Baze de date 1.

Metode de organizare a datelor in aplicatii O aplicatie este formata dintr un program, care prelucreaza un set de date,care sunt de obicei stocate pe un support de memorie externa (hard disc, floppy disc, CD-ROM etc.).Exista doua metode organizare a acestor date si anume: -in fisiere clasice -in baze de date 1.1 Organzita datelor in fisiere clasice Limbajele de programare universale ca: BASIC, PASCAL, C, COBOL, FORTRAN, etc, au pe langa instructiunile de transfer, de atribuire sau de control, instructiuni specifice pentru crearea si manipularea fisierelor de date. Un fiser de date este o colectie de date, care in general se refera la anumite entitati ce au de obicei aceiasi structura.El se prezinta ca o multime de inregistrari, care in general au aceiasi structura. 1.2 Organizarea datelor in baze de date Conceptul de baza de data a aparut in anul 1967 ca urmare a eforturilor pentru crearea unei structuri de date care sa elimine cele trei marineajunsuri introduce de programarea cu fisiere clasice: independenta, redudanta si integriatea datelor. In general este acceptata urmatoarea definitie pentru acest termen: O baza de date este o colectie de date operationale, stocate, folosita de sistemele de aplicatii ale unei anumite activitati. Din aceasta definitie trebuie remarcat in primul rand urmatorul aspect: organizarea datelor intr o baza de date se face in functie de activitatea pe care aceasta o modeleaza, reprezentanat de o structura de sine statatoare.Baza de date va fi folosita de una sau mai multe aplicatii, care vor gestiona activitatea respective. Un sistem care permite crearea si manipularea bazelor de date se numeste SGBD (Sistem de Gestiune a Bazelor de Date), sau DBMS (Data Base Management System). 2 Sisteme de administrare a bazelor de date.Modelul relational. Modelul relational a fost prezentat pentru prima data in anul 1970 de catre E.F.Codd si a fost perfectionat de catre C.J.Date

cercetatori ai companiei IBM.Concretizarea acestor studii a dus la aparitia SGBD- ului DBAZE 2. Modelul relational, este puternic , dar in acelasi timp felexibil, simplu si natural, permitand o proiectare relatic usoara a structurilor de date.Acest lucru se face totusi printr o crestere a redundantei datelor fata de celelalte doua modele. 2.1 Tabele Tabelele, printr o structura asemanatoare cu a fisierelor clasice, vor contine entitatile care se gasesc in baza de date.Fiecare table poate fi considerat ca o structura in plan , bidimensionala, care descrie prin entitatile pe care le contine o anumita multime de obiecte de acelasi fel. Entitatile continute intr un table vor avea aceiasi structura , care va reprezenta atributele (caracteristicile, campurile) obiectivelor continute in table. 2.2.Relatiile Relatiile , au rolul de a introduce a treia dimensiune in modelul relational, deci de a permite extragerea de informatii din mai multe tabele in acelasi timp (asemanator scarilor care fac legatura intre nivelele unei cladiri). Intre tabelele unei baze de date se pot stabili patru tipuri de relatii, si anume: Relatiile unu la unu (one to one) Intre entitatile celor doua tabele exista o corespondenta biunivoca (unu la unu).O asemenea relatie este folosita pentru a diviza tabelele cu mai multe campuri in tabelele mai inguste in scopul cresterii liziblitatii lor si a cresterii vitezei de prelucrare a acestor date. Pentru ca o relatie sa fie one to one , este necesar ca in ambele tabele, campul de legatura sa aiba caracter de unicitate pentru toate inregistrarile tabelei respective. -Relatiile unul la mai multi (one to many) O entitate din tabela parinte este legata de nici una , una, doua sau mai multe entitati din tabela copil.O asemenea relatie se realizeaza in general intre cheia principala a tabelei parinte si cheia externa a tabelei copil. Pentru ca relatia sa fie one to many , este necesar ca in tabela parinte campul de legatura sa aiba caracter de unicitate pentru toate inregistrarile acestuia, pe cand in tabela copil, campul de legatura poate sa ia in mai multe inregistrari aceiasi valoare.

