Medii de transmisiune

Medii de transmisiune 2
Mediu de transmisiune mediu sau suportul prin care are loc
transportul informatiei, transpusa sub forma undelor electromagnetice
Categorii:
Medii de transmisiune in care are loc o deplasare ghidata a
undelor elmg.
Linii de transmisiune
Linii din fire torsadate, neecrante
Linii din fire torsadate, ecranate
Cablu coaxial
Stripline & microstrip
Fibra Optica
Medii de transmisiune in care are loc o propagare neghidata a
undelor elmg.
Transmisia se realizeaza cu ajutorul antenelor de emisie si de receptie:
Antene directionale
Antene omnidirectionale
Medii de transmisiune 3
Comparatie
Mediu neghidat
Energia semnalului se propaga in
spatiu, cu directionalitate limitata.
Sunt posibile interferente deci este
necesara reglementarea spectrului
Largime de banda limitata
Infrastructura simpla: antene si
tranceivere
Atenuarea depinde de distanta
logaritmic: o (db)=nlog d

n =2 in
spatiu liber
Nu exista conectare fizica intre
cele doua terminale
Utilizatorul poate fi mobil


Mediu ghidat
Energia semnalului continuta si
ghidata prin mediu
Spectrul poate fi reutilizat in medii
(linii) separate
Largime de banda foarte mare
Infrastructura complexa: canale
de cablu, stalpi, traversari, etc.
Atenuarea depinde de distanta
exponential: o =10
-kd
k
dB/metru,
Capacitatea de transmisie
depinde de distanta si daca se
face punct - punct sau multipunct
Medii de transmisiune 4
Linii de transmisiune
V
I
I
E
+
-
+
-
+
-
+
-
V + AV
I + AI
I + AI
V
I
H
I
H
V + A V
I + A I
A I + I
Ansamblu de doua conductoare,
separate de dielectric
Fenomen de propagare a campului
electromagnetic cu viteza finita
Valorile tensiunii si curentului variaza
de la un punct la altul.
Fenomenul de propagare poate fi
neglijat doar daca dimensiunile
circuitului << lungimea de unda
Dimensiunea in plan transversal <<
neglijam propagarea
Analiza in regim cuasistatic
Medii de transmisiune 5
Linia formata dintr-o suma infinita de tronsoane cu lungime Az
Parametrii lineici R, L, C, G definiti pentru Az 0
Aplicam legile lui Kirchoff ecuatiile
diferentiale ale tensiunii si curentului
pe linie
t
t z i
L t z Ri
z
t z v
c
c
=
c
c ) , (
) , (
) , (
t
t z v
C t z Gv
z
t z i
c
c
=
c
c ) , (
) , (
) , (
Ecuatiile telegrafistilor
Medii de transmisiune 6
Impedanta caracteristica a liniei
0
) (
) (
) , (
) , (
Z
C j G
L j R
z I
z V
Z
C
=
+
+
= =
e
e
e
e
) , ( ) (
) , (
e e
e
z I L j R
dz
z dV
+ =
) , ( ) (
) , (
e e
e
z V C j G
dz
z dI
+ =
Forma in domeniul frecventa
Rezulta o ecuatie diferentiala ordinara,
liniara si omogena solutie de forma:

inversa unda
z
directa unda
z
e V e V z V

e
+
+ =
0 0
) , (

+
0 0
;V V
Constante de integrare
| o e e j C j G L j R + = + + = ) )( (
Constanta de propagare
o constanta de atenuare / lungime | defazarea / lungime
z sh I Z z ch V z V
0 0 0
) ( =
z ch I z sh
Z
V
z I
0
0
0
) ( + =
Forma utilizata in telecomunicatii:
V
0
, I
0
valorile pentru z = 0
Medii de transmisiune 7
Sarcina oarecare
z = - l
z = 0
Unda directa Unda inversa
L
Z
I
V
=
0
0
Coeficientul de reflexie
al tensiunii pe sarcina

