Sunteți pe pagina 1din 20

Drept penal partea special 2 Sem.II-An II-2009-grila examen MULTIPLE CHOICE 1.

Subiect activ al infractiunii de uzurpare de calitati oficiale poate fi: a. orice persoana care indeplineste conditiile generale de a raspunde penal; 2. Pentru existenta infractiunii de uzurpare de calitati oficiale, este necesar ca: b. faptuitorul sa fi folosit fara drept o calitate oficiala si sa fi indeplinit un act legat de acea calitate; 3. In cazul infractiunii de port nelegal de decoratii sau semne distinctive, participatia penala: c. este posibila doar sub forma instigarii si a complicitatii. 4. Subiect pasiv principal al infractiunii de ultraj este: a. statul roman; 5. Elementul material al infractiunii de ultraj consta in: b. orice actiune de amenintare a unui functionar public, dar doar daca acesta se afla in exercitiul functiei; 6. Infractiunea de ofensa adusa unor insemne se savarseste: c. printr-o actiune sau inactiune care exteriorizeaza lipsa respectului datorat autoritatii. 7. In cazul infractiunii de sustragere sau distrugere de inscrisuri, prevazuta de art. 242 C.pen. , forma de vinovatie ceruta de lege este: b. culpa, in cazul alin. 2 ; 8. La infractiunea de sustragere sau distrugere de nscrisuri (art. 242 C. pen.): c. tentativa se pedepseste doar n cazul faptei prevzute la alin. (1). 9. Infractiunea de sustragere sau distrugere de nscrisuri (art. 242 C. pen.) are ca element material n varianta tip: b. sustragerea ori distrugerea unui dosar, registru, document sau orice alt nscris care se afl n pstrarea ori n detinerea unui organ sau unei institutii de stat, ori a unei alte unitti din cele la care se refer art. 145 C. pen.; 10. Pentru a atrage incidenta dispozitiilor din art. 239 alin. (1) C. pen., amenintarea trebuie s: c. s fie comis prin mijloace de comunicare direct. 11. In cazul infractiunii de sustragere de sub sechestru, prevazuta de art. 244 alin. 1 C.pen., subiectul activ al infractiunii poate fi: b. orice persoana, chiar si proprietarul bunului ;

12. Cand infractiunea de sustragere sau distrugere de inscrisuri este savarsita din culpa , obiectul material al acesteia : a. numai un inscris aflat in pastrarea unei institutii de stat si care are o valoare stiintifica; 13. Sustragerea sau distrugerea de inscrisuri este mai grava cand fapta este savarsita de: c. un functionar public in exercitiul atributiilor de serviciu. 14. Purtarea, fara drept, de grade sau insigne militare, constituie: c. portul nelegal de decoratii sau de semne distinctive. 15. Folosirea fara drept a unei calitati oficiale, insotita sau urmata de indeplinirea vreunui act legat de acea calitate, constituie infractiunea de: b. uzurpare de calitati oficiale; 16. Lovirea unui politist aflat n exercitiul functiunii, dar care si-a depsit atributiile de serviciu, reprezint infractiune de: c. lovire sau alte violente. 17. Fapta inculpatului care, cu aceeasi ocazie, a insultat si amenintat n mod succesiv trei lucrtori de politie aflati n exercitiul functiunii reprezint: a. o singur infractiune de ultraj n variant agravat; c. trei infractiuni de ultraj aflate n concurs real; 18. Forma de vinovtie cu care se poate svrsi infractiunea de abuz n serviciu contra intereselor persoanelor este: b. intentia direct sau indirect; 19. Subiect activ nemijlocit al infractiunii de abuz n serviciu contra intereselor persoanelor este: c. att un functionar public ct si un functionar; 20. Abuzul n serviciu contra intereselor persoanelor: b. are caracter subiectiv numai n raport cu alte infractiuni al cror subiect activ nemijlocit este, n mod obligatoriu, un functionar public sau functionar; 21. Neglijenta n serviciu (art. 249 C. pen.) se svrseste: a. numai din culp 22. Subiect activ nemijlocit la infractiunea de neglijent n serviciu poate fi: b. orice functionar; 23. ntrebuintarea de expresii jignitoare fat de o persoan, de ctre un functionar public n exercitiul atributiilor de serviciu reprezint: b. infractiunea de purtare abuziv; 24. Fapta functionarului public care, in exercitiul atributiilor de serviciu, cu stiinta, nu indeplineste un act si prin acesta cauzeaza o tulburare insemnata unei institutii de sta, constituie: c. abuz in serviciu contra intereselor publice. 25. Lovirea sau alte acte de violenta savarsite de un functionar in exercitiul atributiilor de serviciu, constituie: a. purtare abuziva;