Relatiile mai multi la unu (many to one) Aceste relatii sunt opusele relatiilor one to many.O asemenea relatie este reflexiva daca se poate crea prin inversarea rolurilor entitatilor participante la o relatie one to many. Relatii multi la multi (many to many) Relatiile many to many , se creaza atunci cand pentru campul de legatura , exista posibilitatea ca unei inregistrari din prima tabela sa ii corespunda mai multe inregistrari din a doua tabela si invers adica cand unei inregistrari din a doua tabela ii corespund mai multe inregistrari din prima tabela. 2.3 Schema Schema bazei de date reprezinta structura logica (descrierea datelor, nu aparitia explicita a acestora) a unei colectii de tabele si a relatiilor dintre acestea, care descriu complet o anumita activitate din lumea reala (modelarea).Schema contine descierea tabelelor, campurilor acestora(prin stabilirea tipului de date , dimensiunii si a domeniului) precum si a relatiilor dintre tabele.In terminologia curenta se mai foloseste cuvantul structura, in loc de schema.Un subset al unei baze de date necesar pentru o anumita aplicatie se numeste subschema. 2.4. Chei Un tabel, in mod natural trebuie sa contina cel putin o zona ( un camp sau o operatie relationala intre mai multe campuri de ex. reuniune) care sa permita o unicitate a entitatilor.Aceasta zona se numeste cheie primara (principala).Acest lucru se concretizeaza in doua aspecte, si anume : in unicitatea datelor din cheia primara si implicit in inexistenta intr un tabel a inregistrarilor duplicate. O cheie primara reprezinta un camp care nu contine pentru nici o inregistrare o valoare nula sau duplicate. 2.5 Normalizarea O baza de date relationala trebuie sa prezinte anumite caracteristici pentru a reprezenta o structura de date functionala, logica, permitand astfel prelucrarea acesteia. 2.6. Integritatea datelor Principalele tipuri de integritate a datelor unui model relational sunt: -integritatea existentiala, impune ca intodeauna intr o tabela sa nu existe doua inregistrari identice.Acest lucru se realizeaza de la sine daca se defineste o cheie primara pentru tabela respective.

-integritatea domeiului, impune pentru un camp care are stabilit un anumit domeniu, sa nu fie acceptate date care sunt in afara acestuia. -integritatea referentiala, impune ca orice cheie externa a unei tabele copil sa corespunda unei chei din tabelul perinte asociat. 2.7.Algebra relatioana Algebra relatioanala cuprinde un se t de opt operatii, care preiau unul sau mai multe tabele ca operanzi si produc un nou tabel (virtual) ca rezultat.Deoarece un tabel este o multime, multe dintre acestea operatii sunt preluate din teoria multimilor. Prin intermediul algebrei relationale, intr o baza de date relationala se pot efectua cele mai importante prelucrari si anume: interogarea si actualizarea acesteia. Limbajul HTML 3.1.1. Realizarea unui document HTML Crearea i editarea documentelor HTML se poate face cu ajutorul editoarelor de texte cum ar fi Notepad din Windows i Edit din DOS, sau cu ajutorul procesoarelor de texte cum ar fi WordPad i Word. Fiecare fiier HTML trebuie s conin tag-ul (marcajul) <HTML> care arat c respectivul fiier descrie o pagin Web. Deci orice astfel de fiier ncepe cu <HTML> i se ncheie cu </HTML>. Deasemenea, o pagin Web trebuie s aib un antet (head), acesta fiind precizat cu ajutorul tag-ului <HEAD>; evident, sfritul antetului este marcat de tag-ul <HEAD>. De obicei singurul lucru coninut n antet este titlul paginii Web, titlu precizat ntre tag-urile <TITLE> i </TITLE>. Dup antet urmeaz pagina Web propriu-zis, descrierea ei fiind cuprins ntre <BODY> i </BODY>. Aceste dou tag-uri marcheaz corpul documentului (paginii). n HTML caracterele albe (spaiu, TAB, sfrit de linie) sunt folosite ca separatori. Unul sau mai multe astfel de caractere consecutive sunt tratate ca un singur caracter alb. Elementele unui document HTML au urmatoarele caracteristici: Numele elementului nu este case-sensitive adic, chiar dac utilizm majuscule sau caractere obinuite, rezultatul este acelai. De exemplu <EM> este echivalent cu <Em> sau <em>. De multe ori este permis ca n cazul unor elemente tag-ul de sfrit s fie omis. Sunt elemente care pot conine alte elemente dar este interzis ca tagurile elementelor s fie nlnuite. Sintaxa generala:

<Tag1> <Tag2> <Tag3> EXEMPLU </Tag3> </Tag2> </Tag1>

Atributele unui element Atributele unui elemenent definesc diferite proprietai pentru elementul n cauz. Un element poate avea mai multe atribute iar acestea trebuie menionate numai n tag-ul de nceput al elementului. Exemplu: elementul HR cu ajutorul cruia se realizeaz trasarea unei linii are mai multe atribute cum ar fi: ALIGN - definete poziionarea n pagin a liniei SIZE - indic grosimea liniei WIDTH - indic lungimea acesteia (WIDTH=lungime, ntindere) Dac se omite precizarea acestor atribute atunci browser-ul va lua n considerate niste valori implicite Crearea titlurilor i a subtitlurilor De obicei titlurile i subtitlurile din documente apar mai mari i mai ngroate dect restul cuvintelor. n HTML exist mai multe tag-uri care arat c un aumit text va fi afiat ca un titlu. Acestea sunt <H1>, <H2>, ,<H6>. Titlul i subtitlul vor fi afiate ca un nou paragraf, iar textul care urmeaz va fi i el considerat ca un paragraf Crearea de paragrafe i trecerea pe o linie nou Deoarece caracterele albe sunt ignorate de browserul care afieaz pagina Web, exist comenzi speciale pentru a trece la o linie nou. Cea mai folosit astfel de comand este <BR> care nu face altceva dect s informeze browserul c textul care urmeaz va fi afiat pe o linie nou, indiferent dac urmeaz text au imagine. O alt comand folosit pentru aceasta operaie este <HR>. Diferena dintre aceste dou tag-uri este c cea de-a doua deseneaz n plus o linie ntre cele dou linii de text desprite de <HR>. Formatarea caracterelor Dei exist multe taguri dedicate formatrii caracterelor, aceast formatare nu este la nivelul celei produse de un procesor de text. Multe taguri sunt lsate la interpretarea browserelor sau constituie rezerva pentru dezvoltri ulterioare. Este de ateptat ca urmtoarele versiuni de HTML s accepte definirea de stiluri, ceea ar facilita formatarea unitar a unui document. Formatarea caracterelor se poate efectua la nivel fizic i la nivel logic. Realizarea listelor in HTML