0
0
0
0
Z Z
Z Z
V
V

L
L
L L
+

= = =
+

Z
L
=Z
0

L
= -
I
= 0 linie terminata adaptat
Linii fara pierderi R = G = 0; Linii cu pierderi mici R << eL, G << eC
Unde stationare Raportul dintre valoarea
maxima si valoarea minima a tensiunii se
numeste raport de unda stationara o
S

z V
z V
=

+
= =
1
1
) , (
) , (
min
max
e
e
o
Z
0
, o, | parametrii care definesc linia de transmisiuni determinati de
constantele constructive (configuratie, geometrice, de material)
Medii de transmisiune 8
Linii din fire torsadate, neecranate
Doi conductori liniari din cupru, izolati, torsadati impreuna pentru a realiza o
spirala uniforma astfel incat sa minimizeze interferentele UTP
(Unshielded Twisted Pair)
Performantele functie de diametrul conductorilor si pasul de torsadare
A
t
t
e
n
u
a
t
i
o
n

(
d
B
/
m
i
)

19 gauge /
u =0,9mm
f (kHz)
22 gauge
24 gauge
26 gauge /
u =0,4mm
6
12
18
24
30
1
10 100 1000
Atenuarea si largimea de
banda limiteaza distanta de
utilizare
Interferente + zgomot
diafonia intre cai linii
ecranate (STP)
Cost redus utilizare in
sistemele telefonice clasice
Bucla locala
Retele de calculatoare
Ethernet
Medii de transmisiune 9
Standard american de definirea tipurilor de linii de tip UTP 7 categorii
unele depasite altele in curs de introducere
Categoria 3 comunicatii
voce si retele Ethernet
10Base T limita: 16Mb/s
Categoria 5 retele Ethernet
100Base T / 10Base T
limita: 100Mb/s
Lungimea maxima in retelele cablate 100 m
UTP Categoria 3 3 la 4 rasuciri / foot
UTP Categoria 5 min 2, tipic 3 rasuciri/inch
24 gauge
24 gauge
Impedanta caracteristica cca. 100 O

Ethernet hub
10Base T 2 perechi UTP cat 3
100BASE-TX 100 Mbit/s pe doua
perechi UTP cat 5 cat 5e
100BASE-T4 100 Mbit/s pe patru
perechi UTP cat 3 depasita
Medii de transmisiune 10
Linia digitala de abonat - DSL
Configuratie tipica a echipamentului ADSL.
ADSL Asymmetric
Digital Subscriber Line
Linie bifilara torsadata
neincaracata (fara bobinele
de filtrare egalizare)
Realizata cu o modulatie tip
OFDM Discrete Multitone
(DMT)
Upstream de la abonat
64640kB/s
Downstream de la retea
1.5366.144 MB/s
Avantaje UTP
Dezavantaje UTP
Medii de transmisiune 11
Cablul coaxial
conductor din
cupru sau aluminu

Material izolator c
r
ecran
(fire intretesute)
Invelis exterior
(polietilena)
d
D
Cablul coaxial linie de transmisiune cu cei doi conductori coaxiali
Impedanta caracteristica
) ( log
138
0
O =
d
D
Z
r
c
Medii de transmisiune 12
Atenuarea functie de diametrele
conductoarelor si calitatea
materialului izolator (c
r
)

35
30
10
25
20
5
15
A
t
e
n
u
a
r
e

(
d
B
/
k
m
)

