Sunteți pe pagina 1din 14

Situata intre Europa sud-estica si Asia mica, Marea Neagra este o mare continentala apartinand bazinul atlantic.

Tarmul Romaniei la Marea Neagra este de 245 km si cuprinde numeroase statiuni si porturi maritime.La Marea Neagra mai au deschidere si urmatoarele tari : Ucraina, Rusia, Georgia, Turcia si Bulgaria. Marea Neagra comunica prin stramtorea Bosfor cu Marea Marmara, stramtoarea Dardanele, cu Marea Egee (Marea Mediterana), iar prin stramtoarea Kerci cu Marea Azov - mare care este o anexa in partea nordica a Marii Negre intre peninsula Crimeea si Rusia. Avand o forma ovala si tarmuri putin crestate exceptie facand peninsulei Crimeea, in partea de nord-vest Marea Neagra are numeroase limanuri iar platforma continentala este foarte extinsa, adancimile crescand in celelalte parti, ajungand in regiunea central-sudica la 2.425 m.Suprafata Marii Negre este de 413.000 km , adancimea maxima fiind inregistrata langa Ialta de cca. 2206 m. In Marea Neagra nu intalim foarte multe insule sau peninsule, cele mai cunoscute si importante fiind Insula Serpilor,Insula Sacalinul Mare si cele create de Dunare iar ca peninsule cea mai importanta fiind peninsula Crimeea. Golfurile Marii Negre precum Burgas, Varna, Sinop, Samsun, Odessa, etc., fie sunt largi un dezavantaj pe timp de furtuna sau colmatate de curentii orizontali, curentii verticali fiind inexistenti ceeace ii ofera Marii Negre originalitate. De mica amploare , mareele sunt de cca 12cm iar salinitatea in larg inregisreaza valori de 17 18 in comparatie cu alte mari si oceane care au valori de 24 - 34 . Salinitatea Marii Negre in zona litoralului romanesc ajunge la valori cuprinse intre 7 - 12 . In Marea Neagra se varsa numeroase fluvii mari, ca: Dunarea, Nistru, Bug, Nipru, Rioni, Kizil-Irmak si de aceea salinitatea ei este scazuta (in medie 20-22 ) in comparatie cu cea a oceanului planetar. Temperatura medie anuala in sectorul romanesc este de +12.5 C, depasind cu 2 C temperatura medie a aerului. Iarna temperaturile scad destul de mult, bat frecvent vanturile de nord-vest care provoaca valuri mari foarte periculoase pentru navigatie. In iernile mai reci, in zona litorala nordica Marea Neagra ingheata. Sub influenta vinturilor se formeaza un curent circular, dirijat de linia tarmurilor, care, datorita Peninsulei Crimeea, se impart in doua ramuri inchise: estica si vestica. Un curent de suprafata transporta prin Bosfor apele mai dulci ale Marii Negre spre Marea Mediterana; in adancime se formeaza un curent copmensator, care transporta in sens contrar ape cu salinitate mare. Din cauza lipsei de circulatie verticala, la adincimi mai mari nu patrunde suficient oxigen si predomina hidrogenul sulfurat.

SCURT ISTORIC Din cele mai vechi timpuri Marea Neagra a constituit o cale de legatura prin intermediul careia populatia bastinasa din regiunile pontice a intrat in contact cu cultura miceniana. Incepind din sec. al VIII-lea i.e.n. pe tarmurile Marii Negre colonistii greci (care o numea Pontul Euxin) au intemeiat un numar de orase (Phanagoria, Kimmerike, Apolonia Pontica, Mesembria, Odessos, Callatis, Tomis, Histria, Tyras, Olbia, Chersones, Theodosia, Panticapaion, Dioscurias, Phasis, Trapezunt, Sinope, Heracleea Pontica, etc.) care au avut un important rol economic, politic si cultural contribuind la grabirea procesului descompunerii

comunei primitive la triiburile locale. Dupa expeditia lui Pericle in Pont (437 i.e.n.) un rol preponderent in viata economica a bazinului Marii Negre l-a avut orasul Atena. Mai tarziu, in anul 88 i.e.n. regele Pontului, Mitriade al VI-lea, Eupator, devenise carmuitorul sau aliatul tuturor triburilor si popoarelor din jurul Marii Negre (cu exceptia Bitiniei), reprezentand o amenintare serioasa pentru influenta romana in Orient. La mijlocul secolului I i.e.n., Burebista, conducatorul statului dac incepator, si-a intins stapanirea asupra tarmului stang al Marii Negre, cuprins intre Nistru si Apollonia Pontica. Dobrogea a fost cucerita de romani si inclusa in provincia Moesia in anul 46 e.n. orasele de pe litoralul dobrogean al Marii Negre (Callatis, Tomis si Histria) au intrat astfel in stapinirea Romei, cunoscand o noua perioada de inflorire economica si culturala (perioada romana). Dominatia romana in bazinul Marii Negre a fost continuata de cea romano-bizantina (in secolele IV - VII e.n.), care, pentru a-si mentine stapanirea drumurilor comerciale din Marea Neagra, a trebuit sa infranga rivalitatea statului iranian al Sasanizilor, iar apoi pe cea a cnejilor rusi. Dupa cucuerirea Constantinopolului de catre cruciatii apuseni (1204), pe litoralul de sud al Marii Negre a aparut Imperiul de la Trapezunt. Din aceeasi perioada a inceput si patrunderea negutatorilor genovezi si venetieni, care pana la cucerirea turceasca si-au instituit monopolul comercial in bazinul Marii Negre. La sfarsitul secolului al XIV-lea, inceputul secolului al XV-lea, Marea Neagra constituia hotarul estic al Moldovei si al Tarii Romanesti. Dupa caderea Caffei, trecerea Crimeei sub suzeranitatea turceasca (1475) si caderea Chiliei si a Cetatii Albe in mana turcilor (1484), aproape intreg litoralul Marii Negre se afla in stapanirea Imperiului Otoman. In urma razboaielor ruso-turce din secolele XVIII - XIX, stapanirea turceasca s-a restrans continuu, pana ce, in urma primului razboi balcanic, in 1912, stapanirea asupra tarmurilor Marii Negre de catre statele riverane a capatat aproximativ configuratia actuala Marea Neagra se intinde pe o suprafata de 413.000 km. Cel mai adanc punct se afla la 2466 m sub nivelul marii. Mareele sunt in general de mica amploare (cca. 12 cm). Salinitatea apei este in larg de 17-18 la mie, fata de 24-34 la mie in alte mari si oceane. in zona litoralului romanesc salinitatea scade si mai mult, in mod obisnuit fiind intre 7 si 12 la mie.