Listele HTML reprezint un mod eficient de a comunica o mare cantitate de informaii folosind o cantitate relativ redus de spaiu. HTML ofer autorilor de pagini de web cteva mecanisme specifice pentru afiarea listelor cu informaii. Listele HTML sunt de trei tipuri: - liste neordonate (liste cu buline); - liste ordonate (liste numerotate); - liste de definiii. n paginile web se folosesc mai ales listele neordonate i ordonate, ceea ce nu nseamn c listele de definiii au o importan mai mic. Acestea din urm sunt unice prin faptul c dau posibilitatea definirii a dou tipuri diferite de elemente ale listei, cu numele termenului de definit i cu definiiile pentru acel termen. Listele neordonate sunt similare listelor cu buline (bulleted lists) din Word, n timp ce listele ordonate sunt liste numeroate (numbered lists). Tabele Tabelele ne permit s crem o ree dreptunghiular de domenii, fiecare domeniu avnd propriile opiuni pentru culoarea fondului, culoarea textului, alinierea textului etc. Pentru a nsera un tabel se folosesc etichetele corespondente <table>...</table>. Un tabel este format din rnduri. Pentru a nsera un rnd ntr-un tabel se folosesc etichetele <tr>...</tr> ( de la " table row "= rnd de tabel ).Folosirea etichetei de sfarit </tr> este optionala. Un rnd este format din mai multe celule ce conin date.O celul de date se introduce cu eticheta <td>..</td>. In mod prestabilit, un tabel nu are chenar, pentru a aduga un chenar unui tabel, se utilizeaz un atribut al etichetei <tabel> numit border. Acest atribut poate primi ca valoare orice numar intreg ( inclusiv 0 ) i reprezint grosimea n pixeli a chenarului tabelului. Daca atributul border nu este urmata de o valoare atunci tabelul va avea o grosime prestabilit egal cu 1 pixel, o valoare egal cu 0 a grosimii semnific absena chenarului. Cnd atributul border are o valoare nenul chenarul unui tabel are un aspect tridimensional. Legturi hipertext

Legturile hipertext permit vizualizarea prin clic pe un cuvnt, fraz sau imagine a altor fiiere dect cel curent. Pentru a realiza o legtur hipertext se utilizeaz tag-ul ancor: <A></A>, care include i atribute. Unul dintre aceste atribute este: HREF (Hypertext REFerence), utilizat pentru a specifica URL-ul documentului int. Sintaxa este:
</A>

<A HREF= localizarea documentului> text de legtur

unde: HREF este un atribut avnd ca valoare localizarea documentului. <A HREF= localizarea documentului> este tag-ul de nceput, </A> este tag-ul de sfrit, textul dintre tag-uri (,,text de legtur) este textul pe care se clicheaz, afiat diferit. Legturile se pot realiza: intern, n acelai document; local, ctre un document situat pe acelai server; extern, ctre un document aflat pe alt server. Amplasarea imaginilor ntr-o pagin web Tag-ul HTML cu ajutorul cruia se afieaz o imagine este <IMG>. Cei mai importani parametrii ai si sunt: SRC i ALT. Cu ajutorul parametrului SRC se precizeaz fiierul n care este coninut imaginea, iar cu ajutorul parametrului ALT se precizeaz un text care va aprea n cazul n care imaginea nu va putea fi ncrcat din diferite motive, cum ar fi: formatul nu este suportat de browser; fiierul respectiv lipsete sau este corupt; este deselectat orice opiune de tipul Show Picture; Formulare Un formular este un ansamblu de zone active alctuit din butoane ,casete de selecie,cmpuri de editare etc. Formularele vor asigura construirea unor paginii Web care permit utilizatorilor s introduc efectiv informaii i s le transmita serverului. Formularele pot varia de la o simpl caset de text ,pentru introducerea unui ir de caractere pe post de cheie de cutare - element caracteristic tuturor motoarelor de cutare din Web - pn la o structura complex, cu multiple seciuni, care ofer faciliti puternice de transmisie a datelor. O sesiune cu o pagina web ce contine un formular cuprinde urmatoarele etape: 1. Utilizatorul completeaz formularul i l expedieaz unui server. 2. O aplicaie dedicata de pe server analizeaz formularul completat i (dac este necesar) stocheaz datele ntr-o baza de date. 3. Dac este necesar serverul expedieaz un rspuns utilizatorului.

3.2.2.

Un formular este definit ntr-un bloc delimitat de etichetele corespondente <form> si </form>. Notiuni elementare de programare ASP Fiecare pagin ASP are extensia .asp, care este extensia predefinit, n caz contrar serverul web nu va parcurge codul ASP inclus n pagina web. Afiarea n browser se face prin instruciunea ,,response.write, iar comentariile n interiorul codului ASP se fac dup simbolul ,, .

3.21.3..

