumarea în scopul elaborării unui proiect. Acest modul va fi predat în clasa a XI a a Şcolii de Arte şi Meserii. Notă introductivă: În conceperea programei pentru modulul Circuite electronice analogice s-a avut în vedere necesitatea ca elevii să dobândească un set de competenţe tehnice specializate care să le ofere posibilitatea de a activa într-un domeniu în care componentele şi sistemele electronice au căpătat un rol foarte important . AO neinversor – schema electrică şi amplificarea. cuprinde un număr total de 120 de ore şi se va parcurge în patru săptămâni de instruire practică comasată. Verificarea funcţionalităţii montajului. Amplificatoare operaţionale: AO inversor – schema electrică şi amplificarea. Filtre de netezire. Din cele 120 ore. Amplificator de semnal mic (conexiune EC). Verificarea funcţionalităţii montajului. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor Unitate de competenţă Realizarea circuitelor cu dispozitive electronice discrete Competenţe Realizează surse stabilizate de tensiune    • • •  Realizează amplificatoare • •  • • Conţinuturi tematice Schema bloc a unei surse stabilizate de tensiune Redresoare. 3.STAGII DE PREGĂTIRE PRACTICĂ Modulul IV Circuite electronice analogice I. Schema electrică şi funcţionare. Stabilizatoare cu reacţie.schema electrică şi funcţionarea. Stabilizatoare cu compensare: serie.schema electrică şi funcţionarea.

Fişa de verificare nu presupune decât bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini.schemă electrică şi funcţionarea. 6. cu întrebări de tipul adevărat-fals. 5. 7. afectivi şi performativi). Limitatoare derivaţie: cu un prag de limitare şi cu două praguri de limitare .Unitate de competenţă Competenţe Realizează oscilatoare Conţinuturi tematice Oscilatoare 4. descrieri. Realizare practică. Realizează circuite de impulsuri  • •  • •  • • •  IV. întrebări tip grilă sau proiecte simple. Limitatoare serie: cu un prag de limitare şi cu două praguri de limitare . întrebări cu răspuns scurt. Circuite basculante: Circuite basculante astabile .schema electrică funcţională. forma de undă a tensiunii de ieşire. exerciţii de citire a foilor de catalog. • probe scrise: fişe de evaluare cu itemi de completare. Verificarea funcţionalităţii montajului. • probe practice: montaje electronice.schema electrică funcţională. Verificarea funcţionalităţii montajului.schema electrică funcţională. studii de caz. Circuite de limitare. condiţia de integrare. Realizare practică. Oscilatoare RC – scheme funcţionale. Oscilatoare cu cuarţ: proprietăţile cristalului de cuarţ.schema electrică. condiţia de derivare. se recomandă utilizarea următoarelor metode: • probe orale: prezentări orale. • instrumente de evaluare: fişe de observare sistematică prin care se urmăresc etapele realizării montajului şi verificării funcţionalităţii lui. Circuite de impulsuri Circuite RC: de derivare . prezentare orală pregătită sub forma unei adresări sau unei opinii. oscilatorul Colpitts cu cuarţ schema electrică. frecvenţa de oscilaţie. 25 . exerciţii de citire a inscripţionărilor de pe capsulele circuitelor integrate logice. forma de undă a tensiunii de ieşire. de integrare . Circuite basculante bistabile .schemă electrică şi funcţionarea. evaluarea s-a încheiat cu succes. întrebări cu răspuns structurat. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare: Modulul « Circuite electronice analogice » este un ansamblu care poate fi parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi precise pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale însuşirii. Oscilatoare LC în trei puncte: scheme funcţionale.schema electrică. Circuite basculante monostabile . În momentul în care au fost bifate toate căsuţele. a competenţelor prevăzute. Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi.

