ECONOMIE I PROTECIA MEDIULUI

Prof. univ. dr. Mariana BRAN

Obiectivele cursului

Prezentarea si relevarea noilor dimensiuni ale componentelor mediului inconjurator din perspectiva impactului uman si a cerintelor procesului de dezvoltare durabila Cuantificarea factorilor mediului natural din perspectiva noilor dimensiuni ale proceselor de superindustrializare, crestere demografica, megaurbanizare si exploatare a resurselor de toate categoriile Conturarea si aprofundarea relatiilor dintre mediul inconjurator si economie, a mecanismelor economice care privesc aceste relatii si a modelelor macroeconomice care se aplica in acest sens Protectia si conservarea factorilor de mediu din punct de vedere al impactului uman viitor, a formelor si metodelor aplicate (tehnologica, juridica, sociala, educationala) precum si organizarea activitatii de monitoring integrat intern si international

Descrierea formelor i metodelor de evaluare a cunotinelor

Teste pe parcurs, seminar , prezenta 10% Proiect de semestru 20% Examen final 70%

CURS Tema Nr. Or e

Economia mediului in sistemul stiintelor economice Terminologie ecologica Relatia mediu-economie. Resursele de apa, hrana, energetice s.a. si rolul lor in dezvoltarea durabila Mediul si structurile economice Mediul si mecanismul economic Macromodelele economice evaluarea factorilor de mediu (cantitativa si calitativa) Protectia juridica a factorilor de mediu (atmosfera, apele, biodiversitatea, solurile, protectia radioactiva) Politicile economice aplicate in spatiul geografic al Uniunii Europene

2 2 6 4 2 2 6 4

Bibliografie

Bran Mariana (coord.) Zootehnie comparata - productie, procesare, protectie, Ed. Meteor Press, Bucuresti, 2004 Negrei, C. Instrumente si metode in managementul mediului, Ed. Economica, Bucuresti, 2002 Negrei, C. Bazele economiei mediului, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2003 Rojanschi V. s.a. - Abordari economice in protectia mediului, Editura ASE, Bucureti, 2003 Rojanschi V., Grigore F., Ciomos V., Ghidul evaluatorului si auditorului de mediu, Ed. Economica, 2009 * * * Legislatie privind protectia mediului

Curs 1-2

Economia mediului in sistemul stiintelor economice; terminologie ecologica

Sistemul conceptual al stiintelor economice
Stiinta economica consta dintr-un ansamblu coerent de notiuni, idei, teorii si doctrine prin care sunt reflectate pe planul gndirii actele, faptele si comportamentele economice, din judecatile de valoare asupra acestora, precum si din tehnicile, metodele si procedeele de masurare, evaluare, gestionare si stimulare a activitatii economice.

sistem deschis n interconditionare cu cel al stiintelor ce apartin naturii, tehnicii si umanului = viziune globala a realitatii si a sistemelor de stiinta sporirea valentelor practice att ale teoriei economice, ct si ale celorlalte stiinte.

Evolutia gndirii si stiintei economice

formarea, dezvoltarea si reconsiderarea stiintei economice ca un sistem deschis; rolul crescnd al teoriei economice n explorarea, investigarea realitatilor economico-sociale n permanenta miscare; s-au fundamentat noi idei, concepte si legi ale evolutiei economiei reale; Stiinta economica suport teoretic al eficientizarii vietii economico-sociale; instrument practic al perfectionarii diferitelor laturi ale activitatii economice.

Dezechilibrele tot mai accentuate ale raportului ntre economie i mediu conduc la necesitatea regndirii relaiilor dintre activitatea economic i mediul ambiant, la formarea contiinei ecologice, la modificarea atitudinii fa de natur, la dezvoltarea tiinei Economia mediului.

Repere istorice ale apariiei i dezvoltrii Economiei mediului

nainte de revoluia industrial, dezvoltarea economic era lent i se nscria ntr-o lume agrar, aflat n armonie cu natura; O dat cu nceputurile industrializrii devine clar faptul c natura este dominat de ctre om; Teoriile economice se dezvolt pe msura progresului tehnic, dar nici una nu ia n considerare factorul natural. Apa, aerul, solul sunt considerate bunuri colective, dar nu li se atribuie nici o valoare (pre).

n prezent consecinele tehnice ale dezvoltrii societii au devenit att de mari, nct pragul critic ce asigur un echilibru ntre activitatea uman i capacitatea de regenerare a naturii a fost depit, iar degradrile pericliteaz nsi dezvoltarea economic viitoare. Concluzie: economice activitilor consecinele acestuia. se impune studierea proceselor lund n considerare i impactul umane asupra mediului i toate ce pot conduce la degradri ale

Dezvoltarea de pn acum a societii a fcut o mare eroare de calcul economic, respectiv a neglijat costul degradrii i al pagubelor aduse mediului i sntii umane. Acesta a generat costuri ce trebuie suportate de ntreaga societate i ale cror valori nu pot fi nc estimate cu precizie.

Economia mediului - se ocup cu precdere de studierea n plan economic a fenomenelor degradrii mediului

rol fundamental n depirea crizei; principalele probleme circumscrise acestei tiinte i discipline economice: gestionarea raional a resurselor, daune i costuri legate de mediu, instrumente economice ale politicii de mediu, repercusiuni micro i macro-economice ale mijloacelor de protecie a mediului etc.

Diagrama structurii influenelor sinergice ale ecosistemului i tehnologiilor culturilor (specii vegetale)

Modelul

Modelul lui Karl-Gran Moler reconceptualizarea mecanismului economic n scopul identificrii unor mijloace, instrumente de alocare a resurselor ntre utilizri alternative.

Se considera cinci sectoare de baz: - producia; - acumularea de capital; - consumul; - gestiunea mediului; - mediul.

Modelul lui Karl Gran Mler

Comentarii asupra modelului

pentru funcionarea sectorului gestiunea mediului se consum fort de munc Le i alte resurse Ve provenite din sectorul Producie; consumurile se concretizeaz prin aciunile de protejare a mediului e; resursele primare extrase din mediu S sunt folosite direct de ctre sectorul productiv; inputul de munc necesar, Lp; sectorul Acumulare de capital se refer la stocul de capital din economie, care ofer servicii productive, utilizabile ca factor de producie, K; sectorul Consum se identific cu consumul de bunuri i servicii, C, provenind direct din sectorul Producie; in afara reziduurilor descrcate direct n mediul nconjurtor, Zh, sunt luate n considerare i reziduurile reciclate (tratate) din sectorul de consum, Zt; stocul de capital crete ca urmare a investiiei brute G, iar consumul (degradarea) stocului de capital are dou semnificaii: - diminuarea capitalului; - flux de deseuri care se pot folosi parial (n urma dezmembrarii), ca materie prim reciclat, n sectorul productiv; Sectorul productiv genereaz, de asemenea, propriile reziduuri care, impreun cu celelalte ( Zt i D) sunt supuse unui proces de reciclare intern. n mod obiectiv, ca urmare a nivelului de perfoman a tehnologiilor, reciclarea nu poate fi total, astfel nct o parte a rezidurilor, Zp, se ntorce n mediu; Se observ ca mediul este i furnizor de servicii ctre comsumatori, Y, n principal de tip reactiv, a cror volum scade, n general, odat cu creterea cantitii de reziduuri deversate.

Exprimnd fluxurile materiale n uniti de mas i stabilind ecuaiile de echilibru ntre fluxurile de intrare i ieire din sectoarele considerate, rezult:

1. pentru sectorul Producie: S + Zt + D = C + G + Ve + Zp 2. pentru sectorul Consum: C = Zt + Zh 3. pentru sectorul Gestiunea mediului: Ve = e, de unde : S + D = G + Zp + Zh + e => S (Zp + Zh + e) = G D = N

Concluziile modelului

bilanul materiei confirm c resursele primare, producia de bunuri, acumularea de capital i reziduurile fac parte dintr-un anumit echilibru;

se constat c fluxul net de materie din mediu este egal cu acumularea net N de capital semnificativ n msura n care evideniaz clar c partea din resursele primare ce nu se acumuleaz n stocul de capital se ntoarce definitiv n mediu;

dat fiind acumularea net de capital, n condiiile n care nu exist stimulente pentru a reduce volumul deversrilor poluante n mediu, prelevarea natural se va face de o manier excesiv;

dac n plan politic este desconsiderat calitatea mediului, economia va avea de suferit, nu numai ca urmare a degradrii mediului, ci i datorit exploatrii abuzive (supraexploatrii) a resurselor naturale sau, cu alte cuvinte, dac nu se va menine sub control deversarea rezidurilor n mediu, iar aceasta va determina o cretere ntr-o masur tot mai mare a prelevrilor din stocul de capital natural, nu va fi posibil meninerea ritmului de acumulare net a capitalului.

Necesitatea regularizrii schimburilor dintre procesele naturale i cele economice.

Scopul economiei mediului

asigurarea fundamentrii deciziilor privind capitalul productiv i social n concordant cu caracteristicile capitalului natural, inclusiv pe baza unei contabilizri ecologice, economice i sociale att pe termen scurt ct i pe termen lung; administrarea eficient a resurselor naturale, tot mai mult supuse deprecierii i tot mai rare.

Economia mediului = tiin economic ce studiaz mediul ca bun public i sistem bazat pe autoreproducie, aflat n strns interdependent cu mediul economic.

Prin mediu economic se desemneaz, dintr-o perspectiv comun, un sistem bazat pe reproducie i dominat de legi economice (n timp ce mediul este dominat de legi biologice). Elementele care traverseaz frontiera analitic a mediului inputurile - sunt reprezentate de transferuri de energie convenional din mediul antropic, precum i de energie solar. Mediul trateaz transferurile de energie convenional cel mult ca pe nite recuperri, acestea reprezentnd, adesea transferuri forate. Spre deosebire de mediu, pentru mediul artificial inputurile reprezint nsi condiia de a exista i de a se dezvolta.

Direciile n care se manifest impactul activitii umane asupra naturii

Folosirea intensiv a resurselor naturale neregenerabile (petrol, gaze, crbuni), ceea ce conduce la grave dezechilibre n natur; Eliminarea din biosfer a numeroase specii de plante i animale odat cu distrugerea ecosistemelor proprii ale acestora (distrugerea biodiversitii); Introducerea n mediu a unei cantiti mari de substane toxice, greu sau chiar imposibil de asimilat pentru natur; Schimbarea compoziiei mrilor i oceanelor prin deversarea reziduurilor chimice i radioactive, cu urmri grave pentru vieuitoare, inclusiv pentru om; Transformarea radical a peisajelor geografice prin lucrri de amenajare de mari proporii; Modificarea climei, apariia i acutizarea unor fenomene ca efectul de ser, ploile acide, deertificarea unor zone .a.

Poluarea premisa deteriorrii ecosistemului

Poluare fizic: radioactiv, termic i sonor. Poluare chimic: derivai gazoi ai carbonului i hidrocarburi lichide; materii plastice; pesticide i ali compui organici de sintez; derivai ai sulfului; derivai ai; metale grele; fluoruri; particule solide aerosoli; materii organice fermentescibile. Poluare estetic Poluare biologic: contaminarea microbiologic a mediilor inhalate i ingerate (bacterii i virui), modificri ale biocenozelor prin invazii de specii de animale i vegetale.