Marea Neagr este o mare din bazinul atlantic, situat ntre Europa i Asia, care se nvecineaz cu Rusia, Ucraina, Romnia, Bulgaria, Turcia i Georgia. Prin Strmtoarea Cherci se ajunge n Marea Azov, prin Bosfor n Marea Marmara, iar prin strmtoarea Dardanele n Marea Egee i deci n Mediteran. Ea este un rest al Mrii Sarmatice i prezint o serie de aspecte unice n lume. Marea se ntinde pe o suprafa de 423.488 km. Cel mai adnc punct se afl la 2245 m sub nivelul mrii n apropierea de Ialta. Mareele sunt n general de mic amploare (cca. 12 cm). Salinitatea apei este n larg de 17-18 la mie, fa de 24-34 la mie n alte mri i oceane. n zona litoralului romnesc salinitatea scade i mai mult, n mod obinuit fiind ntre 7 i 12 la mie.

Etimologie

n Antichitate, grecii au numit-o mai nti Skythikos Pontos ( Marea Scitic ). Sciii, popor de limb iranian, o numeau Axaina, adic indigo . Grecii neleseser iniial acest cuvnt ca axeinos (adic neprimitoare ) dar mai trziu, cnd o au cunoscut-o mai bine, au numit-o Pontos (adic ntinderea de ape ) Euxeinos (adic primitoare ). Romanii au numit-o Pontus Euxinus iar mai tardiv Mare Caecili (adic nchis ). n Evul Mediu, apare pe hrile genoveze i veneiene precum i n cronicile lui Wavrin i lui Villehardouin sub denumirea de Mare maggiore care corespund cu denumirea de Marea cea Mare din documentele lui Mircea cel Btrn. Calificativul Neagr, apare n secolul XV e.n., i exist trei ipoteze explicative :

Cea mai popular, dar neconfirmat de nici-o surs, afirm c ar fi culoarea mrii la vreme rea (de fapt, sub nori, toate mrile sunt ntunecate) ; Teoria cea mai des citat n sursele anglo-saxone este c Neagr ar fi o traducere a cuvntului scitic axana ; O alt ipotez, mai contestat, este c denumirea i-ar fi fost dat de Turcii Selgiuci (Seluk Trklar) instalai n Anatolia din secolul XI, apoi generalizat de Otomani (Osmanl Trklar) de jur mprejurul mrii, i nsfrit tradus n rusete, romnete, bulgrete pe msur ce aceste popoare au acces din nou la rmurile Mrii cea Mare. Aceast ipotez este dezbtut inclusiv n rndurile turcologilor, dat fiind ca desemnarea tradiional a punctelor cardinale prin culori, la Turci, rareori folosete Kara (adic ntunecat ) pentru Miaznoapte i Ak (adic luminos ) pentru Miazzi, cum este cazul aici (Karadeniz fiind Marea Neagr, la nord de Turcia, iar Akdeniz fiind Marea Mediteran la sud de Turcia) : de obicei, se folosesc alte culori[1].

Fluvii i ruri care se vars n Marea Neagr


Sunt mai multe fluvii i ruri care se vars n Marea Neagr. n zona european principalele sunt Dunrea, Nistru, Nipru, Bugul de Sud i Cubanul. n Asia Mic principalele ape care se vars n Marea Neagr sunt Scaria, Enige, Czl-Irmac i Ieil-Irmac. Alte ape care se vars n Marea Neagr sunt Cioruhul n Armenia turceasc, Rionul n Gruzia, Provadia i Camcia n Bulgaria etc. Un aport mare de ap este primit de Marea Neagr de la Don, prin intermediul Mrii Azov. Dispunerea circular a surselor de ap i existena unei singure legturi externe - prin Strmtoarea Bosfor, Marea Marmara, Strmtoarea Dardanele - cu Oceanul planetar, alturi de nclzirea relativ moderat a apei de ctre Soare, determin lipsa aproape total a curenilor marini verticali i existena doar a curenilor orizontali pe un imens traseu circular mpotriva sensului acelor de ceasornic.

Ecosistemul Mrii Negre


Face parte din categoria ecosistemelor stttoare de ap srat. Din punct de vedere al salinitii, Marea Neagr se mparte n:

zona de suprafa; zona de adncime;

Sub aspect biocenotic gsim trei zone:


zona litoral; zona pelagic; zona abisal;

Temperatura apei variaz la suprafa: vara pn la 29 de grade celsius care ajung iarna pana la 0 grade celsius. Lumina ptrunde n largul mrii la o adncime de 150-200 m. Oxigenul este inexistent la adncime [CO2,H2S]Curenii au intensitate redus pe vertical i mai mare pe orizontal; iarna sau n timpul unor variaii ale strii vremii, pot aprea valuri care ating 510 m. Biocenoza: alge inferioare, alge verzi, brune roii. Animalele sunt reprezentate prin viermi, molute, peti iar n atmosfera apropiat psri i pescrui.

Biotopul pontic
Biotopul pontic poate fi mprit n 4 etaje principale.

Etajul supralitoral
Etajul supralitoral este format din zonele de rm acoperite ori stropite de valuri n mod ocazional. Zona prezint o umiditate accentuat, inundabilitate, o cantitate n general mare ori mcar semnificativ de materii organice aduse de valuri sau de origine local. De obicei materiile organice se afl n descompunere, formnd depozite cu mirosde metan i sulfur de hidrogen. Flora este format mai ales din anumite forme de alge - rar licheni cu rezisten la variaii de mediu i hidrofile. Cu o frecven mai redus se ntlnesc i angiosperme, mai ales n partea dinspre uscat a etajului supralitoral. Pe lng bacterii aerobe i - mai puin anaerobe, fauna include numeroase crustacee, insecte i viermi. Mare parte din aceste vieti se hrnesc din depozitele de materie organic. O parte mai mic este format din mici prdtori. La acestea trebuie adugate vietile pasagere, n special psrile de mare.

