Sunteți pe pagina 1din 31

Informatii despre interviu.

Data realizrii: 29. 01. 2012; Locul interviului: domiciliul intervievatului; Realiztor interviu: Gurzun Vasilica Claudia; Durata interviului: 40 de minunte; Loca ie interviu: Comuna Cristesti, Judetul Iasi. Informa ii despre respondent Nume/Prenume: Gurzun Vasile; Gen: Masculin; Vrsta: 74 de ani; Locul naterii: Sat Cristesti, Comuna Cristesti, Judetul Iasi; Domiciliu: Sat Cristesti, Comuna Cristesti, Judetul Iasi; Status marital: Casatorit; Religie: Ortodoxa; Etnie: Romana; Pregtirea colar: Scoala Generala cu clasele I IV; Meserie/Profesie: Ocupa ie: Pensionar. Am ales sa-l intervievez pe bunicul meu, deoarece are o personalitate puternica si faptul ca trebuie sa fie inregistrat nu-l face sa se intimideze. Initial o rugasem pe bunica sa-mi acorde un interviu dar datorita faptului ca sa emotionat stiind ca este inregistrata, interviul nu a fost inregistrat cu succes. Din cauza emotiilor, bunica nu a reusit sa-mi acorde foarte multe informatii, dar in schimb bunicul care ne asculta s-a oferit sa incerce el. Dat fiind faptul ca s-a oferit sa ma ajute, am avut o

discutie in care i-am explicat ce probleme din viata lui vreau sa abordez, si cat de mult trebuie sa detalieze unele subiecte. Dat fiind faptul ca nu are decat 4 clase, acesta a inteles destul de greu intrebarile si s-a exprimat greoi. Interviul l-am luat la domiciului bunicului, duminica pe data de 29. 01. 2012 pe la ora 15:00, dupa-amiaza. Pe parcursul interviului nu am intampinat probleme majore inafara celor care le-am specificat mai sus Bunicul a fost incadrat cu carte de munca, cand a implinit varsta de 24 de ani, iar in anii ce au urmat a ocupat mai multe posturi in mai multe locatii ca: miner in mina Carbuna, sofer,

Observatii cu privire la persoana intervievata.


Observatii cu privire la copilaria intervievatului Mama bunicului meu, a murit la varsta de 47 de ani, moarte cauzata din pricina unei nasterii la care a murit si copilul; iar tatal a fost invalid pana la moarte; invaliditate cauzata de un accident din copilarie, ceea ce arata ca traiul familial a fost ingreunat de conditiile parintilor. Intervievatul are 6 nepotii, dintre care 5 locuiesc in aceeasi comuna cu el, acestia vizitandu-l de cel putin odata pe saptamana. In anul 1944, cand avea numai 6 ani, batranul a trecut prin vremurile prielnice cauzate de razboi si foamete, care si-au pus puternic amprenta pe personalitatea lui transformandu-l intr-un sclav al muncii. Inca din copilarie bunicul, a trecut prin perioade grele in care trebuia sa lupti cu tine insuti pentru a-ti putea oferi tie si familie tale un loc binemeritat in societate. Copil fiind, a trebuit sa indure, foamete, durere si frica pentru a putea merge mai departe, ceea ce l-a pregatit pentru a traversa periaodele de criza ce avea sa le intalneasca mai tarziu. Datorita faptului ca si-a pierdut mama la o varsta frageda, si tatal a fost invalid, copii au fost nevoiti sa se descurce singuri, ceea ce le-au dezvoltat o personalitate puternica pe care aveau sa o foloseasca ca o arma mai tarziu. Dupa cum reiese si din continutul interviului este o persoana muncitoare, care toata viata si-a ocupat-o cu munca; distractia

reprezentand un moft si un motiv de a-si cheltui econimiile, motiv pentru care nu a desfasurat astfel de activitati. Oservatii cu privire la viata de familie a acestuia. Cei doi detin doua locuinte proprietate personala: una cu doua camere si cealalata cu 4 camere si doua antreuri. Locuiesc in cladirea cu doua camere, iar in cealalta casa locuieste fiul de 24 de ani impreuna cu viitoarea sotie care momentan stau cu chirie in orasul Iasi. Fiind o persoana pentru care munca este in prim plan, domnul Vasile si-a ales sotia urmarind ca aceasta sa fie posesoarea unor indeletniciri in acest sens. Bunica, este originar din comuna Sasar, a Municipiului Baia Mare, si s-a casatorit cu bunicul la varsta de 15 ani. Cei doi s-au intalnit la o ruda si si-au oficiat relatia la numai 4 - 5 luni. In primii ani de casatorie cei doi si-au construit o casa in Sasar, dar numai dupa 3 ani, bunica a venit in satul Cristesti, satul de origine al sotului. Datorita faptului ca si- a parasit locul de munca din mina pe care il ocupa, sotul a urmat-o dupa 9 luni. Cei doi sau angajat in Pascani, si a inceput sa-si construiasca casa in care locuiesc si astazi. In urma acestei casnicii au rezultat 7 copii, dintre care au trait doar 4. 3 copii ai batranilor sunt casatoriti, la casele lor. Cel mai mic de 24 de ani nu este casatorit, dar are o realatie de concubinaj cu o tanara studenta cu care locuieste cu chirie in orasul Iasi. Relatia cu cei 5 nepoti, este una deschisa, acestia vizitandu-i pe cei doi batrani cel putin o data pe saptamana. Datorita faptului ca toti copii sunt incadrati in munca, nu au posibilitatea de a-si vizita parintii foarte des. Relatia cu rudele indepartate sunt aproape inexistente, deoarece sunt: in varsta, ocupati, au domiciliu la mare distanta sau chiar sunt decedati. Potentialul de gospodarire a intervievatului. De mic copil, bunicului i-a placut sa cultive: legume , fructe, sa creasca animale precum: bovine, porcine si pasari. Agricultura, reprezinta o necesitate dar si o pasiune pe care domnul o satisface mai ales din momentul in care a iesit la pensie.

