DARE DE SEAMA LA PRACTICA

ECONOMICO-MANAGERIALA La intr. S.A. Hidropompa

Conducatorul practicii Conf. univ. Catanoi Valentina St. grupa IMCM-071 Stegarescu Cristina

Chisinau 2010
Cuprins Introducere 1. Analiza indicatorilor de rentabilitate..3 2. Caracteristica intreprinderii5 2.2.Caracteristica istorica scurta a S.A. Hidropompa.....6 2.3.Misiunea intreprinderii.......9 5. Procedeele utilizate pentru fabricarea produselor .9 6. Analiza SWOT..10 7. Analiza utilajelor tehnologice17 8. Catalogul de pompe i echipamente de pompare..18 9. Preturile pompelor submersibile20 10. Analiza pietelor strategice23 11. Concluzia.25 Anexe

1. Analiza indicatorilor de rentabilitate

Studierea profitului n mrimi absolute nu constituie dect o etap preliminar a analizei rentabilitii, pentru relevana raionamentului fiind necesar raportarea la ali indicatori, ratele rezultate furniznd informaii cu semnificaii economico-financiare complexe. Metoda ratelor const, n principal, n posibilitatea efecturii de o manier simpl i eficient de comparaii n toate cele trei dimensiuni: norme, timp i spaiu. Rata de rentabilitate1 reprezint un raport ntre un indicator de rezultate (profit sau pierdere)i un indicator care reflect un flux de activitate (cifra de afaceri net, resurse consumate) sau un stoc (capital propriu, active totale). Rata rentabilitii este o mrime relativ care exprim gradul n care capitalul n ntregul su aduce profit. n ansamblul indicatorilor economicofinanciari rata rentabilitii se situeaz printre cei mai sintetici indicatori de eficien ai activitii ntreprinderii2. n profit i rata rentabilitii se reflect rezultatele activitii ntreprinderii din toate stadiile circuitului economic. Comparativ cu costurile pe produs, care reflect rezultatele din stadiul produciei, rata rentabilitii le sintetizeaz i pe cele din stadiul distribuiei. Rata rentabilitii, ca indicator de eficien, poate cpta forme diferite, dup cum se ia n considerare profitul brut sau profitul net la numrtor, sau se schimb baza de raportare care exprim efortul sau cheltuiala procesului de producie. Diferitele modele utilizate pentru exprimarea ratei rentabilitii au putere informativ diferit, oglindind eficiena diferitelor laturi ale activitii economice ale ntreprinderii. Indicatorii construii n funcie de capitalul avansat sau ocupat exprim predominant interesele investitorilor, n timp ce indicatorii construii pe resurse consummate exprim preponderent interesele managerilor unitii economice. Principalele rate de rentabilitate utilizate n analiza economico-financiar ntreprinderii sunt: rata rentabilitii comerciale, rata rentabilitii resurselor consumate, rata rentabilitii economice, rata rentabilitii financiare. Calitatea gestiunii unei ntreprinderi este validat prin aprecierea produselor sale pe pia, situaie evideniat prin cifra de afaceri. Raportul dintre rezultatul obinut i cifra de afaceri reprezint rata rentabilitii comerciale. RRC = Cifra de afaceri *100 Rezultat

n literatura de specialitate exist mai multe moduri de calcul a acestei rate de rentabilitate, dar cele mai utilizate sunt urmtoarele: Analiza unei ntreprinderi cotate la burs comport un studiu suplimentar, pe baza datelor bursiere, menit s serveasc la elucidarea unor aspecte referitoare la politica n domeniul portofoliului de titluri. 3

