Sunteți pe pagina 1din 19

Dumitru Oana Grupa 1429 Seria C

Politica de ocupare si flexibilizarea pietei muncii


Politici de ocupare in Romania

Ocuparea fortei de munca: unul dintre cele mai importante obiective ale Uniunii Europene din punct de vedere cantitativ, se masoara absolut prin numarul celor atrasi in activitatea economica coroborata cu durata timpului de munca al fiecaruia, si relativ, ca raport intre populatia ocupata si populatia apta de munca. latura calitativa a ocuparii fortei de munca se exprima prin eficienta uilizarii mainii de lucru, respectiv prin rezultatele obtinute. este abordata prin politica ocuparii

Ocuparea. Politici de ocupare. Strategii de ocupare

Politica de ocupare: ansamblu de interventii publice pe piata muncii, pentru stimularea crearii de noi locuri de munca, pentru ameliorarea adecvarii resurselor de munca la nevoile economice, pentru asigurarea unei fluiditati si flexibilitati pe piata muncii. Obiectiv - mentinerea si cresterea gradului de ocupare a populatiei active prin actiuni directe sau indirecte menite sa asigure locuri de munca pentru tinerii care intra pe piata muncii, pentru someri sau alte persoane ce vor sa se angajeze ca salariati. se bazeaza pe o strategie de ocupare a factorului munca.

Ocuparea. Politici de ocupare. Strategii de ocupare

Strategia de ocupare: vizeaza utilizarea factorului munca si combaterea somajului are o tripla dimensiune: - nationala (macroeconomica) - regionala (locala) - la nivel de firma Obiectiv: crearea conditiilor pentru exercitarea dreptului la munca si la alegerea libera a profesiei.

Ocuparea. Politici de ocupare. Strategii de ocupare

Mecanismele si politicile de ocupare a factorului munca si de combatere a somajului difera de la tara la tara, de la economie la economie, piata muncii inregistrand aspecte diferite. In functie de gradul de dezvoltare a economiei, de nivelul resurselor umane, de potentialul resurselor materiale, de anvergura activitatii economice, precum si de alte categorii de factori relevanti, fiecare tara isi elaboreaza programul specific al politicii de ocupare.

Ocuparea. Politici de ocupare. Strategii de ocupare

adoptata de Consiliul European in capitala Portugaliei n martie 2000, pe o perioada de 10 ani set de obiective, domenii prioritare de actiune, tinte si msuri, pentru orientarea politicilor europene de crestere economic si ocupare a fortei de munc ctre realizarea obiectivului strategic al UE de a deveni cea mai competitiv si dinamic economie bazat pe cunoastere si capabila de o crestere economica durabila cu locuri de munca mai multe si mai bune, si cu o coeziune sociala mai mare pana in 2010 . Principalii piloni ai acestui tip de strategie: - cresterea - inovatia - ocuparea - coeziunea sociala

Strategia Lisabona

Tintele stabilite pentru 2010 in cadrul obiectivului ocuparii depline erau: - o rata generala a ocuparii in Uniunea Europeana de 70% - o rata a ocuparii in randul femeilor de 60%. Tintele intermediare care trebuiau sa fie atinse pana in 2005 erau: - rata generala a ocuparii de 67% - rata ocuparii pentru femei 57% - rata ocuparii in randul persoanelor active in varsta, de 50% Strategia a fost relansata cinci ani mai tarziu, in 2005, deoarece in urma evaluarilor au fost constatate intarzieri in atingerea obiectivelor intermediare ale ocuparii.

Strategia Lisabona

Europa 2020

Problema ocuparii in perioada 2000-2010 evolutii si tendinte

Structura populatiei ocupate pe sectoare este un indicator reprezentativ pentru nivelul de dezvoltare al unei tari, utilizat pe scara larga in comparatiile internationale. Ponderile populatiei din agricultura, industrie sau servicii reflecta un anumit model al dezvoltarii economice.

Efecte ale crizei actuale asupra ocuparii fortei de munca

numrul salariailor a sczut accentuat, n special n sectorul privat, mai ales n industriile productoare, construcii, comerul cu amnuntul i transport creterea numrului de ore suplimentare de teama de a nu pierde locul de munc oportunitile de munc pltit s-au diminuat considerabil, mai ales pentru lucrtorii cu nivel redus de educaie din sectorul informal predictibilitatea i securitatea locului de munc s-a redus semnificativ

au fost introduse practici cu nuane de exploatare calitatea muncii s-a deteriorat simitor att n sectorul privat, ct i n sectorul public remitenele primite din strintate de gospodriile din Romnia au avut de asemenea de suferit; migranii aflai la munc n strintate au trecut i ei prin pierderea locului de munc, reducerea numrului de ore de lucru, creterea nesiguranei locului de munc i, n consecin, reducerea veniturilor din munc; din vara lui 2009, frecvena, sumele de bani i numrul de pachete trimise n ar, precum i numrul vizitelor acas au sczut continuu.

Efecte ale crizei actuale asupra ocuparii fortei de munca

veniturile din munc s-au diminuat, veniturile din pensii de asemenea, alte prestaii sociale au fost reduse, pltite cu ntrziere sau chiar eliminate; per total, eroziunea tuturor tipurilor de venit, inclusiv a remitenelor din strintate, a dus la schimbarea modelului de consum a majoritii gospodriilor.

Efecte ale crizei actuale asupra ocuparii fortei de munca

In pofida numeroaselor reforme n educaie, performanele in educatie sunt n continuare sczute n raport cu standardele UE i ale Organizaiei pentru Cooperare Economic i Dezvoltare Romanii au rezulate slabe si in ceea ce priveste invatarea pe tot parcursul vietii

Investitiile in educatie in Romania

Investitiile in educatie in Romania

Se asteapta sa se stabilizeze condiiile de pe piaa muncii si se ateapt o uoar mbuntire n 2011 i 2012 se preconizeaz o cretere a ratei de ocupare, rata omajului urmnd s scad treptat de la aproximativ 9,5% n 2011 la 9% n 2012. Mai puine concedieri, un numr mai mare de locuri de munc i creteri salariale, cel puin pentru angajaii din mediul privat, acesta este, n opinia specialitilor, scenariul optimist pe piaa muncii n acest an.

Prognoze pentru piata muncii 2012

Piata muncii din Romania a cunoscut transformri semnificative sub aspectul volumului si structurii principalilor indicatori de fort de munc Romania incearca prin reformele pe care le aplica sa obtina adaptarea pietei muncii la cerintele Uniunii Europene Criza economica a insemnat un pas inapoi pentru tara noastra - a avut loc o puternica reducere a ocuparii si in consecinta cresterea numarului de someri Romania mai are de lucrat in ceea ce priveste educatia pentru a imbunatati performanele in acest domeniu si pentru a se alinia la standardele europene Pentru 2012 se previzioneaza o uoar mbuntire - se preconizeaz o cretere a ratei de ocupare, rata omajului urmnd s scad treptat; condiiile generale rmn ns fragile, reflectnd, printre altele, retragerea msurilor de politic luate ca reacie la recesiune i ajustarea structural n curs, n special n sectorul public.

Concluzii

Evaluare