Interdependenta economic, politic, social si natural

Clubul de la Roma 1960 - la initiativa economistului si omului de afaceri italian dr. Aurelio Peccei Conferinta Natiunilor Unite asupra Mediului de la Stockholm 1972 - s-a elaborat Programul Natiunilor Unite pentru Mediu (P.N.U.E.) Conferinta Mondiala Mediul si dezvoltarea de la Rio de Janeiro - 1992

Noiuni, termeni, definiii de baz

Mediul ambiant ansamblul factorilor naturali (fizici, chimici, biologici) i sociali (creai prin activiti umane) care interacioneaz continuu i care influeneaz echilibrul ecologic. Mediul nconjurtor determin att condiiile de via pentru om, ct i pentru dezvoltarea economico social a societii.

Caracteristicile mediului ambiant ca bun public

Chiar dac este consumat de un individ, el rmne disponibil i pentru alii; Nimeni nu poate exclude pe altcineva de la consumarea unui bun public pur (fa de cazul unui bun privat unde productorul i exclude pe toi care nu pltesc preul cerut); Consumatorul nu se poate exclude pe el nsui de la utilizarea bunului public pur. Cel care consum bunul public pur trebuie s o fac de o aa manier nct ceilali s poat dispune la rndul lor de acest bun. n plus, consumatorul trebuie s ia msuri de protecie a mediului astfel, nct la rndul lui s poat beneficia n continuare de bunul public pur. Experiena de pn acum a demonstrat c, pentru a proteja mediul, cel mai economic este s previi poluarea, s adopi o poziie preventiv nc din faza de proiectare. Investitorul are obligaia s cerceteze n ce msur proiectul propus este compatibil cu cerinele proteciei mediului natural i a cadrului uman de via. Cnd msurile tehnice de reducere a impactelor nu sunt suficiente, respectiv impactul nu poate fi suprimat sau redus, investitorul trebuie s adopte msuri compensatoare, asumndu-i i costul integral al realizrii acestora.

Romnia a adoptat o legislaie n domeniu n concordan cu reglementrile UE

Al VI-lea Program de Aciune pentru Mediu mbuntirea implementrii legislaiei de mediu existente;

Integrarea preocuprilor de mediu n ansamblul celorlalte politici; Implicarea mecanismelor de pia pentru atragerea interesului pentru mediu a agenilor economici i a consumatorilor; Implicarea direct a cetenilor n problematica de mediu; Planificarea teritoriului i luarea de decizii manageriale la nivel local, regional i naional care s in cont de impactul tuturor tipurilor de activiti asupra mediului, precum i promovarea aciunilor corective i de protecie potrivite.

In loc de concluzii

Vizitati adresa: http://www.scribd.com/doc/2033029/Economi a-si-protectia-mediului

Relatia mediu-economie.
Resursele de apa, hrana, energetice s.a. si rolul lor in dezvoltarea durabila Curs 3 5
DEZVOLTAREA DURABIL - o dezvoltare care rspunde nevoilor prezentului fr a compromite capacitatea generaiilor viitoare de a rspunde propriilor nevoi

Contientizarea de ctre oameni a problemelor privind degradarea continu i progresiv a mediului i implicaiile asupra sntii a nceput s se manifeste coroborat la nivel internaional la nceputul anilor 70. Prima reuniune cu participare internaional s-a desfurat n cadrul Conferinei ONU asupra Mediului n 1972 la Stockholm, unde s-a pus accentul cu precdere asupra mediului natural i a sntii oamenilor, asupra armoniei om - natur ntr-o viziune ecologic. n 1983 s-a creat de ctre ONU Comisia Mondial pentru Mediu i Dezvoltare, care a avut sarcina de a ntocmi un raport de analiz a situaiei ambientale mondiale i formularea unui program global de schimbare, un raport cunoscut sub numele de Raportul Brundtland. Concluzia formulat n Raport este c se impune un alt tip de dezvoltare capabil s asigure pe termen lung creterea economic, mbuntirea condiiilor de mediu i conservarea resurselor naturale.

Agenda 21 - face referire la urmtoarele domenii:

comerul mondial, creterea populaiei mondiale, sntate, cooperare i coordonare internaional, aezri umane durabile, cu recomandri n ceea ce privete mediul urban, utilizarea de materiale de construcii locale i care respect mediul i sntatea uman, randamentul energetic al construciilor, strategii de transport viznd utilizarea de energii regenerabile, creterea eficienei transportului public i reducerea transportului individual

planuri de urbanism prin care s se limiteze deplasrile pe distane mari, dezvoltarea de proiecte de restructurare urban n cooperare public-privat, asigurarea unui mediu de calitate n zonele rurale, ncurajarea dezvoltrii oraelor mici, mpiedicarea expansiunii urbane pe terenurile agricole n zonele vulnerabile din punct de vedere ecologic.

La nivel european problema dezvoltrii durabile a fost introdus n Tratatul de la Maastricht, semnat n februarie 1992, prin care Comunitatea European i propune ca obiectiv principal promovarea unei dezvoltri durabile care respect mediul (art.2), promovarea de politici ambientale n scopul protejrii mediului (art. 3), integrarea exigenelor ambientale n definirea i punerea n oper a politicilor sectoriale. n scopul de a furniza Comunitii i rilor membre informaii sigure i comparative - necesare n monitorizarea politicilor ambientale - a fost creat Agenia Europeana de Mediu (E.E.A.) cu sediul la Copenhaga.

Indicatori ai dezvoltrii durabile

Indicatorii dezvoltrii durabile urmresc s evalueze procesul de trecere la o dezvoltare durabil. Ei sunt folosii n luarea deciziilor i elaborarea politicilor de la toate nivelurile, precum i pentru a analiza procesul n sine. n afar de indicatorii economici utilizai n mod frecvent, referitori la nivelul de trai, sunt necesari i indicatori sociali, de mediu i instituionali, n vederea obinerii unei imaginii clare de ansamblu a dezvoltrii societii. n acest sens, Comisia pentru Dezvoltarea Durabil (CSD), n aprilie 1995, a elaborat o list de 134 Indicatori i tabele metodologice. Dup o perioad de testri i analize diverse, lista final a fost redus la 58 de indicatori.

A. Indicatori economici

Aprecierea dezvoltrii durabile se face cu ajutorul indicatorilor macroeconomici cunoscui, de ex. PIB, procentul investiiilor din PIB .a. Comerul i investiiile reprezint factori importani n creterea economic i dezvoltarea durabil; se adaug gradul de nnoire a tehnologiilor, procentul din investiii direcionat spre protejarea mediului sau reducerea polurii etc.

B. Indicatori sociali

Echitatea social reprezint una dintre principalele valori care accentueaz dezvoltarea durabil, avnd n centru oamenii i calitatea vieii lor. Sntatea i dezvoltarea durabil sunt strns legate. Sursele sigure de ap i salubritatea, hrana adecvat i o surs sigur de hran, condiii de via ntr-un mediu nepoluat, controlul bolilor i accesul la serviciile de sntate, toate acestea contribuie la o populaie sntoas. Dezvoltarea nu poate fi obinut sau susinut avnd o mare pare din populaie bolnav sau avnd un acces inadecvat la facilitile de sntate. Educaia, ca proces ce se desfoar toat viaa, este acceptat la scar larg drept condiie fundamental pentru atingerea dezvoltrii durabile. Locuinele adecvate reprezint o component fundamental a dezvoltrii durabile. Disponibilitatea unor locuine adecvate contribuie la constituirea unor aezri mai sigure, mai echitabile i mai sntoase. Condiiile de via, mai ales n zonele urbane, sunt influenate de concentraiile excesive ale populaiei, planificarea inadecvat a terenului, resurse financiare insuficiente i omaj. Populaia - urbanizarea a devenit tendina dominant n ceea ce privete distribuia populaiei. Creterea rapid a populaiei i migraia pot duce la condiii de via instabile i creterea presiunii asupra mediului, mai ales n zonele sensibile ecologic. Cutarea unor condiii mai bune de via n mediul urban face necesar elaborarea unor programe eficiente de dezvoltare a aezrilor limitrofe marilor orae.

C. Indicatorii mediului ambiant

calitatea componentelor mediului i la impactul pe care l au activitile umane asupra lor (atmosfer, mrile, oceanele i zonele de coast, teritoriul, resursele de ap, flora i fauna).

 Atmosfera
- calitatea aerului - confortul climateric - capacitate de dispersie - ncrctura cu substante contaminate - mirosuri nedorite - indicii bunstrii climaterice - indicii climaterici favorabili turismului - temperaturi maxime, minime, medii, gradiente termice - perioada liber de ngheuri - precipitaii (totale, medii, maxime n 24h, minime - indicii umiditii - numrul zilelor cu ploaie - viteza vntului (medie i maxim ) - direcia (cea mai frecvent ) - raportul dintre zilele calme i zilele cu vnt - radiaia direct vizibilitate medie - radiaia difuz - nebulozitate medie - radiaia global insolaia

- regimul termic

- regimul pluviometric

- regimul vnturilor - regimul radiaiilor

 Pmntul
- relieful i caracterul topografic - resursele minerale - solul - contaminare solului i subsolului - gradul de nclinare (sau panta) - suprafaa supus modificrilor de relief - disponibilul de resurse minerale de interes economic - capacitatea agrochimic - randamentul potenial - suprafaa afectat i apreciatca vulnerabil - indicii de calitate a apei (de constituie)

 Apa
- disponibilul de apa - regimul hidric anual - calitatea fizico- chimic - bilanul hidric - temperatura - volumul i structura apei derivat - variaia debitului de ap n timpul anului - cantitatea de oxigen dizolvat n ap - cantitatea de substante contaminante dizolvate n ap - indicii de calitate - modific rile cantitative ale bilanului hidric - variaia n timpul anului n raport cu temperatura normal

Consumul global de ap pe sectoare de activitate (1900-2000)

Apa nepoluat este vital pentru supravieuirea uman i pentru integritatea ecosistemelor naturale.

Asigurarea unui standard ridicat de viat din punct de vedere al apelor pentru toi cetenii

Asigurarea alimentrii continue cu ap a folosinelor i in special al populaiei; Imbuntirea calitii resurselor de ap; Reabilitarea ecologic a raurilor; Reducerea riscului producerii unor inundaii:

Armonizarea legislaiei in domeniul apelor cu prevederile directivelor europene: 16 Directive europene + Directiva Cadru prin reactualizarea Legii apelor 107/1996.

realizarea unor lacuri de acumulare, poldere i lucrri de indiguire, regularizarea cursurilor de ap corelat cu conservarea zonelor umede; amenajarea torenilor, impduriri i perdele de protecie; realizarea unor lucrri de CES i de desecare; creterea responsabilitii civice privind ecologizarea cursurilor de ap.

Amenajarea raurilor presupune realizarea unor reele ecologice care asigur: - aprarea de inundaii a localitilor i terenurilor agricole prin indiguiri pe sectoare scurte de rau; - conservarea biodiversitii biologice prin pstrarea unor zone umede.

In regimul natural al apelor subterane au intervenit o serie de modificri cantitative i calitative, ca urmare a executrii unor lucrri hidroameliorative i hidrotehnice, inclusiv captri, precum i datorit polurii, cu deosebire in cazul apelor freatice. Funcie de factorii care produc poluarea apelor subterane s-au constatat urmtoarele categorii de poluare: cu produse rezultate din procesele industriale, cu produse chimice utilizate in agricultur, cu produse menajere i produse rezultate din zootehnie.

Dup poluarea cu produse petroliere i compui fenolici ai acviferului freatic, urmeaz, in ordinea gravitii, poluarea cu produse utilizate pentru fertilizare i combaterea duntorilor in agricultur (compui azotici: NH4, NO2 i NO3, fosfai, pesticide etc.). Resursele acvifere freatice, in special, prezint un risc ridicat la poluare, atat pe termen lung cat i pe termen scurt. Ele nu mai pot constitui surse de alimentare cu ap pentru populaie, agricultur etc. fr a se gsi i aplica noi tehnologii de tratare a apei, precum i respectarea normelor impuse de Directiva Cadru a EU (art. 3 - Directiva 2000/60/EC, 23 octombrie 2000).