Etajul mediolitoral
Etajul mediolitoral cuprinde zona de spargere a valurilor (ntre cca. 0 i -0,5 m altitudine). n linii mari, etajul pseudolitoral corespunde cu etajul mediolitoral al lui Bcescu (1971), cu etajul mezolitoral al lui Peres i Picard (1958,1960) sau cu etajul talantofotic al lui Ercegovic (1957). Dup substratul solului se mparte n zone pietroase, respectiv nisipoase ori mloase. Pseudolitoralul ocup n cadrul zonelor cu substrat dur o fie lat de 2-10 m n funcie de nclinaia platformei stncoase. Zonele pseudolitorale pietroase (stncoase) adpostesc organisme capabile a rezista perioadelor scurte de deshidratare i care se pot fixa bine de substrat (de exempu midiile se fixeaz prin firele cu bissus). Aici intr unele specii de alge i scoici. Li se adaug vieuitoare care vin periodic din etajul supralitoral sau infralitoral. n anumite condiii i n acest mediu apar depozite de materie organic, fcnd legtura cu biotopul prezentat mai sus. Cele mai cunoscute vieuitoare ale etajului mediolitoral pietros sunt bancurile de midii i stridii. Etajul pseudolitoral nisipos cuprinde n special animale capabile de ngropare rapid n substrat. Biocenoza caracteristic zonei de spargere a valurilor pentru pseudolitoralul nisipos de granulaie medie i grosier este cea a bivalvei Donacilla cornea i polichetului Ophelia bicornis, crora li se mai asociaz izopodul Eurydice dollfusi i polichetele Nerine cirratulus, Pisione remota i Saccocirrus papillocercus (Mokievski 1949, Bcescu. et al 1967). Pseudolitoralul nisipurilor fine este caracterizat de predominarea

populaiilor amfipodului Pontogammarus maeoticus, misidul Gastrosaccus sanctus i turbelariatul Otoplana subterranea (Surugiu 1999).

Etajul sublitoral
Etajul sublitoral (infralitoral) este aflat la adncimi de 0,5 pn la 12 (maximum 18) metri. Este zona cea mai favorabil vieii, n care se afl majoritatea speciilor de plante i cea mai mare parte a biomasei organismelor multicelulare. Etajul sublitoral cuprinde poriunea de fund marin permanent imersat, situat ntre limita inundrii permanente i adncimea care permite existena organismelor fotosintetizante.Etajul elitoral Etajul litoral se situeaz de la limita inferioar a algelor unicelulare sau pluricelulare (60 m) pn la marginea platformei continentale. n Marea Neagr nu exist etajele batial, abisal i hadal.

Fauna

Meduz.

Actinie.

Guvid.

Pisic de mare.

Aceste specii fac parte din fauna Mrii Negre. Prin aceste imagini v putei da seama c Marea Neagr este un paradis acvatic natural.

Alte caracteristici
Marea Neagr este srac n insule, avnd un rm puin dantelat. Cele mai importante insule sunt Insula erpilor i cele formate de Dunre, dincolo de vrsare, ca Insula Sacalinul Mare. Cea mai important peninsul este Peninsula Crimeea, "mprit" cu Marea Azov. Golfurile Mrii Negre sunt fie largi, puin prielnice adpostirii vaselor pe furtun (ca Golful Burgas, Golful Varna, Golful Sinop, Golful Samsun a), fie colmatate la ieire de curenii orizontali i transformai n limane (Limanul Nistrului de exemplu). Etajul mediolitoral al Mrii Negre, cuprinznd zona de spargere a valurilor (0-0,5 m adncime), adpostete n poriunile pietroase organisme - animale i vegetale - care se fixeaz puternic i pot suporta unele perioade de uscare. Cteva orae importante se afl la Marea Neagr, cum ar fi Burgas, Varna, Constana, Odessa, Ialta, Sevastopol, Soci, Suhumi, Batumi i Trabzon. Un ora care nu se afl propriu-zis la Marea Neagr, dar este mult legat istoric i economic de aceast mare este oraul Istanbul (mai demult Constantinopol i capitala Bizan-ului).

n vremea roman marea se numea Pontus Euxinus. Marea Neagr face legtura ntre Europa i Asia. Grania stabilit de geografi ntre cele dou continente, pe Caucaz i strmtoarea Bosfor taie aceast mare n dou pri inegale, cea mai mare parte fiind european. Ca urmare a poziiei sale Marea Neagr este singura, principala sau una din mrile a numeroase popoare care locuiesc din timpuri mai vechi sau mai noi rmurile sale. Cele mai vechi popoare pontice sunt Romnii, Armenii, Gruzinii i Abhazii. Alte popoare pontice sunt Grecii, slavii cunoscui sub numele de Bulgari, Turcii i alte popoare turcice (de exemplu Gguzii), Ttarii sau Mongolii (venii n regiune n sec. XIII), Rutenii, Ucraineenii, Azerii, Ruii i alii. Toate aceste popoare prezint astzi o serie de tradiii, legende i alte forme de folclor legate de Marea Neagr. n august 2010, grup de cercettori britanici de la universitatea din Leeds au descoperit un ru sub Marea Neagr ai crui cureni sunt de 350 de ori mai rapizi dect cei ai Tamisei[2]. Dac sar afla la suprafa, rul ar fi al aselea din lume, din punctul de vedere al debitului[2]. Rul are o adncime de 35 de metri i o lrgime de peste 800 de metri[2]. Rul descoperit sub Marea Neagr este singurul de acest fel care nc mai curge, viteza apei ajungnd la 6,5 kilometri pe or[2].