Conectarea la o baz de date ODBC i DSN. ODBC provine de la Open Database Connection (Connectivity). ODBC permite utilizatorilor s creeze scripturi ASP prin care s fac legtura la o baz de date. Fiecare ODBC are propriul DSN (Data Source Name). DSN-ul este un index complet al unei serii de informaii n legtur cu baza de date. n esen, este o variabil care este folosit ntre server i script-ul ASP. DSN-ul este un cuvnt care specific tipul driver-ului, numele de fiier i locaia bazei de date. Exist cteva tipuri de conexiuni ODBC: System DSN. Acest DSN este creat pe serverul web de administratorul serverului. Este cel mai folosit tip de DSN i n general cel mai sigur. File DSN. O conexiune pe care script-ul ASP o face de fiecare dat cnd accesul la baza de date este cerut, specificnd calea i numele bazei de date. Baza de date trebuie s se afle pe server ntrun director de unde script-ul o poate accesa. tergerea datelor din baza de date

Sintaxa tergerii nregistrrilor este simpl, dar pe ct este de simpl, pe att se poate face greit. Ca n toate limbajele, tergerea datelor nu este recomandat. Mutarea ctre alt locaie este cea mai recomandat n acest caz. O sugestie pentru evitarea tergerii datelor este folosirea unui cmp ,,statut care s ia valoarea activ sau inactiv pentru fiecare nregistrare. Astfel, toate cererile SQL vor cuta toate nregistrrile avnd cmpul ,,statut avnd valoarea activ. Aceast mod de lucru va asigura evitarea pierderii datelor valoroase 3.21.3.5. Actualizarea datelor

Se face foarte uor utiliznd doar trei pagini ASP. Sunt i alte ci de actualizare a datelor, dar prin ASP manipularea datelor se face fr tergerea datelor i apoi readugarea actualizat a lor. Pentru actualizarea datelor se folosete instruciunea Update, cu sintaxa: UPDATE table SET column='valoare' column2='valoare' where column= 'identificator' Folosind acelai exemplu al tabelei Persoane vom avea trei scripturi principale, unul de selecie a datelor pe care vrem s le actualizm, cel de-al doilea pentru afiarea formularului i a tuturor valorilor cmpurilor din baza de date iar cel de-al treilea va realiza efectiv actualizarea bazei de date. 3.21.4. Editoare ASP Pentru realizarea paginilor ASP se folosesc editoare. Acestea pot fi editoare comune sau specializate. Cele mai utilizate editoare ASP sunt: Notepad, dar acesta este un editor greoi si plictisitor; TextPad (www.textpad.com). TextPad este un favorit al programatorilor fiind un editor ASCII care beneficiaz de multe caracteristici menite s simplifice munca programatorilor. Cu ajutorul acestuia se pot scrie coduri n ASP, C, C++, Java, HTML . Microsoft Visual Interdev (http://www.microsoft.com/). Este unul dintre cele mai specializate editoare ASP, oferind un pachet foarte larg de optiuni. Allaire Homesite ofer optiuni de autoidentificarea codurilor ASP, colorarea acestuia ntr-o culoare distinct precum si o bara de unelte ASP. August Wind ASP Express EasyASP este un editor nzestrat cu un pachet larg de optiuni: autocolorarea codului, bara de unelte specializate i wizard ASP, HTML, JavaScript. Include i un program EasyFTP pentru o uoar actualizare a scripturilor editate, precum si un program EasyDB cu ajutorul cruia se pot face conexiuni la baza de date i vizualiza structura acesteia i modifica unele proprieti. 3.21.5. ASP Hosting

Pentru gzduirea sitului ce conine pagini ASP este necesar un servr specializat. Hosting ul acestor sit-uri este mai costisitoare dect cel pentru

sit-urilor obinuite, dar exist si servicii de hosting gratuite care public situl cu anumite adugri proprii. DomainDLX (http://www.domaindlx.com/) Brinkster (http://www.brinkster.com/) SoftCom Technologies (http://www.softcomca.com/)