 Fenomene i procese naturale

- evoluia albiilor - realimentarea acviferului - inundaii - eroziunea - lungimea albiilor supuse unor degradri semnificative pe anumite sectoare - indicii de realimentare - frecventa inundaiilor - volumul deversrii - suprafa apreciat ca fiind afectat - rata de pierdere a solului pe anotimpuri i pe ani - suprafaa expus eroziunii - suprafa posibil a fi afectatde eroziune - suspensii de sol n ap - rata depunerii de sedimente pe anotimpuri i pe ani - particule solide aflate n suspensie n ap - profunzimea medie a stratului de sedimente - gradul de ntrerupere, blocare sau deviere a sistemului natural de drenaj - creterea medie a grosimii sedimentelor n zonele de acumulare a acestora - frecventa evenimentelor externe - evoluia pantei - umiditatea solului - intensitatea proceselor de dislocare - suprafa afectat - cantitatea de sruri solubile - intensitatea transportului - cantitatea de nutrieni

- depunerea de sedimente

- procese privind stabilitatea fizicochimic a terenurilor

- salinizarea - transportul de materiale solide - eutrofizarea

 Vegetaia
- uniti teritoriale cu vegetaie natural omogen - puni - plante acvatice - specii vegetale - suprafa afectat apreciat din punct de vedere al valorii de conservare a unitii teritoriale - suprafaa ocupat , pe caliti - populaii afectate, n raport cu valoarea de conservare - numrul de indivizi afectai - numrul de indivizi aflai n pericol

 Fauna

- habitatul speciilor slbtice (terestre i acvatice) - puncte de trecere i rutele psrilor migratoare - specii i populaii faunistice

- suprafa afectat , apreciat din punct de vedere al rolului n conservarea habitatului - gradul de afectare - numrul indivizilor afectai - numrul indivizilor aflai n pericol

 Fenomene i procese cu privire la fauna

- lanturile alimentare - densitatea speciilor, apreciat n funcie de calitatea acestora - biomasa total - producia primar - producia secundar - rata de fixare a azotului atmosferic - rata de mineralizare - impactul asupra poluanilor - bariere n calea deplasrilor - diversitate, biomasa, productivitate, stabilitate, reversibilitate, curba evolutiei numerice a populaiei (abundent, dominare), indicatori biologici

- ciclurile de producie - migraia speciilor - parametrii ecologici

 Peisaje intrinseci

- uniti teritoriale peisagistice - locuri sau monumente istorice

- suprafaa ocupat i calitatea peisajului - numrul locuitorilor i monumentelor istorice, apreciate n funcie de valoare sau calitate

 Accesibilitate

- potenialul de vizitare - incidena vizual

- profunzimea i amplitudinea cmpului vizual - calitatea imaginilor oferite - numrul i amplitudinea observatorilor, n funcie de distana de vizualizare

Utilizrile zonei Rurale

Activit i recreative n aer liber - vntoare - pescuit - scaldat - suprafaa sau perimetrul apreciat n funcie de efective din diferite specii apte pentru a fi vnate - numrul indivizilor afectai - ca i la vntoare - suprafaa pretabil organizrii scldatului, apreciat din punct de vedere calitativ - numrul indivizilor afectai - suprafaa destinat acestor activiti apreciata n funcie de calitate - suprafaa utilizat pentru agricultur (calitatea acesteia i distana faa de zonele poluate - randamente efective i/sau poteniale - suprafaa destinat organizrii creterii animalelor i calitatea acesteia - numrul de uniti vit -mare - suprafaa destinatsilviculturii i calitatea acesteia - randamentul sau productivitatea efectiv i/sau potenial - suprafaa de teren scoas din circuit - productivitatea sau randamentul - suprafaa reprezentat de aceste zone apreciata n raport cu limitele care nu pericliteaza funcionarea spaiutui protejat - ca i n cazul zonelor pentru protecia naturii

- organizarea de picnicuri, excursii etc. Activitai productive - agricultura

- zootehnie

- silvicultura

- minerit Conservarea naturii - zone pentru protecia naturii (rezervaii, parcuri, refugii pentru vnat etc.) - ecosisteme speciale

INDICATORII SURSEI (EMISIEI)

1. emisiile de CO2, SO2 , NOx ; 2. emisiile de gaz cu efect de ser; 3. schimbarea categoriei de folosint a terenurilor; 4. utilizarea ngrsmintelor chimice; 5. folosirea resurselor de ap; 6. utilizarea resurselor forestiere; 7. comerul cu lemn; 8. pescuitul; 9. deeurile din activitatea de producie; 10. deeuri oreneti; 11. accidente industriale; 12. creterea activitii economice; 13. structura produciei i a consumului de energie; 14. producia industrial; 15. transportul; 16. consumul populaiei; 17. evoluia demografic.

Aceti indicatori au fost adoptai de O.E.C.D. (Organizatia pentru Cooperare Economica si Dezvoltare)

D. Indicatorii instituionali

Cadrul instituional adecvat dezvoltrii durabile trebuie format prin instrumente legale i politici adecvate, care s integreze factori social, economici i ecologici. Implementarea politicilor sntoase de dezvoltare durabil i a tratatelor internaionale trebuie s mbunteasc condiiile socio-economice i ecologice, precum i s ajute la reducerea surselor poteniale de conflict dintre ri. Capacitatea instituional poate fi msurat prin dotrile unei ri dotri umane, tiinifice, tehnologice, organizaionale, instituionale, precum i resurse. Aceasta mbuntete planificarea participativ, implementarea i monitorizarea, necesare dezvoltrii durabile.

Ecosistemul artificial - componente

biocenoz n care plantele de cultur i animalele domestice sunt predominante, nsoite fiind de o flor i o faun naturale; totalitatea oamenilor din sistem; cldirile, cile de acces i, n general, toate elementele alogene produse de om sau aduse din alte pri, inclusiv lucrarea i amenajarea solului; reziduuri i deeuri aflate biogeochimice naturale. n afara ciclurilor

Caracteristic intensivizarea energetic, determinat de: necesitatea crerii unui excedent de biomas (recolta), activiti specifice omului, efectuate direct, dar mai ales exosomatic, prin intermediul uneltelor, mainilor etc. Energia solar nu mai este suficient n mod direct omul nu o poate valorifica mai eficient dect oricare alt organism, fiind necesar utilizarea altor surse de energie. creterea numrului transformrilor energetice i, implicit, a acumulrii de entropie, n condiiile n care transferul de energie nu se coreleaz cu cel al substanei, ceea ce, n timp, duce la dezechilibru, manifestat prin epuizarea resurselor i acumularea deeurilor. Decizia omului nu este rezultatul prelucrrii informaiilor venite de la componentele sistemului ntr-un mecanism de autoreglare, ci este dictat de nevoile imediate, indiferent de interesele celorlalte componente vii sau nevii ale ecosistemului sau chiar de arbitrar. Fluxul informaiei, fiind polarizat de interesele umane, antreneaz n procese liniare substana i energia, care deregleaz echilibrul sistemului, dependent de transferul efectuat din alte sisteme. Practic se declaneaz mecanisme cu finaliti opuse celor din natur, ecosistemele artificiale ndreptndu-se nu spre o stare de climax, ci spre instabilitate crescnd, dezordine. Aciunile omului ajut doar la meninerea unui echilibru aparent, cu preul unui consum din ce n ce mai mare de energie, care, printr-un efect de cerc vicios, antreneaz i sporirea entropizrii.

MEDIUL SI STRUCTURILE ECONOMICE

Curs 6 - 7

Dintr-un participant activ la ralizarea lanurilor trofice din ecosistemele naturale, fiina uman devine constructoare de ecosisteme (agroecosisteme) i unicul beneficiar al acestora, eliminnd carnivorele din noile uniti de lucru ale biosferei V.Soran i M.Borcea, 1985)

Contributie la PIB

Structurile economice reprezentnd proporiile dintre diferitele activiti ale unei economii, prin coninutul lor i la actualul nivel de dezvoltare tehnic i tehnologic - au un impact negativ asupra mediului.

60% 50% 40% 30% 20% 10% 0%

agricultura, silvicultura, vanatoare, pescuit industrie, inclusiv constructii servicii

(Datele au fost calculate pe baza valorii adugate brute VAB, la preul pieei)

Populaia ocupat total, mii 9313,3

Agricultur i silvicultur, % 30,5

Industrie, % 24,6

Construcii, % 6,0

Comer, turism, % 12,8

Sectiune A

B C

Diviziune Agricultur, vntoare, silvicultur Pescuitul si piscicultura Industria extractiv

Denumire Agricultur, vntoare si servicii anexe Silvicultur, exploatare forestier si servicii anexe Pescuitul, piscicultura si serviciile anexe Extractia si prepararea crbunelui Extractia hidrocarburilor si servicii anexe Extractia si prepararea minereurilor radioactive Extractia si prepararea minereurilor metalifere Alte activitti extractive

Industria prelucrtoare

Industria alimentar si a buturilor Fabricarea produselor din tutun Fabricarea produselor textile Fabricarea articolelor de mbrcminte; aranjarea si vopsirea blnurilor Tbcirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj si marochinrie, a harnasamentelor si ncltmintei Fabricarea lemnului si a produselor din lemn si plut, cu exceptia mobilei; fabricarea articolelor din mpletitur de pai si alte materiale vegetale Fabricarea celulozei, hrtiei si a produselor din hrtie Edituri, poligrafie si reproducerea pe suporti a nregistrrilor Industria de prelucrare a titeiului, cocsificarea crbunelui si tratarea combustibililor nucleari Fabricarea substantelor si a produselor chimice Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice Fabricarea altor produse din minerale nemetalice Industria metalurgic Industria constructiilor metalice si a produselor din metal (exclusiv masini, utilaje si instalatii Industria de masini si echipamente Industria de mijloace ale tehnicii de calcul si de birou Industria de masini si aparate electrice Industria de echipamente pentru radio, televiziune si comunicatii Industria de aparatur si instrumente medicale, de precizie, optice si fotografice, ceasornicrie Industria mijloacelor de transport rutier Industria altor mijloace de transport n.c.a.1
351 Constructii si reparatii de nave 3511 Constructii si reparatii de nave 3512 Constructii si reparatii de ambarcatiuni sportive si de agrement 352 Constructia si repararea materialului rulant 3520 Constructia si repararea materialului rulant 353 Constructii si reparatii de aeronave si nave 3530 Constructii si reparatii de aeronave si nave 354 Productia de motociclete, biciclete si vehicule pentru invalizi 3541 Productia de motociclete 3542 Productia de biciclete 3543 Productia de vehicule pentru invalizi 355 Productia altor mijloace de transport n.c.a. 3550 Productia altor mijloace de transport, n.c.a.