Coninutul de sare
Apa are o salinitate relativ mic n straturile superioare ale apei circa 17 la mie. n straturile mai adnci ale mrii, mai jos de 150 de metri coninutul de sare este mult mai ridicat. Anual se scurg din Marea Neagr circa 300 Km de ap cu o concentraie a srii de 38-39 n Marea Mediteran. n Marea Neagr se revars anual circa 600 Km de ap dulce.[3] [4]

Ipoteza potopului pontic


Marea Neagr actual (albastru deschis) i lacul Pontic (albastru nchis) n ipoteza RyanPitman. n 1997, hidrologul William Ryan i geologul Walter Pitman, americani, descoper lucrrile hidrologilor i sedimentologilor romni, bulgari i rui, publicate n analele institutelor de cercetri marine de la Constana, Varna i Sevastopol, i relatnd cercetrile ntreprinse prin anii 1970, ndeosebi analiza cu metoda carbon 14 a cochiliilor subfosile de molute de ap dulce, prezente n straturile de sub sedimentele marine actuale de pe platforma continental. Analizele concord : cochillile respective au circa 7000 de ani. Cercettorii romni, bulgari i rui conclud c acum 7000 de ani, Marea Neagr a cunoscut, cel puin n straturile de ape superficiale, un episod ligohalin (adic de mare scdere a salinitii), datorat, poate, scurgerii spre bazinul pontic a unei mase de ap de topire post-glaciar prin fluviile ruseti. Dar Ryan i Pitman emit alt ipotez, bazndu-se pe legenda Potopului din Biblie, ea nsi motenit din mitologia Sumerian, anume din legenda lui Ghilgame. Ei presupun c bazinul pontic adpostea de zeci de mii de ani un lac de ap dulce, pe care l numesc Lacul Pontic, al crui nivel era cu 180 m mai jos dect nivelul actual al mrii, astfel c platforma continental era la aer liber i adpostea primii agricultori europeni (arheologia

ne spune c Sud-Estul Europei a fost prima zon n care s-a rspndit agricultura). Cnd nivelul apelor oceanice i ale Mediteranei au depit altitudinea cea mai joas a istmului Bosforului, apa marin a format o scurgere (actuala strmtoare) care a umplut n mod catastrofal bazinul pontic, n cteva luni, printr-o cascad gigantic, oblignd agricultorii s-i prseasc brutal aezrile. Ryan i Pitman afirm c aceste populaii s-au rspndit, cutnd alte cmpii de cultivat, n Anatolia i n Mesopotamia, vehiculnd astfel legenda Potopului. Ei popularizeaz n S.U.A. aceast teorie, prin articole, cri i filme documentare care au ntlnit un succes cu att mai mare, cu ct cultura popular american este n mod tradiional consumatoare de teorii care mbin, ntr-un fel sau ntr-altul, Biblia cu tiina. Majoritatea cercettorilor specialiti ai Mrii Negre, ns, nu au admis ipoeza Ryan-Pitman, fiindc aceasta las prea multe date ne-explicate i contrazice cunotinele hidrologice relative la Euxinism[5]. n prezent exist trei reconstituiri diferite ale istoriei Mrii Negre:

ipoteza catastrofist Ryan-Pitman, care a fost abandonat de aproape toi oamenii de tiin (rmnnd ns foarte popular n public), ipoteza gradualist, care presupune o schimbare lent i imperceptibil contemporanilor, a caracteristicilor hidrologice ale Mrii Negre (mai are nc partizani), ipoteza conform creia nivelul i salinitatea au oscilat de mai multe ori n decursul perioadelor glaciare, inter-glaciare i n ultima perioad post-glaciar, care are acum sprijinul majoritii specialitilor, fiindc explic cel mai satisfctor fenomenele observate.[6]

Geology and bathymetry

Bay din Sudak Bay of Sudak Originile geologic a bazinului pot fi urmrite napoi la dou distincte relict arc bazine spate care au fost iniiate prin divizarea unei Albian arc vulcanic i subductia att a Paleo -i NeoTethys Oceanele, dar a timpilor de aceste evenimente rmn controversate . [6] [7] De la iniierea sa, tectonice medii compresional a condus la tasarea n bazinul, intercalate cu faze de extensie care rezult n scar larg vulcanismul i numeroase orogenies , cauznd majorarea a Caucazului Mare , Pontides , sudul Crimeea i Balkanides munte intervale. The geological origins of the basin can be traced back to two distinct relict back arc basins which were initiated by the splitting of an Albian volcanic arc and the subduction of both the Paleo -and Neo- Tethys Oceans, but the timings of these events remain controversial. [ 6 ] [ 7 ] Since its initiation, compressional tectonic environments led to subsidence in the basin, interspersed

with extensional phases resulting in large-scale volcanism and numerous orogenies , causing the uplift of the Greater Caucasus , Pontides , Southern Crimea and Balkanides mountain ranges. Coliziunea n curs de desfurare ntre Eurasia i Africa de plci i spre vest scape din Anatolia bloc de-a lungul Anatoliei de Nord Fault i de Est Anomalii Anatolia dicteaz tectonice actualul regim, [8] , care are tasarea consolidat n bazinul Mrii Negre i vulcanic activitate semnificativ n Anatolia regiune. [9] Este de aceste mecanisme geologice care, pe termen lung, au determinat izolaiile periodic a Mrii Negre de la restul sistemului de ocean global. The ongoing collision between the Eurasian and African plates and westward escape of the Anatolian block along the North Anatolian Fault and East Anatolian Faults dictates the current tectonic regime, [ 8 ] which features enhanced subsidence in the Black Sea basin and significant volcanic activity in the Anatolian region. [ 9 ] It is these geological mechanisms which, in the long term, have caused the periodic isolations of the Black Sea from the rest of the global ocean system. Bazinul modern este mprit n dou sub-bazine de o convexitate extinderea la sud de Peninsula Crimeea. The modern basin is divided into 2 sub-basins by a convexity extending south from the Crimean Peninsula. Raft mare la partea de nord a bazinului este de pn la 190 km lime, i dispune de un or de mic adncime cu pante ntre 1:40 i 1:1000. The large shelf to the north of the basin is up to 190 km wide, and features a shallow apron with gradients between 1:40 and 1:1000. Marginea de sud Turcia i n jurul marginea de vest n jurul Georgia , cu toate acestea, se caracterizeaz printr-un raft care rareori depete 20 km lime i un or, care este de obicei 01:40 gradient cu numeroase canioane submarine i extensiile de canal. The southern edge around Turkey and the western edge around Georgia , however, are typified by a shelf that rarely exceeds 20 km in width and an apron that is typically 1:40 gradient with numerous submarine canyons and channel extensions. Simplu abisal Euxine n centrul Mrii Negre atinge o adncime maxim de 2212 m (7,257.22 ft ), la sud de Yalta pe Peninsula Crimeea. [10] The Euxine abyssal plain in the centre of the Black Sea reaches a maximum depth of 2,212 m (7,257.22 ft ) just south of Yalta on the Crimean Peninsula. [ 10 ] The zona de litoral a Marii Negre este adesea menionat ca litoralul pontic. The littoral zone of the Black Sea is often referred to as the Pontic littoral .