Sanatatea ca existenta si preocupare.


Conform definitiei date de Dictionarul explicativ al limbii romane sanatatea este o stare a unui organism la care funcionarea tuturor organelor se face n mod normal i regulat. Fenomenul imbatranirii este intalnit in toate tarile, si este considerat ca a fi un proces de degradare care se manifesta diferit de la un individ la altul. Imbatranirea este considerat un proces de degradare treptata si diferentiata. O degradare specifica este cea a organismului care are ca finalitate moartea organismului, dar viteza si severitatea bolii variaza de la un individ la altul. Se considera ca batranetea este intampinata de tulburarile Inca din copilarie, bunicul nu s-a preocupat de starea sanatatii sale, un loc important ocupandu-l munca. Parintii bunicului meu au suferit fiecare cate o boala: mama bunicului a decedat la varsta de 47 de ani datorita cancerului, si tatal bunicului a fost invalid inca de la varsta de 7 anisori. Cu toate ca a avut in familie cazuri grave care ar fi putut sa-l stimuleze sa se preocupe de propria sanantate, acesta este delasator. Starea de sanatate a bunicului meu este in general buna, de foarte putine ori sa intamplat ca boala sa il invinga. Singura problema actuala cu privire la sanatate, sunt operatiile pe care le-a suferit in urma rupturii unor organe interne, cauzate de lovituri In momentul di fata mai spun eu ci boala am? Vez ca is farmat tat, operat de 2 ori.M-o batut niste mascati. Mi-o dat cu o maciuca, mi-o farmat plamanu, ni-o rupt coastili., ni-o rupt capul pieptului, mi-o spart pleura la plaman, mi-o lovit besaca udului, saa aceea ii lovita, m-o operat di doua ori saa acu is acasa. Dupa cum a afirmat, pe parcursul vietii acesta nu a avut grija de sanatatea lui Eii, mam crutat eu ca eu munceam zi si noapte., dar totusi nu s-a pus problema existentei unor boli grave si foarte grave. In urma operatiilor suferite, acesta trebuie sa urmeze un tratament medicamentos temporar, pana situatia se va remedia

Reflectarea teoriilor gerontologice.

Teoria continuitatii. Conform acestei teorii, persoanele in varsta substituie rolurile pierdute cu unele similare, mentinand modalitatile de adaptare si echilibrul interior.Fiecare individ,indiferent de varsta,are o personalitate si un stil de viata diferite de ale celorlalti,personalitatea jucand un rol important in adaptarea procesului de inbatranire. Aceasta teorie sustine ca persoanele care au fost tot deauna pasive sau retrase este prea putin probabil sa devina active dupa pensionare. Concluzia teoriei este ca un indivind inbatraneste cu suces daca mentine o personalitate matura,integrata pe toata perioada vieti,aceasta fiind conditia satisfactiei in viata Bunicul meu, are o personalitate puternica si agera de accea faptul ca aiesit la pensie la incomodat la inceput deoarece ,dar dupa trecerea timpului acesta a inceput sa se ocupe mai mult de alte activitati care nu se afla in apropierea domeniilor in care acesta a lucrat. Dupa finalul perioadei active,bunicul nu a mai lucrat in domeniul public,ci a desfasurat activitati in gospodaria proprie Imi place saa li rectific, saa li pun, saa li ud sa-i stropesc, pomii imi place sa-i curat, sa-i stropesc, sa-i altoiesc, saa li dau drumu la timpu lor saa sa imbraci altoiu. Imi place tare, la mini asta ii o pasiuni, cand intru acolo eu nu mai am nici-un gand, nici ca mi foami nici ca mi sati, mai ales mirosu cela cand intru in rosii, ii ceva splendit.care iau ocupat aproape in totalitate timpul. Dupa cum riese din continuntul interviului bunicul a fost si este o persoana activa chear daca nu desfasoara activitati din domeniile in care au lucrat.Pentru el satisfactia in viata depinde de puterea de a munci si posibilitatile materiale si financiare care le are in posesie (poate fi inteleasa ca o forma a avaritiei). Ca individ , il percep ca avand o personalitate, matura fapt cel demonstreaza perioadele descedenta sociala pe care le-a traversat inca din copilarie.

Teoria activitatii.

