CURS 5 HEMIPLEGIA : pierderea mobilitatii cu alterarea muscular ape o parte a corpului Cause : AVC, traumatisme cranio cerebrale, procese

expansive intracraniene ( tumori, hematoame ) AVC a-III a cauza de mortalitate AVC pin ischemie ( 90% ) obstructia unui vas de sange = infart cerebral ; obstructia poate fi prin tromboza sau embolic Debit cerebral 50 ml/min Intre 8-20ml zona cu circulatie proasta <8ml/min semne de ischemie Prin hemoragie : prin ruptura unui vas dar si prin ( iesirea sangelui prin peretele vascular Factorii de risc ai AVC : HTA : ingrosarea vasului si scaderea debitului vascular Grabeste formarea plagii de ateromprin incarcarea . -

Poate determina ruperea vasului tulburari de ritm cardiac ( fibrilatia atriala ) valvulopatii endocardita hipercolesterolemia diabet fumat alcoolism obezitate

Debut brusc : scoaterea din functie a jumatatii corpului opuse zonei de infarctizare Initial este flasca : fara tonus, fara reflexe osteotendinoase ( ROT ) perioada intre 2- 5 ore pana la 515 zile pacient in coma Recuperarea incepe din starea de coma La AVC prin tromboza se incepe recuperarea mai repede La AVC cu hemoragie se astepata oprirea sangerarii EVOLUTIA : - spre vindecare prin cicatrizarea leziunii - spre deces daca hemoragia e grava semnele neurologice se termina in 24- 48 de ore la tromboza si 5- 14 zile la hemoragie se trece la recuperare spasticitatea : exista o pozitie : brat add+rot intern, antebrat in semiflexie si pronatie, mana in flexie usoara , degetele si policele in palma la membru inferior : extins din coapsa si gamba, picior in equin si varus cu inversie plantara. Manevrele prin care determina cresterea tonusului sunt prin miscare rapida

Aparitia reflexelor patologice : - babinski - gordon - hoffman ~ babinski la mana ( picior babinski) - palmo-mentonier scaderea tonusului : proba bratelor intinse ( Fisher ) intinde membrele superioare la orizontala iar cel paralizat cade membr inf : test Barre : gambe la 90 , membrul paralizat cade. Mingantzini sau Vasilescu : pacient in dd cu plantele pe planul patului, este pus sa traga picioru spre sezut iar cel afectat ramane in urma Sincineziile : miscari involuntare , apar in leziuni in aria 4 motorie corespunzatoare miscarilor voluntare Comenziile sunt preluate de ariile din jur, dar apar si miscari involuntare determinate de ariile 6-8.. Sinciziile apar apar in primele 6 ore dupa AVC; trebuie bine diagnosticate pentru ca ajuta la recuperare. Dupa 1- 2 luni : spasticitatea se complica cu contracture sau retractura ( retracturea capsulei articulare si periartite scapulo-humerale ) - este afectatasensibilitatea superficiala tactila si termica : mai putin e efectuata sensibilitatea mioartrokinetica si stereognozica ( recunoaste obiectu cu ochii inchisi ) - este afectat nervul facial - tulburari sfincteriene = incontinenta urinara prin afecatrea m. detritus urinar - pacient depresiv, emotive , plans facid - poate avea tulburari de vorbire, afazie senzitiva sau mixta sau dizartrie - disfracsia : imposibil de a initia miscarea - tulburari de coordonare a misc membrului superior sau de coordonare a mersului Stabilirea sediului leziuni in AVC prin examen clinic La leziunile corticale : - afazie - agnozie - apraxie - crize convulsive jacksomiene - paralizii localizate, monoplegie - paralizii distale - paralizia n facial de aceeasi parte Leziune capsulara : - hemiplegie globala mai ales brahiala - spasticitate mare - cand leziunea e in zona posterioara a capsulei tulburari ale sensibilitatii - leziuni in trunchiul cerebral : tulburari de sensibilitate : hemiplegie si paralizia n facial de cealalta parte

Leziune medulara : - hemiplegie homolaterala - tulburari de sensibilitate superficiale, nu are leziuni de n cranieni ( daca este asociata cu leziune de n motor periferic apare amiotrofie ) Diagnostic diferential al hemiplegiei - sindrom cerebelospe o parte ( proba degete nas este pozitiva, proba marionetelor sa invarta mainile e pozitiva - hemiparkinsonismul : mers rigid , baza de sustinere largita , semnul rotii dintate ( + ) - hemiplegia isterica : mers cu picior < ramas in urma >spre deosebire de hemiplegie unde mersul este cu circumductia bazinului. ; la proba mainilor intinse : la hemiplegia isterica mainile cad amandoua ; la hemiplegia isterica mersul este cu dizlocarea genunchiului iar la hemiplegie AVC genunchi intins. Afectarile depend de : - partea leziunii ; bilateralitatea - semen de prognostic grav - inconstienta > 2 saptamani - afazie grava - depresie accentuate - asocierea cu alte boli ( tulburari de ritm, HTA, hipercolesterolemie) - recuperare tardiva Recuperarea se incepe precoce 24 48 H daca nu e hemoragic In primele 6-8 luni retrocedari masive Mai sunt recuperari dupa 2 ani Poate fi specializat 6 8 luni pt recuperare intensiva Dupa 2 ani sta nternat 1- 2 luni / an pt mentinerea functiilor Dupa 3- 4 anipacienti testati pt testari ( bilant articular si muscular ) sau daca are capsulita retractila sau PSH, poate avea dureri lombare sau la genunchi. Particularitati la varstnici - evolutia si afectarea nu sunt mai grave - este mai dificila recuperarea - intarzierea cu 35 zile a inceperii, dubleaza perioada de recuperare Se apreciaza : - starea fizica generalizata - ( + ) ( - ) tulburari de sensibilitate - capacitate de comunicare : de a scrie, vorbi , intelege - starea psihica - starea sfincterelor

- starea neurologica a membrelor Obectiv : - mentinerea vietii - limitarea extinderii leziunilor prin anticoagulante si vasodilatatoare - evitarea recurentelor La scaderea deficitului functional e de interes : - cresterea fortei musculare in musculatura paralizata - scaderea spasticitatii - coordonarea miscarilor voluntare la membru superior - coordonarea mersului - corectarea posturii si a mersului - mentinerea mobilitatii articulare - prevenirea complicatiilor.