Hidrologie i hidrochimie
Acest SeaWiFS vedere relev interaciunea colorate de curenti pe suprafata lacului. This SeaWiFS view reveals the colourful interplay of currents on the lake's surface. Marea Neagr este cea mai mare meromictic bazin n cazul n care apele de adncime nu se amestec cu straturile superioare ale apei care primesc oxigenul din atmosfer. The Black Sea is the world's largest meromictic basin where the deep waters do not mix with the upper layers of water that receive oxygen from the atmosphere. Ca urmare, peste 90% din volumul de la Marea Neagra mai este ap anoxic . As a result, over 90% of the deeper Black Sea volume is anoxic water . Configuraia hidrochimici actual este n primul rnd controlat de topografie i de bazin fluvial intrri, ceea ce duce la o structur vertical stratificat puternic i un sold pozitiv de ap. The current hydrochemical configuration is primarily controlled by basin topography and fluvial inputs, which result in a strongly stratified vertical structure and a positive water balance. Straturile superioare sunt n general mai rece, mai puin dens i mai puin srat dect o adncime mai mare, deoarece acestea sunt alimentate de sisteme mari

fluviale, n timp ce apele de adncime provin din apele srate calde, ale Mediteranei. The upper layers are generally cooler, less dense and less salty than the deeper waters, as they are fed by large fluvial systems, whereas the deep waters originate from the warm, salty waters of the Mediterranean. Acest influx de apa densa din Marea Mediteran este echilibrat de o ieire de proaspat Mrii Negre de suprafa cu ap n Marea Marmara, meninerea stratificarea i salinitatea niveluri. This influx of dense water from Mediterranean is balanced by an outflow of fresher Black Sea surface-water into the Marmara Sea, maintaining the stratification and salinity levels. Apa de suprafa are o salinitate medie de 18 - 18.5 pri la mie (fata de 30-40 pentru oceane) i conine oxigen i alte elemente nutritive necesare pentru a susine activitatea biotice. The surface water has an average salinity of 18 to 18.5 parts per thousand (compared to 30 to 40 for the oceans) and contains oxygen and other nutrients required to sustain biotic activity. Aceste ape circula ntr-un nivel de bazin ciclonic shelfbreak gyre cunoscut sub numele de curent Rim care transport ap rotund perimetrul din Marea Neagr. These waters circulate in a basin-wide cyclonic shelfbreak gyre known as the Rim Current which transports water round the perimeter of the Black Sea. n cadrul acestei funcii, dou mai mici gyres ciclonic opera, ocupnd sectoarele de est i de vest a bazinului. Within this feature, two smaller cyclonic gyres operate, occupying the eastern and western sectors of the basin. n afara curent Rim, numeroase-permanent de coast turbulene cvasi sunt formate din cauza creterea apelor de adncime n jurul or de coast i "curl vnt" mecanisme. Outside the Rim Current, numerous quasi-permanent coastal eddies are formed due to upwelling around the coastal apron and 'wind curl' mechanisms. Puterea intra-anuale ale acestor caracteristici este controlat de variaiile sezoniere atmosferice i fluviale. The intra-annual strength of these features is controlled by seasonal atmospheric and fluvial variations. Temperatura apelor de suprafa variaz sezonier de la 8 C (46 F ) la 30 C (86 F). The temperature of the surface waters varies seasonally from 8 C (46 F ) to 30 C (86 F). Direct sub apele de suprafa rece intermediar Layer (CIL) se gsete. Directly beneath the surface waters the Cold Intermediate Layer (CIL) is found. Acest strat este compus din apele reci, de suprafa sarate, care sunt rezultatul de rcire atmosferice localizate i au sczut de intrare fluvial n timpul lunilor de iarn. This layer is composed of cool, salty surface waters, which are the result of localised atmospheric cooling and decreased fluvial input during the winter months. Producia de aceast ap este concentrat n centrul gyres majore i pe raft NV si ca apa nu este suficient de densa pentru a ptrunde n apele de adncime, isopycnal advectie apare, dispersat apa a lungul ntregului bazin. The production of this water is focussed in the centre of the major gyres and on the NW shelf and as the water is not dense enough to penetrate the deep waters, isopycnal advection occurs, dispersing the water across the entire basin. Baza CIL este marcat de un major thermocline , halocline i pycnocline la ~ 100-200 m i aceast diferen densitatea este mecanismul major pentru izolarea de ap adnc. The base of the CIL is marked by a major thermocline , halocline and pycnocline at ~100200 m and this density disparity is the major mechanism for isolation of the deep water. Mai 2004. May 2004. Fitoplancton flori i pene de sedimente forma swirls strlucitor inel albastru c Marea Neagr, n prezenta rezoluie moderat Imaging Spectroradiometer (MODIS) imagine Phytoplankton blooms and plumes of sediment form the bright blue swirls that ring the Black Sea in this Moderate Resolution Imaging Spectroradiometer (MODIS) image