26. Neglijenta unei persoane care a dat prilej altei persoane sa afle un secret de stat, daca fapta este de natura sa aduca atongere intereselor statului, constituie: b. neglijenta in pastrarea secretului de stat; 27. Ingradirea de catre un functionar a folosintei sau a exercitiului drepturilor unui cetatean ori crearea pentru acesta a unor situatii de inferioritate, daca prin aceasta se cauzeaza o vatamare a intereselor legale ale unei persoane, constituie: b. abuz in serviciu contra intereselor persoanelor; 28. Pentru existenta infractiunii de neglijenta in pastrarea secretului de stat, este necesar ca fapta incriminata, sa conduca la una din urmatoarele consecinte: a. sustragerea unui document ce constituie secret de stat; 29. In cazul infractiunii de neglijenta in serviciu, participatia penala: c. este posibila doar sub forma participatiei improprii, situatie in care instigatorul sau complicele raspunde pentru infractiunea prevazuta de art. 246 C.pen. sau art. 248 C.pen. 30. Neangajarea unei persoane pe un post vacant, desi aceasta indeplineste conditiile prevazute de lege, constituie: c. abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi. 31. Forma de vinovtie cu care se poate svrsi infractiunea de purtare abuziv este: b. intentia direct sau indirect c. intentia indirect 32. Infractiunea de abuz in serviciu pin ingradirea unor drepturise savarsesete si prin crearea unor situatii de inferioritate pe temei de: b. varsta; 33. n varianta agravat, luarea de mit nu poate fi svrsit dect de ctre: b. un functionar cu atributii de control; 34. La luarea de mit pot fi confiscate de la subiectul activ: a. doar bunurile care au fost primite sau echivalentul lor n bani b. bunurile care au fost promise c. echivalentul bunurilor pe care le-a pretins cel mituit 35. Cnd luarea de mit, n varianta primirii de foloase injuste, a fost svrsit n participatie, instanta poate confisca de la unul dintre fptuitori: a. numai beneficiul realizat personal (bunurile si valorile de care a profitat personal) 36. Subiectul activ nemijlocit al infractiunii de luare de mit, n varianta tip, poate fi: b. orice functionar; 37. Pentru existenta infractiunii de conflict de interese, este necesara o situatie premisa constand in aceea ca: c. prin indeplinirea actului sau luarea deciziei sa se obtina un folos material. 38. Poate fi subiect al infractiunii de luare de mita:

c. expertul tehnic desemnat sa efectueze o expertoiza tehnica, platit prin intermediul biroului local de expertize. 39. Fapta medicului ginecolog de a pretinde de la o pacienta o suma de bani pentru a o asista la nastere, care era iminenta, constituie infractiunea de: a. luare de mita; 40. Consumarea infractiunii de luare de mita are loc: a. in momentul in care faptuitorul accepta promisiunea unor bani sau alte foloase; 41. Subiectul pasiv special la infractiunea de luare de mit este: c. persoana juridic de drept public sau privat n serviciul cruia fptuitorul si exercit atributiile functionale. 42. n cazul infractiunii de luare de mit, actiunea sau inactiunea concret a subiectului activ nemijlocit trebuie s fie: c. anterioar ndeplinirii, nendeplinirii ori ntrzierii n ndeplinirea actului determinat, privitor la ndatoririle de serviciu 43. Elementul material al infractiunii de luare de mit (art. 254 C. pen.) poate consta n: b. nerespingerea promisiunii unor foloase; 44. Constrngerea mituitorului, de ctre cel care a luat mit, de a svrsi aceast fapt este: b. o cauz special care nltur caracterul penal al faptei; 45. Pretinderea unor foloase de ctre functionar si primirea acestora dup efectuarea actului privitor la ndeplinirea ndatoririlor sale de serviciu, pentru care foloasele au fost pretinse, constituie infractiunea de: a. luare de mit; 46. Daca functionarul, desi nu are competenta de a efectua un anumit act, l-a facut sa creada pe cel care i-a dat banii sau alte foloase ca indeplinirea actului intra in atributiile sale de serviciu, atunci suntem in prezenta infractiunii de : c. inselaciune. 47. Infractiunea de dare de mita , prevazuta de art. 255 C.pen.: b. este o infractiune autonoma, existand si fara luarea de mita; c. este o infractiune corelativa, existand doar impreuna cu infractiunea de luare de mita.

48. Daca promisiunea, oferirea sau darea de banisau alte foloase este savarsita prin intermediul altei persoane, aceasta: c. raspunde in calitate de complice la infractiunea de dare de mita, chiar daca prin activitatea sa nu infaptuieste actiunea incriminata. 49. Confiscarea speciala prevazuta de art. 255 alin. 4 C.pen. se aplica: b. in toate cazurile , chiar daca oferta nu a fost urmata de acceptare; 50. Dac functionarul corupt, n scopul de a satisface solicitarea mituitorului,

nu ndeplineste un act privitor la ndatoririle lui de serviciu, iar aceast nendeplinire constituie, prin ea nssi, o infractiune: a. luarea de mit va intra n concurs cu respectiva infractiune; 51. Fapta de a pretinde si primi un folos necuvenit, de ctre un functionar, dup ndeplinirea n parte a unei ndatoriri de serviciu, dar nainte de finalizarea ei, constituie: c. luare de mit. 52. Valoarea foloaselor necuvenite primite de cel mituit: b. poate s aib orice nivel, dar s nu fie bunuri de valoare simbolic, nici daruri ocazionale, sau daruri care exprim un sentiment de recunostint ori de respect personal; 53. n cazul infractiunii de dare de mit: c. bunurile pot fi confiscate de la autor chiar dac oferta de mituire nu a fost urmat de acceptare. 54. La infractiunea de dare de mit (art. 255 C. pen.) elementul material al faptei: a. se svrseste doar anterior efecturii sau neefecturii actului de serviciu; 55. Latura obiectiva a infractiunii de trafic de influenta include scopul de a determina functionarul : a. sa faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu;

56. Denuntarea de ctre mituitor a faptei, mai nainte ca organul de urmrire penal s fi fost sesizat pentru acea infractiune, este: a. o cauz special de nepedepsire; 57. Subiectul activ nemijlocit al infractiunii de dare de mit este: a. orice persoan fizic ce ndeplineste conditiile generale pentru a rspunde penal; 58. Actul ce constituie temeiul primirii de foloase necuvenite n cazul infractiunii prevzut n art. 256 C. pen. trebuie s fie: c. numai licit. 59. Elementul material al infractiunii de primire de foloase necuvenite const n: b. primirea unor foloase necuvenite; 60. Pentru existenta infractiunii de primire de foloase necuvenite: b. foloasele pot fi primite doar dup ndeplinirea actului la care functionarul era obligat n virtutea functiei 61. In cazul infractiunii de trafic de influenta, precizarea numelui functionarului asupra caruia faptuitorul are sau lasa sa se creada ca are influenta: c. nu este determinanta, daca faptuitorul a indicat calitate functionarului. 62. Infractiunea de trafic de influent: c. se comite numai cu intentie direct calificat prin scop.