Indicatorul de rentabiliate poate capata forme diferite, in functie de profitul brut sau net la numaratot, sau de baza, de raportare care exprima efortul sa cheltuiala (activul economic, capitaluri, costul vinzarii, valoarea productiei vindute). Rata profitului brut caracterizeaza nivelul profitului brut obtinut la 1 leu vinzari nete. Marimea lui trebuie sa ramina stabile sau sa creasca in dinamica. Micsorarea nivelului acestui raport semnifica cresterea costului vinzarilor. Rata profitului brut depinde de influenta urmatorilor factori: - Structura productiei vindute; - Costurile productiei vindute si preturile de vinzare; - Volumul de productie nu are o infulenta directa pentru ca, actionind asupra numitorului si numaratorului in aceeasi productie, influenta asupra ratei profitului devine nula. Volumul productiei influenteaza, insa, direct prin costuri, intrucit in conditiile in care volumul productiei creste, costurile se reduce pe unitate de produs pe seama cheltuielilor fixe. Rata profitului operational arata capacitatea intreprinderii de a obtine profit din activitatea de vaza la 1 leu vinzari. Rata profitului net caracterizeaza capacitatea intreprinderii de a produce profit net de vinzari si reflecta profitul net obtinut in medie pe intreprindere la 1 leu vinzari net. Cresterea nivelului acestui coeficient ne spune despre gestionarea eficienta a procesului de productie. Rata rentabilitatii capitalului avansat/ocupat in caz particular al rentabilitatii economice, deci reflecta performanta economica a utilizarii fondurilor de productie indifferent de modul de finantare si sistemul fiscal. Rentabilitatea financiara depinde de rata rentabilitatii economice si de structura finantelor intreprinderii. Cresterea rentabilitatii financiare poate fi obtinuta prin cresterea indatorarii. Nivelul inalt al acestui indicator poate fi rezultatul caoitalizarii insuficiente inalte a activitatii intreprinderii.

2. Caracteristica intreprinderii 2.1. Caracteristica istorica scurta a SA uzina de pompe submersibile din Chisinau Hidropompa 2.2. Misiunea intreprinderii 2. Caracteristica intreprinderii, domeniul de activitate
Domeniul de activitate ce este prevazut de Statutul Societatii se considera elaborarea si producerea productiei industriale. Obiectele activitatii de baza sunt: 1. Cercetarile aplicate in domeniul crearii si largirii metodelor si procedeelor controlului constructiilor, materialelor si elaborarea in baza lor mijloace ale controlului in diferite domenii ale economiei. Produsele de baza: a. prese pentru tigle; c. pompe rambursabile; d. utilaje pentru piese, turnate in cuptor; 2. Producerea pieselor din masa plastica; 3. Fabricarea menghinelor pentru largirea sau gaurirea semifabricatelor; 4. Producerea marfurilor de larg consum. Baza activitatii societatii o constituie principiul cercetarilor/ elaborarea si insusirea/ producerea si desfacerea productiei finite, ce corespunde unui ciclu deplin vital a oricarui produs, care e compus din blocurile cercetarilor si cunostintelor, perfectarii si sectiei de reparatie cu privire la defectele si a altor devieri in obiectul supus controlului. Productia de baza a intreprinderii SA Hidropompa sunt mijloacele nedistructive (fara eroare) ce prezinta pompele submersibile complexe, ce functioneaza pe baza unor circuite moderne si o calitate ridicata deoarece ele se situiaza la o adincime in pamint de aproximativ, 200-300 m detinind o calitate superioara a materialului.