De mai jos pycnocline, salinitate crete la 22 la 22.5 ppt i temperaturile cresc la aproximativ 8,5 C (47.3 F). Below the pycnocline, salinity increases to 22 to 22.5 ppt and temperatures rise to around 8.5 C (47.3 F). Schimburi hidrochimice de mediu de la oxigenat la anoxic, ca descompunerea bacteriana a biomasei scufundat utilizeaza toate oxigen liber. The hydrochemical environment shifts from oxygenated to anoxic, as bacterial decomposition of sunken biomass utilises all of the free oxygen. Anumite specii de extremophile bacterii sunt capabile de a folosi sulfat (SO 4 2 -), n oxidarea de material organic , ceea ce duce la crearea de hidrogen sulfurat (H 2 S). Certain species of extremophile bacteria are capable of using sulfate (SO 4 2 ) in the oxidation of organic material , which leads to the creation of hydrogen sulfide (H 2 S). Acest lucru permite precipitarea de sulfuri , cum ar fi fierul sulfuri pirit , greigite i monosulphide de fier, precum i dizolvarea materiei carbonat, cum ar fi carbonatul de calciu (CaCO 3), gsit n scoici. This enables the precipitation of sulfides such as the iron sulphides pyrite , greigite and iron monosulphide, as well as the dissolution of carbonate matter such as calcium carbonate (CaCO 3 ), found in shells. Materiei organice, inclusiv antropice artefacte, cum ar fi corpuri cu barca, sunt bine conservate. Organic matter, including anthropogenic artifacts such as boat hulls, are well preserved. n timpul perioadelor de productivitate suprafa mare, de scurt durat de alge infloreste sub forma bogate straturi organice cunoscut sub numele de sapropels . During periods of high surface productivity, short-lived algal blooms form organic rich layers known as sapropels . Oamenii de tiin au raportat o cretere anual de fitoplancton floare care poate fi vzut n NASA multe imagini din regiune. [11] Ca urmare a acestor caracteristici Mrii Negre a ctigat interes din domeniul arheologiei marine ca epave antice n statele excelent de conservare au fost descoperite, cum ar fi bizantin epava Sinop D , situat n stratul anoxic largul coastei de Sinop, Turcia . Scientists have reported an annual phytoplankton bloom that can be seen in many NASA images of the region. [ 11 ] As a result of these characteristics the Black Sea has gained interest from the field of marine archaeology as ancient shipwrecks in excellent states of preservation have been discovered, such as the Byzantine wreck Sinop D , located in the anoxic layer off the coast of Sinop, Turkey . Modelarea arat eliberarea de hidrogen sulfurat nori n cazul unui impact asteroid in Marea Neagra ar reprezenta o ameninare pentru sntatea sau chiar viaa, pentru persoanele care locuiesc pe coasta Marii Negre. [12] Modelling shows the release of the hydrogen sulphide clouds in the event of an asteroid impact into the Black Sea would pose a threat to healthor even lifefor people living on the Black Sea coast. [ 12 ]

Ecologie
Marea Neagr i sprijin un ecosistem marin dinamic activ, dominat de specii adaptate la salmastre bogate in nutrienti, condiii,. The Black Sea supports an active and dynamic marine ecosystem, dominated by species suited to the brackish , nutrient-rich, conditions. Ca toate produsele alimentare cu pnze marin, Marea Neagr ofer o gam de trofic grupuri, cu autotrofe alge, inclusiv diatomee i dinoflagellates , n calitate de productorii primari. As with all marine food webs, the Black Sea features a range of trophic groups, with autotrophic algae, including diatoms and dinoflagellates , acting as primary producers. Sistemele de drenaj fluvial Eurasia, Europa Central i introduce volume mari de sedimente si nutrienti dizolvat n Marea Neagr, dar distribuia de acesti nutrienti este controlata de gradul de stratificare fizico-chimice, care este, la rndul su, dictate de dezvoltare fiziografici sezonier. [13] n timpul iernii, vnt puternic promoveaz convective rsturnarea creterea apelor de adncime i de substane nutritive, n timp ce mare vara temperaturile rezultat ntr-o stratificare vertical marcat i un, strat superficial mixt cald. [14] Durata zilei i insolaie

intensitatea controalelor, de asemenea, gradul de zona fotic . The fluvial systems draining Eurasia and central Europe introduce large volumes of sediment and dissolved nutrients into the Black Sea, but distribution of these nutrients is controlled by the degree of physiochemical stratification, which is, in turn, dictated by seasonal physiographic development. [ 13 ] During winter, strong wind promotes convective overturning and upwelling of nutrients, while high summer temperatures result in a marked vertical stratification and a warm, shallow mixed layer. [ 14 ] Day length and insolation intensity also controls the extent of the photic zone . Subterane productivitate este limitat de disponibilitatea nutrienilor, ca apele anoxic jos aciona ca o chiuveta de nitrat de redus, sub form de amoniac. Subsurface productivity is limited by nutrient availability, as the anoxic bottom waters act as a sink for reduced nitrate, in the form of ammonia. The bentonice zona de joac, de asemenea, un rol important n Marea Neagr ciclism nutrieni, ca organisme chemosynthetic i geochimice ci anoxic recicla substane nutritive care pot fi upwelled la zona fotic, creterea productivitii. [15] The benthic zone also plays an important role in Black Sea nutrient cycling, as chemosynthetic organisms and anoxic geochemical pathways recycle nutrients which can be upwelled to the photic zone, enhancing productivity. [ 15 ]

Fitoplancton
Fitoplanctonului Principalele grupuri prezente n Marea Neagr sunt dinoflagellates , diatomee , coccolithophores i cianobacterii (a se vedea lista de mai jos). The main phytoplankton groups present in the Black Sea are dinoflagellates , diatoms , coccolithophores and cyanobacteria (see list below). n general, ciclul anual de dezvoltare a fitoplanctonului cuprinde diatomee semnificative i dominat de primvar-dinoflagellate de producie, urmat de un ansamblu mixt mai slab de dezvoltare a comunitii de mai jos thermocline sezoniere, pe timpul lunilor de var i o toamn intensificat de producie de suprafa. [14] [16] Acest model de productivitate este, de asemenea, extins printr-o huxleyi Emiliania floare n timpul primverii i sfritul lunilor de var. Generally, the annual cycle of phytoplankton development comprises significant diatom and dinoflagellate-dominated spring production, followed by a weaker mixed assemblage of community development below the seasonal thermocline during summer months and a surface-intensified autumn production. [ 14 ] [ 16 ] This pattern of productivity is also augmented by an Emiliania huxleyi bloom during the late spring and summer months.