0.1 1.0 10 100
f (MHz)
2.6/9.5 mm
1.2/4.4 mm
0.7/2.9 mm
Z
0
= 75O retele de banda larga
(CATV)
Frecventa maxima 500 MHz (1GHz)
Z
0
= 50O in echipamente si retele
in banda de baza
Nu poate fi utilizat pe distante foarte
lungi fara repetoare
Prezinta o protectie buna la perturbatii
si interferente
Scump fata de UTP
Mai greu de pozitionat si interconectat
Medii de transmisiune 13
Fibre Optice
Invelis plastic Manta de sticla
sau plastic
Miezul fibrei
Istoric:
1930 1966 Baze teoretice
1970 Corning Glass cablul
1977 prima retea ( telefon,
video, date)
1982 retea mare distanta
In prezent se instaleaza cca 3000 km/ora
Unghiul
critic u=uc
mediu 1

mediu 2

u
i
>u
c
u
i
< u
c
Zona de pierdere
Reflectia totala
Explicarea transmisiei trei modele
fizice pentru lumina: particula (fotoni),
unda, raza
FO ghiduri dielectrice unde
electromagnetice de frecventa foarte inalta
Conditie: reflexie totala u
i
>u
c
n
1
> n
2
n
1
n
2
n f
c

=
Silica n = 1,44 1,48
Medii de transmisiune 14
n
2
=1.46
n
1
=1.48
manta
miez
Raza de lumina
intra din aer
Reflectie interna totala
Indice de treapta ( Step Index )
raportul indicilor de refractie
Apertura numerica NA
unghiul limita de la care se
obtine reflexia totala
A ~ = = 2 ) sin(
1
2
2
2
1
n n n NA
m
u
1
2 1
n
n n
= A
unde
Modificarea indicelui de refractie la
limita dintre miez si manta poate
avea loc:
Abrupt (Treapta) Step - Index
Gradual Graded - Index
Manta
Conul de
acceptare
Miez
Birefrigerente, cu mentinerea polarizarii
Cu cristal fotonic
Medii de transmisiune 15
Propagare Ecuatiile lui Maxwell moduri de propagare = distributia
spatiala in sectiune perpendiculara pe directia de propagare a lui E si H
FO apare modul Hibrid exista si
camp electric E si camp magnetic H pe
directia de propagare
Numarul de moduri ce apare in FO
diametrul miezului, NA, si variatia lui n
1
Tipic NA=0.15 pentru modul singular
(Single Mode Fiber SMF) si 0.3 pentru
pentru fibra multimode MMF
SMF
Medii de transmisiune 16
MMF la FO cu variatia treapta a lui n (SI)
SMF (single mode)
MMF la FO cu variatia graduala a lui n
Pentru o valoare relativ mare a
diametrului FO si profil de variatie
a lui n, treapta sau graduala
unde multimode
Diametrul FO mic (< 10 )
(V<2,405) modurile superioare
sunt inlaturate mod
fundamental de propagare
SMF
a
2
2
2
1 0
n n a k V = k
0
numarul de unda
Dispersia cauze: aparitia modurilor de propagare, cromatica, de polarizare
Dispersia modala diferite moduri de propagare au viteze diferite
Dispersia cromatica diferite componente spectrale ale impulsului au
viteze diferite de propagare omogenitate material; uniformitate FO
Dispersia de polarizare diferite componente ale impulsului au polarizari
diferite si viteze diferite de propagare
Dispersia ISI
Medii de transmisiune 17
Atenuarea in FO
100
50
10
5
1
0.5
0.1
0.05
0.01
0.8 1.0 1.2 1.4 1.6 1.8
(m)
A
t
e
n
u
a
r
e
a

(
d
B
/
k
m
)

absorbtie infrarosii
Imprastiere Rayleigh
850 nm
LED pret scazut
LAN
1300 nm
MAN - Metropolitan Area
Networks
1550 nm
Telecomunicatii pe distante
lungi, WAN
Absorbtie datorata
vaporilor de apa
(inlaturata la FO noi)
Medii de transmisiune 18
WDM Wavelength Division Multiplex marirea capacitatii de transmisie
ASK modulatie in intensitate metoda cel mai des folosita
Sisteme optice WDM
Fibra Optica
40 - 120 km
Pana la 10,000 km
Amp Amp
R
R
R
R
WDM
DeMux
A = 25 - 100 GHz = (0.4 0.8 nm la 1500 nm)