2.3. Caracteristica istorica scurta a S.A. uzina de pompe submersibile din Chisinau Hidropompa
Istoria uzinei a inceput la 6 iunie 1883, cind conducerea guberniei Basarabia a aprobat proiectul primei intreprinderi de constructie a masinilor de tinut- intreprinderea mecanica si de turnare a fontei. Autorul proiectului, patronul uzinei a fost Stepan Serbov-Sirba. Din 1884 uzina a inceput a indeplini comenzi de reparatie a inventarului agricol si de turnare a fontei, (grile, stilpi pentru felinare, scari, intrari acoperite, coloane). In 1912 uzina fabrica teascuri pentru vin, masini de melitat, treeratoare, atit pentru lucrul cu caii cit si manuale, pluguri, tocatori de paie, produce piese turnate din fonta si bronza in diverse ramuri. La uzina lucrau 60 de lucratori, volumul de productie evolua la 52 mii de ruble si ocupa locul 3 dupa marime intre intreprinderile industriale din Basarabia. In timpul razboiului uzina sufera un declin economic. Iar in anii 20-30 incepe a lucra stabil si fabrica productie in suma de 250 mii lei. Procesul de renastere a uzinei incepe cu Hotarirea Sovietului Comisarilor Norodnici ai RCCM N 364 din 20.10.1944 MCCP. Uzina mecanica producea prese pentru tigle, utilaj pentru piese turnate in cuptor, plite de gaz si butelii, strunguri de gaurit, tigai, fiere de calcat si altele. In 1950 uzina a insusit producerea masinilor de taiere pietrei de sistemul C.P.Galanin pentru taierea subterana a pietrei. In septembrie 1957 uzina electromecanica G.I.Cotovschi a primit comanda de a insusi producerea pompelor submersibile arteziene, in jumatate de an s-a instalat si s-a dat in exploatare utilaj in suma de 600 mii ruble, au fost pregatite fortele de munca necesare. Primele pompe submersibile au fost asamblate in luna iunie 1958 si uzina a inceput specializarea in producerea pompelor motoarelor electrice. In 1959-1965 au fost construite si date in exploatare sectia de asamblare, sectia mecanica si cladirea administrativa. In 1912 uzina fabrica teascuri pentru vin, masini de melitat, treeratoare, atit pentru lucrul cu caii cit si manuale, pluguri, tocatori de paie, produce piese turnate din fonta si bronza in diverse ramuri.. Productia era apreciata inalt pe piata mondiala, tinea piept concurentei si avea garantie in exploatare. Pompele submersibile se exportau in 68 tari ale lumii si au fost mentionate cu peste 100 medalii, inclusiv de aur. Pentru succese in munca uzina de pompe submersibile din Chisinau la 14 februarie 1971 a fost decorata cu Ordinul Drapelul Rosu de Munca, intreprindere principala, uzinei de pompe ermetice si a doua birouri specializate in proiectari s-a format asociatia de productie Moldavghidromas.
6

Cu fondarea asociatiei, practic a incetat dezvoltarea bazei de producere a uzinei de pompe submersibile si aproape toate investitiile capitale au fost indreptate spre dezvoltarea bazei de producere a uzinei de pompe ermetice. Ca atare uzina a inceput de a mai fi uzina ci o sectie fara balanta de sine statatoare, cu drepturi de unitate de producere. De la 1 ianuarie 1990 colectivul uzinei a decis sa treaca la autogestiune totala, sa devina persoana juridical cu balanta de sine statatoare si drepturi de unitate de producere. De ka 1 ianuarie 1991 colectivul de munca a luat in arenda uzina de la Ministerului asociatia a fost dizolvata. Cu trecerea la arenda a inceput o etapa noua de dezvoltare a uzinei. S-a hotarit de a indrepta la dezvoltarea uzinei 40% din venitul ce ramine la dispozitia colectivului- au inceput noi cautari in proiectarea si fabricarea unei noi game de pompe. Cautarile au fost indreptate la crearea si insusirea fabricarii pompelor cu o denumire comerciala comuna Torent. Conform caracteristicilor tehnice, garantiei de functionare, simplitatea constructiei, pompele de tipul Torent n-au analogie in lume. In 1993 s-a decis sa fie transformata intreprinderea de arenda in Societate pe Actiuni de tip inchis. Lucratorii uzinei au emis actiuni pe mijloacele proprii in suma de peste 250 milioane ruble. In iunie 1994 uzina, una dintre primele, a fost privatizata contra bonurilor patrimoniale si in timpul de fata peste 4000 persoane sint actionari ai uzinei. Capitalul Statutar constituie peste 11 milioane lei, 70% din actiuni apartin colectivului de munca, 8,7% n-au fost realizate si patrimoniul apartine statului, 21,5% apartin cetatenilor Republicii Moldova, ce nu sunt angajati ai uzinei. Toate greutatile perioadei de restructurare sau rasfrint asupra colectivului. In afara problemelor de ordin financiar si economic, uzina s-a lovit de greutati cu caracter ecologic, fiind amplasata in centrul orasului. Uzura fondurilor fixe constituie circa 55% . Serviciile ecologice inainteaza conditii dure, ce nu pot fi rezolvate in criza financiara. Totusi in pofida situatiei financiare extreme de grele in 1994 la dezvoltarea productiei au fost alocate 2 milioane lei din venit.