O. Schema electrică şi funcţionare. Oscilatoare LC în trei puncte: scheme de principiu. • Factorii de stabilizare. • Stabilizatoare cu compensare: serie. 26 .V. Amplificator de putere: • cu tranzistoare identice .schema electrică.evaluarea procesului care se desfăşoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feedbackului obţinut. 11. condiţia de integrare. fără de care nu este posibilă atingerea competenţelor menţionate în programă. conform criteriilor de performanţă din SPP. • Limitatoare serie: cu un prag de limitare şi cu două praguri de limitare . la nivelul clasei. frecvenţa de oscilaţie.  Oscilatoare RC . proprii grupului instruit. privit global. derivaţie.schema electrică şi funcţionarea.schema electrică şi amplificarea Tema 3: Oscilatoare 10.schema electrică şi amplificarea • A. Conducerea şcolii va identifica surse financiare pentru dotarea acestora.  Stabilizatoare: • Schema bloc.scheme de principiu. Tema 4: Circuite de impulsuri  Circuite RC: • de derivare . Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme.. • de integrare . 8.  Circuite de limitare.schema electrică. 9. în funcţie de dificultatea acesteia. Sugestii metodologice Procesul de formare/ învăţare/ instruire. Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice şi ateliere cu o bună dotare materială. Schema electrică şi funcţionare. • cu tranzistoare complementare . Acolo unde este posibil instruirea se poate realiza şi în ateliere ale agenţilor economici. • Stabilizatoare cu reacţie. condiţia de derivare. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor. neinversor . Tema 2: Amplificatoare  Clasificarea amplificatoarelor.oscilatorul Colpitts cu cuarţ . Schema electrică şi funcţionare. presupune: . de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. .  Filtre de netezire. Amplificator de semnal mic (conexiune EC).schema electrică şi funcţionarea.proiectarea de la Curriculum-ul Naţional – la planificarea anuală – la proiectarea unităţilor de învăţare . Oscilatoare cu cuarţ: proprietăţile cristalului de cuarţ. inversor .O.schemă electrică şi funcţionarea. forma de undă a tensiunii de ieşire.  Amplificatoare operaţionale: • A.transpunerea proiectului în activităţi de învăţare concretă . .schema electrică. O variantă posibilă de dezvoltare logică a conţinuturilor se poate prezenta astfel: Tema 1: Schema bloc a unei surse stabilizate de tensiune  Redresoare.

Lucrări practice de realizare a unei surse stabilizate de tensiune. 4. Vizualizarea tensiunilor de la intrarea şi ieşirea unui stabilizator. Utilizarea cataloagelor pentru selectarea circuitelor integrate liniare. Utilizarea cataloagelor pentru selectarea componentelor electronice. Vizualizarea semnalelor de la intrarea şi ieşirea unui limitator serie şi derivaţie. Vizualizarea semnalelor de la intrarea şi ieşirea unui amplificator. 3. Recomandări pentru lucrări de laborator: 1.schema electrică şi funcţionarea. Circuite basculante: • Circuite basculante astabile . 5. • Circuite basculante monostabile . 6. forma de undă a tensiunii de ieşire. Lucrări practice de realizare a limitatoarelor serie şi derivaţie. Lucrări practice de realizare a circuitelor RC de derivare şi integrare. 7. 5. 2. Aplicaţii ale circuitelor de impulsuri. • Limitatoare derivaţie: cu un prag de limitare şi cu două praguri de limitare ..schemă electrică şi funcţionarea. Recomandări pentru aplicaţii practice: 1. Lucrări practice de realizare a unui amplificator de semnal mic (conexiune EC). 3. Lucrări practice de realizare a circuitelor basculante. 27 . 4. Vizualizarea semnalelor de la intrarea şi ieşirea unor circuite de derivare şi de integrare.schema electrică şi funcţionarea. 2.schema electrică şi funcţionarea. • Circuite basculante bistabile .

Din cele 120 ore. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul (din care au fost selectate competenţele individuale agregate în modul):  Igiena şi securitatea muncii  Lucrul în echipă  Remedierea defectelor în echipamente de automatizare III. 30 sunt de laborator tehnologic. II. cuprinde un număr total de 120 de ore şi se va parcurge în patru săptămâni de instruire practică comasată. Conţinuturi tematice  Drepturi şi responsabilităţi la locul de muncă în funcţie de normele prevăzute la instructajele de protecţia muncii  Mijloace de protecţie la locul de muncă.Modulul V Remedierea defectelor I. Unităţi de competenţă Igiena şi securitatea muncii 28 . Acest modul va fi predat în clasa a XI a a Şcolii de Arte şi Meserii. integritatea mijloacelor de protecţie). folosite pentru îndrumarea în scopul elaborării unui proiect. Notă introductivă: În conceperea programei pentru modulul Remedierea defectelor s-a avut în vedere necesitatea ca elevii să dobândească un set de competenţe tehnice specializate care să le ofere posibilitatea de a depana sisteme de reglare automată.  Situaţii care pun în pericol securitatea individuală şi colectivă (absenţa mijloacelor de protecţie. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR: Competenţe Aplică legislaţia şi reglementările privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă. prevenirea şi stingerea incendiilor. care va constitui instrument de evaluare în vederea certificării competenţelor obţinute în urma parcurgerii programului de la nivelul II.