Aceasta teorie subliniaza existenta unei relati stranse intre activitate si satifactiei a vietii; nevoile psiho-somatice ramanand aceleasi cu cele din perioada adulta. Persoanele varstnice care imbatranesc in conditii optime sunt cei care raman active, rezistand in acest fel retraderii din lumea sociala. Continuarea implicarii consta in identificarea a noi roluri care sa conduca la dezvoltarea de noi responsabilitati si obligatii. Teoria activitatii presupunne disparitia sau renuntarea la alte roluri si inlocuirea sau reconstruirea altora, daca individul dispune de resurse economice si sociale care ii va permite organizarea propriei vieti, daca individul este pensionar si sufera un declin dramatic al veniturilor aceste substituiri de rol sunt dificile. Teoria activitatii este prezenta si la bunicul deoarece, acesta desi a acceptat sa iasa la pensie desi avea posibilitatea sa continue, si-a inlocuit activitatea cu treburile acsnice. Chiar daca nu a specificat in interviu, acesta mai realizeaza activitati in comunitate: respectiv la Biserica din comuna unde face curatetenie si se ocupa cu gradina si livada parohiei. Bunicului a continua sa se implice in diferite treburi casnice incercand sa-si identifice noi roluri, dezvoltandu-si noi responsabilitati si obligatii atat in gospodarie cat si in comunitate. Avand in vedere ca bunicul in momentul in care a iesit la pensie avea 3 copii din 4 casatoriti, la casele lor, si sotia care dispunea si ea la randul sau de pensie, cei doi nu au suferit un declin financiar. Imediat dupa pensionare, domnul a suferit o regresie psihologica temporara datorita faptului ca: Prima data mi-o paru rau ca mam pensionat ca eram invatat tot sa ma duc. dar cea financiara nu a fost simtita in proportii mari. Activitatiile neoficiale realizate cu familia si in gospodarie aduc, o mare satisfactie pentru bunicul meu, ceea ce la ajutat sa depaseasca starea psijologica cea a urmat in urma pensionarii. In concluzie, bunicul ca rezultat al activitatii pe care o realizeaza in propria gospodarie si comunitate, ii sunt implinite novoile specifice, respectiv nevoia de a se simti util.

Teoria rolurilor.

Conform acestei teorii pensionarea la varstnici pune probleme psihologice de care trebuie sa se tina seama. Este vorba de o schimbare brusca a rolului social Concluzia acestei teorii este aceea ca adaptarea la pensionare nu se termina atat de usor, urmand o lunga perioada de crize, urmate de noi perioade de adaptare. Aceasta teorie nu este intalnita in cazul bunicului meu, deoarece pensionarea nu a reprezentat si nu este o problema psiho-sociala. In afara faptului ca sa simtit mi-o paru rau ca mam pensionat la inceputul perioadei de pensionare, acesta nu a intampinat mai tarziu probleme de adaptare. Teoria socio-economica a varstei treia. Prima faza de dezvoltare a acestei teorii sustine ca varstnicii au ajuns sa fie priviti de catre guverne, nu numai in termeni medicali, ci si in termeni de resurse economice. Facand parte din categoria varstei a treia, bunicul poate fi privit ca un consumator de resurse economice dar nu si beneficiar de servicii medicale. Incidentul in urma caruia a avut nevoie de ingrijiri medicale ...m-o operat di doua ori...i pentru care a stat internat 24 di zali si in urma carora urmeaza momentan tratament medicamentos Daa, urmeaz tratament, sigur.este posibil sa nu aiba ca finalitate nevoia permanente de servicii medicale. Acestuia ii este necesara pensia dar nu si suficienta fapt ce l-am impins pe bunicul sa vanda legume, fructe si lapte contra cost pentru a-si asigura un trai cat mai sigur. Pe langa vanzarea legumelor, fructelor si laptelui, acesta mai presteaza si servicii in comunitate precum: taie lemne la circular, ajuta la constructia caselor, etc. Concluzia este ca bunicul apartine partial acestei teorii deoarece el nu beneficiaza permanent de serviciile medicale ci doar de pensie, care este o resursa economica oferita de stat in urma contributiei din perioada activa. Teoria dezangajarii.

Teoria dezactivarii sau dezangajarii contrasteaza cu teoria rolurilor si cu teoria activitatii, axandu-se pe tipul interactiunilor dintre persoanelor in varsta si mediul social. Chiar daca acum este pensionar, bunicul inca face parte din societate ceea ce nu il poate impiedica sa se implice in activitatile din comunitate. Chiar daca nu dispune de foarte mult timp liber N-am eu cand... , ...eu nu am timp sa imi termin treaba imprejuru casi., merge in fiecare duminica la Biserica, isi viziteaza ocazional copii, vecinii si rudele indepartate, asigurandu-si minimul de socializare. Un alt element important il reprezinta faptul ca bunicul este consumator de televiziune, ceea ce il ajuta sa faca legatura cu societatea ca intreg.

Intrevedere persoane varstnice.

Ghid de inteviu. I. Date personale. 1. Cum va numiti? 2. Ce varsta aveti? 3. Mediul de provenienta. a). Din ce mediu proveniti? 4. Casa in care locuiti este proprietate personala? 5. Statutul marital. a). Sunteti casatorita? b). La ce varsta v-ati casatorit si in ce context? c). Aveti copii, nepoti? Cati? II. Familia largita a intervievatului. 6. Povestiti-mi cate ceva despre copilaria dumneavoastra. 7. Vorbiti-mi va rog despre parintii si fratii dumneavoastra. 8. Ce crede-ti ca ati mostenit de la parintii dumneavoastra? 9. V-ti cunoscut bunicii si strabunicii? III. Relatia dintre sanatate si boala a familiei largite. 10. A-ti suferit de vreo boala in copilarie? 11. Membrii familiei dumneavostra a suferit vreo boala? 12. Cum s-au ingrijit parintii de sanatatea dumneavoastra; si ce a-ti pus in practica pentru proprii copii? 13. Cunoaste-ti vreun leac babesc pe care il foloseau parintii / bunicii dumneavoastra, pe care l-ati aplicat in propria familie mai tarziu? IV. Relatia cu scoala / domeniul muncii? 14. Ce scoli a-ti absolvit si ce posturi a-ti ocupat? 15. Aveti amintiri frumoase din timpul scolii? Pute-ti sa imi redati cateva? 16. Ce amintiri v-au ramas intiparite din timpul in care a-ti lucrat? V. Situatia financiara si conditiile de locuit 17. Care sunt sursele dumneavoastra de venit? 18. Va ajunge acest venit sa aveti o viata decenta?