Producerea pompelor pe anii 1990-1994 se caratecrizeaza astfel (in bucati): Nr. de rind 1 2 3 4 5 6 Anii 1990 1991 1992 1993 1994 1995 S-a produs 35765 33523 30657 32145 23325 31100 An fata de an (%) 100 93,7 91,4 104,8 72,6 133 Fata de 1990 (%) 100 93,7 85,7 90,0 65,3 87,0

Indeosebi de greu pentru colectivi a fost anul 1994. Au fost modificate conditiile de transportare a marfurilor pe calea fierata, complicatii in aprovizionarea cu metale nefieroase, rachetul si jaturile in drum si la hotare, majorarea brusca a preturilor si caderea cursului rublei rusesti si ca urmare pentru prima oara uzina a intilnit greutati la realizarea productiei. Peste 90% din productie se realizeaza inafara republicii. Cindva existau cumparatorii cu ridicata, ce asigurau cu productie de pompe regiuni intregi, acum ei nu mai exista si uzina e nevoita sa predea productia la consignatie. Acest fapt a incetinit rotatia mijloacelor circulante si drept rezultat au aparut neachitari de salarii. In componenta SA din Chisinau Hidropompa intra magazinul de firma cu volumul operatiilor comerciale de 780 mii lei, din care productia uzinei constituie 70%; cantina (inchisa la reparatie capitala la insistenta statiei epidemiologice din cauza lipsei de constructii de epurare) si punctual de prelucrare a productiei agricole din s. Putintei, raionul Orhei. Reducerea personalului n-a fost efectuata printr-un ordin anumit, ci are loc coenciderea mecanica si la starea de la 1.03.95 personalul constituie 1261 persoane. Salariul mijlociu pe 1994 cu platile din venit constituie 227 lei, inclusiv 204 pentru muncitori. Restante de salarii nu sunt.

2.2. Misiunea intreprinderii

Definirea misiunii intreprinderii SA Hidropompa: Intreprinderea tinde la desfasurarea noilor tipuri de afaceri in producerea noilor tipuri de produse. Pe durata activitatii sale, intreprinderea isi propune sa fie o componenta responsabila a mediului social si sa aduca cea mai ridicata valoare posibila atit clientilor si actionarilor cit si salariatilor. Sa pozitioneze pe piata externa ca producator de pompe submersibile. In acelasi timp, intreprinderea va dezvolta competente si resurse, care ii va permite sa concureze pe pietele internationale de profit.

3. Activitatea de producere, procedeele utilizate pentru fabricarea productiei

Pentru executare se aplica urmatoarele metode de prelucrare: 1. Prelucrarea materialelor prin taiere; 2. Prelucrarea metodelor sub presiunea in stare rece (taierea, gaurirea, largirea); 3. Prelucrarea termica a metalelor; 4. Turnarea prin presiune a metalelor colorate si a aliajelor; 5. Turnarea prin presiune si presarea maselor plastice; 6. Prelucrarea chimico-galvanica a metalelor (oxidarrea, zincarea, nichelarea, argintirea); 7. Sudarea, lipirea materialelor a pieselor si componentelor pompei; 8. Lucrari de montare; 9. Lucrari de reglare; 10.Ambalarea produselor finite.

