Capitolul 2 Limbaje de programare şi tehnologii web

2.1. Introducere
Tehnologiile web reprezintă de fapt tehnologiile folosite pentru crearea site-urilor web complexe, al căror concept presupune cunoşterea unor limbaje de programare şi baze de date. În această categorie se pot include limbaje de programare cum ar fi PHP, JavaScript, ASP, iar ca baze de date pot fi utilizate Acces, MySQL, MsSQL, etc. Dintre tehnologiile folosite mai des în programarea aplicaţiilor dinamice fac parte: − − − − − − HTML – limbaj universal, apărut la începutul anilor ’90, a contribuit la dezvoltarea spectaculoasă a Internetului; XHTML (Extensible Hyper Text MarkUp Language) - un înlocuitor modern al limbajului HTML; CSS (Cascading Style Sheet) – utilizat pentru a defini stiluri pentru paginile HTML; CGI (Common Gateway Interface) – scripturi scrise în orice limbaj de programare, care sunt executate de server; ISAPI (Internet Server API)- alternativa Microsoft la CGI rulabilă pe platforme Windows; JavaScript – limbaj de scripting dezvoltat iniţial de NetScape, care permite scrierea de secvenţe de program ce se execută la apariţia unui eveniment utilizator; Flash – mediu de lucru dezvoltat de Macromedia, cu ajutorul căruia pot fi realizate pagini web cu conţinut interactiv, animaţii profesionale, design de calitate; MySQL - sistem de gestiune a bazelor de date relaţionale, fiind o componentă importantă a limbajului PHP; PHP şi ASP – limbaje apărute în 1994, respectiv 1996, care oferă suport şi pentru lucrul cu baze de date (MySQL, Oracle, etc.) generând script-uri care pot fi combinate cu HTML, date de tip text, etc.; principalul dezavantaj îl constituie viteza;

− −

1

JSP (Java Server Pages) –tehnologie de design a aplicaţiilor web care se bazează pe limbajul de programare Java şi marcatori XML, permiţând crearea de aplicaţii independente de platformă; ASP.NET - o nouă tehnologie pentru aplicaţii web elaborată de Microsoft, care păstrează compatibilitatea cu ASP.

2.2. HTML
2.2.1. Introducere HTML (Hyper Text Markup Language) nu este un limbaj de programare propriu-zis, ci unul de descriere, care conţine elemente ce permit crearea paginilor web. Limbajul HTML, creat în 1990 de către Tim Berners –Lee şi Daniel Connoly provine din limbajul standard internaţional SGML (Standard Generalized Markup Language), aprobat în 1986. De aceea, HTML prezintă următoarele caracteristici specifice limbajelor descriptive: - documentele HTML sunt exclusiv de tip text (cod ASCII – American Standard Code for Information Interchange), ele putând fi editate direct, prin programe specifice sistemului de operare instalat (Wordpad, Notepad, sau orice alt editor de texte); - documentele descrise în HTML sunt independente de platforma de lucru, putând fi vizualizate cu ajutorul browser-elor care lucrează pe diferite sisteme de calcul; - HTML utilizează pentru pentru descrierea documentelor web etichete marcaje (tag-uri), care stabilesc atât structura cât şi aspectul acestuia. Deşi HTML este un format text uşor de citit şi editat de utilizatori, scrierea şi modificarea paginilor în acest mod necesită cunoştinţe solide de HTML. Diferite editoare grafice (Macromedia Dreamweaver, Microsoft FrontPage, etc.) permit tratarea paginilor web asemănător documentelor Word, în schimb, codul HTML generat este adesea de slabă calitate. HTML poate fi generat direct utilizând tehnologii de codare din partea serverului, cum ar fi PHP, JSP sau ASP. De asemenea, aplicaţii ca sistemele de gestionare a conţinutului, wiki-uri şi forumuri web generează pagini HTML. Structura unui document HTML are trei nivele de bază: 1. Primul se referă la structurarea documentului în secţiuni mari, în funcţie de scop, de exemplu: antet, corp, script (scriptul reprezintă o metodă de a interacţiona cu utilizatorul prin folosirea unui limbaj de programare simplificat);