63. Tentativa la primirea de foloase necuvenite: b. nu este incriminat; 64. Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat drept mita in cazul cand: b. mituitorul a fost constrans prin orice mijloacede catre cel care a luat mita; 65. Elementul material al laturii obiective a infractiunii de trafic de influenta se poate realiza prin: c. acceptare de daruri, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul. 66. La infractiunea de denuntare calomnioas: a. coautoratul este posibil; 67. n cazul n care prin acelasi denunt mai multe persoane sunt nvinuite mincinos de aceeasi infractiune, se va retine: b. mai multe infractiuni de denuntare calomnioas n concurs; 68. Exist varianta agravat a infractiunii de denuntare calomnioas cnd: b. s-au produs ori ticluit probe mincinoase n sprijinul unei nvinuiri nedrepte; 69. n cazul infractiunii de denuntare calomnioas, nvinuirea mincinoas: c. se poate referi doar la svrsirea unei infractiuni 70. Producerea ori ticluirea de probe mincinoase n sprijinul unei nvinuiri nedrepte reprezint: b. infractiunea de denuntare calomnioas 71. La infractiunea de denuntare calomnioas, nvinuirea mincinoas poate fi fcut prin: a. plangere; 72. Declaratia fptuitorului infractiunii de denuntare calomnioas mai nainte de punerea n miscare a actiunii penale fat de persoana n contra creia s-a fcut denuntul sau plngerea, ori mpotriva creia s-au produs probele, c denuntul, plngerea sau probele sunt mincinoase reprezint: b. o cauz de reducere a pedepsei; 73. Retragerea mrturiei mincinoase nainte de arestarea inculpatului sau, n toate cauzele, nainte de pronuntarea unei hotrri, ori a unei alte solutii ca urmare a mrturiei mincinoase reprezint o cauz de: a. impunitate; 74. Retragerea mrturiei mincinoase dup arestarea inculpatului sau, n toate cauzele, dup ce s-a pronuntat o hotrre, ori s-a dat o alt solutie ca urmare a mrturiei mincinoase reprezint o cauz de: b. reducere a pedepsei conform art. 76 C. pen.; 75. Subiect activ nemijlocit al infractiunii de mrturie mincinoas este: a. doar martorul; c. martorul, expertul sau interpretul. 76. La infractiunea de mrturie mincinoasa: c. afirmatia mincinoas sau omisiunea de a spune tot ce stie trebuie s priveasc

mprejurri esentiale; 77. Infractiunea de mrturie mincinoas (art. 260 C. pen.): c. se consum n momentul n care audierea sau ascultarea a luat sfrsit, iar depozitia a fost semnat de martor, expert sau interpret. 78. Infractiunea de mrturie mincinoas: c. se savarseste atat actiune, cat si prin inactiune. 79. Persoana care a determinat pe o alt persoan s ncerce s determine pe un martor, expert, interpret s svrseasc infractiunea de mrturie mincinoas, va rspunde pentru: b. instigare la ncercarea de a determina mrturia mincinoas; 80. ncercarea de a determina mrturia mincinoas (art. 261 C. pen.): b. se consum instantaneu n momentul n care s-a svrsit actiunea de constrngere sau corupere prin care s-a ncercat determinarea la mrturie mincinoas; 81. Omisiunea de a denunta de ndat svrsirea unei fapte de omor ntruneste elementele constitutive ale infractiunii de: c. nedenuntarea unor infractiuni (art. 262 C. pen.). 82. Nedenuntarea unor infractiuni (art. 262 C. pen.) se poate comite din punct de vedere al vinovtiei: c. att cu intentie, ct si din culp. 83. mpiedicarea participrii la proces: c. se sanctioneaz si dac actele de executare sunt ntrerupte din cauze independente de vointa fptuitorului. 84. Martorul, expertul sau interpretul a carui omisiune priveste imprejurari aspra carora nu a fost intrebat , raspunde pentru: b. omisiunea de a incunostiinta organele judiciare; 85. Elementul material al nedenuntrii unor infractiuni se poate realiza: c. att prin actiuni, ct si prin omisiuni. 86. n cazul infractiunii de favorizare a infractorului (art. 264 C. pen.) ajutorul se poate acorda: b. dup svrsirea faptei de baz; 87. Participatia penala, in cazul infractiunii de nedenuntare a unor infractiuni: b. este posibila sub forma instigarii; 88. Daca incercarea de a determina marturia mincinoasa se realizeza prin alte mijloace decat coruperea sau constrangerea, atunci: a. nu se realizeaza o fapta prevazuta de legea penala; 89. Infractiunea de impiedicare a participarii la proces: a. absoarbe infractiunea de amenintare; 90. Infractiunea de favorizarea infractorului: b. se deosebeste de infractiunea de tinuire si prin aceea c fptuitorul nu urmreste obtinerea unui folos material pentru sine;