Productia de mobilier si alte activitti industriale n.c.a.2 Recuperarea deseurilor si resturilor de materiale reciclabile
1 2

non classificato altrove

Idem 1

F G

Energie electric si termic, gaze si ap Constructii Comertul cu ridicata si cu amnuntul, repararea autovehiculelor, motocicletelor si a bunurilor personale si de uz gospodresc Hoteluri si restaurante Transport, depozitare si comunicatii

H I

Productia si furnizarea de energie electric si termic, gaze si ap cald Captarea, tratarea si distributia apei Constructii Comert cu ridicata si cu amnuntul, ntretinerea si repararea autovehiculelor si a motocicletelor; comert cu amnuntul al carburantilor pentru autovehicule Comert cu ridicata si servicii de intermediere n comertul cu ridicata (cu exceptia comertului cu autovehicule si motociclete) Comert cu amnuntul (cu exceptia comertului cu autovehicule si motociclete); repararea bunurilor personale si gospodresti Hoteluri si restaurante Transporturi terestre; transporturi prin conducte Transporturi pe ap Transporturi aeriene Activitti anexe si auxiliare de transport, activitti ale agentiilor de turism Post si telecomunicatii

Intermedieri financiare

M N O

Tranzactii imobiliare, nchirieri si activitti de servicii prestate n principal ntreprinderilor Administratie public si aprare; asigurri sociale din sistemul public nvtmnt Sntate si asistent social Alte activitti de servicii colective, sociale si personale Activitti ale personalului angajat n gospodrii particulare

Intermedieri financiare (cu exceptia activittilor de asigurri si ale caselor de pensii) Activitti de asigurri si ale caselor de pensii (cu exceptia celor din sistemul public de asigurri sociale) Activitti auxiliare intermedierilor financiare Tranzactii imobiliare nchirierea masinilor si echipamentelor, fr operator si a bunurilor personale si gospodresti Informatic si activitti conexe Cercetare-dezvoltare Alte activitti de servicii prestate n principal ntreprinderilor Administratie public si aprare; asigurri sociale din sistemul public

nvtmnt Sntate si asistent social Eliminarea deseurilor si a apelor uzate; asanare, salubritate si activitti similare Activitti asociative diverse Activitti recreative, culturale si sportive Alte activitti de servicii personale Activitti ale personalului angajat n gospodrii personale Activitti desfsurate n gospodrii private, de producere a bunurilor destinate consumului propriu Activitti ale gospodriilor private, de servicii pentru scopuri proprii Activitti ale organizatiilor si organismelor extrateritoriale

Activitti ale organizatiilor si organismelor extrateritoriale

Dinamica structurilor economice este legat, n pricipal, de evoluia a doi factori direci:

rata scoaterii din funciune a capitalului = ponderea mijloacelor tehnice scoase din funciune ca urmare a uzurii fizice i morale, precum i a acelora trecute n conservare (din diverse motive), exprimate valoric, n capitalul total.

coeficientul de nnoire (prin nlocuire i acumulare) a capitalului se poate exprima ca raport ntre volumul investiiilor i cel al capitalului existent.

Coeficientul de nnoire poate fi mai mare sau mai mic dect rata scoaterii din funciune.

Formularea modelului de analiz a structurilor economice din perspectiv ecologic

Exprimarea corelaiei dintre fondul i stocul de capital tehnic activ i produsul intern brut, respectiv volumul emisiilor poluante conduce la dou funcii de forma: Q= F(k) cresctoare convex i Ep=Z(k) cresctoare concav. In care: K = fondul i stocul de capital tehnic activ; Q = produsul intern brut; Ep = volumul emisiilor poluante. Evoluia volumului substanelor emise n timpul derulrii activitilor, dup o funcie cresctoare concav (ceea ce nseamn c orice cretere a capitalului este nsoit de o cretere a emisiilor poluante) nu trebuie confundat cu aceea a substanelor poluante care este de tip cresctor chiar i atunci cnd nivelul capitalului nu se modific, deoarece procesul de poluare este un proces cumulativ.

Contaminarea mediului se realizeaz att prin procesul de producie, ct i prin cel de consum productiv i neproductiv (de exemplu, masele plastice ocazioneaz un proces de poluare att n timpul producerii lor ca urmare a tehnologiei aplicate ct i n urma consumului, multe dintre ele neputnd fi reintroduse n circuitul economic), volumul emisiilor poluante se calculeaz pe baza relaiei: Ep=qc (Q S ) + qf Q, (1) n care: qc = coeficientul de contaminare datorat consumului (kg deeuri/1000 PIB); qf = coeficientul de contaminare datorat produciei de bunuri i servicii (kg deeuri/1000 PIB); S = volumul economiilor pentru investiii.

Apreciind calitatea mediului prin nivelul de contaminare, D exprimat prin concentraia deeurilor pe unitatea de volum (m3 de ap, aer etc) sau de suprafa (ha, km2), determinarea variaiei medii anuale D se face utiliznd relaia: D = dD/dt = Ep/V hIr - , dt = 1, (2), n care: V = volumul sau suprafaa afectat; h = eficiena investiiilor pentru depoluare (kg deeuri/ leu investit) = capacitatea de diluie aferent sitemului natural; Ir = volumul investiiilor pentru depoluare (sau sporire a capacitii de diluie aferent mediului).

Pentru aprecierea echilibrului staionar al economiei, ntr-un context ecologic, alturi de ecuaia (2) se impune s o formulm i pe aceea legat de variaia anual a capitalului tehnic k , pe baza comparrii volumului investiiilor i al scoaterii din funciune, adic: k = dk/dt = sF(k) gk, dt= 1,(3) n care: s = rata medie de economisire; g = rata scoaterii din funciune.

Echilibrul staionar ecologico-economic presupune ca att variaia concentraiei medii anuale a deeurilor D , ct i a capitalului k, s fie nul. Dac D = 0 Ep/V hIr = 0 (4) In cazul n care S = 0 , nseamn c, n lipsa unor mprumuturi, nu se vor putea face investiii pentru protejarea mediului (r = 0). fr instalaii de protejare a mediului exist un nivel al lui Q pentru care emisiile poluante sunt absorbite de mediu.

Tipuri de restructurare economic n corelaie cu calitatea mediului

1. restructurarea prin investiii cu acelai nivel tehnologic, care are ca efecte: - creterea fondului i stocului de capital tehnic activ; creterea volumului emisiilor poluante i reducerea calitii mediului;

2. restructurarea prin scoaterea din funciune a unei pri din capital, caz n care efectele constau n: - scderea fondului i stocului de capital (cu perspectiva scderii produciei) scderea volumului emisiilor poluante i refacerea calitii mediului;

3. restructurarea prin schimbri calitative, care are ca efecte: - fondul i stocul de capital tehnic activ nu se modific semnificativ; - crete calitatea mediului deoarece scade nivelul emisiilor i se modific structura lor n sensul reducerii cantitii substanelor periculoase.

Relaia dintre structurile economice i calitatea mediului trebuie analizat n ambele sensuri.
Presupunnd c vor fi promovate msuri pentru meninerea sau refacerea calitii mediului

se va nregistra, la nivelul unui an, o cretere a volumului investiiilor pentru depoluare i o scdere corespunztoare a acelora pentru producerea de bunuri i servicii de alt natur dect cele legate de mediu.

Evaluarea relaiei dintre structurile economice i echilibrul ecologic

Criterii

consumul de resurse, care se reflect n presiunea exercitat asupra fondului i stocului de capital natural

volumul emisiilor poluante, care se reflect n calitatea mediului

eficiena activitii economice, care se reflect n capacitatea de finanare a costurilor ecologice

Dimensiunea ecologic a economiei romneti

In prezent, din punct de vedere al nivelului i gradului de afectare a echilibrului ecologic, economia Romniei nu este agresiv n raport cu cerinele mediului, efectele contradiciilor aprute putnd fi limitate printrun program coerent de restructurare, bazat pe o abordare global.

In cazul agriculturii, principalele structuri care au efect dezechilibrant asupra mediului sunt:
-

extinderea suprafeei agricole, n principal prin desecri; scderea rapid a bioproductivitii terenurilor a condus la utilizarea ngrmintelor chimice, astfel nct aria habitatelor distruse ncepe s se extind; dezvoltarea excesiv a produciei n sistem extensiv; supradimensionarea efectivelor de animale n raport cu disponibilul de furaje (necorelare a realizrii programelor de dezvoltare a produciei vegetale cu cele ale produciei animaliere); concentrarea excesiv a efectivelor de animale n uniti de mari dimensiuni (de pn la 100.000 capete n cazul porcinelor).

Factori favorizani pentru echilibrul ecologic

aezarea geografic i covorul vegetal; concentrarea industriilor poluante n zone restrnse; calitatea terenurilor agricole, care, printr-o utilizare raional, pot asigura o cretere a produciei agricole fr recurgerea la substane chimice: ngrminte, erbicide, pesticide; rezerve importante de extindere a serviciilor, ceea ce poate facilta proiectarea unei creteri economice fr un spor deosebit de capital poluant; trecerea la economia de pia, sporind astfel rolul pieei (meninut ns sub un anumit control) n alocarea optim a resurselor.

Controlul polurii i managementul riscului

Poluanti: medicamente de uz uman si veterinar, ngrasaminte, biostimulatori, antidaunatori, combustibili, lubrifianti, fire si fibre sintetice, elastomeri, coloranti, lacuri, vopsele, agenti de spalare, materiale de constructie, sticla, hartie, carton, celuloza, produse ale industriei metalurgice si ale celei alimentare etc. Prevenirea i Controlul Integrat al Polurii (IPPC); Plafoanele naionale de emisie pentru anumii poluani atmosferici; Instalaiile Mari de Ardere (IMA); Controlul activitilor care prezint pericole de accidente majore n care sunt implicate substane periculoase (SEVESO II); Compui Organici Volatili (COV); Eticheta Ecologic; Schema comunitar de eco-management i audit (EMAS).

Bibliografie

Negrei C., Economia si politica mediului, cap. 4, biblioteca digitala ASE * * * Statistici INSSE

Mediul si mecanismul economic

Curs 8

1. Degradarea mediului o opiune economic ?

Criterii pentru elaborarea i adoptarea unei decizii

radical

de tip convenional

eliminarea total a daunelor aduse mediului

stabilirea unui nivel optim de contaminare a mediului

Logica economic

punct de echilibru ntre costurile i beneficiile contaminrii

nivel admisibil, din punct de vedere economic, al polurii

Observatii: nu este posibil s se conceap, n general, activiti economice fr efecte negative asupra mediului, ceea ce implic opiunea pentru un anumit nivel al contaminrii.

2. Nivelul optim al degradrii mediului

In interdependena om / mediu instituirea unui sistem decizional n evaluarea costurilor i beneficiilor. Echilibrul optim corespunde punctului n care utilitile marginale ale consumatorilor sunt egale cu costurile marginale ale productorilor optimizare a bunstrii, cci ultima unitate de cost suplimentar corespunde, ca nivel, ultimei uniti de satisfacie recunoscut de consumator. nivelul ridicat al incertitudinii.
Observatii: Cumprtorii ignor, n mare msur, utilitatea cererii lor fa de optimul ambiental, dat fiind incertitudinea efectelor emisiei de produse contaminate. Ofertanii opereaz ntr-un mediu al incertitudinii, necunoscnd costurile unei mai bune caliti a mediului, care trebuie considerate ca fiind costuri de oportunitate.

 n realitate, pentru a contribui la mbuntirea procesului decizional n materie de mediu, teoria economic ar trebui s introduc n analiza incertitudinii att lipsa de informaie, ct i riscurile ecologice pe termen scurt i lung. Abordarea economic a problemei contaminrii are ca premise capacitatea de reciclare i asimilare de care dispune mediul, precum i faptul c numai atunci cnd aceast capacitate este depit, procesul contaminrii ncepe s aib sens economic. poluarea este un ru justificat de imposibilitatea eliminrii ei (cci, n acest caz, costul de oportunitate ar fi deosebit de ridicat) profilndu-se, prin urmare, ideea unui nivel optim al polurii prin compararea costurilor i beneficiilor.