N

WDM
Mux
Emitatoare cu frecventa
prestabilita
Receptoare
ASK
Medii de transmisiune 19
Avantaje
Capacitate mai mare (largime
de banda 2 Gb/s)
Dimensiuni mai mici si mai
usoare






Atenuare mai scazuta
Imunitate la interferente
exterioare
Securitate a comunicatiei mult
mai buna (dificil de conectat,
nu sunt radiatii)
448 perechi cupru
5500 kg/km
62 mm
21mm
648 fibre optice
363 kg/km
Dezavantaje
Pret de cost ridicat pentru
distante scurte
Necesita o calificare mai
ridicata a celor care fac
instalarea
Adaugarea de noi noduri
ulterioara de noi noduri este
dificila
Medii de transmisiune 20


Gama de
Frecventa

Atenuarea
tipica

Intarzierea
tipica

Spatiere
Repetoare

UTP
(incarcate)


0 to 3.5 kHz

0.2 dB/km @
1 kHz


50 s/km


2 km

UTP(cablu
multiperchi)


0 to 1 MHz

0.7 dB/km @
1 kHz


5 s/km


2 km

Cablu
Coaxial

0 to 500 MHz

7 dB/km @
10 MHz

4 s/km

1 to 9 km

Fibra Optica

186 to 370
THz

0.2 to 0.5
dB/km

5 s/km

40 km

Comparatie a mediilor de transmisiune ghidata
Medii de transmisiune 21
Transmisia neghidata prin mediu - Wireless





Echipament
de
comunicatii
Echipament
de
comunicatii
Antena
Antena
Linia de
transmisiune
Linia de
transmisiune
Spatiu
liber
Transformare a undei EM
ghidate din linia de
transmisiune intr-o unda EM
care se propaga liber in
spatiu (si/sau procesul
invers), cu o caracteristica
de directivitate specificata
Sistem radiant:
Linia de transmisune transport putere de RF la antena
Elemente de distributie interconectarea si repartizarea puterii la\de
la mai multe antene
Elemente de control si masura
Elementele radiante antena
Antena regiunea de
tranzitie dintre undele ghidate
si cele neghidate
Medii de transmisiune 22
Unda in spatiu
Unda ghidata
Transformare din functie de timp in spatiul cu
o singura dimensiune functie de timp in
spatiul cu trei dimensiuni
Forma undei radiate este definita de structura
antenei si de mediu de propagare
Antena uniport, sarcina a liniei de transmisiuni

Directivitate
Polarizare
Caracteristica de radiatie
Largimea de banda
Castig
Apertura
Impedanta
Randament
D
i
s
t
r
i
b
u
t
i
e


d
e

c
u
r
e
n
t

P
Rezist.
radiatie
R
R
Temp.
antenei
T
A
Parametrii antenei regim armonic, mediul omogen,
liniar, izotrop
Ecuatiile lui Maxwell
Medii de transmisiune 23
Regiunea Camp
Apropiat reactiva
Regiunea Camp
Apropiat radianta
Regiunea Camp
Indepartat
Regiune Camp
Indepartat
Plan ecuatorial
Proprietatile de radiatie depind
de distanta fata de antena trei
zone
Regiunea Camp Apropiat reactiva
camp reactiv dominant
energia oscileaza din spre antena
inapoi in antena apare o
reactanta limita R
1

3
1
62 , 0
D
R =
Regiunea Camp Apropiat radianta
Fresnel camp de radiatie
dominant, camp reactiv redus
distributia unghiulara de camp
functie de de distanta la antena
limita R
2

2
2
2D R =
Regiunea Camp Indepartat
Fraunhofer
Planul E
Planul H
Medii de transmisiune 24
x
y
z
u

OP
r
E
r
E
u
E

I, dz
0
0
H H H H
E E E E
r
r


+ + =
+ + =
Camp Indepartat doar camp de radiatie unda plana
2
2 2
2
2 2
0
0
H H H H
E E E E
r
r
+ + =
+ + =
) ( ) ( ) ( t H t E t P =
Valoarea instantane mediata pe o perioada
Puterea radiata care strabate o suprafata unitate =
densitate de putere = Vectorul Pointing S
) ( ) (
2
1
) ( t H t E t P S
-
= =
Dipolul lui Herz (infinitezimal)
Efectuand calculele se arata ca:
H
r
, H
u
, E