vibraţii. solidarizare)  participarea la derularea acţiunilor grupului (finalizare sarcini proprii. temperatură. implicare. raportor).  Mijloace de raportare a prezenţei factorilor de risc (rapoarte orale şi scrise). încurajare. ventilaţie. Identifică sarcinile şi Activităţi de lucru în echipă pentru resursele necesare pentru atingerea unor obiective informaţionale. interes. distribuire sarcini în echipă. informaţionale organizatorice şi acţionale specifice remedierii defectelor în instalaţii de automatizare prin care elevii să stabilească şi să aprecieze:  poziţii individuale în grup (inclus.  Metode de înlăturare a factorilor de risc (remedierea defecţiunilor apărute la echipamentele de protecţie. atingerea obiectivelor.  atitudini în grup (sprijin. zgomote. subordonat. viruşi. respectarea normelor de protecţie).  Obiective şi sarcini specifice echipei care asigură întreţinerea şi repararea instalaţiilor de automatizare  Resurse necesare atingerii obiectivelor. Conţinuturi tematice Lucrul în echipă  Factori de risc la locul de muncă (substanţe periculoase. organizatorice. raportarea rezultatelor. radiaţii). acţionale cu tematică specifică remedierii defectelor în instalaţii de automatizare prin care elevii să identifice:  Sarcini specifice membrilor unei echipe care are ca obiectiv obţinerea unor informaţii privind remedierea defectelor în instalaţii de automatizare. iniţiator.Unităţi de competenţă Competenţe Ia măsuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de muncă. motivare. coordonator.) 29 . Îşi asumă rolurile care îi Activităţi de lucru în echipă cu obiective revin în echipă. umiditate. exclus. bacterii. supravegherea finalizării unor operaţiuni. curenţi de aer.

 Măsurători de mărimi electrice şi neelectrice specifice instalaţiei conform documentaţiei tehnice. Stabileşte modulul sau blocul funcţional defect 30 . interese)  Corelare a sarcinilor individuale cu cele ale echipei (explicaţii de sarcini.comparatorul . recunoaşterea meritelor).  Adoptare a unor măsuri de eficientizarea a lucrului în echipă (verificări ale calităţii sarcinilor.  Verificarea blocurilor funcţionale: . corecţii şi adaptări ale planului comun.traductorul . pătrunderi de agenţi corozivi. grad de motivare.regulatorul . Remedierea defectelor în echipamente de automatizare Identifică defectul după simptome  Scheme de semnalizare şi interblocare în instalaţiile electrice.  Studierea documentaţiei tehnice specifice instalaţiilor tehnologice cuprinse în S. poziţia faţă de grup. secţionări ale izolaţiei. Conţinuturi tematice Activităţi de lucru în echipă cu obiective informaţionale. scurtcircuite. atitudini. comandă şi acţionare indicate în documentaţia tehnică.A. respectarea unui plan comun. organizatorice şi acţionale specifice remedierii defectelor în instalaţii de automatizare prin care elevii să dobândească abilităţi de:  Recunoaştere a competenţelor membrilor echipei (pregătire profesională.Unităţi de competenţă Competenţe Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor.R. pierderi de fluide)  Valori nominale ale parametrilor de intrare.  Modalităţi de protecţie ale echipamentelor de automatizare . asigurarea echilibrului de sarcini în echipă.elementul de execuţie  Defecte posibile ale blocurilor funcţionale şi modalităţi de identificare ( întreruperi de circuite. ieşire. negocierea sarcinilor). încadrare în timp.