19. Credeti ca spatiul unde locuti este adecvat nevoilor dumneavostra? Daca nu specificati problemele? VI. Conceptia batranilor asupra tinerilor si viceversa. 20. Cum ii priveati pe batrani la tinerete si cum ii priviti acu pe tinerii din ziua de azi? VII. Relatia dintre statutul social si preocuparile peronale. 21. Sunte-ti pensionar/a ? De cat timp? 22. Cu ce va ocupati acum? 23. Ce reactii a avut pensionarea, asupra dumneavoastra? VIII. Starea de sanatate a intervievatei. 24. In momentul de fata suferiti de vreo boala? 25. Ce diagnostic v-au dat doctorii? 26. Boala a fost depistata in urma unor analiza ? 27. A-ti fost internat in spital din pricina acestei boli? 28. Urmati vreun tratament? 29. Cati bani dati lunar pentru medicamente? 30. Beneficiati de gratuitate sau compensare la medicamente? 31. A-ti apelat si la leacuri babesti pentru a va putea trata boala? 32. Urmati vreun regim alimentar special? 33. Necesitati ingrijire medicala speciala pentru boala dumneavoastra? IX. Reflectare asupra viitorului. 34. Ce vreti sa realizati in viitor? 35. Crede-ti ca viitorul are mai multe de oferit? 36. Crede-ti ca am omis ceva in povestea vietii dumneavostra? Va sunt recunoscatoare ca mi-ati permis sa va ascult povestea vietii dumneavostra si va multumesc pentru timpul acordat.

Anexa

Transcriere interviu.
Intrebare 1. Cum va numiti? 2. Cati ani aveti? 3. Sunteti casatorit? 4. Aveti copii, nepoti? 5. Povestiti-mi cate ceva despre copilaria dumneavoastra. Raspuns G.V 74 Da 7 copii si 5 nepoti Da. Cand aveam aaa.5 ani, am plecat in 44 38 6 ani avem, o venit frontal shhh venind razboiu in vinerea Pastilui ne-o luat si ne-o evacuat de aici din comuna; de aici din Cristesti si ne-o dus undeva in Letcani si de acolo din Letcani o venit rusii si ne-o luat si ne-o dus la Cosula si mergand pe drum din Letcani spre Cosula pe pod la Siret trecand podul spre Cosula si fiind Rusi eu am sarit din caruta si m-am bagat sub caruta; si mo prins roata caruta de la jumate, si mo disfacut... eu aisi am fost rupt. Dupa aceea rusu cela care merge cu caii si cu caruta cu tata si cu mama o luat m-o pansat ca avea trusa acolo in caruta lor. Pentru o secunda a facut o intrerupere, si mi-a spus mie ca sa inchis aparatul Observatie Inca de cum am inceput inregistrarea, s-a simtit o incordare ceea ce a avut ca efect raspunsuri scurte si la obiect.

pe care inregistram. 6. A fost numai familia dumneavostra? Da, numai familia me o fost. Dupa L-am linistit aceea am ajuns acolo in Cosula, sa acolo am stat pana piii 21 august; pe 23 soo-; da pi 21 am stat acolo in Cosula. De acolo am venit inapoi acasa cu tata; am venit pi jos vro 80 di kilometri. 7. Si ceilalti membrii unde au ramas? O ramas acolo; o venit cu un bunic de-a meu cu caruta... de fapt asa este; mama o venit inainte; mama o venit inaine si dupa acea am venit noi. Saa.. mai avem un frate o venit cu un bunic de-a meu. Mama o venit inainte acasa, sa am venit sa eu cu tata, tata fiind invalid am facut vreo doua zale sa vreo doau nopti; am mers incontinuu: mergem statem, mergem statem. Sa cand am venit acasa am gasat-o pe mama, saa casa tat daramat, o luat geamuri uqsi, podele, o ramas numai haizasu; saa pi drum era o balaraii de vreo 3 metri o crescut pesti tot o fost numai un fel de buruian care crestea inalt.. asa.. Dupa aceea mama s-o dus; o mai adus ba o scandura di isi ba o scandura de colo saa so apucat saa Piii demonstreaza ca sa gandit pentru a-mi da un raspuns corect. Cand a spus ca a fost rupt mi-a aratat zona in care fusese accidentat. spunandu-i ca nu este nici o problema.

o acoperit o camera acolo, un geam saa ma trait asa. In 46 o venit foametea; o inceput foametea. Foametea cum era nu aveai nimic de mancare, mancam buruiene loboda porceasca. Bafta noatra o fost ca o mai avut tata vreo 10 oi si le-o mai muls sa mancam lapte; ,mai capata o mana di faina din sat si facea un fel di terci "sir" asa sa nume; saa pune oleaca di lapte saa mancam asa toti. 8. Cati frati ati fost? 4 2 baieti si doua fete. Sapai mergem cu o sora de-a me la Timisasti la o moara... saa la moara aceea erau cate 20 30 di copii. Saa acolo nu putea da la fiecare cate o mana di faina; tati erau flamanzi saa sa urca omul di la moara ca nici acela nu avea asa di mult; ave un sac doi acolo na avea cum sa dee. Sa urca in cos la moara lua doi pumni di graunta saa arunca jos ca la gaini. Fiecare isi lua cat putea ca mai imprastia ca nu lasa sa de gramada ca altul lua prea mult si altul deloc. Cat apucai a lua 10 grauta, 15 le duceai direct in gura, le mancai nu ca li