= 0; E
r
0
Avem o unda plana (E
u
, H

),
transversala pe directia de propagare
O = = = = 377 120
0
t q

u
H
E
Z
Impedanta intrinseca (de unda)
Medii de transmisiune 25
Densitatea de putere variaza cu distanta proportionala cu 1 / r
2
Vectorul Pointing are doar componenta radiala S
r

Sursa care radiaza energia uniform, in toate
directiile radiator izotrop antena teoretica,
nerealizabila fizic, utilizata ca referinta dBi
radiator izotrop
radiator anizotrop
Antenele reale surse de radiatie anizotrope
Antene directionale anizotropie pronuntata
Teorema Reciprocitati Caracteristicile
antenei nu depind de sensul de curgere al
energiei. Impedanta si caracteristica de
radiatie sunt aceleasi la emisie si la receptie.
Caracteristica de radiatie a unei antene este o reprezentare
matematica sau pictoriala a distributiei puterii emise sau
receptionate de catre aceasta, functie de unghiul de directie al
antenei.
Medii de transmisiune 26
Caracteristica de radiatie a antenei dipol cu 2 elemente
Caracteristica de radiatie a radiatorului izotrop
Caracteristica de radiatie a antenei dipol
Caracteristica de radiatie a antenei Yagi
Reprezentare 3-D
Medii de transmisiune 27
Masurator Putere
(intensitate camp)
Antena
testata
Masa rotativa
Generator
Antena
auxiliara
Distanta mare
Caracteristica de radiatie, de putere
reprezentarea puterii |P(, )|, masurata
la o distanta mare, constanta de antena
Caracteristica de radiatie, de amplitudine
reprezentarea intensitatii campului
electric(magnetic) |E(, )| sau |H(, )| ,
masurate la o distanta mare, constanta de
antena
Medii de transmisiune 28
Caracteristicile de radiatie ale antenei horn
Reprezentarile principale:
Planul E: plan paralel cu
vectorul E si continand
directia pe care are loc
radiatia maxima
Planul H: plan paralel cu
vectorul H, ortogonal pe
planul E si continand
directia pe care are loc
radiatia maxima
Reprezentarile normalizate la
valoarea maxima sau la valorile
radiatorul izotrop
Reprezentari carteziene
Valori scalare pentru exprimarea sintetica a celor mai importanti parametrii
ai caracteristicii de radiatie: unghiul solid al lobului
A
(suprafata de
radiatie), intensitatea de radiatie, randamentul de radiatie, directivitatea
antenei, castigul antenei, apertura antenei (aria suprafetei de radiatie),
apertura efectiva, inaltimea efectiva, puterea efectiv radiata, etc.
Medii de transmisiune 29
Caracteristici de radiatie la antena directionala
1
1/2
1
1/2
Medii de transmisiune 30
Fenomen pasiv nu se adauga putere, se concentreaza si se directioneaza
Castigul antenei G (castig directiv sau castig de putere) raportul
puterilor ce trebuiesc aplicate antenei considerate si unei antene de
referinta astfel ca acestea sa produca aceiasi intensitate de camp (putere
pe unitate de suprafata) intr-un punct situat pe directia de radiatie maxima.
Antene de referinta radiatorul izotrop (dB
i
) sau dipolul /2 (dB
d
)
dB
d
=dB
i
- 1,76
Castigul antenei
2
4
|
|
.
|