 Nivelul optim al cheltuielilor de control al contaminrii corespunde acelui nivel al contaminrii (respectiv calitii mediului) pentru care costul de control este minim. Acestui punct i corespunde un cost de control, necesar pentru a mbunti calitatea mediului i pentru a reduce prejudiciile asupra acestuia. Aceste relaii sunt dificil de precizat ntruct depind de muli factori: climatologici, de dispersie a poluanilor etc. Dar, n form simplificat, se poate presupune c procesul de concentrare a poluanilor depinde doar de fluxul de deeuri pe unitatea de timp, ceea ce ar permite definirea unei uniti i, n continuare, a unei funcii tehnice de transformare.

 Funcia tehnic de transformare relaioneaz ritmul de descrcare a reziduurilor cu procesul de concentrare a acestora sau cu evoluia calitii mediului. Se contureaz, astfel, un model ce tinde spre a fi complet, prin care sunt definite relaiile dintre niste parametri: - costurile de control a contaminrii, a prejudiciilor provocate de contaminare, - gradul de contaminare (sau concentrare a reziduurilor poluante) i - ritmul de descrcare a reziduurilor n mediu.

Modelul de control al contaminrii mediului

innd cont de nivelul optim de calitate a mediului Qm, este posibil determinarea unui nivel sau ritm optim de descrcare a reziduurilor Rm, variabil ce este mai uor de folosit de ctre cei implicai n administrarea mediului.

 Aproximare teoretic necesar abordrii economice a nivelului optim al cheltuielilor de control a contaminrii, dar i un ghid n formularea politicilor de mediu i n utilizarea instrumentelor economice n acest domeniu. Modelul se complic cnd se constat existena concomitent a unui numr mare de substane poluante, dar rmne un instrument teoretic util n proiectarea i derularea activitii de ecogestiune. Pentru aplicarea modelului trebuie s se dispuna de trei elemente fundamentale: - determinarea relaiei dintre descrcarea poluanilor i costul de control sau de tratare a lor; - dezvoltarea unui submodel referitor la capacitatea de asimilare i/sau de dispersie a mediului, cu scopul estimrii relaiei dintre deeuri i calitatea mediului; - relaia dintre procesul de contaminare i nivelul prejudiciilor cauzate de aceasta. Nota: Primele dou elemente fac posibil determinarea costurilor de control n funcie de calitatea mediului.

 O politic de mediu coerent trebuie orientat spre reducerea la zero a gap-ului (decalajului) ecologic, pentru a defini un autentic optim economic i social. n acelasi timp, standardele privind calitatea mediului promovate printr-o politic de mediu este necesar a se fundamenta pe criterii de securitate ecologic i pe cele ale optimului economic. Pentru completarea analizei introducerea unei noi variabile, ce exprima efectul dinamic al schimbrilor tehnologice. O schimbare tehnologic menit s protejeze mediul, poate s se concretizeze ntr-o diminuare a cantitii de reziduuri aferent unei uniti de output.

3. Limitele mecanismului pieei n prezena externalitilor de mediu (atitudine de minimalizare a efectelor economice negative generate de poluare asupra resurselor mediului ambiant)

A se vedea ex. din Economia si politica mediului, cap. 5, ed. ASE, autor Negrei C.

Macromodele economice evaluarea factorilor de mediu (cantitativa si calitativa)

Curs 9

Raportul mondial al dezvoltrii Umane (1996), elaborat sub egida Programului Naiunilor Unite pentru dezvoltare (PNUD)
a) Productivitatea: populaia trebuie sa-si sporeasc productivitatea si sa participe deplin la procesul de generare a veniturilor, creterea economica reprezentnd un subsistem al modelelor de dezvoltare umana; b) Echitatea: populaia trebuie sa aib acces echitabil la opiuni; c) Durabilitatea: accesul la opiuni trebuie asigurat nu numai pentru generaiile prezente, ci si pentru generaiile viitoare. Toate formele de capital - fizic, uman si mediu - trebuie rentregite; d) mputernicirea: omul trebuie sa participe deplin la deciziile si la procesele care-i modifica viata. Pentru realizarea condiiilor de compatibilitate a celor patru cerine, strategia dezvoltrii durabile include, ca un element esenial, simultaneitatea progresului in toate cele patru dimensiuni.

Modele

cantitative

calitative

marxiste

liberale

dezvoltarea ecocentrist

dezvoltarea autocentrist

dezvoltarea durabil (sustenabil)

Caracteristici comparative
Caracteristici ale modelelor cantitative - alocarea resurselor se face prin pre sau prin planificarea centralizat; strategia evoluiei spre starea de optimalitate se bazeaz pe analiza cost-beneficiu; criteriul de performan adoptat este maximalizarea profitului (de obicei, pe termen scurt i mediu); Caracteristici ale modelelor calitative - n alocarea resurselor este implicat piaa (prin pre), dar i puterea public; strategia evoluiei spre starea de optimalitate se bazeaz pe maximizarea fluxului energetic; criteriul de adoptat este entropiei; performan minimizarea

- statueaz (real sau formal) suveranitatea consumatorului.

- aceste modele statueaz rolul educaiei consumatorului.

Obiectivul general al dezvoltrii durabile

a gsi un optim de interaciune si compatibilitate a patru sisteme economic, uman, ambiental si tehnologic - intr-un proces dinamic si flexibil de funcionare. Nivelul optim corespunde acelei dezvoltri de lunga durata care poate fi susinuta de ctre cele patru sisteme. Pentru ca sistemul sa fie operaional, este necesar ca aceasta susinere sau viabilitate sa fie aplicata in toate subsistemele ce formeaz cele patru dimensiuni ale dezvoltrii durabile plecnd de la energie, agricultura, industrie pana la investiii, aezrii umane si biodiversitate.

Cerinele minime pentru realizarea dezvoltrii durabile

redimensionare creterii economice, avnd in vedere accentuarea laturilor calitative ale produciei; eliminarea srciei in condiiile satisfacerii nevoilor eseniale loc de munca, hrana, energie, apa, locuina si sntate; asigurarea creterii populaiei la un nivel acceptabil (reducerea creterii demografice necontrolate); conservarea si sporirea resurselor naturale, ntreinerea ecosistemelor, supravegherea impactului dezvoltri economice asupra mediului; reorientare tehnologica si punerea sub control a riscurilor acesteia; descentralizarea formelor de guvernare, creterea gradului de participare la luarea deciziilor privind mediul si economia.

Recunoaterea dependentei dezvoltrii economice de resursele naturale si starea lor fizica si formularea conceptului de dezvoltare
Concepia geocentrica face parte din protecia Terrei, a factorilor naturali, un scop in sine, pamantul urmnd a fi aparat fara rezerve; - omul este doar unul din elementele ce se cer conservate ca natura sa ramana neatinsa in puritatea ei. - cretere economica zero. Concepia biocentrica aseaza in centrul preocuprilor ecologice organismele vii, ndeosebi formele de viata nonumane. Se pretinde ca omul sa nu intervin in viata speciilor dect in scopul protejrii lor. Concepia antropocentrica totul trebuie subsumat trebuinelor crescnde si tot mai diverse ale oamenilor (omul are dreptul sa fac orice, constituie o mare eroare).

Observatii: Reinnd elementele comune, raionale si utile ale acestor trei concepii privind protecia mediului natural concepia reconcilierii omului cu natura si cu sine nsui. Acest concept presupune respect fata de legile naturii in activitatea economica, conduce la prevenirea deteriorrii condiiilor de mediu, care este pe deplin posibil, in condiiile compatibilitii dintre dezvoltarea produciei si mediul nconjurtor. Aceasta conceptie strategie se refera, in aceiai msura, la toate tarile lumii, dezvoltate sau nedezvoltate, oblignd la o reconstituire a strategiilor elaborate pana in prezent. Ea constituie un instrument de prospectare si explorare a opiunilor de dezvoltare, oblignd la o mai ampla si eficienta cooperare internaionala.

Probleme
luarea sau nu n calcul a dimensiunii ecologice a dezvoltrii durabile; raportul dintre raionalizare (n activitatea de producie, consum etc.) i dezvoltarea durabil.

Diverse abordri ale dezvoltrii sustenabile

Axa vertical cei doi poli extremi ai durabilitii: economic i ecologic. Caracterul ecologic se poate manifesta: foarte slab (exclusiv economica), slab (economica modificat), puternic (ecologico-economica) i foarte puternic (exclusiv ecologica). Zona median a axei verticale raport echitabil, n care pot eua cele dou poziii extreme. Axa durabilitii reprezint cmpul de aplicare a raionalizrii, iar axa raionalizrii exprim natura substanial sau procedural a acesteia.

Bibliografie
Negrei C., Economia si politica mediului, cap.6, Ed. ASE, Bucuresti.

Protectia juridica a factorilor de mediu

(atmosfera, apele, biodiversitatea, solurile, protectia radioactiva)

Curs 10 - 12

Dreptul mediului
Ansamblul complex al normelor juridice care reglementeaz relaiile ce se stabilesc ntre oameni, privind atitudinea lor fa de mediu, ca element vital i suport al vieii, n procesul folosirii n scopuri economice, sociale i culturale a componentelor sale naturale i artificiale precum i relaiile legate de protecia, conservarea i dezvoltarea lor durabil. Reprezinta o ramura de drept noua dar viguroasa si cu mari perspective de dezvoltare, datorate dimensiunii preocuparilor la nivel mondial si national din ultimele decenii, constiintei sociale crescute in materie de mediu si aplicarii unor concepte, principii si reguli juridice specifice.

Obiect / principii

Dreptul mediului nu poate avea o atitudine neutra, normele sale prevazand o conduita obligatorie asemuita cu o obligatie de rezultat. Dreptul mediului si-a conturat propriile principii, propriile institutii (ex.: studiul de impact, evaluarea impactului, bilantul de mediu, programul pentru conformare, nerecunoasterea drepturilor castigate, legitimarea procesuala activa a persoanei si a asociatiilor de protectie a mediului, dreptul fundamental la mediu etc.) si unele amenajari speciale ale unor institutii clasice (raspunderea civila pentru prejudiciul ecologic).

Despre principiile dreptului mediului

Rol n interpretarea normelor tehnice care, uneori, ridic dificulti pentru practicienii dreptului. Dezvoltarea principiilor dreptului mediului n acte normative (interne i internaionale): - sunt prea generale i - au un coninut prea complex dificulti n aplicarea lor practic. In multe situaii ele sunt numai enunate n cuprinsul actelor normative fr a li se determina coninutul (ex. Legea romn de protecie a mediului nr. 137/1995. In dreptul internaional al mediului, statele fac doar trimitere la acestea fr ca s adopte reguli concrete de protecie. Coninutul principiilor dreptului mediului este determinat n mod diferit n doctrin de diveri autori trecndu-se obstacole n calea aplicrii lor.

Clasificarea principiilor
a) Principii interne i principii internaionale unele principii au deopotriv caracter intern i internaional. b) Principii de baz i principii decizionale (rol esenial n decizia de mediu) intre acestea exista strnse legturi (ex.: principiul poluatorul pltete este i principiu de baz, influennd domeniul rspunderii juridice civile pentru mediu i decizional). c) Principii tradiionale (clasice n materie; ex.: poluatorul pltete) i principii noi (dup anul 1980 i consolidate n Declaraia de la Rio; ex.: principiul precauiei, principiul dezvoltrii durabile i principiul participrii publicului). d) Principii afirmate n mod expres n Legea proteciei mediului. e) Principii de maxim generalitate n dreptul mediului i principii speciale (se aplic numai ntr-un anumit domeniu; ex. principiul proximitii specific regimului juridic deeurilor).