mai puneai in traista. Sa asa ca o dat Dumnezeu si o isat grau. Am dus-o asa vara aceea pana o iesat recolta graului; sapai ma ducem pe aici pin Salisti, mai erau pe aici care aveau grau samanat, veneam culegeam si veneam cu ele acasa li frecam in mana, punem grau acela la fiert, puneam lapti (dupa aceea am avut saa o junca, ca o luat tata o junca) de acela cu grau saa mancam dimari pozna. So trecut timpu ista; al doilea an o dat Dumnezeu si a inceput sa iese porumbul; saa am scapat. Dupa aceea eu am mai crescut, mam dus; avem 13 ani; mam dus la meti ca Carbuna la manastiri la Neamt. Saa am facut la meti cu un baiet, era mai mari ca mine, el avea vreo 17 ani, facem meti acolo. Ma ducem statem cati 5 saptamani saa aducem bani acasa. Pai asta o fost; aveam 14 ani. Dupa 9. Cati ani aveati in perioada asta? aceea am mars, o venit cum sa spun... sacerisu am fost pe la batoza ca asa se spune pe atunci, la treerat, ne dadea oamenii grau, facem echipe, ne dadea grau saa am facut vreo 500 de kilograme de Timisesti este o comuna invecinata; si face parte din judetul Neamt. -a tusit;

grau, o curietate. Eii, o macinam, facem cate o leaca 10. Ati macinat-o, ati facut- asa, nu era ca acu faci faina de asta o grau? ducei grau acolo, cum macina acu porumbu asa se macina graul atunci; era totul la olalta. Asa o mancam, o cernea oleaca prin sata acasa, dadea de-o parte 11. Si asa o mancati? tarata. Sapai eu am inceput sa cresc,ma ducem pi la Iasi pi la ferma, munceam primavara la curatat di vie, la curatat di copasi, la strans di ripca, la mai cati. Vara ma ducem iara la meti la munti saa toamna ma duceam la Odobesti la cules di poama. 4 clase. 12. Cate clase ati absolvit? 13. Aici in comuna? 14. De la ce varsta ati inceput sa lucrati cu carte de munca? 15. Si dumneavostra nu ati Nu era cu carte de munca, pi timpu acela nu te angaja te duceai saa lucrai cu ziua pi la oameni, pi la Da aisi, asa fost atunci. Aaaaa la 22 de ani - a tusit;

avut carte de munca cu toate ca ati lucrat?

Odobesti. Sapai am facut armata in 58 la infanterie, am facut scoala de sergenti si m-o trimis la tun la Cluj pentru parasutism sportu ista, am exexutat timp de 3 luni sportu ista dupa 3 luni di zile am facut 2( ) 6 sarituri din avion si am cazut cu inima. Nu, nu am stat internat dar nu am avut voie sa mai continui. Saa am ramas asa, nu am avut ci face.

16. Si ati stat internat?

Sapai de acolo am venit si am plecat la Baia Mare, acolo mam angajat, asta o fost in 61, in ianuarie mam angajat la mina la Petre Gheorghe si am stat pana in 65. De acolo am venit si am lucrat in balastiera aici, incarcam masani, dupa care mam dus la mina de uraniu pa Granita Iasi. Am lucrat acolo un an, dupa care mam lasat, o inceput sa-mi cada paru din cauza radiati,i nu ma simtam bine si o fost mai multe probleme. Dupa care am plecat saa de acolo si am m-am la OCL in Pascani; sofer pe motoscuter, undi am stat 14 ani. Tot ce exista, carne prajituri, tot ci exista pi lumea asta...alimentatie - a tusit din nou.

publica. Alimentam restauranti, carmanjerii, cofetariile,tot ci exista 17. Ce carati cu motoscuterul ? in alimentatie publica. Saa am stat 14 ani, dupa am dat di belea, eee nu mai zac. Am mai facut cu fimeia in restaurant inca 5 ani, dupa aceea mam angajat intr-o balastiera aici la Motca, Amm facut saa aicia vreo 4 - 5 ani,dupa care mam dus inapoi la Pascani la Rajac s-am fost la niste pompe dupa care am iesat la pensie. Parintii si sa va spun, mama o murit la 47 di ani. A facut o pauza pentru a se gandi.

18. Vorbiti-mi un pic despre parintii dumneavostra? 19. A murit din cauza unei boli?

Da o murit din cauza unei nasteri, aa nu o putut naste, o dus-o la Targu Neamt saa i-o facut cezariana. Facandu-i cezariana i-o afectat besaca udului. Saa cum era pi timpu cela atuncea nu s-o mai revenit, o mai trait doi ani saa o murit. ( ) Parantezele arata Nuu, o murit atuncia pi loc, nu era cum e acu cu masana o dus-o un om di aici cu caruta prin gropi ca nu era asfalt ca acu. Ti duci tu pauza in care s-a gandit si mi-a spus exact cate sarituri a executat.