4. Analiza SWOT
Puncte tari: Existenta produselor rentabile; Control operativ a costurilor; Politica de pret si de promovare, prin care se contureaza legatura durabila cu clientii. Practicarea unor preturi avantajoase ce reprezinta pasul spre atragerea clientilor, iar la fidelizarea lor a contribuit politica de promovare, reprezinta axul intregii afaceri, orientarea catre nevoile consumatorilor; Obiectele de lunga durata ce aduc valoarea intreprinderii la o utilizare eficienta, in present intreprinderea utilizeaza doar 65 la suta din mijloacele disponibile, deci intreprinderea dispune de inca 35 la suta din mijloacele neutilizate ce permit de a majora in orice moment capacitatea de producere; Micsorarea datoriilor; Solvabilitate inalta a intreprinderii; Generarea profitului; Elaborarea bugetelor pentru departamente cu scopul maririi profitabilitatii; Control operativ a costurilor; Pucte slabe: Cheltuieli minime; Rotatia activelor mica; Rentabilitatea vinzarilor mica; Durate de rotatii mari; Ca principalul punct slab al intreprinderii SA Hidropompa reprezinta lipsa capacitatii de inovatie a intreprinderii . Intrucit intreprinderea duce lipsa de aparate noi ce ar permite de-a concura pe piata externa; Lipsa fortei de munca calificata, orice persoana calificata reprezinta o valoare majora pentru orice intreprindere. La ora actuala intreprinderea duce lipsa de persoane specializate in domeniul ce ar elabora si ar proiecta aparate pentru controlul nedistructiv; O buna parte din utilaje sunt uzate moral si fizic, precum unele procese tehnologice utilizate nu corespund cerintelor internationale, ca urmare duc la micsorarea productivitatii muncii (desen mai jos).

10

Oportunitati: Realizarea activelor neutilizate in scopul micsorarii cheltuielilor fixe suportate de intreprindere; Cresterea profitabilitatii prin reducerea costurilor si sporirea volumului de productie; Achitarea datoriilor pe termen scurt; O prima oportunitate a intreprinderii SA Hidropompa este ca aproape 45 de ani este existent pe piata, pina in 1991 era unica intreprindere producatoare de aparate nedistructive (grile, stilpi pentru felinare, scari, intrari acoperite, coloane). Riscuri: Cresterea preturilor la materie prima si resurse energetice; Cresterea datoriilor debitoare; Cresterea penalitatilor si amenzilor.

11

Masina unealta uzata

12

Alte tipuri de M.U.

Masina unealta de producere a maselor plastice

Produsele din masa plastica

13

Produs finit, pompe submersibile

14

Masina multi-ax

15

Masina multi-functionala
16

5. Analiza utilajului tehnologic

Pentru indeplinirea proceselor tehnologice cu aplicarea metodelor mecanizate sau pe deplin automatizate se folosesc urmatoarele tipuri de utilaje tehnologice: 1. Utilaj universal de taiere a metalului de forjare-presare, de turnare, de prelucrare termica, de sudare, de prelucrare a masei plastice. 2. Automate si semiautomate de taiere a metalului, de forjare-presare, de prelucrare a maselor plastice. 3. Utilaj de taiere a metalului, MU cu comanda numerica; La ora actuala intreprinderea dispune de 750 de unitati de utilaje tehnologice destinate pentru producerea produselor de baza. Mai bine de 40% din utilaj au virsta mai mare de 20 ani, doar numai 1% din total utilaj cu o virsta pena la 10 ani.

17

Catalogul de pompe i echipamente de pompare

Pompa de apa submersibila, pompe submersibile BTSP, i BTSP - una sau mai multe trepte, cu un arbore vertical proiectate pentru ridicarea de posturile de comand de ap CPS - pilot pentru pompe submersibile .

Pompe pentru fecale pompa CM - centrifuge, orizontale, de tip consola cu un arbore sigiliu glandei. Concepute pentru manipularea maselor municipale i deeuri industriale, care conin o cantitate mare de poluare.