Mediului nconjurtor constituie un obiectiv de interes public major

Legea proteciei mediului nr. 9/1973 Legea nr. 137/1995 Constituia Romniei a stabilit unele reguli fundamentale sub forma unor obligaii ale statului: - art. 33 alin. 2 Statul este obligat s ia msuri pentru asigurarea igienei i a sntii publice, - art. 41 alin. 6 dreptul de proprietate oblig la respectarea sarcinilor privind protecia mediului i asigurarea bunei vecinti, - art. 134 alin. 2 lit. d Statul s asigure exploatarea resurselor naturale n concordan cu interesul naional, - art. 134 alin. 2 lit. e Statul s asigure refacerea i ocrotirea mediului nconjurtor, precum i meninerea echilibrului ecologic.

Obligaii i rspunderi
s elaboreze programe proprii de protecie a mediului i s integreze obiectivele i cerinele de mediu n pregtirea, elaborarea planurilor de protecie i intervenie n caz de poluri i accidente ecologice i n adoptarea de programe de profil; s asigure integrarea politicilor de mediu n politicile specifice; s asigure pregtirea i transmiterea ctre autoritile competente pentru protecia mediului a informaiilor i documentaiei necesare obinerii avizului de mediu pentru planurile i programele pentru care este necesar evaluarea de mediu; s creeze sistemul de informare propriu i s stabileasc condiiile i termenii care s permit accesul liber la informaii i participarea publicului la deciziile referitoare la mediu etc.
Raspund: ministere, organe centrale i locale ale administraiei publice, societile comerciale, persoane juridice i persoanele fizice prin a cror activitate se pot aduce daune mediului ambiant. Coordonarea i ndrumarea: Ministerul Mediului si Padurilor

Legea nr. 137/1995

protecia mediului = obiectiv de interes public major; la baza reglementrii sale a pus principiile i elementele strategice care duc la dezvoltarea durabil a societii; in spiritul legii cea mai adecvat formulare ar fi aceea de principiu de baz;

enumer principiile de baz: - principiul precauiei n luarea deciziilor (art. 3 lit. a), - principiul prevenirii riscurilor ecologice i a producerii daunelor (art. 3 lit. b), - principiul conservrii biodiversitii i a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural (art. 3 lit. c), - principiul poluatorul pltete, - art. 5 din aceeasi lege, statul recunoaste tuturor persoanelor dreptul la un mediu sanatos, - art. 6 protectia mediului constituie obligatia si responsabilitatea autoritatilor administratiei publice centrale si locale, precum si a tuturor persoanelor fizice si juridice.

ORDONAN DE URGEN nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protecia mediului Principii i elemente strategice principiul integrrii politicii de mediu n celelalte politici sectoriale; principiul precauiei n luarea deciziei; principiul aciunii preventive; principiul reinerii poluanilor la surs; principiul "poluatorul pltete"; principiul conservrii biodiversitii i a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural; utilizarea durabil a resurselor naturale; informarea i participarea publicului la luarea deciziilor, precum i accesul la justiie n probleme de mediu; dezvoltarea colaborrii internaionale pentru protecia mediului.

Modaliti de implementare a principiilor i a obiectivelor strategice

prevenirea i controlul integrat al polurii prin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru activitile cu impact semnificativ asupra mediului; adoptarea programelor de dezvoltare, cu respectarea cerinelor politicii de mediu; corelarea planificrii de amenajare a teritoriului i urbanism cu cea de mediu; efectuarea evalurii de mediu naintea aprobrii planurilor i programelor care pot avea efect semnificativ asupra mediului; evaluarea impactului asupra mediului n faza iniial a proiectelor cu impact semnificativ asupra mediului; introducerea i utilizarea prghiilor i instrumentelor economice stimulative sau coercitive; rezolvarea, pe niveluri de competen, a problemelor de mediu, n funcie de amploarea acestora; promovarea de acte normative armonizate cu reglementrile europene i internaionale n domeniu; stabilirea i urmrirea realizrii programelor pentru conformare; crearea sistemului naional de monitorizare integrat a calitii mediului;

recunoaterea produselor cu impact redus asupra mediului, prin acordarea etichetei ecologice; meninerea i ameliorarea calitii mediului; reabilitarea zonelor afectate de poluare; ncurajarea implementrii sistemelor de management i audit de mediu; promovarea cercetrii fundamentale i aplicative n domeniul proteciei mediului; educarea i contientizarea publicului, precum i participarea acestuia n procesul de elaborare i aplicare a deciziilor privind mediul; dezvoltarea reelei naionale de arii protejate pentru meninerea strii favorabile de conservare a habitatelor naturale, a speciilor de flor i faun slbatic ca parte integrant a reelei ecologice europene-Natura 2000; aplicarea sistemelor de asigurare a trasabilitii i etichetrii organismelor modificate genetic; nlturarea cu prioritate a poluanilor care pericliteaz nemijlocit i grav sntatea oamenilor.

Protectia atmosferei
Calitatea aerului emisiile n aer provenite de la sursele staionare i sursele mobile (traficul rutier), cu preponderen n marile orae, precum i de transportul poluanilor la lung distan. Dupa criteriile de clasificare impuse de Uniunea European, pe teritoriul Romniei, n cadrul Sistemului naional de evaluare i gestionare integrat a calitii aerului, au fost stabilite: - 11 aglomerri pentru evaluarea i gestionarea calitii aerului (Bucureti, Craiova, Piteti, Ploieti, Constana, Brila - Galai, Iai, Baia Mare, Cluj Napoca, Timioara i Braov) i - 8 zone pentru gestionarea calitii aerului
Conform prevederilor OM nr. 745/2002.

Strategia naional privind protecia atmosferei

Aprobat prin HG nr. 586/2004 Scop asigurarea cadrului organizatoric, instituional i legal de cooperare a autoritilor i instituiilor publice cu competente n domeniul proteciei atmosferei i al evalurii i gestionrii calitii aerului pe teritoriul Romniei. Obiectiv general protejarea sntii oamenilor i a mediului nconjurtor. Principalele obiective: meninerea calitii aerului nconjurtor n zonele i aglomerrile n care aceasta se ncadreaz n limitele prevzute de normele n vigoare pentru indicatorii de calitate; mbuntirea calitii aerului nconjurtor acolo unde aceasta nu se ncadreaz n limitele prevazute de normele n vigoare; adoptarea msurilor necesare n scopul limitrii pn la eliminare a efectelor negative asupra mediului (inclusiv n context transfrontier); ndeplinirea obligaiilor asumate prin acordurile i tratatele internaionale la care Romnia este parte i participarea la cooperarea internaional n domeniu.

 Strategia implic - derularea de aciuni la diferite niveluri de competen i decizie a autoritilor cu responsabiliti n domeniul proteciei atmosferei; - sunt implicate autoriti publice centrale pentru: protecia mediului, industrie, sntate, transport, administraie public; autoritile regionale i teritoriale pentru protecia mediului precum i primriile i consiliile locale.

Planul naional de aciune n domeniul proteciei atmosferei

Aprobat prin HG nr. 738/2004. Stabileste msuri care trebuie ntreprinse n vederea atingerii obiectivelor-cheie ale Strategiei naionale pentru protecia atmosferei. Obligaii i din partea titularilor activitilor care dein surse de emisie a poluanilor atmosferice.

Sistemul naional de evaluare i gestionare integrat a calitii aerului (SNEGICA)

Aprobat prin HG nr. 586/2004. Scop asigurarea cadrului organizatoric, instituional i legal de cooperare a autoritilor i instituiilor publice cu competene n domeniul proteciei atmosferei i al evalurii i gestionrii calitii aerului pe teritoriul Romniei: - Sistemul naional de monitorizare a calitii aerului (SNMCA) i - Sistemul naional de inventariere a emisiilor de poluani atmosferici (SNIEPA). Informaiile furnizate SNMCA i SNIEPA sunt integrate de Centrul de Evaluare a Calitii Aerului (CECA) n conformitate cu cerinele naionale i internaionale n domeniul evalurii i gestionrii calitii aerului.

Directive europene din domeniul calitii aerului

Directiva Consiliului nr. 96/62/CE privind evaluarea i gestionarea calitii aerului nconjurator (Directiva-cadru); Directiva Consiliului nr. 1999/30/EC privind valorile limit pentru dioxidul de sulf, dioxidul de azot i oxizii de azot, pulberile n suspensie i plumbul din aerul nconjurtor (Directiva fiic 1); Directiva 2000/69/EC privind valorile limit pentru benzen i monoxidul de carbon din aerul nconjurtor (Directiva fiic 2); Directiva 2002/3/EC privind ozonul din aerul nconjurtor (Directiva fiic 3); Directiva 2004/107/EC privind arseniul, cadmiul, mercurul, nichelul i hidrocarburile aromatice policiclice n aerul nconjurtor (Directiva fiic 4);

Terminologie specifica
Marj de toleran - procent din valoarea limit cu care aceasta poate fi depit, in condiiile precizate de legislaia in vigoare (OUG 243/2000 privind protecia atmosferei modificat i aprobat prin Legea nr. 655/2001) Nivel - concentraia unui poluant in aerul inconjurtor sau depunerea acestuia pe suprafee intr-o perioad dat (OUG 243/2000 privind protecia atmosferei modificat i aprobat prin Legea nr. 655/2001) Poluant - orice substan introdus direct sau indirect de ctre om in aerul inconjurtor, care poate avea efecte duntoare asupra sntii umane sau mediului (OUG 243/2000 privind protecia atmosferei modificat i aprobatprin Legea nr. 655/2001) Prag de alert - nivelul peste care exist un risc pentru sntatea oamenilor in urma unei expuneri de scurt durat i fa de care trebuie s se ia msuri imediate, conform legislaiei in vigoare (OUG 243/2000 privind protecia atmosferei modificat i aprobat prin Legea nr. 655/2001) Valoare limit - nivel fixat pe baza cunotinelor tiinifice, in scopul evitrii, prevenirii sau reducerii efectelor duntoare asupra sntii omului sau mediului, care se atinge intr-o perioad dat i care nu trebuie depit dup ce a fost atins (OUG 243/2000 privind protecia atmosferei modificat i aprobat prin Legea nr. 655/2001) Valori limit de emisie - concentraia sau masa substanelor poluante in emisiile provenite de la surse pe parcursul unei perioade precizate i a crei depire nu este permis (OUG 243/2000 privind protecia atmosferei modificat i aprobat prin Legea nr. 655/2001) Estimare obiectiv - inseamn estimare pe baza unor metode bine definite, cu un nivel de incertitudine cunoscut; (OM 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limit, a valorilor de prag i a criteriilor i metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot i oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 i PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon i ozonului in aerul inconjurtor)

Msurtori indicative - inseamn msurtori efectuate cu ajutorul unor metode alternative ce completeaz informaiile obinute din msurtorile in puncte fixe;(OM 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limit, a valorilor de prag i a criteriilor i metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot i oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 i PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon i ozonului in aerul inconjurtor) Modelarea calitii aerului - inseamn utilizarea de reprezentri matematice ale proceselor fizice i chimice din atmosfer in vederea estimrii cantitative a dispersiei i impactului poluanilor atmosferici;(OM 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limit, a valorilor de prag i a criteriilor i metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot i oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 i PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon i ozonului in aerul inconjurtor) Prag de informare - inseamn un nivel dincolo de care exist un risc pentru sntatea uman in urma expunerii de scurt durat a unor segmente sensibile ale populaiei i la atingerea cruia este necesar comunicarea de informaii actualizate; (OM 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limit, a valorilor de prag i a criteriilor i metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot i oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 i PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon i ozonului in aerul inconjurtor) Prag inferior de evaluare - inseamn nivelul prevzut in Anexa I seciunea E, pan la care evaluarea se poate baza exclusiv pe modelare i alte metode de estimare; (OM 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limit, a valorilor de prag i a criteriilor i metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot i oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 i PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon i ozonului in aerul inconjurtor) Tehnici de modelare inseamn diferite abordri matematice de reprezentare a proceselor fizice i chimice din atmosfer i procedeele de aplicare a acestor formulri, impreun cu datele de intrare necesare, in efectuarea modelrii calitii aerului; (OM 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limit, a valorilor de prag i a criteriilor i metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot i oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 i PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon i ozonului in aerul inconjurtor) Valoare int - inseamn nivelul concentraiei de ozon in aerul inconjurtor, fixat cu scopul evitrii pe termen lung a efectelor duntoare asupra sntii umane i/sau a mediului in general, ce trebuie atins, pe cat posibil, intr-o anumit perioad de timp.(OM 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limit, a valorilor de prag i a criteriilor i metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot i oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 i PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon i ozonului in aerul inconjurtor)