91. Mentinerea intentionat a strii de arest/detinere dup expirarea duratei mandatului de arestare preventiv/de executare a pedepsei constituie infractiune de: b. arestare nelegal; 92. Infractiunea de arestare nelegal: a. are, de regul, ca obiect material corpul persoanei mpotriva creia se svrseste actiunea incriminat; 93. Pentru retinerea infractiunii de cercetare abuziva, este necesar ca organul judiciar: b. sa fi intrebuintat unul din mijloacele prevazute de lege, respectiv promisiuni, amenintari, violente; 94. Infractiunea de evadare: c. este n forma agravat cnd se ntrebuinteaz anumite instrumente. 95. Pedeapsa n cazul infractiunii de evadare: a. se adaug la pedeapsa ce se execut, fr a putea depsi maximul general al nchisorii; 96. Vinovtia n cazul svrsirii de nlesnire a evadrii de ctre o persoan ce avea ndatorirea de a pzi pe cel ce a evadat poate mbrca: c. forma intentiei sau culpei. 97. Nerespectarea regimului armelor si munitiilor (art. 279 C. pen.) este mai grav dac: b. se poart arme, fr drept, n localul unittilor de stat sau al altor unitti la care se refer art. 145 C. pen., la ntruniri publice, ori n localuri de alegeri; 98. Pentru existenta infractiunii de tortura, este necesar: a. sa existe o actiune prin care sa fie provocata unei persoane o durere; 99. Denuntarea calomnioas, potrivit prerii majoritare a doctrinei penale, se comite: b. cu intentie direct sau indirect 100. Arestarea nelegal se comite numai cu: b. intentie direct sau indirect; 101. Represiunea nedreapta este o fapta : a. care impiedica infaptuirea justitiei; 102. Cercetarea abuziv este o infractiune: b. intentionat; 103. Favorizarea infractorului este o infractiune: b. conex corelativ; 104. Ajutorul dat unui infractor dupa savarsirea infractiunii de evadare, constituie: a. infractiunea de favorizare a infractorului; 105. Daca faptuitorul savarseste acte de amenintare impotriva unui politist care il sprijina pe executorul judecatoresc la executarea unei hotarari

judecatoresti, acesta: b. raspunde pentru infractiunea de ultraj; 106. Daca faptuitorul, impiegat de miscare, s-a prezentat la locul de muncasub influenta bauturilor alcoolice si a uitat sa puna macazul intr-o pozitie corespunnzatoare, cauzand ciocnirea unui tren de marfa cu vagoanele ce stationau in gara, provocand avarierea mijloacelor de transport, constituie: b. infractiunea de neindeplinire a indatoririlor de serviciu sau indeplinirea lor defectuoasa din culpa; 107. Daca faptuitorul paraseste postul pe care il ocupa in cadrul sigurantei mijloacelor de transport pe caile ferate si nu revine la post, desi prezenta acestuia este necesara, acesta raspunde pentru: c. infractiunea de parasire a postului si prezenta la serviciu in stare de ebrietate; 108. In cazul omisiunii de a incunostiinta organele judiciare, participatia penala: b. este posibila doar sub forma instigarii si a complicitatii, deoarece obligatia instituita in textul de inscriminare are caracter personal; 109. Conform prerii majoritare a doctrinei de specialitate, luarea de mit se poate comite: b. numai cu intentie direct calificat prin scop; 110. Infractiunea de favorizarea infractorului: b. se deosebeste de infractiunea de tinuire si prin aceea c fptuitorul nu urmreste obtinerea unui folos material pentru sine; 111. Daca un detinut sesizeaza organele de urmarire penala, afirmand ca este autorul unei anumite infractiuni oe care in realitate nu a comis-o , pentru a zadarnici urmarirea penala a altor vinovati pe care ii cunostea: a. savarseste infractiunea de favorizarea infractorului; 112. Subiectul pasiv special la infractiunea de luare de mit este: c. persoana juridic de drept public sau privat n serviciul cruia fptuitorul si exercit atributiile functionale. 113. Infractiunea de falsificare de monede sau alte valori (art. 282 C. pen.) se poate realiza: c. fie prin contrafacere, fie prin alterare; 114. Infractiunea de falsificare de monede sau alte valori (art. 282 alin. 1 C.pen.) poate avea ca obiect material: a. monede, titluri de credit public, cecuri, titlurile de orice fel pentru efectuarea pltilor 115. Infractiunea de falsificare de monede sau de alte valori, in varianta prevazuta de art. 282 alin.2 C.pen., are ca obiect material: c. monedele sau valorile detinute sau puse in circulatie 116. Cnd aceeasi persoan falsific monede sau alte valori si apoi le pune n circulatie, fapta sa constituie: c. un concurs de infractiuni, ntre fapta de falsificare si cea de punere n circulatie a valorilor falsificate

117. Pentru existenta infractiunii de falsificare de monede sau de alte valori este necesar ca: b. moneda sau valoarea falsificat s fi fost emisa de o institutie competenta si sa se gaseasca in circulatie; 118. Infractiunea de falsificare de monede sau de alte valori, potrivit opiniei majoritare, nu se poate comite dect cu: b. intentie direct sau indirect 119. In varianta asimilata, elementul material al infractiunii de falsificare de monede sau de alte valori (art. 282 alin. 2 C. pen.), consta in: c. punerea in circualatie sau detinerea de valori falsificate 120. Falsificarea de monede sau de alte valori este mai grav, dac: b. s-ar fi putut cauza sau s-a cauzat o pagub important sistemului financiar; 121. Falsificarea de bilete, tichete sau orice alte imprimate productoare de consecinte juridice constituie infractiunea de: c. fals material n nscrisuri oficiale ANS: C 122. Forma de vinovtie cu care se poate comite infractiunea de falsificare de timbre, mrci sau de bilete de transport, n viziunea doctrinei majoritare, este: b. intentia direct sau indirect 123. Punerea n circulatie a unor cupoane false de rspuns international constituie infractiunea de: c. falsificare de timbre, mrci sau de bilete de transport 124. Detinerea de instrumente n vederea falsificrii de valori (art. 285 C. pen.): c. are ca obiect material instrumentele sau materialele detinute in scopul aratat in art.295 C.pen. 125. Tentativa se pedepseste la infractiunea de: a. falsificare de monede sau de alte valori; 126. Elementul material al infractiunii de fals material n nscrisuri oficiale (art.288 C.pen.) consta in: b. falsificarea unui nscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui n orice mod, de natura sa produca consecinte juridice; 127. Subiect activ nemijlocit al infractiunii de fals material n nscrisuri oficiale (art. 288 alin. 1 C. pen.) poate fi: c. orice persoan fizic care indeplineste conditiile generale pentru a rspunde penal. 128. Pentru existenta obiectului material al infractiunii de fals material n nscrisuri oficiale, este necesar: a. ca inscrisul oficial (falsificat) sa apartina unei unitati din cele prevazute in art.145 C.pen. 129. Falsificarea de bilete ori foi de calatorie sau transport constituie:

b. infractiunea de falsificare de timbre, marci sau de bilete de transport (art. 289 C. pen.) 130. n varianta agravat, falsul material n nscrisuri oficiale nu poate fi svrsit dect de ctre: c. un functionar n exercitiul atributiilor de serviciu 131. Intra sub incidenta art. 283 C. pen. falsificarea de: c. timbre, mrci postale, plicuri si crti postale. bilete si foi calatorie sau de transport, cupoane de raspuns international 132. Tentativa nu se pedepseste la infractiunea de: a. fals material n nscrisuri oficiale; 133. La infractiunea de fals intelectual (art. 289 C. pen.), subiect activ nemijlocit poate fi: c. numai functionarul aflat in exercitiul atributiilor de serviciu. 134. n cazul infractiunii de fals intelectual, alterarea adevarului priveste: b. continutul inscrisului; 135. Infractiunea de fals intelectual se poate comite: b. numai concomitent cu redactarea inscrisului oficial; 136. Tentativa se pedepseste la infractiunea de: c. fals intelectual. 137. Falsificarea unui nscris sub semntur privat si folosirea lui de ctre autorul falsului constituie: c. infractiunea de fals n nscrisuri sub semntur privat. 138. Falsificarea unui act de studii si folosirea lui pentru inscrierea la un concurs in vederea ocuparii unui post constituie: b. infractiunea de fals material n nscrisuri oficiale, n concurs cu infractiunea de uz de fals; 139. La infractiunea de fals n nscrisuri sub semntur privat: a. tentativa este posibil si se pedepseste; 140. Obiect material al infractiunii de uz de fals poate fi: c. un nscris oficial sau un nscris sub semntur privat. 141. Elementul material al infractiunii de uz de fals se realizeaza prin actiunea de: c. folosire a unui inscris oficial sau sub semnatura privata, cunoscand ca este fals. 142. Uzul de fals se svrseste, sub aspect subiectiv, cu: b. intentie direct calificat prin scop 143. La infractiunea de uz de fals, obiectul material: b. poate fi atat un inscris oficial, cat si un inscris sub semnatura privata; 144. Infractiunea de fals n declaratii se svrseste numai cu: a. intentie direct calificat prin scop;

145. Subiect activ nemijlocit al infractiunii de fals n declaratii este: c. orice persoan, care are capacitatea de a face declaratii productoare de consecinte 146. La infractiunea de fals n declaratii, elementul material se realizeaza prin actiunea de: a. prezentare sub o identitate falsa; b. folosire a unui inscris, cunoscand ca este fals; c. declarare necorespunzatoare a adevarului, facuta unui organ. 147. ncredintarea unui nscris care serveste pentru dovedirea strii civile ori pentru legitimare sau identificare, spre a fi folosit fr drept, constituie infractiunea de: b. fals privind identitatea c. uz de fals 148. Pentru a atrage incidenta dispozitiilor din art.293 alin. (1) C.pen., prezentarea sub o identitate fals trebuie fcut: b. in fata unei unitti dintre cele la care se refer art. 145 C. pen; 149. In varianta tip (art.293 alin.1 C.pen.), elementul material al infractiunii de fals privind identitatea se realizeaza prin urmatoarele actiuni: b. prezentarea sub o identitate falsa sau atribuirea unei asemenea identitati altei persoane; 150. In sensul art.286 C.pen., prin Falsificarea instrumentelor oficiale se intelege: c. falsificarea unui sigiliu, unei stampile sau a unui instrument de marcare . 151. Infractiunea de folosire a instrumentelor oficiale false este mai grava (art. 287 alin.2 C.pen.), atunci cand priveste: c. un sigiliu sau o stampila cu stema tarii. 152. Infractiunea de inselaciune la masuratoare (art. 296 C.pen.) are ca obiect material: c. numai bunuri care se determina prin masurare. 153. La infractiunea de inselaciune la masuratoare (art. 296 C.pen.), subiect activ nemijlocit poate fi: c. orice persoana care indeplineste conditiile cerute pentru a raspunde penal. 154. Infractiunea de inselaciune cu privire la calitatea marfurilor (art. 297 C.pen.) se consuma: b. in momentul in care marfurile sau produsele au fost falsificate, substituite, expuse spre vanzare sau vandute; 155. La infractiunea de divulgare a secretului economic (art. 298 C.pen.), subiect activ nemijlocit poate fi: b. numai un functionar care, datorita atributiilor de serviciu, cunoaste date sau informatii care nu sunt destinate publicitatii; 156. Infractiunea de divulgare a secretului economic (art. 298 C.pen.) se consuma: c. In momentul divulgarii, daca aceasta fapta era de natura sa produca pagube.