20. Copilul a trait?

femeie sa nasti di aici pana la

Targu Neamt, cat o hurducat-o pana ci o ajuns acolo. Sapai tata o fost aici l mini cand am inceput noi sa facem casa, am uitat sa zic ca am facut casa lasa acuma. In 65, toamna in septembri o murit saa tata Nu, o fumat mult saa o dat innn cancer pulmonar, fuma foarte foarte mult. 21. A murit din cauza unei boli sau de moarte naturala. 22. Ati spus ca tatal care e cauza ? Da, tata cand avea vreo 7 ani s-o jucat, mama lui era de-a doilea, saa un baiet o luat saa lo trantit di pi pot jos saa i-o sarit picioru din bunica, mama de-a doilea nu i-o avut grija sa il traga, sa-l caute; l-o lasat asa. Saa picioru s-o prins rau, nu o mai avut sprijin in el, daca el o avut picioru sarit din sold saa el nu o fost pus la loc el s-o prins balalau asa. Ave picioru dar nu putea sa se sprijine in el, s-o mars intr-un bat. Toata viata, de la varsta de 7 ani? Ceva bun am mostenit, fiindca ne23. Asa a mers toata viata o invatat asa: sa nu furam, sa nu ni dumneavostra a fost invalid sold. Sarindu-i picioru din sold,

lui? 24. Ce crede-ti ca ati mostenit de la parintii dvoastra?

ducem sa dam in cap la oameni, sa fim cinstiti si sa muncim, saa sa fim pii munca nostra dreapta, asta ne-o invatat. Saa asta am facut saa eu cat am umblat prin lumii, nu am furat, nu am dat in cap, nu mam batut, saa asa am invatat saa eu copii la randu meu, saa multumesc lu Dumnezeu ca am ajuns bini. Da, foarte importanta, foarti foarti importanta; mai importanta ca orici.

25. A fost religia importanta pentru familia dumneavoastra? 26. Ati avut probleme de sanatate in copilarie? 27. Ati avut grija de sanatatea dumneavoastra pentru a va fi bine la batranete?

In copilarie nuu am avut, nu am avut deloc, acu la batranetaa vezii ca mai am. Eii, mam crutat eu ca eu munceam zi si noapte. Panaa pi laa vreo 40 de ani, eu nu am stiut cii aceia oboseala, ca saa zac ca muncesc saa nu mai pot, niciodata, euniciodata nu am fost obosat, indiferent chiar daca munceam zi saa noapte, eu daca dormeam intro noapte 2 ore saa ma trezama saa munceam. A doua zaa puteam saa muncesc nu ma cunostei ca am muncit. Nu, nu, cu leacurile babesti nu am

treaba. Atata pot sa-ti spun caa inainti di a cunosteo pe bunicta, am fost la o vrajatoare acolo in Baia 28. Cunoasteti vre-un leac babesc pe care il foloseau parintii dumneavoastra si lati pus in practica si dumneavostra? Un barbat, o zis mai Motii, un osan, hai saa ti duc la o vrajatoare saa aceea iti zici pi cine sa iei. Saa mam dus intr-o sara pi la ora 9, sa 29. Un barbat, sau o femeie? acolo ci era un bordei tat afumat saa o baba urata..parca era.. Vini baba saa uita la mini saa mo interbat: - Mai baietii di undi esti ma? Am raspuns ca din Moldova. - Saa di ci ai vinit aici? - Mi-o zas aista co saa imi zici ursatoarea caa asa se zicea pi atunci. - Da, duti sa ia o cana di apa sa vino in coace.Mam dus am luat intr-o cana apa: ce-o scris ea ceo bodoganit acolo. - Dute saa toarna apa asta in fanta. Eu mam gandit, wai asta are vreun gand, ma duc sa torn apa in fantana saa sa mearga saa el cu mine sa imi aratae unde, ma da cu capu in fantana. - Wai Petrea zac, nu cumva saa Mare; mo dus saa pi mini altcineva.

faci deistea. - Nu wai Vasali eram prieteni buni, eram colegi de munca, wai Loti ca asa imi zacea. Mam dus a varsat apa in fantana saa o zas sa stau pana la ora 12. Nu langa fantana am venit la baba acolo, acolo erau nisti mati cu nisti capuri, aceia erau...necuratii.Am sta acolo tot mam uitat la ceas pana 30. Langa fantana ? s-o facut aproape 12. Mam dus la fanata aceea, zaci: - Wai uiti in fanta ceai sa vezi acolo ai saa eii. Acolo au aparut saa mai asa saa mai asa care mai cunosteam eu pi acolo. Cand colo o aparut sa bunicta asta, un copchil. Da, o aparut acolo in apa, ultima o aparu ea. - a tusit;

Mai multii, fete caa eu nu am avut 31. Deci va aparut? treaba cu ele cu care am mai vorbit pi acolo. Da lii cunosteam, caa era unu 32. V-au aparut mai multe femei? Panaiti saa ma ducea la logodit saa el bea, manca, sapai eu ma deceam

in sara asta spunea wai in sara asta mergem la cutare, eu li cunosteam 33. Le cunosteati pe toate ? cini is:el mergea ca petator, ma uitam ci sa vezi intr-o sara sapai a doua sara ma intreba: - Wai mai merge? - Nu duti tu, sapai ma duceam la alta la alta. Sapai cum iti ziceam cu bunicta: la urma o isat bunicta in fantana ceea saa videa ca in oglinda. O zas Petrea acele: Wa Loti tu vezi eu iti zac acuma tii aceea tai soarta ta, tini minti ca na fii asa, saa asa o fost. Giorgiana ii voinica, un copchil. Sadeam la unu Panaiti, la un nanas de-a ii. Asta o fost toamna, am stat iarna, primavara ne-am dus pi la soacrasa lu Panaiti; la sinu manisa, saa ea facea chirpici acolo. Am avut eu grija ii ca ma insor eu, era tata plinaa di glod, facea chirpici la matusasa. Zaci Panaiti: - Wai Vasali nu vrei sa ei copchila asta. - Wai tu esti nebun, eu nu am nimica, ea nu are nimica, ci sa facem. -Wai taci din gura. Saa exact ci am vazut in apa , asta era e.