\
|
=
r
G G P P
R T T R
t

: lungimea de unda [m]

r: distanta dintre antene
P
R
: puterea disponibila la antena de receptie
P
T
: puterea furnizata antenei de emisie
G
R
: castigul al antenei de emisie in directia
antenei de receptie
G
T
: castigul al antenei de receptie in directia
antenei de emisie
vedere directa
adaptare, polarizare
fara pierderi pe cablu
fara componente multicai
Calculul semnalului receptionat Formula de transmisiune a lui Friis
Medii de transmisiune 31
Polarizarea antenei orientarea
vectorului campului electric planul
E fata de suprafata pamantului. .
Polarizarea
Structura fizica si orientarea antenei
determina polarizarea
Cele mai utilizate polarizari liniara; circulara forma generala - eliptica
Polarizarea verticala sau orizontala; stanga sau dreapta , dupa sensul de
deplasare a vectorului
Medii de transmisiune 32
E
y
E
x
M
N

Polarizarea suma orientarilor planului
vectorului E in timp, proiectat pe un plan
imaginar, perpendicular pe directia de
miscare a undei radio.
Polarizarea unei antene intr-o
anumita directie este definta ca
fiind polarizarea undei produse
de antena la mare distanta pe
directia respectiva.
Superpozitia componentelor din doua
plane conduce la unda polarizata eliptic.
Elipsa de polarizare este definita de
raportul axelor N/M, unghiul de inclinatie
si sensul de rotatie.
In orice moment, intr-un anumit punct din
spatiu, exista un singur vector electric E
(si vectorul magnetic asociat H ). Acesta
este rezultatul superpozitiei a campurilor
instantanee E (si H) produse de toate
sursele active in acel moment.
Separarea campurilor dupa lungimea de
unda, polarizare, directie filtrare
Medii de transmisiune 33
Puterea receptionata de o antena dintr-o anumita directie este
maxima daca polarizarea undei incidente si polarizarea antenei pe
directia de sosire a undei au:
Acelasi raport axial
Acelasi sens de polarizare
Aceiasi orientare spatiala
Perete din fire conductoare subtiri
|E
1
|>0
|E
2
| = 0
Vector E
pe fire
Vector E ,,
cu firele
|E
1
|>0
|E
2
| ~ |E2|
Medii de transmisiune 34
Antene pentru comunicatii mobile
Medii de transmisiune 35
Sectiune prin antena Patch
Patch
Plan de masa
Substrat
Antena microstrip Patch
r
L
c