IV. Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE: Modulul « Remedierea defectelor » este un ansamblu care poate fi parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi precise pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale însuşirii. Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale. în funcţie:  de dificultatea acesteia.  de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. identificări de defecte. evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. Se evaluează numai competenţele din acest modul. 31 . Fişa de verificare nu presupune decât bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini.. întrebări tip grilă sau proiecte simple. Se recomandă următoarele metode: demonstraţia. întrebări cu răspuns structurat. Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare cu caracter interactiv. Conţinuturi tematice  Selectarea modulului necesar pentru înlocuire  Alegerea metodei şi a mijloacelor optime pentru remedierea defectului. • probe practice:operaţii necesare protejării instalaţiei tehnologice. SUGESTII METODOLOGICE: Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. proiectul.înlocuirea modulelor defecte. iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă. materii prime specifice)  Verificarea calităţii lucrării de remediere a defectului ( asigurarea parametrilor standard de exploatare). În momentul în care au fost bifate toate căsuţele. Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă. evaluarea s-a încheiat cu succes. a competenţelor prevăzute. utilizarea elementelor componente ale unui sistem de reglare automată. prin fişe individualizate.  de dotarea atelierelor de instruire practică si/sau a secţiilor de producţie ale agenţilor economici parteneri. simularea. evaluarea acestora făcându-se la respectivele module. asigurarea calităţii. utilizarea dispozitivelor electronice discrete. . • probe scrise: fişe de evaluare cu itemi de completare. V. prezentare orală pregătită sub forma unei adresări sau unei opinii. studii de caz. cu întrebări de tipul adevărat-fals. descrieri. afectivi şi performativi). • instrumente de evaluare: fişe de observare sistematică prin care se urmăresc etapele remedierii defectelor şi verificarea funcţionalităţii . se recomandă utilizarea următoarelor metode: • probe orale: prezentări orale. întrebări cu răspuns scurt. O competenţă se evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. măsurarea parametrilor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate. pentru verificarea atingerii competenţelor.  Înlocuirea consumabilelor ( lubrifianţi sau alte fluide. În cadrul modulului se exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă pentru abilităţi cheie şi tehnice: comunicare şi numeraţie. executarea măsurătorilor specifice în instalaţiile de automatizare. înlocuirea consumabilelor.Unităţi de competenţă Competenţe Elimină defectul.

Studiul elementelor de execuţie acţionate pneumatic şi hidraulic. Studiul caracteristicilor de funcţionare a regulatoarelor. cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare. Defecte simulate 13. a temperaturii. Realizarea legii de reglare P pentru procese lente.A. Defecte simulate 14.  simulare. Studiul traductoarelor pentru măsurarea temperaturii. Realizarea legii de reglare D pentru procese lente. Defecte simulate. 2. Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate de parcurgerea modulului Remedierea defectelor în echipamentele de automatizare.  particularităţile de vârstă ale grupului instruit. Reglarea turaţiei unui motor de c. interactiv şi centrat pe elev.I.c. a presiunii. efectelor P. a debitului. Studiul caracteristicilor de funcţionare a regulatoarelor.D într-un S. iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite.D într-un S. Reglarea turaţiei unui motor asincron. Acordarea parametrilor regulatorului într-un sistem de reglare a presiunii.A. cum ar fi:  efectuarea de lucrări practice.  joc de rol. Supravegherea unui sistem de reglare industrială.A.. 11. recomandăm ca în acest proces să se utilizeze metode bazate pe acţiune. activităţile de învăţare/instruire utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ.Defecte simulate 15.R. Studiul caracteristicilor de funcţionare a regulatoarelor.Defecte simulate 32 . Studiul traductoarelor pentru măsurarea presiunii.Defecte simulate. competenţele determină conţinuturile tematice. Teme propuse pentru lucrări de laborator şi instruire practică . Defecte simulate 10.D într-un S. Defecte simulate 9. ritmul de asimilare a cunoştinţelor/ formarea deprinderilor proprii grupului instruit.  efectuarea de lucrări de laborator.I. Defecte simulate. 6. 1. pe activităţi practice şi mai puţin pe cele teoretice. Acordarea parametrilor regulatorului într-un sistem de reglare a temperaturii 12.I. Instruirea se va realiza în ateliere de instruire practică cu o bună dotare materială / secţii de productie ale agenţilor economici parteneri. 3. efectelor P.R. Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă. Defecte simulate.Defecte simulate. 7. Realizarea legii de reglare I pentru procese lente. În acest cadru. efectelor P. Studiul elementelor de execuţie cu acţionare mixtă. 4. Defecte simulate 8. 5.R.