157. Infractiunea de contrafacere a obiectului unei inventii (art. 299 C.pen.) subzista si atunci cand: b. produsul contrafacut, desi pastreza caracteristicile esentiale ale celui original, prezinta totusi unele deosebiri de detaliu; 158. La infractiunea de contrafacere a obiectului unei inventii (art.299 C.pen.), subiect activ nemijlocit poate fi: c. numai persoana care contraface sau foloseste, fara drept, obiectul unei inventii. 159. Infractiunea de punere in circulatie a produselor contrafacute (art.300 C.pen.) subzista si atunci cand: c. produsele contrafacute au fost expuse spre vanzare sau oferite la schimb. 160. Infractiunea de concurenta neloiala (art.301 C.pen.) se comite, sub aspect subiectiv, cu: c. intentie directa calificata prin scop. 161. Infractiunea de concurenta neloiala (art.301 C.pen.) se poate comite in una din urmatoarele modalitati alternative: b. aplicarea pe produsele puse in circulatie de mentiuni false privind brevetele de inventii; 162. La infractiunea de concurenta neloiala (art.301 C.pen.), se cere ca fapta sa se fi comis in scopul: c. de a induce in eroare pe beneficiari. 163. Infractiunea de nerespectare a dispozitiilor privind operatii de import sau export (art.302 C.pen.) se consuma in momentul: a. efectuarii, fara autorizatie, a oricarei operatiuni de import, export sau tranzit; 164. Tentativa se pedepseste la infractiunea de: c. inselaciune la masuratoare. 165. La infractiunea de deturnare de fonduri (art.302 C.pen.), elementul material consta intr-o actiune de: b. schimbare a destinatiei fondurilor banesti sau a resurselor materiale; 166. La infractiunea de deturnare de fonduri (art.302 alin.1C.pen.), urmarea secundara consta intr-o: c. perturbare a activitatii economico-financiare sau intr-o paguba adusa unei unitati dintre cele la care refera art.145. 167. In varianta agravata (art.302 alin.2 C.pen.), infractiunea de deturnare de fonduri are ca urmare: c. consecinte deosebit de grave. 168. Infractiunea de nerespectare a dispozitiilor privind importul de deseuri sau reziduuri (art.302 C.pen.) este mai grava, atunci cand: c. a avut ca urmare vatamarea corporala grava a unei persoane ori a cauzat o paguba materiala importanta. 169. Infractiunea de nerespectare a dispozitiilor privind importul de deseuri sau reziduuri (art.302 C.pen.) subzista si atunci cand: c. deseurile sau reziduurile sunt achizitionate in Romania, dar de la persoane fizice

sau juridice straine. 170. Infractiunea de nerespectare a dispozitiilor privind importul de deseuri sau reziduuri (art.302 C.pen.) subzista si atunci cand: c. deseurile sau reziduurile sunt achizitionate in Romania, dar de la persoane fizice sau juridice straine. 171. In varianta agravata, infractiunea de deturnare de fonduri (art.302 alin.2 C.pen.) pretinde ca fapta sa fi avut consecinte deosebit de grave formula prin care se intelege: c. o paguba materiala mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de grava a activitatii unei unitati dintre cele la care se refera art.145. 172. In varianta tip, infractiunea de fals privind identitatea (art.293 alin.1 C.pen.) consta in actiunea de: b. prezentare sub o identitate falsa sau de atribuire a unei asemenea identitati altei persoane; 173. Pentru existenta variantei agravate a infractiunii de Fals prin folosirea emblemei Crucii Rosii (art.294 alin.2 C.pen.), este necesar ca fapta: b. sa se fi comis in timp de razboi; 174. Cine poate fi subiect activ al infraciunii de bigamie prev. de art. 303 din Codul penal? b. numai persoana cstorit, care incheie o nou cstorie fr ca prima s fie desfcut prin divor; 175. Consumarea infraciunea de bigamie survine: b. n momentul ncheierii noii cstorii fr ca prima s fie desfcut prin divor; 176. Abandonul de familie prev. de art. 305 din Codul penal este: c. o infraciune continu care se consum n momentul de pasivitate al fptuitorului i se epuizeaz cnd acesta pune capt infraciunii. 177. Punerea n micare a aciunii penale n cazul infraciunii de abandon de familie se face: b. la plngerea persoanei vtmate; 178. Cerina esenial a elementului material al laturii obiective a infraciunii de rele tratamente aplicate minorului const n: b. s pun n primejdie grav dezvoltarea fizic sau moral a minorului; 179. Care sunt subiecii activi ai infraciunii de nerespectarea msurilor privind ncredinarea minorului, prev. de art. 307 din Codul penal? b. persoana creia i s-a ncredinat minorul spre cretere i educare; 180. Aciunea penal n cazul infraciunii de nerespectarea msurilor privind ncredinarea minorului se pune n micare: b. la plngerea persoanei vtmate; 181. Infraciunea de zdrnicirea combaterii bolilor, prev. de art. 308 din Codul penal se consum: b. n momentul cnd se produce rspndirea bolii molipsitoare; 182. Dac fapta de nerespectare a msurilor privitoare la prevenirea i