18

Vortex de pompare CV , WSO, VKS - Vortex, singur etap, orizontale, Pompe console pentru pomparea apei, neutre i alte lichide uor toxice.

caracteristici Program de pompe i a apelor subterane Grath, Grack

Pompa de proiectare i de a folosi: grata Pompe si Gracq proiectate pentru pomparea abrazive amestecuri plante de mbogire, sisteme i cenu de tergere de sisteme

19

de aur lichid de curare, ciment sectorul industriei prelucrtoare. pompe de pompare a apelor subterane densitatea tulburelii abrazive la 1600 kg/m3, temperatura la 700 C, dimensiunea maxim a incluziuni solide 1 la 200 mm i o concentraie de volum de pn la 30%. Fluxul pompei de ap subteran este confectionat din aliaje de super, material abraziv ntr-un liant organic, din cauciuc i poliuretan. MAREA pompa - grele, cu coc dubl, corp interior este fabricat dintr-un aliaj ICHH 28M2; pompa Gracq - cu coc simpl, cptuite cu material abraziv ntr-un liant organic; pompa GrAR - cu o parte de pompare n poliuretan sau cauciuc (cauciucat) de performan;

Preturile pompelor submersibile

S.. ""
01.02.09 .

, 3 / , . /, /

, 3/ , . /, /

40-32-200/4-5 40-25-160/2-5 40-25-160/25 40-32-180/2-5

6,3 6,3 6,3 10 6 12, 5 12, 5 12, 5 12, 5 18 25 25

12 32 20 45 40 50 32 20 16 8 20 15

1,1145 0 2,2290 0 1,5290 0 32900 2,2290 0 5,5290 0 32900 2,2290 0 1,5290 0 1,5145 0 2,2290 0 2,2290 0

21575 18193 17690 18520 17940 24830 23950 15035 14880 17550 15995 15995

50-125/2-5

12,5 12,5 25 25 25 25 50 50 50 60
80

20 15 20 32 26 20 32 26 20 45
26

214 50-125/2-5 00 208 65-125/2-5 10 65-160/2-5

211 60 225 10 187 00 195 27 195 27

40-32180/2-5 50-32200/2-5
50-32-200/2-5

65-160/2-5

2,2290 0 1,5290 0 2,2290 0 5,5290 0 42900 32900 7,5290 0 7,5290 0 7,5290 0 15290 0
112900

65-160/2-5 80-160/2-5
80-160/2-5

50-32125/2-5 50-32125/2-5 -80-5 65-50125/2-5

65-50-125/2-5

80-160/2-5
80-200/2-5 100-160/2-5

18 770 18 400 21 475 23 900 23 870 22 755 28 970 28 970 28 970 39 995
39 200

24 855 23 730 26 050 41 080 41 080 41 080 -

20

 65-50-125/25

25 25 25 25 50 50 50 50 50 50 50 50 50 80 80 10 0 10 0 10 0 10 0 10 0 10 0 10 0 16 0 16 0

12 32 26 20 50 40 30 32 26 20 14 12, 5 7,7 12, 5 7 50 38 32 47 32 21 18 30 20

65-50160/2-5 65-50160/2-5 65-50160/2-5 80-50200/2-5 80-50200/2-5 80-50200/2-5 80-65160/2-5 80-65160/2-5 80-65160/2-5

100-65-200/4-5

2,2290 0 5,5290 0 4 2900 3 2900 15 2900 11 2900 11 2900 7,5290 0 7,5 2900 5,5 2900 41450 41450 2,2145 0 5,5145 0 41450 30290 0 18,529 00 15290 0 22290 0 15290 0 11290 0 7,5290 0 22290 0 15145 0

15995 20420 19660 18850 43090 34930 34930 24025 24025 22110 27750 27750 25500 31740 30825 55080 48300 45600 51410 42185 35935 34540 54711 58900