33 .

 promovarea valorilor democratice în curriculum. dar şi adâncirea compeţentelor cheie. alături de competenţele personale şi cele sociale: comunicarea. gândirea critică. lucrul în echipă. alături de celelalte module din trunchiul comun. Acest modul va fi predat în clasa a XI a a Şcolii de Arte şi Meserii şi cuprinde: Total ore / an 116 Din care: ore de teorie 58 2 ore / săpt. atingerea de către elev a acestor competenţe. creativitatea şi sprijinul antreprenorial. laborator tehnologic 58 2 ore / săpt II. În conceperea programei pentru modulul Măsurări specifice în instalaţii de automatizare s-a avut în vedere necesitatea ca elevii să dobândească un set de competenţe tehnice specializate care să le ofere posibilitatea de a activa într-un domeniu în care sistemele de calcul au căpătat un rol extrem de important. asumarea responsabilităţilor. Notă introductivă: Scopul curriculumului de dezvoltare locală poate fi sintetizat în următoarele:  lărgirea domeniului ocupaţional. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul  Comunicaţie şi numeraţie  Asigurarea calităţii  Executarea măsurătorilor specifice în instalaţiile de automatizare 34 . pe structura unităţilor de competenţă pentru abilităţi cheie şi de competenţă tehnică şi profesională.  dobândirea cunoştintelor şi deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii pornind de la formarea profesională într-o calificare.CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ Modulul VI Măsurări specifice în instalaţii de automatizare I. curriculumul de dezvoltare locală va viza. în totalitatea lor. care să le permită viitorilor absolvenţi să devină cetăţeni responsabili ai unei societăţi deschise. Având în vedere că pentru Şcoala de Arte şi Meserii curriculumul are la bază Standardele de Pregătire Profesională şi este construit modular.

Reprezentarea grafică corecta a rezultatelor (scara. toleranta). Indicatori şi criterii specifice privind calitatea lucrărilor de măsurare. bonuri evidenţe simple. documentaţii tehnice) în legătură cu evoluţia aparatelor de măsurare a mărimilor electrice şi neelectrice. reviste.12. Internet. jurnale. Mijloace grafice de reprezentare şi interpretare a rezultatelor măsurărilor în circuitele şi echipamentele de automatizare (grafice. Etapele şi acţiunile de evaluare. ieşiri). Modele de management al calităţii.instrucţiuni de lucru. Formule şi algoritmi de calcul pentru determinarea parametrilor de măsurare. Norme de calitate specifice măsurărilor în instalaţiile de automatizare. dezvoltare. articole. studii. Metode standardizate de asigurare a calităţii. europeni şi internaţionali specifici lucrărilor măsurare a mărimilor electrice şi neelectrice. norme interne. diagrame). executarea măsurătorilor specifice în instalaţiile de automatizare agregată conform tabelului următor : Unităţi de competenţă Comunicare şi numeraţie Competenţe Citeşte şi utilizează documente scrise în limbaj de specialitate • Conţinuturi tematice Documente din surse specializate (manuale. corespondenţa oficială. Mijloace grafice de reprezentare a circuitelor de măsurare (scheme bloc. Proceduri specifice metodelor standardizate de asigurare a calităţii. acurateţea. autoevaluare şi controlul calităţii lucrărilor efectuate • Prelucrează şi interpretează grafic rezultatele obţinute pe o sarcină dată • • • • Asigurarea calităţii Aplică normele de calitate în domeniul de activitate • • • Utilizează metode standardizate de asigurare a calităţii • • • • • 35 .Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor: Modulul Măsurări specifice în automatizări este construit pe baza unităţii de competenţă tehnică specializată 59. caiete de sarcini.III. Criterii şi indicatori de calitate naţionali. Cerinţe de calitate impuse de normative care reglementează activitatea de măsurare a mărimilor electrice şi neelectrice ca proces (intrări. Documentaţia specifică pentru sarcini de lucru: registre. scheme electrice).

Compararea rezultatelor măsurătorii cu valorile nominale.c. • Aparate de prelucrare şi prezentare a mărimilor neelectrice: . • 36 . şi c.termometre cu termorezistenţă .Vacuummetre • Măsurarea electrică a debitului .Termometre .termometre cu termocuplu • Măsurarea electrică a presiunii fluidelor . temperatura. presiunea . .a.Manometre .voltmetre de c.Executarea măsurătorilor specifice în instalaţiile de automatizare Identifică aparatele de măsură şi control Unităţile de măsură fundamentale şi derivate ale mărimilor electrice şi neelectrice.Voltmetre . • Aparate de măsură pentru mărimi electrice : . Aplicarea procedurii de lucru.Aparate înregistratoare . • Aparate de măsură pentru mărimi neelectrice .c şi c.Debitmetre Efectuarea reglajelor iniţiale.Debitmetre Selectarea aparatului şi precizarea procedurii de lucru.a.Ampermetre .ampermetre de c.osciloscopul • Măsurarea electrică a temperaturii .(tensiunea electrică. efectuarea măsurătorilor .Aparate indicatoare Noţiuni generale despre sistemele de măsurare automată. intensitatea curentului electric.termometre cu termistor .Vacuummetre . Utilizează aparatele de • Măsurarea mărimilor electrice: măsură şi control în .debitul).Manometre .Osciloscop Selectarea aparatului şi precizarea procedurii de lucru.