Da, am recunoscuto Eu mi-am dat seama imediat. Da a contat caa mi-a zis baba: - Fii atennt, asta ii soarta ta cii ai vazut ultima dii nu o iei nu ajungi 34. Ati recunoscut-o? 35. A contat pentru dumneavostra? bini, o zas baba. Ce-o zas Petrea: - Daca baba zaci asa, asa faci. Dupa cat, aaa vreo cateva lunii di zale, asta o fost toamna cand mam dus la baba ceea tocmai primavara, vara prin iunii o fost treaba de-am vazut-o pi bunicta. M -am dus di vreo doua ori pi acolo, am vorbit, aaa e, daca ma ducem cu ee , eu adormem, e era cu filmu saa cartali, astea erau a ii. Lucra, lucra la Fructi Export; la meri. Sapai mam dus di vreo 3 4 ori dupa aceea nu mam mai dus tot s-o carabanit asa. Si-o zas Panaiti aista: - Wai ci faci caa nasa intreaba. , vrei saa o iei? - Ci saa fac eu cu matu ista pot sa-l pun eu la treaba? Intr-o noapti am visat caa mam insurat cu ee, parca asa eram di suparat... Sapai asta o fost iulii saa in septembrii pi 23 am facut nunta. Saa iaca din 61 pana

acu acuma is 50 saa ceva di ani. Da sursali care is: pensie, animale: porci, vaci, pamant, gradinarie, livada. Imi placi mult gradinaria, rosiile cu ardei. Nu o pasiuni, eu cand ma duc acolo nici nu aud nici nu vad. Imi 36. Care sunt sursele dumneavoastra de venit? place saa li rectific, saa li pun, saa li ud sa-i stropesc, pomii imi place sa-i curat, sa-i stropesc, sa-i altoiesc, saa li dau drumu la timpu lor saa sa imbraci altoiu. Imi place 37. O face-ti din pasiuni sau pentru bani? tare, la mini asta ii o pasiuni, cand intru acolo eu nu mai am nici-un gand, nici ca mi foami nici ca mi sati, mai ales mirosu cela cand intru in rosii, ii ceva splendit. Da, proprietati personala.

Aii da cum sa nu fie, inca prea adecvat, prea mari.

38. Casa in care locuiti este proprietete personala? 39. Crede-ti ca spatiul in Eu pi batrani inainti ma gandeam ca atunci cand mergi mai garbovit, zaceau ca nu au puteri, eu eram

care locuiti este adecvat pentru nevoile dumneavostra? 40. Cum ii priveati pe batrani inainte si cum ii priviti pe copii in zilele din zilele noastre?

tari: - Ce zaci mosneagu ista ca nu are puteri, wai, ma gandeam eu ,stii. Ma gandeam cas puturosi, daca eu eram tari, zacem ca au puteri ca sa mini. Dar la ora actuala am ajuns exact ci gandeam eu atunci ca ei nu au puteri asa am ajuns eu, in locu lor acum, saa acu vad eu ci gandem atunci. Foarte rea, foarti, fortii rau, din toati punctili di vederi, puturos, sa li dee bani parinti, discoteci, cheili goali, lilieci, stii ci is aceia lilieci: soarici di noapte, asta li placi lor sa nu munceasca; sa aiba bani saa distractii. Pai daca eu di la nici 12

41. Ce parere aveti acu despre tineri?

ani nu avem am umblat cu oili, nu am mai povestit, di la 8 - 9 ani am umblat cu oili di una. Sa acuma daca el are 20 di ani saa nu stii sa raneasca la o vaca, sau spuni caa ii scarba sa ranesca la o vaca, sau cum o fost aceea sa teme di un pui di gaina, puuuu care pi cand un copchil care ii di la tara aghe mergi in piciore sa duci sa prindi puiu. Cum era Vasalica, cat avea, 2 ani, tati puii ii prinde saa ii pune intr-o tascuta, sa cu cani, avem un cani sa

ducee sa state calari pi el, tata zaua trebie sa stau langa el. Saa aceea sa spuna ca sa temi di pui, asa ceva nu am auzat, asa ceva nu am auzat. Sa asta ii, is puturos nici unu la mii, nici unu la mii la ora actuala nu gasasti sa-i placa la tara, sa-i placa la tara saa sa-i placa saa munceasca. Astai. Pai dii aproapi amm...18 ani. Din 1994 saau asa c ceva. Prima data mi-o paru rau ca mam pensionat ca eram invatat tot sa ma duc. 42. De cat timp sunteti pensionar? 43. Ce reactie a avut pensionarea asupra dumneavostra? 44.V-ati pensionat pe caz de boala? Da putem sa mai continui. Atunci asa era, iesai la cere, nu pi caz di boala, sau.. Am isat la cere ca tot asa sa zicea, sa reduci, faci, nu stiu ci. Ci-o zas o doamna di acolo di la treaba: - Ne-a Vasali ai dreptul sa iesi la 45. Si aveati posibilitatea sa pensie la cereri, nu mai sta, ca ti-o mai continuati? face, ii buna facuta, esti sanatos ti duci acasa poti munci, nu ai treaba cu nimeni, saa am iesat la pensii. Nu, di drept.