Directiva Cadru privind Apa 2000/60/CE

atingerea "strii ecologice i chimice bune" a apelor pn n anul 2015

Adoptat de Parlamentul European i Consiliul Uniunii Europene la 23 octombrie 2000. Sub coordonarea Comisiei Internaionale pentru Protecia Fluviului Dunrea (ICPDR), ara noastr coopereaz cu celelalte state dunrene pentru realizarea, pn n anul 2009, a Planului de management bazinal al fluviului Dunrea viziune unitar privind activitile de gospodrire durabil a apelor din ntregul bazin dunrean. A fost transpus n legislaia naional prin Legea nr. 310/2004 pentru modificarea i completarea Legii apelor nr. 107/1996.
Raportul privind Sistemul Naional de Monitorizare al Apelor din Romnia sintez a programelor de monitorizare pentru cele 11 bazine/spaii hidrografice pe care se elaboreaz Planurile de Management n Romnia.

Acorduri / convenii internaionale, bilaterale i interministeriale n domeniul apelor internaionale / mediul marin / resurse piscicole Convenia privind protecia Mrii Negre mpotriva polurii, semnat la Bucureti n data de 21 aprilie 1992 - Legea nr. 98 / 16.09.1992 Convenia privind cooperarea pentru protecia i utilizarea durabil a fluviului Dunrea (Convenia pentru protecia fluviului Dunrea), semnat la Sofia n data de 29 iunie 1994 - Legea nr. 14 / 24.02.1995 Convenia privind protecia i utilizarea cursurilor de ap transfrontier i a lacurilor internaionale, semnat la Helsinki n 1992 - Legea nr. 30 / 26.04.1995 Convenia ntre Guvernul Romniei, Guvernul R.Cehia, Guvernul R.R.S. Iugoslavia, Guvernul URSS i Guvernul R. Ungare privind protecia apelor rului Tisa i a afluenilor ei mpotriva polurii, semnat la Szeged n data de 28 mai 1986 - HCM nr. 136 / 12.07.1986 Etc.

Conservarea biodiversitii i a ecosistemelor

Principiul conservrii biodiversitii i a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural apare formulat n diverse norme ale dreptului mediului n conformitate cu cerina formulat la lit. c a art. 3 din Legea nr. 137/1995. Biodiversitatea exprim diversitatea dintre organismele vii provenite din ecosistemele acvatice i terestre, precum i dintre complexele ecologice din care acestea fac parte i cuprinde diversitatea din interiorul speciilor, dintre specii i ntre diversitatea din interiorul speciilor, dintre specii i ntre ecosisteme. Ecosistemul este un complex dinamic de comuniti de plante, animale i microorganisme i mediul lor lipsit de via care interacioneaz ntr-o unitate funcional. Biodiversitatea i ecosistemele sunt specifice unui anumit cadru biogeografic natural care trebuie conservat prin toate mijloacele tiinifice i tehnice existente la dispoziie, inclusiv prin mijloacele juridice prevzute de normele dreptului mediului.

TEMA: Dati exemple de arii naturale protejate!

TEMA de comentat
[ 04.01.2011 ] - Proiect de Lege pentru ratificarea Protocolului privind conservarea biodiversitii i a cadrului natural al Mrii Negre la Convenia privind protecia Mrii Negre mpotriva polurii Propunerile, sugestiile sau opiniile celor interesai se primesc n perioada 05.01.2011 18.01.2011 pe adresa de e-mail otilia.mihail@mmediu.ro sau la fax nr. 021.316.02.82.

Legislaie > acte normative > sol. subsol

HG nr. 1408 privind modalitile de investigare i evaluare a polurii solului i subsolului publicat in MO nr. 802 / 23.XI.2007 - Partea I HG nr. 1403 privind refacerea zonelor n care solul, subsolul i ecosistemele terestre au fost afectate publicat n MO nr. 804 / 26.XI.2007 - Partea I

Protectia juridica a padurilor In martie 2008, Parlamentul Romaniei a adoptat prin Legea 46/2008 un nou Cod Silvic (denumit in continuare Codul Silvic). Intruchipeaza dorinta Guvernului de a preveni defrisarile necontrolate, de a face publicul constient de pericolul despaduririi si de a pune in aplicare o lege mai bine mestesugita si mai inteligibila.

Codul Silvic
Prevede ca padurile pot face atat obiectul proprietatii publice cat si private, dar oricare ar fi forma de proprietate, padurile sunt de interes national, cazand astfel in sfera protectiei statului si nu a autoritatilor locale. Permite proprietarilor de paduri, persoane private, sa le utilizeze, sa le vanda sau sa le instraineze, dar numai cu respectarea prevederilor Codului Silvic, care limiteaza exercitarea dreptului de proprietate si interzice in mod expres orice constructie pe fondul forestier. Padurile proprietate publica a statului sunt administrate de Regia Nationala a Padurilor ROMSILVA.

Termeni specifici de mediu

Accident ecologic - eveniment produs ca urmare a unor mari i neprevzute deversri/emisii de substane sau preparate periculoase/poluante, sub form de vapori sau de energie rezultate din desfurarea unor activiti antropice necontrolate/brute, prin care se deterioreaz sau se distrug ecosistemele naturale i antropice; Acte de reglementare - avize de mediu, aviz Natura 2000, acord de mediu, acord de import/export plante i/sau animale slbatice non-CITES, permis CITES, acord de import pentru organisme modificate genetic, autorizaie/autorizaie integrat de mediu, autorizaie privind activitile cu organisme modificate genetic; Acord de mediu - act tehnico-juridic prin care se stabilesc condiiile de realizare a proiectului, din punct de vedere al proteciei mediului; acordul de mediu reprezint decizia autoritii competente pentru protecia mediului, care d dreptul titularului de proiect s realizeze proiectul din punct de vedere al proteciei mediului; Arie special de conservare - arie de interes comunitar desemnat printr-un act statutar, administrativ i/sau contractual n scopul aplicrii msurilor de conservare necesare pentru meninerea sau restaurarea unei stri favorabile de conservare a habitatelor naturale i/sau a populaiilor speciilor pentru care a fost desemnat;

Audit de mediu - instrument managerial de evaluare sistematic, documentat, periodic i obiectiv a performanei organizaiei, a sistemului de management i a proceselor destinate proteciei mediului, cu scopul: - a) de a facilita controlul managementului practicilor cu posibil impact asupra mediului; b) de a evalua respectarea politicii de mediu, inclusiv realizarea obiectivelor i intelor de mediu ale organizaiei; Autorizaie de mediu - act tehnico-juridic emis de autoritile competente pentru protecia mediului, prin care sunt stabilite condiiile i/sau parametrii de funcionare a unei activiti existente sau a unei activiti noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului, necesar pentru punerea acesteia n funciune;

Deeu reciclabil - deeu care poate constitui materie prim ntr-un proces de producie pentru obinerea produsului iniial sau pentru alte scopuri; Deeuri periculoase - deeurile ncadrate generic, conform legislaiei specifice privind regimul deeurilor, n aceste tipuri sau categorii de deeuri i care au cel puin un constituent sau o proprietate care face ca acestea s fie periculoase; Deteriorarea mediului - alterarea caracteristicilor fizico-chimice i structurale ale componentelor naturale i antropice ale mediului, reducerea diversitii sau productivitii biologice a ecosistemelor naturale i antropizate, afectarea mediului natural cu efecte asupra calitii vieii, cauzate, n principal, de poluarea apei, atmosferei i solului, supraexploatarea resurselor, gospodrirea i valorificarea lor deficitar, ca i prin amenajarea necorespunztoare a teritoriului; Dezvoltare durabil - dezvoltarea care corespunde necesitilor prezentului, fr a compromite posibilitatea generaiilor viitoare de a-i satisface propriile necesiti; Echilibru ecologic - ansamblul strilor i interrelaiilor dintre elementele componente ale unui sistem ecologic, care asigur meninerea structurii, funcionarea i dinamica ideal a acestuia; Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului i a autoritilor publice interesate de efectele implementrii planurilor i programelor, luarea n considerare a raportului de mediu i a rezultatelor acestor consultri n procesul decizional i asigurarea informrii asupra deciziei luate; Evaluarea impactului asupra mediului - proces menit s identifice, s descrie i s stabileasc, n funcie de fiecare caz i n conformitate cu legislaia n vigoare, efectele directe i indirecte, sinergice, cumulative, principale i secundare ale unui proiect asupra sntii oamenilor i a mediului; Evaluarea riscului - lucrare elaborat de persoane fizice sau juridice atestate conform legii, prin care se realizeaz analiza probabilitii i gravitii principalelor componente ale impactului asupra mediului i se stabilete necesitatea msurilor de prevenire, intervenie i/sau remediere;

 Monitorizarea mediului - supravegherea, prognozarea, avertizarea i intervenia n vederea evalurii sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative ale elementelor de mediu, n scopul cunoaterii strii de calitate i a semnificaiei ecologice a acestora, a evoluiei i implicaiilor sociale ale schimbrilor produse, urmate de msurile care se impun; Raport de mediu - parte a documentaiei planurilor sau programelor, care identific, descrie i evalueaz efectele posibile semnificative asupra mediului, ale aplicrii acestora i alternativele sale raionale, lund n considerare obiectivele i aria geografic aferent, conform legislaiei n vigoare; Sistem de management de mediu - component a sistemului de management general, care include structura organizatoric, activitile de planificare, responsabilitile, practicile, procedurile, procesele i resursele pentru elaborarea, aplicarea, realizarea, analizarea i meninerea politicii de mediu;

Avize de mediu emise de autoritatea competent pentru protecia mediului

Avizul de mediu pentru planuri i programe - act tehnico-juridic emis de autoritatea competent pentru protecia mediului, care confirm integrarea aspectelor privind protecia mediului n planul sau programul supus adoptrii; Avizul pentru stabilirea obligaiilor de mediu - act tehnico-juridic emis de autoritatea competent pentru protecia mediului la: schimbarea titularului unei activiti cu impact asupra mediului, vnzarea pachetului majoritar de aciuni, vnzarea de active, fuziune, divizare, concesionare, dizolvare urmat de lichidare, lichidare, ncetarea activitii, faliment, avnd ca scop stabilirea obligaiilor de mediu, ca prevederi ale unui program pentru conformare, n vederea asumrii acestora de ctre prile implicate n situaiile menionate anterior; Avizul de mediu pentru produse de protecie a plantelor respectiv pentru autorizarea ngrmintelor chimice - act tehnico-juridic emis de autoritatea public central pentru protecia mediului, necesar n procedura de omologare a produselor de protecie a plantelor i respectiv de autorizare a ngrmintelor chimice; Aviz Natura 2000 - act tehnico-juridic emis de autoritatea competent pentru protecia mediului, care confirm integrarea aspectelor privind protecia habitatelor naturale i a speciilor de flor i faun slbatic n planul sau programul supus adoptrii;

Concluzii
Raporturile juridice concrete, ce pot lua nastere in baza normelor de protectie a mediului, pot imbraca haina unor: - raporturi de drept civil (daca este vorba de repararea prejudiciilor produse prin infrangerea dispozitiilor legale privind protectia mediului); - raporturi de drept penal (daca sunt savarsite fapte incriminate ca infractiuni de Codul penal sau de legile speciale ce au ca obiect protectia mediului); - raporturi de drept administrativ (daca au ca obiect raporturile dintre organele administratiei publice in domeniul protectiei mediului, intre ele, precum si intre acestea si celelalte persoane fizice sau persoane juridice).