Întreţine starea de funcţionare a aparatelor de măsură şi control • • • • Studierea documentaţiei tehnice specifice pentru întreţinerea. pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite. IV. întrebări tip grilă sau proiecte simple. Procesul de predare . aparate de prezentare şi prelucrare a mărimilor neelectrice. studii de caz.12. manipularea. vacuummetru. exerciţii de citire a indicaţiilor aparatelor.12. se recomandă utilizarea următoarelor metode: • probe orale: prezentări orale. -raport privind expirarea valabilităţii buletinelor de verificare şi etalonare Transmiterea documentelor de evidenţă şi raportare către persoanele abilitate Verificarea stării de funcţionare a aparatelor de măsură. manometru şi debitmetru. • fixarea unor sarcini deschise. termometru. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele.a. • instrumente de evaluare: fişe de observare sistematică prin care se urmăresc etapele realizării montajului şi verificării funcţionalităţii lui. a competenţelor prevăzute. prezentare orală pregătită sub forma unei adresări sau unei opinii. afectivi şi performativi). exerciţii de citire a inscripţionărilor de pe aparatele de măsură. • probe practice: montaje de măsurare. cu întrebări de tipul adevărat-fals.c. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare: Modulul « Măsurări specifice în automatizări » este un ansamblu care poate fi parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi precise pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale însuşirii.c. În continuare se prezintă un model de instrument de evaluare pentru certificarea unei competenţe tehnice din cadrul modulului Măsurări specifice în automatizări. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat prin: • gradarea sarcinilor de la uşor la dificil.. depozitarea aparatelor de măsură pentru mărimile electrice şi neelectrice. Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi. FIŞĂ DE EVALUARE UC: 59. utilizând în acest sens fişe de lucru. Executarea măsurătorilor specifice în instalaţiile de automatizare COMPETENŢA: 59. Conţinutul documentelor de evidenţă şi raportare: -fişă de evidenţă a verificării periodice. osciloscop. în funcţie de abilităţi..învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. Fişa de verificare nu presupune decât bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. şi c.prezentarea temelor în mai multe moduri (raport . voltmetru de c. întrebări cu răspuns scurt.discuţie sau grafic).a. întrebări cu răspuns structurat. Se pun la dispoziţia elevului următoarele aparate: ampermetru de c..1 Identifică aparatele de măsură şi control NUME ŞI PRENUME ELEV: …………………………………………. descrieri. • fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi. 37 . şi c. • probe scrise: fişe de evaluare cu itemi de completare. evaluarea s-a încheiat cu succes.

Identifică aparatele de măsură pentru intensitatea curentului electric. Identifică aparatele de măsură pentru temperatură. Specifică procedura de lucru pentru măsurarea presiunii. Selectaţi aparatele cu care se poate măsura intensitatea curentului electric şi explicaţi procedeul de lucru atât pentru c. 6. Descrie tipul de înregistrare Data Semnătura evaluatorului 38 .a. debit şi relaţiile de transformare. Identifică aparatele de măsură pentru debit.c. cât şi pentru c. Precizaţi unităţile de măsură fundamentale şi derivate pentru intensitatea curentului electric. presiune şi debit. Crt. Identifică aparate înregistratoare de prelucrare şi prezentare a mărimilor neelectrice. Specifică procedura de lucru pentru măsurarea temperaturii Identifică aparatele de măsură pentru presiune.c. cât şi pentru c.a. Identifică aparatele de măsură pentru tensiunea electrică.c. pentru tensiunea electrică. 3. 2. presiune. presiunea şi debitul şi explicaţi procedeul de lucru. Specifică unităţile de măsură fundamentale şi derivate pentru temperatură. multiplii şi submultiplii acestora şi relaţiile dintre unităţi. Specifică procedura de lucru pentru măsurarea debitului. 4. 5. debit Specifică multiplii şi submultiplii unităţilor de măsură fundamentale pentru temperatură. Specifică multiplii şi submultiplii unităţilor de măsură fundamentale pentru intensitatea curentului electric şi pentru tensiunea electrică Face transformări între unităţile de măsură fundamentale şi derivate pentru intensitatea curentului electric şi pentru tensiunea electrică. presiune. şi c. multiplii şi submultiplii lor.1. Precizaţi unităţile de măsură fundamentale şi derivate pentru temperatură. multipli şi submultipli. multipli şi submultipli. Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 Operaţia Specifică unităţile de măsură fundamentale şi derivate pentru intensitatea curentului electric şi pentru tensiunea electrică. Selectează aparate indicatoare pentru prelucrarea şi prezentarea mărimilor neelectrice.a. Dintre aparatele de prezentare şi prelucrare a mărimilor neelectrice selectaţi aparatele indicatoare şi aparatele înregistratoare şi descrieţi modul de afişare respectiv de înregistrare.. Selectaţi aparatele cu care se poate măsura tensiunea electrică şi explicaţi procedeul de lucru atât pentru c. Selectaţi aparatele cu care se pot măsura temperatura. multiplii şi submultiplii acestora şi relaţiile dintre unităţi. Specifică procedura de lucru pentru măsurarea tensiunii electrice în c. Specifică procedura de lucru pentru măsurarea intensităţii curentului electric continuu şi curentului electric alternativ. Descrie modul de afişare a aparatelor indicatoare.

