Geografia Moldovei Amplasarea: Europa de Est, partea de Sud-Vest a cmpiei Europene de Est Capitala: Chiinu Zona de or: a doua

Coordonatele georgrafice: 45 28' - 48 28' C (350 km) , 26 40' - 30 06' B (150 km) Puncte limite: cel mai sczut punct rul Nistru -2 m; cel mai nalt punct - colina Blneti +430 m; Punctul de nord - 48 28' latitudine nordic (Naslavcea, raionul Edine); punctul de sud - 45 28' latitudine nordic (Giurgiuleti, raionul Cahul); punctul de vest - 26 40' longtitudine de Est (Criva , raionul Edine); punctul de est - 30 06' longtitudine de est (Palanca, raionul Tighina). Suparafaa: total - 33843 km 2 uscat - 33371 km 2 ap - 472 km 2 Frontiere de uscat total - 1389 km cu Romnia - 450 km cu Ucraina - 939 km Populaia (la 1.01.2008): 3 572 700 per. (3 milioane 575 mii 700 oameni) (fr RMN i mun. Bender) Localiti: municipii 5 (Chiinu - capitala, Bli, Bender, Tiraspol, Comrat) orae - 60 sate 917 raioane - 32 Cele mai importante ruri: Nistru - 1352 km (657 km n zona Moldovei) Prut - 989 km (695 km n zona Moldovei) Rut - 287 km Coglnic- 243 km Bc - 155 km Botna - 152 km Ialpug - 142 km Ichel - 101 km Iazuri i bazine de ap: Iazuri naturale - 57 (Beleu, Bc, Dracele, Crasnoe, Fontan, etc.) Bazine de ap artificiale 53 (Dubsari, Ghidighici, Costeti, Cangaz, etc)

Heleteuri - mai mult de 1500 Linia de mal: 950 m (este ieire spre Dunre) Soluri: solurile Moldovei numr 745 de tipuri. Dintre acestea: cernoziom 75 soluri brun-cenuie 10%, de lunc inundabil 7% i 8% - altele. Utilizarea solurilor: Terenuri arabile 53% Culturi cereale 14% ima 13% pduri 9% altele - 11% Minerale utile: materiale de construcie naturale (piatr de var, cotele, piatr de zahr), materie prim pentru industria de cement, de sticl, de metalurgie, i chimic (marg, cret, trepel, lut, gips, prund). Sunt zcminte nu mari de gaz i petrol. Flora : circa 2300 vegetaie slbatic. de pdure 30% cmp 16% de luc 16% de step 9% de mlatin i ap 5% halofituri 2% cu aria larg de rspndire - 20% Fauna: mamifere - 68 de tipuri psri - 270 de tipuri nevertebrate mai mult de 10 mii de tipuri Raione naturale: Raionul de silvostep Moldova de Nord - 43,3% a teritoriului. Peisaj natural n limita spaiului nlat silvostep, cmpie-step. Soluri - sure de silvicultur i cernoziom. Raionul de pdure Moldova Central (Codru) - 14,5% a teritoriului. Cea mai nlat parte a Moldovei. Sunt pduri de stejari i carpen pe soluri sure de pdure i cernoziom, pduri de stejar i fag pe soluri silvice brun-cenuii. Raionul Moldovenesc de Sud ocup 42,2% a teritoriului i amplasat ntre Nistru i Prut la sud de Codru, este ocupat cu terenuri agricole; vegetaia de step s-a pstrat numai pe loturi mici.