195 27 284 00 284 00 391 00

1 32-20-125/23,15 20 1,1290 25 0 410 1 50-32-125/2- 12,5 20 2,2290 27 0 532 1 65-50-160/225 30 5,5290 35 0 200 1 80-50-200/250 50 22290 84 0 470 1 100-65-200/2- 100 50 37290 89 0 240

.
3/ , . /, /

1-50/50-2,5-- 1-50/50-3,0-- 1-50/50-3,7--

50 50 50

50 50 50

30145 0 30145 0 30145 0

270 590 281 640 293 890

293 770 304 815 317 100

100-65200/4-5
100-65-200/4-5

, (), ()

1-80 1-80 1-80/6 1-80

-80 . .

38 38 20 38 35 32 32 32 75 75 90 90

26 26 12 26 26 54 54 54 70 70 80 80

125-80200/4-5
125-80-200/4-5

11145 0 151450 5,5960

/. .

100-65200/2-5 100-65200/2-5 100-65200/2-5 100-65200/2-5 100-80160/2-5

100-80-160/2-5

1-20/24 1-20/24 1-20/24 1-75/70 1-75/70 1-90/80 1-90/80

11145 0 18,514 50 22145 0

/. .

38 933 38 933 38 933 18 096 69 130 69 130 40 370 194 260 11595 0 205 060 11772 5

54 225 58 190 53 670 234 760 88 335 92 985 224 090 257 360 -

30290 0
/. .

100-80160/2-5 125-100160/2-5 160/20-5

37290 0
/. .

21

 100-65-200/2-5

100-65200/2-5 100-65200/2-5
100-65-200/2-5

100-65250/2-5 100-65250/2-5 100-65250/2-5 100-65250/2-5 150-125315/4-5 150-125315/4-5

150-125-315/4-5

200-150250/4-5
200-150-250/4-5 200-150-315/4-5 200-150-315/4-5 65-40-250-- 65-40-250--

10 0 10 0 10 0 10 0 10 0 10 0 10 0 10 0 20 0 20 0 20 0 31 5 31 5 31 5 31 5 25 25 50 50

50 50 38 32 80 80 80 64 32 32 20 20 20 32 32 80 65 80 65

/. 30290 0
18,52900

52840 77100 71200 69190 55415 90470 85350 80732 75290

101470

1-80 1-80 1-80/6 1-80 1-80 1-80 1-80/6 1-80

38 38 20 38 38 38 20 38

26 26 12 26 26 26 12 26

111450
151450

5,5960
/. .

15290 0 /. 45290 0 37290 0 30290 0 /. 30145 0

18,51450

111450
151450

5,5960
/. .

63 970 63 970 63 970 44 650 42 950 42 950 42 950 24 120

77 510 86 100 91 200 84 800 91 770 99 850 -

78 870 82 795 77 820 59 640 63 710 59 250 -

-50/50-2,5---2(3) -50/50-3,0---2(3) -50/50-3,7---2(3) -50/50-2,5--55-2(3) -50/50-3,0--55-2(3) -50/50-3,7--55-2(3) -50/50-2,5--55-2(3) -50/50-3,0--55-2 (3) -50/50-3,7--55-2 (3) 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 18,51450 18,51450 18,51450 18,51450 18,51450 18,51450 18,51450 18,51450 18,51450 112 470 120 980 126 160 123 970 130 990 138 920 149 400 159 100 168 100