Bibliografie
http://www.mmediu.ro/protectia_mediului/calitate _aer.htm www.calitateaer.ro http://www.mmediu.ro/legislatie/legislatie.htm (aici accesati pentru TEMA) http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normati ve/substante_periculoase/pesticide/Ro/OUG1 95-2005.doc (ORDONAN DE URGEN nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protecia mediului)

Politicile economice aplicate in spatiul geografic al Uniunii Europene Componentele politicii de mediu

Curs 13 - 14

Uniunea European componente (piloni)

Comunitile Europene, Politica externa si de securitate comun, Justiia i Afacerile interne. Uniunea European are astzi 25 de state membre.

Prezentarea sintetica a politicii de mediu pe componente

Componenta 1. Legislativa Competenta Parlament Guvern Ministere Institute de specialitate nfiintarea unei autoritati centrale de mediu cu Parlament structuri administrative si n teritoriu nfiintarea unei inspectii de mediu la nivel central si Guvern local Organizarea de directii sau servicii de mediu la Guvern fiecare minister Organizarea de institute de specialitate Minister Organizarea Retelei Nationale de Monitoring Ministerul Mediului nfiintarea si organizarea zonelor si ariilor protejate Guvern nfiintarea de scoli de specialitate (operatori de Minister mediu) si sectii sau facultati de specialitate Introducerea n programa scolara si universitara, la Minister toate specialitatile, a unor discipline referitoare la ecologie si protectia mediului Organizarea de muzee, expozitii, gradini botanice, Administratia parcuri zoologice, comunicari cu tematica orientata pe locala protectia mediului Organizarea de sesiuni stiintifice, simpozioane, Institute de conferinte, congrese cu tematica specifica de protectia specialitate mediului Derularea unui program de informare, sensibilizare, si Presa antrenare a populatiei la actiuni de protectia mediului Radioul prin mass-media Televiziunea Actiunea Legi cadru si legi specifice Hotarri de guvern si ordonante Ordine, decizii, normative Instructiuni si standarde

2. Administrativ institutionala

3. Educativ informativa

Componenta 4. Economicotehnologica

5. Sociala

6. Cooperarea internationala

Asociatii neguvernamentale Initiative locale de genul: luna padurii, saptamna Administratia curateniei, ziua mondiala fara tutun, ziua mondiala a locala mediului etc Antrenarea populatiei la analiza unor proiecte cu Minister impact important asupra mediului Semnare si ratificare de tratate, conventii, ntelegeri si Parlament protocoale, organizarea si participarea la activitati Guvern comune si comisii mixte de monitoring-cercetare Participare la congrese, sesiuni, simpozioane Experti specialisti internationale pentru a avea acces la informatia de ultima ora

Actiunea Promovarea unor mecanisme pentru asigurarea de fonduri pentru mediu Elaborarea si introducerea de tehnologii curate cele mai bune ale momentului Forme de ncurajare pentru dezvoltarea unor activitati de tip industrial de protectia mediului Promovarea actiunilor de reconstructie ecologica a zonelor deteriorate Promovarea de domenii intersectoriale, cum ar fi: energia si mediul, transporturile si mediul Anchete sociale

Competenta Parlament Guvern Agenti economici Agenti economici Minister Ministere

Politica de mediu Concepte si instrumente

a. Politica reglementarilor globale - legi cadru, generale, ale mediului si componentelor sale; - standarde, norme, limite; - studii si analize de impact asupra mediului. - responsabilitati pentru produse periculoase; - responsabilitatea riscului; - dreptul la informare corecta si n timp real. - promovarea tehnologiei ecologice si a cercetarii; - utilizarea mecanismelor de piata; - promovarea constientizarii si educatiei. - educatie; - mass-media si relatii cu publicul; - sisteme informationale cu acces la public. - taxe si penalitati; - subsidii si impozite; - scutiri de impozite pentru investitii si activitati de protectia mediului; - drepturi negociabile de poluare.

b. Politica reglementarilor specifice

c. Politica prin convingere

d. Politica transferului de informatie

e. Politica de stimulare economicofinanciara

Criterii de apreciere a alegerii corecte a instrumentelor

siguranta atingerii scopului propus; corespunde specificului poluarii si situatiei asupra carora urmeaza sa se actioneze; permite o ntelegere si explicatie usoara; permite o implementare usoara n situatiile n care se actioneaza; permite evaluarea corecta si suficient de exacta a costurilor si decelarea responsabilitatilor; permite prognoza destul de exacta a rezultatelor; ajuta la finantarea politicii de protectia mediului; stimuleaza initiativa grupurilor tinta si asumarea de catre acestea a unor responsabilitati; obtine sprijinul societatii civile; coincide cu interesele individ uale pe termen scurt; este flexibil; stimuleaza dezvoltarea si integrarea unor tehnologii de proces curate.

Politica de mediu poate fi reprezentata n raport cu nivelul de atentie publica n patru faze
Ciclul unei politici de mediu Faza I : recunoasterea Faza II : formularea politicii Faza III : implementarea Faza IV : managementul politicii

 Ciclul politicii integrate de mediu

Considerente care au impus elaborarea unor strategii de protectia mediului

nlocuirea sistemului de actiuni ntmplatoare, ocazionale cu actiuni programatice si coerente de protectia mediului; eliminarea unor contradictii interne care indicau necesitatea luarii unor masuri de protejare a mediului sau reducerea eficienta a acestor masuri; elaborarea, implementarea si evaluarea politicii de mediu pe etape, astfel nct sa fie posibila reevaluarea acesteia; adaptarea planurilor de actiune si de implementare la scara de timp (pe termene scurte, medii si lungi); alegerea si formarea unui personal adecvat n functie de etapa si actiune; controlul aplicarii riguroase a masurilor stabilite conform acordurilor, autorizatiilor, normelor sau altor cerinte legale.

Strategia trebuie supusa unui proces periodic de reconsiderare de tipul: adaptare continua; recurgere la propuneri flexibile.

Elemente de baza: adaptare la ideile n schimbare sau la circumstantele vietii socioeconomice; adaptare pe baza evaluarii rezultatelor etapei anterioare.

Esential n elaborarea unei strategii eficiente de protectia mediului este factorul uman.

Argumente pentru abordarea integrata in stabilirea strategiei, a planurilor de actiune si a planurilor de implementare

evitarea transferului problemei poluarii: de exemplu de la aer la apa, de la un bazin la altul sau de la un nivel la altul de decizie; stabilirea prioritatilor pentru a selecta cele mai importante aspecte si a evita deciziile punctiforme sau elaborate instantaneu; obtinerea unei nalte eficiente prin combinarea masurilor pentru a avea cele mai bune rezultate cu cele mai mici cheltuieli si eforturi.

Metoda abordarii integrate a procesului concentrarea atentiei numai asupra celor mai importante puncte si obiective; stabilirea punctelor si obiectivelor trebuie nsotita de planuri de actiune si planuri de implementare; manifestarea abordarii integrate trebuie sa se reflecte att din punct de vedere geografic (integrare locala sau zonala) ct si din punct de vedere al atitudinilor societatii implicate (baza juridica, infrastructura administrativa, diverse domenii economice etc.).

Categorii de mare interes grupuri-tinta

reprezentanti ai poluantilor directi. Relatia administratiei cu acesti reprezentanti se face pe cale tehnica, urmarindu-se ncadrarea activitatilor respective n limitele tehnice ale unor norme si reglementari ce asigura protectia mediului. Exemple de poluatori directi pot fi gasite n sectoare ca: agricultura, transport, industrie, energetica, materiale de constructii etc. interpreti servesc ca producatori si distribuitori de informatii (informarea societatii fie ntr-o directie fie n alta): cercetatori si educatori, reprezentanti ai organizatiilor guvernamentale si neguvernamentale , mass media etc.
n etapele de elaborare si finalizare a strategiei de protectia mediului, trebuie apelat si la discutii sau dialog cu grupurile-tinta colectiv restrns de persoane cu puncte comune din punct de vedere al domeniului n care si desfasoara activitatea, din punct de vedere al preocuparilor sau al pozitiei pe care o pot avea fata de problematica de mediu.

Politici de mediu la nivelul UE

1. A preveni este mai eficient dect a vindeca (remedia). Acest principiu a devenit dominant n cadrul celui de-al patrulea Program de protectia mediului. 2. Impactul asupra mediului trebuie luat n considerare n cea dinti faza de conceptie a unui obiectiv sau a unei actiuni. 3. Exploatarea naturii care produce dezechilibre ecologice trebuie abandonata. 4. Adoptarea de masuri trebuie sa se faca pe baza unei bune cunoasteri stiintifice. 5. Principiul poluator-platitor se traduce prin suportarea costurilor de catre poluator pentru prevenirea poluarii si remedierea pagubelor produse. 6. Activitatile dintr-un stat membru nu trebuie sa produca daune mediului din alt stat.

7. Politica de protectie a mediului din statele membre trebuie sa ia n considerare si interesele tarilor n curs de dezvoltare. 8. CEE si statele membre trebuie sa promoveze o politica de protectie a mediului prin organizatii internationale. 9. Protectia mediului responsabilitatea tuturor, fiind necesare, n acest scop, actiuni educationale. 10. Masurile de protectie a mediului trebuie luate la nivel adecvat tinnd seama de tipul de poluare, actiunile necesare si zona geografica ce trebuie protejata principiu de subsidiaritate. 11. Programele nationale de protectia mediului trebuie sa se bazeze pe o conceptie unitara pe termen lung, iar politicile nationale trebuie sa se armonizeze n cadrul Comunitatii.

Accentul a trecut de la control la prevenirea poluarii si a largit conceptul de protectie si asupra modului de folosire a pamntului si de integrare a problemelor de mediu n celelalte politici ale CEE.

Comunitatea european este un exemplu de apropiere a sistemelor legislative, de uniformizare a acestora n contextul unei comuniti de interese.
Obiectivul liberalizrii circulaiei bunurilor presupune un echilibru delicat ntre imperativul maximizrii ctigurilor comerciale i cel al proteciei mediului, ambele formulate n mod expres n Actul Unic European. n acest caz se poate spune c armonizarea politicilor este un postulat de baz, limitat de principiul subsidiaritii conform cruia responsabilitatea politicilor promovate (n domeniul mediului sau n alte domenii) i luarea deciziilor trebuie s rmn n primul rnd de resortul autoritilor descentralizate care i le pot asuma cel mai bine. Doar atunci cnd sunt vizate interesele comunitare i se impune o decizie n acest domeniu, responsabilitatea este transferat Uniunii Europene. Astfel, obiectivele, tezele i normele de emisie in de competena naional atta timp ct nu apar probleme de obstrucionare a schimburilor sau de poluare transfrontier.

(Jean Barde, Economie et politique de lenvironement. pg. 332)

Bibliografie
C. NEGREI - Economia si politica mediului, cap. VII, Biblioteca digitala ASE Bucuresti