Rezultatul final: COMPETENŢA A FOST DOBÂNDITĂ DA NU Nume şi prenume evaluator …………………………………. 39 .

Unităţi de măsură pentru tensiune. . Pentru atingerea competenţelor dorite. vizite de documentare la agenţii economici.predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ. în funcţie de dificultatea acesteia. Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice cu o bună dotare materială. Sugestii metodologice: Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. . . . pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice: referate interdisciplinare. . .Instrucţiuni pentru candidaţi Citiţi aceste observaţii înainte de a începe evaluarea: • Citiţi cu atenţie toate cerinţele înainte de a încerca să le rezolvaţi • Dacă observaţi vreo problemă la una din cerinţe. documentarea cu ajutorul Internetului. Recomandăm în continuare conţinuturile ce urmează a fi parcurse în ordine cronologică: Tema nr. .Extinderea domeniului de măsurare pentru voltmetrele analogice. şi data susţinerii probei.Ampermetre analogice şi digitale.Multipli şi submultipli. • Rezolvaţi toate sarcinile cuprinse în fişa de evaluare. înmânaţi evaluatorului toate fişele relevante pentru această probă şi montajele realizate.Consemnarea rezultatelor măsurării. . Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă.Montarea în circuit. . . 3 Voltmetre: . proiecte.Citirea indicaţiilor . 2 Ampermetre: .Citirea indicaţiilor . .Montarea în circuit. interactiv şi centrat pe elev. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. 1 Unităţi de măsură fundamentale şi derivate pentru mărimi electrice: . • Completaţi pe fişa de evaluare numele dvs. V. 40 .Verificarea stării de funcţionare. iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite. activităţile de învăţare . aduceţi acest lucru în atenţia evaluatorului înainte de a începe proba.Verificări periodice.Efectuarea reglajelor iniţiale şi alegerea domeniului de măsurare. . • Înainte de începerea evaluării.Voltmetre analogice şi digitale.Unităţi de măsură pentru intensitate. vizionări de materiale înregistrate pe casete video şi CD-uri. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor. • Când aţi terminat.Întreţinerea. competenţele determină conţinuturile tematice. . . . . cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare. . . manipularea şi depozitarea voltmetrelor.Verificări periodice. proprii grupului instruit. manipularea şi depozitarea ampermetrelor.Efectuarea reglajelor iniţiale şi alegerea domeniului de măsurare. asiguraţi-vă că dispuneţi de toate materialele şi instrumentele necesare.Multipli şi submultipli.Extinderea domeniului de măsurare pentru ampermetrele analogice. teste de evaluare etc. Tema nr.Consemnarea rezultatelor măsurării. Tema nr.Întreţinerea.Verificarea stării de funcţionare. .