0
49 , 0 =
Linie de transmisiune microstrip
Antenele Patch avantaje
privind pret de cost, usor de
realizat, integrate cu circuitele
electronice pe placile de
circuit imprimat
Medii de transmisiune 36
CUSHCRAFT CORPORATION
48 Perimeter Road, Manchester, NH 01303
0
-5
-10
-15
-20
CUSHCRAFT CORPORATION
48 Perimeter Road, Manchester, NH 01303
0
-5
-10
-15
-20
Caracteristicile de radiatie ale antenei microstrip PATCH
PLAN-E PLAN- H
Medii de transmisiune 37
Sirurile de antene sunt formate din mai multe antene (elemente), de
obicei identice care contribuie la sinteza unei caracteristici de
radiatie, ce nu poate fi obtinuta cu o singura antena.
Siruri de antene
Sirurile de antene pot realiza:
Adaptarea caracteristicii de radiatie pentru acoperirea unei anumite
zone de interes
Schimbarea caracteristicii de radiatie electronic (baleiere
electronica) prin controlul fazei si amplitudinii semnalului furnizat
fiecarui element
Sa se adapteze conditilor schimbatoare la care este supus
semnalul
Cresterea capacitatii de comunicatie prin o utilizare mai buna a
resurselor radio si micsorarea interferentelor
Dezavantaje: Complexitate mare si costuri ridicate
Cercetari privind aplicatii militare, spatiale, etc
Antene inteligente ( Smart), antene pentru procesarea
semnalului, antene de urmarire, siruri fazate, etc.
Medii de transmisiune 38
Antene Adaptive = antene Smart (Inteligente)
Sir de antene in configuratie liniara,
circulara sau planara
Amplitudinea si faza excitatiei fiecarei antene
sunt controlate electronic (definite software)
Algoritmul de determinare a ponderii
utilizeaza informatii masurate sau/si stabilite
apriorii pentru a adaptarea la conditii
schimbatoare
Circuitele de ponderare si insumare pot
functiona in RF sau FI
w
1
w
N
E
Algoritm de determinare
a ponderii
1
N
Antene Adaptive
Utilizare selectarea semnalelor de la sursele
dorite si suprimarea semnalelor de la surse
nedorite
Caracteristica de radiatie se adapteaza/urmareste
sursa
Ajustare anularea interferentelor si maximizare a
raportului semnal / interferenta
Capabile sa receptioneze si sa combine constructiv
semnale multicai
Medii de transmisiune 39
Parabola
Parabola
Statie uplink
Statie downlink
Transponder
satelit
35.800km
Legatura radio
Stabilirea legaturii radio doi factori: antenele si propagarea
Propagarea doua mari categorii:
Cu vedere directa Line of Sight LOS
Fara vedre directa Non (Near) Line of Sight NLOS
Exemplu de legatura de tip LOS comunicatii prin satelit
Antene parabolice televiune digitala, Wi-fi, WLAN
Medii de transmisiune 40
Propagarea
Propagarea radio termenul care defineste modul in care undele radio
se comporta cand sunt transmise, (propagate), dintr-un punct de pe Glob
(spatiu) la un alt punct (din spatiu).
Atenuarea undelor radio in spatiu liber, intensitatea campului undelor EM
scade proportional cu 1/ r
2
(r distanta la sursa de radiatie)
Modul de propagare diferit functie de frecventa transmisa
Unde directe (LOS), unde de suprafata, reflectate ( ionosfera, aurora
boreala, meteoriti, avioane, obiecte), difractie si imprastiere (troposfera,
obiecte), absorbtii (vapori de apa)
Model de propagare RF formulare matematic - empirica pentru a realiza
caracterizarea propagarii undelor radio functie de frecventa si de alte conditii
Scopul modelului de propagare predictia pierderilor de semnal intre cele
doua puncte considerate (path loss) si a ariei de acoperire a emitatorului
Medii de transmisiune 41
Numar foarte mare de modele de propagare o prima impartire:
Modele pentru aplicatii de interior (in cladiri) spatii inchise
model ITU
Modele pentru aplicatii exterioare spatii deschise
modele de propagare cu unde de suprafata
modele de propagare cu unde din atmosfera
modele de propagare cu considerarea atenuarilor mediului incojurator
modele de atenuare la ploaie
modele de propagare punct la punct
modele functie de natura terenului
o model Egli
o model Longley Rice
o model ITU
modele pentru orase
modele Hata
model Young
model Okamura
model Cost 231
COMUNICATII MOBILE
Medii de transmisiune 42
Radio frequencies and their primary
mode of propagation

Banda radio
Frecventa

Calea de propagare
V
L
F
Very Low
Frequency
3 30 kHz
100 10
km
Ghidate intre pamant si ionosfera
L
F
Low Frequency
30 300
kHz
10 1
km
Ghidate intre pamant si ionosfera
Unde de suprafata (urmaresc curbura globului)
M
F
Medium Frequency
300
3000 kHz
1000
100 m

Unde de suprafata
Refractie ionosferica pe stratul E noaptea (stratul
D de absorbtie dispare)

H
F
High Frequency
(Unde scurte)
3 30
MHz
100 10
m
Refractie ionosferica pe stratul E
Refractie ionosferica pe stratul F
V
H
F
Very High
Frequency
30 300
MHz
10 1
m
Vizibilitate directa (Line-of-sight)
U
H
F
Ultra High
Frequency
300
3000 MHz
100 10
cm

Vizibilitate directa (Line-of-sight)

S
H
F
Super High
Frequency
3 30
GHz
10 1
cm
Vizibilitate directa (Line-of-sight)
E
H
F
Extremely High
Frequency
30 300
GHz
10 1
mm
Vizibilitate directa (Line-of-sight)
Limitata de absorbtie