92610
101990

/. 30145 0 /. 45145 0 15290 0 11290 0 22290 0 18,529 00

127960 116990 153900 74235

80-50-250-
80-50-250--

6655 0 8293 5 7694 5

6. Analiza pietelor strategice

22

Aparatele produse de intreprinderea SA Hidropompa isi gaseste aplicatia in urmatoarele ramuri ale Industriei Mondiale: S.A. Agroteh,S.A. Incomas,S.A. Moldavhidromas. Lista ocupatiilor incluse in CRM 006-97, practicate de personalul uzinei de pompe submersibile din Chisinau Hidropompa S.A. din MD-2001, Chisinau, bv. Gagarin, 2 domeniul de activitate Constructie de masini Nr. codului 21010 22230 20678 21443 20646 25894 24423 24921 25396 21322 26070 22138 22078 22141 22239 22003 22438 18830 11897 11903 13470 14119 14205 12243 12975 13961 21853 25565 22156 21111 Personalul uzinei Hidropompa' Director general al intreprinderii Inginer sef (in industrie) Contabil-sef Energetician sef (in industrie) Constructor sef Tehnolog principal (in industrie) Secretara (metodista) Sef pe deposit (reaspunzator) Sef sectie (in industrie) Economist Contabil Inginer-programator Inginer normarea- muncii Inginer- proiectant Inginer tehnolog Inginer raspunzator de instrumente Inspector serviciul personal Vinzator de produse nealimentare Conducator auto (sofer) Conducator la electro si motocar Hamal Legator documente Magaziner Controlor de lucrari mecanice si de lacatusarie Electromotor la incercare si masurare Lacatus automatic si aparate de masura si control Inginer- chemist Sef statie (in industruie) Inginer protectia muncii si tehnica securitatii Dispecer
23

25365 15086 13800 18894 11329 25508 16283 25508 23087 12777 17460 17342 17920 17412 13371 11466 14077 11249 13330 11357 14017 12831 18024 18283 18283 13260 12895 14085 17938 16897 18868 12989 14509 12945 21817 25520 21010 25396

Sef de sector (in industrie) Maturator Ingrijitor de incaperi de productie si de serviciu Zugrav Betonist Sef se serviciu de paza (ai sectorului) Paznic (portar) Sef sectie (atelier) de productie Maistru sector Distribuitori sarcini Reglor utilaje tehnologice Reglor automate si semiautomate Strungar detalonar Reglor utilaj de matritare la rece Guritor Brosator Lacatus- reparator Ascutitor Frezor Bobinator elemente pentru masinile electrice Lcatus la lucrarile de asamblare mecanica Dulgher () Slefuitor Stantator Termist Incarcator de corpuri de macinat Electroerozionist Lacatus sculer Strungar multiprofil Presator articole din mase plastice Vulcanizator Eletromotor la repararea si intretinerea utilajului electric Masinist la instalatiile de compresoare Eletromotor echipament de centrale telefonice Inginer Sef serviciu (in industrie) Director (sef intreprindere) Sef sectie (in industrie)

24

Concluzie La intreprinderea S.A. Hidropompa luind in consideratie rezultatul activitatii intreprinderii evidentiaza proprietatile si da posibilitatea de a formula indicatori economici. Pe baza acestei analize se poate de determinat starea materiala a intreprinderii, sursele de formare a capitulului propriu si imprumutat, de a determina pozitia ocupata de intreprindere pe piata. Aceasta metoda simpla si operative are o mare popularitate in tarile cu economie dezvoltata. Cu ajutorul metodei de analiza comparativa a starii generale a intreprinderii conform bilantului putem enunta urmatoarele trepte a lucrarii de fata. Viteza de rotatie a stocurilor este foarte mica (aceasta se exprima prin viteza de rotatie a activelor curente). Creantele aferente comerciale inregistreaza o descrestere, ceea ce se apreciaza pozitiv, in schimb sau marit essential avansurile acordate si au aparut creantele privind decontarile cu bugetul. Cheltuielile de productie au avut o tendinta de crestere, fapt care a fost determinat de scaderea utilizarii eficiente a resurselor. Rentabilitatea activelor este pozitiva din cauza rentabilitatii vinzarilor pozitive, dar au fost propuse unele masurari care ar ridica rentabilitatea lor. Pentru a imbunatati situatia, ar fi rezonabil de micsorat, in primul rind, alte cheltuieli operationale, cele administrative si comerciale, iar in al doilea rind, de micsorat creantele intreprinderii.

25

ANEXE

26