combaterea bolilor molipsitoare are ca urmare mbolnvirea sau moartea unei persoane, se aplic regula: b. infraciunea de zdrnicire a combaterii bolilor intr n concurs cu vtmarea corporal din culp sau cu infraciunea de ucidere din culp. 183. Sub aspect subiectiv infraciunea de zdrnicire a combaterii bolilor se comite: c. cu intenie direct sau indirect. 184. Elementul material al laturii obiective al infraciunii de contaminare veneric i transmiterea sindromului imunodeficitar dobndit, prev. de art. 309 din Codul penal se realizeaz prin: a. aciunea de transmitere a unei boli venerice prin: raport sexual, relaii sexuale ntre persoane de acelai sex; 185. Infraciunea de contaminare veneric i de transmiterea sindromului imunodeficitar (SIDA) se svrete cu: a. intenie direct sau indirect; 186. Dac prtile nu s-au impcat, dar in cursul judectii, pentru svarsirea infractiunii de abandon de familie, inculpatul isi indeplineste obligatiile de intretinere, aceasta determin: a. condamnarea inculpatului la o pedeaps cu suspendarea conditionat a executrii pedepsei 187. Sub aspect subiectiv infraciunea de sustragere de la tratament medical se comite: a. cu intenie direct sau indirect; 188. La infractiunea de abandon de familie in modalitatea normativ a lsrii fr sprijin, elemental subiectiv il constituie vinovtia: c. atat sub forma intentiei, cat si sub forma culpei 189. Infraciunea de infectarea apei, prev. de art. 311 din Codul penal, prin orice mijloace dac este duntoare sntii oamenilor, animalelor i plantelor, se comite prin: a. intenie direct sau indirect; . 190. Forma de vinovie a infraciunilor de punere n primejdie a unei persoane n neputina de a se ngriji, prev. de art. 314 din Codul penal ct i al infraciunii de lsare fr ajutor, prev. de art. 315 din Codul penal, este: a. intenia direct sau indirect; 191. Infraciunea de punere n primejdie a unei persoane n neputin de a se ngriji, prev. de art. 314 din Codul penal, se consum: a. n momentul n care se pune n primejdie n mod efectiv prin oricare dintre modalitile normative: viaa, sntatea sau integritatea persoanei; 192. Pentru existena infraciunii de lsare fr ajutor, prev. de art. 315 din Codul penal, se impune: b. ca persoana gsit de fptuitor s fie n primejdie de a-i pierde viaa, ori a suferi o vtmare a integritii corporale i s fie n neputin de a se apra; 193. Lsarea fr ajutor prin omisiune de ntiinare, prev. de art. 316 din

Codul penal se svrete sub aspect subiectiv: c. cu intenie sau din culp. 194. Pentru existena infraciunii de mpiedicare a existenei cultelor, prev. de art. 318 din Codul penal, este necesar: b. aciunea fptuitorului s vizeze un cult religios organizat i care funcioneaz legal; 195. Elementul material al laturii obiective al infraciunii de profanare de morminte, prev. de art. 319 din Codul penal, presupune doar: b. acte prin care fptuitorul i exprim lipsa de respect fa de memoria celui disprut (desenarea unor scene obscene, scrierea unor cuvinte injurioase, etc.); 196. Consumarea infraciunii de profanare de morminte are loc n momentul cnd: a. aciunea de profanare a fost svrit i s-au produs semnele materiale ale profanrii; 197. Tulburarea folosinei locuinei, prev. de art. 320 din Codul penal, n modalitatea normativ de tulburare repetat a folosinei const n: b. manifestrile de tulburare s fie repetate indiferent dac acestea constituie infraciune prin ele nsele; 198. mpiedicarea normalei folosine a locuinei, ca o alt modalitate normativ, de tulburare a folosinei locuinei, presupune: a. mpiedicarea accesului n locuin sau ntr-o camer; 199. n cazul n care faptele de tulburare a folosinei locuinei constituie infraciuni de sine stttoare se aplic regula: b. concursului de infraciuni; 200. Care din variantele de mai jos sunt manifestri de natur a provoca scandal public, element material al laturii obiective al infraciunii de ultraj contra bunelor moravuri i tulburarea linitii publice: c. acostarea, lovirea pe strad, fr nici un motiv a unor persoane. 201. Pentru existena infraciunii de ultraj contra bunelor moravuri i tulburarea linitii publice este necesar ca: a. actele, gesturile, cuvintele i expresiile proferate prin care se aduc atingere bunelor moravuri sau s produc scandal public, ori s tulbure grav ordinea public, trebuie s fie fcute n public; 202. Infraciunea de ultraj contra bunelor moravuri i tulburarea linitii publice, se consum: b. n momentul n care se comite aciunea prin care se aduce atingere bunelor moravuri se produce scandal public, ori se tulbur grav linitea i ordinea public; 203. Sub aspect subiectiv, infraciunea de ultraj contra bunelor moravuri i tulburarea linitii publice, se comite cu: a. intenie direct sau indirect; 204. Pentru existena infraciunii de ncierare, prev. de art. 322 din Codul penal, se cere: b. sunt considerai participani la ncierare att subiecii care au nceput altercaia ct i cei care au intervenit pe parcurs, precum i cei care s-au retras nainte ca ea s fi luat sfrit;

205. ncierarea se consum: b. atunci cnd mai multe persoane sunt angajate ntr-un conflict violent, n aa fel nct aciunile lor se mpletesc i sunt greu de delimitat; 206. Sub aspect subiectiv, ncierarea se comite: a. cu intenie direct sau indirect; 207. Infraciunea de ncierare nu se pedepsete: c. dac a ncercat s despart pe alii. 208. Subiecii activi ai infraciunii de asociere pentru svrirea de infraciuni, prev. de art. 323 din Codul penal, sunt: b. subiectul activ este nedeterminat (pluralitate constituit, pluralitate ocazional); 209. Elementul material al laturii obiective al infraciunii de asociere pentru svrirea de infraciunii se caracterizeaz prin urmtoarele modaliti de aciuni: a. iniiativa de a constitui o asociere n acest sens; 210. Latura subiectiv a infraciunii de asociere n vederea svririi de infraciuni, se caracterizeaz prin: a. intenie direct sau indirect; 211. Infraciunea de instigarea public i apologia infraciunilor (art. 324 din Codul penal), const n: c. aciunea de purtare n public de uniforme, embleme, semne distinctive prin care se ndeamn la nerespectarea legilor i la svrirea de infraciuni. 212. Care dintre infraciunile contra ordinii i disciplinei militare au obiect material? c. lovirea superiorului si lovirea inferiorului. 213. Infraciunea de rspndirea de materiale obscene, prev. de art. 325 din Codul penal, se realizeaz prin: b. aciunea de a deine n vederea rspndirii de obiecte obscene, descrieri, etc. 214. Infraciunea de rspndirea de materiale obscene se consum: a. n momentul n care fptuitorul, vinde, rspndete, confecioneaz materiale cu caracter obscen; 215. n ce situaii infraciunea de insubordonare este mai grav? b. dac militarul insubordonat este ofier, maistru militar, subofier sau militar angajat; 216. Ceretoria (prev. de art. 326 din Codul penal), const n: b. apelarea la mila publicului fcut prin orice mijloace (oral, nscris, prin gesturi) n mod repetat, cernd ajutor material; 217. Infraciunea de ceretorie se svrete cu: a. intenie; 218. Consumarea infraciunii de ceretorie are loc n momentul: b. cnd s-a realizat, prin repetare, un numr suficient de acte, din care s rezulte atitudinea fptuitorului de a face ceretorie ca surs de procurare a mijloacelor de trai; 219. Pentru existena infraciunii de prostituie, prev. de art. 328 din Codul