Dinoflagellates : distribuie dinoflagellate anual este definit de o perioad de floare extins n apele subterane n timpul sfritul primverii i vara. Dinoflagellates : Annual dinoflagellate distribution is defined by an extended bloom period in subsurface waters during the late spring and summer. n luna noiembrie, producia de subsol plancton este combinat cu producia de suprafa, datorit verticale amestecarea maselor de ap i substane nutritive, cum ar fi nitritul. [13] floare de formare dinoflagellate specii majore n Marea Neagr este Gymnodinium sp. [17] Estimrile diversitii dinoflagellate n Marea Neagr de la gama de 193 specii [18] la 267 specii. [19] Acest nivel de bogia speciilor este relativ sczut n comparaie cu Marea Mediteran, care poate fi atribuit la condiiile salmastr, transparena redus de ap i de prezena anoxic apele de fund . In November, subsurface plankton production is combined with surface production, due to vertical mixing of water masses and nutrients such as nitrite. [ 13 ] The major bloom-forming dinoflagellate species in the Black Sea is Gymnodinium sp. [ 17 ] Estimates of dinoflagellate diversity in the Black Sea range from 193 species [ 18 ] to 267 species. [ 19 ] This level of species richness is relatively low in comparison to the Mediterranean Sea, which is

attributable to the brackish conditions, low water transparency and presence of anoxic bottom waters. De asemenea, este posibil ca temperatura sczut de iarna <4 C, de la Marea Neagr a preveni termofile specii din ce n ce stabilit. It is also possible that the low winter temperature <4 o C of the Black Sea prevent thermophilous species from becoming established. Mare coninut de substan organic relativ de ap de suprafa Mrii Negre favorizeze dezvoltarea heterotrofe (un organism care utilizeaza carbon organic pentru cretere economic) i dinoflagellates specii mixotrophic (posibilitatea de a exploata trofice ci diferite), comparativ cu autotrophs. The relatively high organic matter content of Black Sea surface water favour the development of heterotrophic (an organism which uses organic carbon for growth) and mixotrophic dinoflagellates species (able to exploit different trophic pathways), relative to autotrophs. n ciuda setarea hidrografice unice, nu sunt confirmate nici endemice dinoflagellate specii n Marea Neagr. [19] Despite its unique hydrographic setting, there are no confirmed endemic dinoflagellate species in the Black Sea. [ 19 ]

Diatomee : Marea Neagr este populat de numeroase specii de diatomee marine, care de obicei exist ca colonii de unicelulare , non-mobili auto-i heterotrofe alge . Diatoms : The Black Sea is populated by many species of marine diatom, which commonly exist as colonies of unicellular , non-motile auto- and heterotrophic algae . Durata ciclului de via de cele mai multe diatomee poate fi descris ca "boom and bust" i a Mrii Negre nu este o excepie, cu diatomee flori care apar n apele de suprafa pe tot parcursul anului, cel mai fiabil cursul lunii martie. [13] n termeni simpli, faza de creterea rapid a populaiei n diatomee este cauzat de n-splare de Si rulment terestre-sedimente, i atunci cnd livrarea de Si este epuizat, diatomeele ncepe s se scufunde n afara zonei de fotic i produce odihn chisturi . The life-cycle of most diatoms can be described as `boom and bust' and the Black Sea is no exception, with diatom blooms occurring in surface waters throughout the year, most reliably during March. [ 13 ] In simple terms, the phase of rapid population growth in diatoms is caused by the in-wash of Si -bearing terrestrial sediments, and when the supply of Si is exhausted, the diatoms begin to sink out of the photic zone and produce resting cysts . Ali factori, cum ar fi preurile de ruinare de zooplancton i de amoniu pe baz de producie regenerat-au, de asemenea, un rol de jucat n ciclul anual de diatomee. [13] [14] De obicei, alata Proboscia flori in timpul primaverii si calcar-avis infloreste Pseudosolenia n aceast toamn. [17 ] Additional factors such as predation by zooplankton and ammonium -based regenerated production also have a role to play in the annual diatom cycle. [ 13 ] [ 14 ] Typically, Proboscia alata blooms during spring and Pseudosolenia calcar-avis blooms during the autumn. [ 17 ] Coccolithophores : Coccolithophores sunt un tip de mobili , autotrofe fitoplanctonul care produce CaCO 3 plci, cunoscut sub numele de coccoliths , ca parte a ciclului lor de via. Coccolithophores : Coccolithophores are a type of motile , autotrophic phytoplankton that produce CaCO 3 plates, known as coccoliths , as part of their life cycle. n Marea Neagr, n perioada principal a coccolithophore cretere are loc dup cea mai mare parte a creterii dinoflagellate a avut loc. In the Black Sea, the main period of coccolithophore growth occurs after the bulk of the dinoflagellate growth has taken place. n luna mai, dinoflagellates muta mai jos sezoniere thermocline , n ape mai adnci, n cazul n care mai muli nutrieni sunt disponibile. In May, the dinoflagellates move below the seasonal thermocline , into deeper waters, where more nutrients are available. Acest lucru permite coccolithophores s utilizeze nutrieni n apele de sus, i pn la sfritul lunii mai, cu lumin favorabil i condiii de

temperatur, ratele de cretere ajunge la cel mai nalt. This permits coccolithophores to utilise the nutrients in the upper waters, and by the end of May, with favourable light and temperature conditions, growth rates reach their highest. Bloom majore care fac specia este Emiliania huxleyi , care este, de asemenea, responsabil pentru eliberarea de sulfur de dimetil n atmosfer. The major bloom forming species is Emiliania huxleyi , which is also responsible for the release of dimethyl sulfide into the atmosphere. n general, diversitatea coccolithophore este sczut n Marea Neagr, i, dei sedimentele recente sunt dominate de ctre E. Overall, coccolithophore diversity is low in the Black Sea, and although recent sediments are dominated by E. huxleyi, Braarudosphaera bigelowii, Holocen sedimente au, de asemenea, sa demonstrat pentru a conine i Discolithina specii Helicopondosphaera. huxleyi , Braarudosphaera bigelowii , Holocene sediments have also been shown to contain Helicopondosphaera and Discolithina species.