Verificarea stării de funcţionare.Înregistrarea .Termometre cu termistor. manipularea şi depozitarea termometrelor. . .Consemnarea rezultatelor măsurării.Montarea în circuit. .Consemnarea rezultatelor măsurării.Întreţinerea. Unităţi de măsură fundamentale şi derivate pentru mărimi neelectrice: .Caracteristici metrologice. .Manometre.Montarea în circuit.6 Tema nr. .Măsurarea tensiunii.Sisteme de măsurare automată. principiul de funcţionare.Efectuarea reglajelor iniţiale şi alegerea domeniului de măsurare.Termometre cu termocuplu. .Tema nr.5 Tema nr. . rol şi principiul de funcţionare. Măsurarea electrică a debitului: . . . procedee de înregistrare.Generatorul „ bază de timp” . . Măsurarea electrică a presiunii: . .Metode de măsurare a debitului.Efectuarea reglajelor iniţiale şi alegerea domeniului de măsurare.Debitmetrul rotametric. .Multipli şi submultipli.Unităţi de măsură pentru presiune. principiul de funcţionare. . .Schema bloc. . .Citirea indicaţiilor . . tipuri de aparate înregistratoare. 7 Tema nr. . manipularea şi depozitarea manometrelor şi a vacuummetrelor. . Aparate de prelucrare şi prezentare a mărimilor neelectrice: . .Efectuarea reglajelor iniţiale şi alegerea domeniului de măsurare.Măsurarea intensităţii.Citirea indicaţiilor . .Citirea indicaţiilor . . . .9 . domenii de valori ale presiunii măsurate. .Multipli şi submultipli.Consemnarea rezultatelor măsurării. rol şi principiul de funcţionare. . . .Verificarea stării de funcţionare. .Întreţinerea. noţiuni generale.Întreţinerea. 4 Osciloscopul: . Măsurarea electrică a temperaturii: .8 Tema nr.Termometre cu termorezistenţă. . 41 Tema nr.Aparate indicatoare.Multipli şi submultipli. domenii de valori ale presiunii măsurate. .Efectuarea reglajelor iniţiale şi alegerea domeniului de măsurare. . .Verificarea stării de funcţionare. tipuri de afişaje ale aparatelor de măsură. .Afişarea.Unităţi de măsură pentru debit. . manipularea şi depozitarea osciloscoapelor. .Vacuummetre.Verificarea stării de funcţionare.Debitmetrul cu diafragmă.Unităţi de măsură pentru temperatură.

Consemnarea rezultatelor măsurării. Măsurarea presiunii unui gaz cu un aparat indicator pneumatic. Întreţinerea.termistor 2.voltmetre .osciloscop 2. Executarea de măsurători de temperatură furnizate de senzori de temperatură ( termocuplu. 4. .raport privind expirarea valabilităţii buletinelor de verificare şi etalonare. Lucrări practice de identificare a senzorilor de temperatură. termorezistenţă) 5. Recomandări pentru lucrări de laborator 1.Tema nr. .ampermetre . Lucrări practice de identificare a senzorilor de presiune. 3.fişă de evidenţă a verificării periodice. Alegerea senzorilor termici pentru o aplicaţie dată în funcţie de caracteristicile acestora.termocuplu . manipularea şi depozitarea debitmetrelor. Lucrări practice de măsurare a mărimilor electrice folosind: .termorezistenţă . Documente de evidenţă şi raportare utilzate în urmărirea stării tehnice a aparatelor de măsurat: .10 Citirea indicaţiilor . 42 .

24. instruire practică: 2 ore/sapt. instruire practică: 1 ore / săpt. teorie: 2 ore / săpt. 30. 15. laborator tehnologic: 2 ore/sapt. 29. 34. Modul I (CD) Modul II (CD) Modul III (CD) Modul VI (CDL) Dispozitive electronice Circuite electronice digitale teorie: 1 oră / săpt. 27. 8. 25. 12. instruire practică: 3 ore/sapt. laborator tehnologic: 2 ore / săpt. 4. 17. ca în tabelul de corelare. Măsurări specifice în instalaţii de automatizare teorie: 2 ore/sapt. 7.Tabel de corelare a modulelor: Săptămâna 1. fie în timpul anului la decizia şcolii şi în parteneriat cu agenţii economici. 43 . Elemente componente ale unui SRA teorie: 1ore/sapt. 23. 2. 16. 19. CDL – curriculum în dezvoltare locală Observaţie: Instruirea practică comasată se desfăşoară timp de 8 săptămâni care vor fi planificate fie la sfârşitul anului şcolar. 22. 26. 35. 9. 3. 33. 28. 11. 32. 6. 13. 10. 31. 37. 36. 21. laborator tehnologic: 1 oră / săpt. 18. 5. Stagii de pregătire practică Modulul IV Circuite electronice analogice 120 ore Stagii de pregătire practică Modulul V Remedierea defectelor 120 ore CD – curriculum diferenţiat. 20. 14.