penal, este necesar ca: b. practicarea acestor raporturi repetate s aib drept scop procurarea mijloacelor de existen sau a principalelor mijloace de existen; 220. Consumarea infraciunii de prostituie are loc n momentul: b. cnd se realizeaz un numr suficient de raporturi sexuale cu diferite persoane pentru ca aceste raporturi s fie caracterizate ca fiind un mod obinuit de procurare a mijloacelor de existen, sau a principalelor mijloace de existen; 221. Care din aciunile de mai jos sunt elemente materiale ale laturii obiective ale infraciunii de proxenetism, prev. de art. 329 din Codul penal: a. a nlesni practicarea prostituiei; 222. Infraciunea de prostituie se svrete, sub aspect subiectiv: a. cu intenie direct sau indirect; 223. Care sunt cerinele existenei infraciunii jocul de noroc, prev. de art. 330 din Codul penal: c. organizarea sau ngduirea n mod obinuit a jocurilor de noroc ntr-o cas particular. 224. Infraciunea jocul de noroc, se svrete cu: a. intenie; 225. Consumarea infraciunii jocul de noroc are loc: a. n momentul cnd a avut loc organizarea jocului de noroc sau ngduirea practicrii; 226. La infractiunea de abandon de familie subiectul activ nemijlocit este: a. doar persoana care are obligatia legal de intretinere, fat de cel indrepttit la intretinere; 227. Infractiunea de abandon de familie (art. 305 C. pen.): b. este susceptibil de tentativ doar in modalitatea normativ a prsirii sau alungrii; 228. Opinia majoritar consider c abandonul de familie, cu exceptia modalittii normative a lsrii fr sprijin se comite: b. cu intentie direct sau indirect; 229. Contaminarea veneric si transmiterea sindromului imunodeficitar dobandit art. 309 alin. (1) C. pen.: a. se transmite prin raport sexual, prin relatii sexuale intre persoane de acelasi sex sau prin acte de perversiune sexual; 230. La infractiunea de contaminare veneric si transmiterea sindromului imunodeficitar dobandit: a. obiectul material exist si const in corpul persoanei subiectului pasiv; 231. Traficul de substante toxice: b. poate fi svarsit de orice persoan fizic ce indeplineste conditiile generale pentru a rspunde penal; 232. Ultrajul contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice este mai grav: c. dac s-a tulburat grav ordinea si linistea public.

233. Asocierea pentru svarsirea de infractiuni: c. nu se pedepseste dac fptuitorul denunt autorittilor asocierea mai inainte de a fi fost descoperit si de a se fi inceput svarsirea infractiunii care intr in scopul asocierii. 234. Proxenetismul este o infractiune: c. comisiv. 235. Proxenetismul poate s constea in: c. tragerea de foloase de pe urma practicrii prostitutiei. 236. Infractiunea de instigare la discriminare se poate savarsi pe temei de: a. boala cronica necontagioasa; 237. Infractiunea de joc de noroc se poate realiza prin: a. atragerea de clienti pentru organizarea de jocuri de noroc, in alt spatiu decat cel autorizat; 238. Subiect activ al infractiunii de punere in primejdie a unei persoane in neputinta a se ingriji poate fi: a. oricare dintre parinti; 239. Daca o persoana a depus un act fals de studii pentru a ocupa un post, acesta savarseste infractiunea: b. uz de fals; 240. Daca in cursul audierilor, o persoana audiata in calitate de invinuit isi atribuie identitate falsa, acesta va raspunde pentru: a. fals privind identitatea; 241. Impiedicarea unei persoana de a folosi o parte dintr-o locuinta , detinuta in baza unei hotarari judecatoresti, constituie infractiunea de: b. nerespectarea hotararilor judecatoresti; 242. Care este obiectul material al infraciunii de sustragere de la serviciul militar? c. infraciunea este lipsit de obiect material. 243. Represiunea nedreapta este o infractiune : b. contra infaptuirii justitiei; 244. Ultrajul este o infractiune complex care poate s absoarb n continutul su infractiunile de: a. amenintare; 245. La infractiunea de sustragere sau distrugere de nscrisuri (art. 242 C. pen.): c. tentativa se pedepseste doar n cazul faptei prevzute la alin. (1). 246. La abuzul n serviciu contra intereselor publice (art. 248 C. pen.) : c. urmarea imediat const ntr-un rezultat, dar nu este obligatoriu s se retin existenta unei pagube; 247. n cazul infractiunii de luare de mita: a. folosul necuvenit const ntr-un mprumut;

248. La luarea de mit pot fi confiscate de la subiectul activ: a. doar bunurile care au fost primite sau echivalentul lor n bani; 249. Denuntarea calomnioas, potrivit prerii majoritare a doctrinei penale, se comite: b. cu intentie direct sau indirect 250. Nu exist agravanta la infractiunea de evadare dac: b. fapta a fost svrsit n timpul noptii;