Cianobacterii : Cyanobacteria sunt o phylum de picoplanktonic (plancton variind n mrime de 0.2 - 2 microni), bacterii care obin energia lor prin fotosintez , i sunt prezente n ntreaga lume oceanele. Cyanobacteria : Cyanobacteria are a phylum of picoplanktonic (plankton ranging in size from 0.2 - 2 micrometre) bacteria that obtain their energy via photosynthesis , and are present throughout the world's oceans. Ele prezint o serie de morphologiies, inclusiv colonii filamentoase i biofilme . They exhibit a range of morphologiies, including filamentous colonies and biofilms . n Marea Neagr, mai multe specii sunt prezente, si ca un exemplu, Synechococcus spp. In the Black Sea, several species are present, and as an example, Synechococcus spp. pot fi gsite n ntreaga zon fotic, dei scade concentraia n cretere cu o profunzime. can be found throughout the photic zone, although concentration decreases with increasing depth. Ali factori care exercit o influen asupra distribuiei includ disponibilitatea de nutrieni, ruinare i de salinitate. [20] Other factors which exert an influence on distribution include nutrient availability, predation and salinity. [ 20 ]

efectul polurii asupra ecologiei Mrii Negre


ncepnd cu anii 1960, expansiunea rapid industriale de-a lungul liniei de coasta Mrii Negre, precum i construcia unui baraj major a crescut semnificativ variabilitatea anual n N: P: raportul Si in bazinul. Since the 1960s, rapid industrial expansion along the Black Sea coast line and the construction of a major dam has significantly increased annual variability in the N:P:Si ratio in the basin. n zonele de coast, efectul biologic al acestor modificri a fost o cretere a frecvenei de flori fitoplanctonului monospecifice, cu o frecven floare diatomee majorndu-se cu un factor de 2.5 i frecven floare non-diatomee majorndu-se cu un factor de 6. In coastal areas, the biological effect of these changes has been an increase in the frequency of monospecific phytoplankton blooms, with diatom bloom frequency increasing by a factor of 2.5 and non-diatom bloom frequency increasing by a factor of 6. Non-diatomee, cum ar fi prymnesiophytes Emiliania huxleyi (coccolithophore), Chromulina i sp., A Eutreptia lanowii Euglenophyte sunt capabili de a concura n afara speciilor de diatomee din cauza disponibilitii limitate a Si, un constituent necesar de frustule de diatomee. [21] Ca o consecin a acestor flori, a macrofitelor populaiilor bentonice au fost lipsii de lumin, n timp ce anoxie mortalitatea cauzat de mas n animale marine. [22] [23] Declinul n macrofite fost accentuate i mai mult de pescuitul excesiv n timpul anilor 1970, n timp ce ctenophore Mnemiopsis invazive redus biomasa de zooplancton i alte copepods la sfritul anilor 1980. The non-diatoms, such as the prymnesiophytes Emiliania huxleyi (coccolithophore), Chromulina sp., and the Euglenophyte Eutreptia lanowii are able to out-compete diatom

species because of the limited availability of Si, a necessary constituent of diatom frustules. [ 21 ] As a consequence of these blooms, benthic macrophyte populations were deprived of light, while anoxia caused mass mortality in marine animals. [ 22 ] [ 23 ] The decline in macrophytes was further compounded by overfishing during the 1970s, while the invasive ctenophore Mnemiopsis reduced the biomass of copepods and other zooplankton in the late 1980s. n plus, un extraterestru specii-the- Ctenoforele verucoase (Mnemiopsis leidyi)-a fost n msur s se stabileasc n bazin, explozia de la cteva persoane la o biomasa estimat la un miliard de tone metrice. [24] la modificarea de compoziie specii n Marea Neagr Apele are, de asemenea, consecine pentru hidrochimie, ca salinitatea Ca productoare de influen coccolithophores i pH-ul, dei aceste ramificaii nu au fost nc s fie pe deplin cuantificat. Additionally, an alien speciesthe warty comb jelly ( Mnemiopsis leidyi )was able to establish itself in the basin, exploding from a few individuals to an estimated biomass of one billion metric tons. [ 24 ] The change in species composition in Black Sea waters also has consequences for hydrochemistry, as Ca-producing coccolithophores influence salinity and pH, although these ramifications have yet to be fully quantified. n centrul apele Mrii Negre, nivelurile Si, de asemenea, s-au redus n mod semnificativ, datorit unei scderi n fluxul de Si asociate cu advectie peste suprafete isopycnal. In central Black Sea waters, Si levels were also significantly reduced, due to a decrease in the flux of Si associated with advection across isopycnal surfaces. Acest fenomen demonstreaz potenialul de modificri localizate n Marea Neagr de intrare nutrieni pentru a avea un impact la nivel de bazin. This phenomenon demonstrates the potential for localised alterations in Black Sea nutrient input to have basinwide impacts. de reducere a polurii i reglementarea eforturile au dus la o redresare parial a ecosistemului Mrii Negre n timpul anilor 1990, i un exerciiu de monitorizare a UE, "EROS21", a dezvluit a sczut, iar valorile P N, n raport cu vrf 1989. [25] Recent, oamenii de stiinta au observat semne de redresare ecologice, n parte datorit construciei staiilor de epurare a apelor uzate noi n Slovacia, Ungaria, Romnia, i Bulgaria n legtur cu aderarea la Uniunea European Mnemiopsis leidyi populaii. au fost verificate cu sosirea unui alt specii strine care hrnete pe ele. [26] Pollution reduction and regulation efforts have led to a partial recovery of the Black Sea ecosystem during the 1990s, and an EU monitoring exercise, 'EROS21', revealed decreased N and P values, relative to the 1989 peak. [ 25 ] Recently, scientists have noted signs of ecological recovery, in part due to the construction of new sewage treatment plants in Slovakia, Hungary, Romania, and Bulgaria in connection with membership in the European Union. Mnemiopsis leidyi populations have been checked with the arrival of another alien species which feeds on them. [ 26 ]