Dupa ci mam invatat nu m-as duci nici sa-mi dea 50 di milioni pi luna. In momentul di fata mai spun eu ci boala am? Vez ca is farmat tat, operat de 2 ori. M-o batut niste mascati. Mi-o dat cu o maciuca, mi-o 46. In momentul de fata suferiti de vreo boala? farmat plamanu, ni-o rupt coastili., ni-o rupt capul pieptului, mi-o spart pleura la plaman, mi-o lovit besaca udului, saa aceea ii lovita, 47. De ce? 48. Cum sa intamplat? Daa, urmeaz tratament, sigur. 24 di zali m-o operat di doua ori saa acu is acasa.

Alimentara nu.. cum ii spuni tu la ala, tratament pentru inima, pentru 49. Urmati tratament? 50. Cate zile a-ti stat internat? 51. Ce tratamente urmati, palpitatii la inima, pentru prostata, saa cu saa vad ci o spuni doamna doctor pentru istealalti ficat. Eu nu am putut saa ma duc, ma duc di acu inainti, sa vad ci-mi scrii ea.

aveti dieta alimentara?

Da, acuma am depistat-o

Daa,nu am voii saa mananc sarat,. nu am voie sa mananc gras, saa nu am voii sa beu tuica. 52. Boala inimi a fost depistata in urma unor analize? 53. A-ti primit un diagnostic concret? Ci cafee, nu mi-o zas di a, faci bunicta saa dimineata, sara , saa dupa amiaza saa mai dupaamiza. Da la noi nu saa consuma cafea, eu ii zac zait, puni oleaca di zahar acolo, oleaca di apa saa spunica ii cafee. 54. Cafea aveti voie sa consumati? Mai, deocamdata nu stiu cat o saa fie medicamentele. Da, pentru inima permanent, caa asa mi-o zas di acolo cat traiesc aceea tre saa o am permanenet. 55. Da-ti multi bani pe medicamente? 56. Crede-ti ca o sa urmati o medicamentatie permanenta? 57. Medicamentele care le Pentru operatii am platit, nu mai spun eu acuma..... Nu nu o perioada, tre saa ma duc la control, saa dupa aceea daca mai da mai da, daca mergi bini operatia nu mai fac tratament. Da cu inima tre saa fac tratament cat traiesc.

luati in urma operatiilor, le veti reveni?

Acuma pana ci asta... tre sa marg ci imi spuni doctoru nu, acuma pisti doua saptamani o sa ma duc saa vad ci spuni, daca mergi bini, dar deocamdat asa o ramas la doua saptamani sa ma duc acolo.

luati permanent sau pana va din doua in doua saptamani. Pana

58. Necesitati ingrijire medicala speciala, mergeti lunar la un control ?

Ma duc sa-mi fac un cavou acolo la deal, la cimitir ca saa am undi tragi, mai tarzau; deacuma si saa fac daca is batran, as faci eu multi sa fiu acuma di vreo 30 40 de ani hahaaa. - Care esti cel mai placut lucru?

59. Ce vreti sa faceti in viitor?

- Neplacut, ..... nu imi pare asa rau daa am imbatranit saa nu mai pot faci treaba, asa esti cand esti pensionar. Cand vezi ca ti-o vinit pensia deja ti astepti; nu ii azi ii mani, nu-i mani ii poimani.

60. Care este cel mai neplacut lucru in a fi pensionar?

Da asa este, pensia nu numai pentru mini pentru oricini, cand vezi ca ti-o vinit pensia stii ca mult nu o mai duci...... Stai oleaca, o mai duci da o mai duci pana ci ai luat-o, pai vezi, nu-i asa? N-am eu cand saa ma intalnesc cu

61. Pentru dumneavostra pensia este inceputul sfarsatului?

pensionarii, eu nu am timp sa imi termin treaba imprejuru casi. Eu abia astept sa-mi treaca saa ma duc:sa-mi curat via, copacii, cati nu am di facut. Nu cred ca ai... eu am multi di

62. Va intalniti cu pensionarii, discutati problemele personale?

spus, haha, eu sa stau sa iti spun tati exact, exact tat tat eu pot sa-ti spun tat din cand tin eu minti sa pana acu, dar eu ti le-am spus in mai mari asa in mai... Daa pentru mini sii sa mai fie

63. Crede-ti ca am omis ceva din povestea vietii dumneavostra?

important? - Amintiri?, dapai amintiri copchila, nu pre o fost. ... Cand ma imbatam, atuncia da, atunci eram fericit, nu-mi trebuie ninic, beem cati oleaca, eeee. Eii bini m-am bucurat ca am avut copchii, am

64. Niste lucruiri mai esentiale pentru dumneavostra, amintiri frumoase, mai putin frumoase?

facut nunta cu ii, am nepoti, ma gandesc ca poate o sa joc saa eu la nepoti la tati. Pana la stranepoti tre sa am 100 sa ceva di ani. Saa fii sanatoasa, saa cu placere, mai vina saa altadata, daa saa vi ca daca ta li spun din nou da, sa stai o za ca sa ta li spun exact dia maruntalu, sa ta li eu tat tat exact

cum ar fi fara sa gresasc nic. Cu placeri. Va sunt recunoscatoare pentru ca mi-ati permis sa va ascul povestea vietii, si va multumesc pentru timpul acordat.

Va multumesc mult!

S-ar putea să vă placă și