2

2. Al doilea nivel se referă la divizarea în cadrul secţiunilor mari şi se aplică antetului şi corpului documentului, fiecare dintre acestea având propriul conţinut (de exemplu titluri, metadate, diviziuni, paragrafe, formulare); 3. Al treilea nivel se regăseşte în corpul documentului, referindu-se la infrastructura elementelor cum ar fi liste şi liste de obiecte, formulare şi elemente de formular şi tabele de date. Un document HTML este delimitat de perechea de etichete <html> şi </html>. O etichetă (marcaj, tag) este un identificator care furnizează browser-ului instrucţiuni de formatare a documentului. Termenul tehnic pentru textul marcat este element, acesta fiind componenta structurală a unui document. Fiecare element trebuie specificat explicit, prin inserarea unui marcaj la începutul elementului (tag de început) şi a unuia la sfârşitul lui (tag de sfârşit), ambele purtând numele asignat elementului. Un element poate fi vid, când nu conţine decât tag-urile de început şi de sfârşit, sau poate conţine text şi/sau alte elemente. Mai multe elemente de acelaşi tip pot fi imbricate. Unele elemente HTML admit atribute care specifică informaţii suplimentare despre conţinutul elementului. Atributele unui element se precizează în cadrul tag-ului de început şi se aplică doar elementului curent. Atributele sunt separate prin spaţiu, iar specificarea lor presupune precizarea numelui atributului şi a valorii acestuia, sub forma:

atribut =

valoare

Unele atribute admit orice valoare numerică sau şiruri de caractere, în concordanţă cu semnificaţia atributului, altele admit doar valori predefinite (de exemplu atributul align admite doar valori predefinite: top, middle, bottom). Un document HTML este constituit din: • Antetul documentului, delimitat de etichetele <head> respectiv </head>, care conţine informaţii generale cum ar fi: titlul documentului, autorul, etc. • Corpul documentului, care conţine textul propriu-zis al documentului precum şi elemente specifice de descriere a formatului acestuia. Astfel, un document HTML marcat de tag-uri are următoarea formă generală:
<html> începutul documentului html început antet antetul documentului sfârşit antet

<head> ....... </head>

3

. dar specificarea autorului şi a cuvintelor cheie poate fi utilă motoarelor de căutare. între tag-urile <title> şi </title> va fi afişat în bara de titlu a ferestrei browserului... dar el va fi trunchiat la lungimea barei de titlu a browser-ului. care se recomandă a fi precizat în antet. setul de caractere utilizat implicit).... </body> </html> început corp document corpul documentului sfârşit corp document sfârşitul documentului html Titlul documentului.. pentru specificarea autorului unui document sintaxa folosită este de forma: <meta name=”author” content = ”student architect”> Se observă că eticheta meta admite atributele: name – care conţine un şir de caractere ce reprezintă numele proprietăţii content – care conţine valoarea asociată proprietăţii respective Cuvintele cheie şi descrierea pot fi specificate astfel: <meta name=”keywords” content=”html document”> <meta name=”description” content=”proiectare pagini web”> 4 . De exemplu. formatul fişierului. Exemplul următor ilustrează modul în care se specifică titlul documentului: <html> <head> <title> Titlul paginii web </title> </head> <body> . Acestea pot descărca numai antetul documentului.... Titlul poate fi oricât de lung... În cadrul acestei etichete se specifică o proprietate a documentului căreia i se asociază o valoare. fără a consuma timp suplimentar cu încărcarea şi citirea întregului document. cum ar fi titlul. Proprietăţile care se pot defini pentru un document nu sunt standard... Corp document </body> </html> În antet pot fi specificate şi alte informaţii suplimentare (autorul documentului...<body> .. data la care a fost efectuată ultima modificare. data creării.. din care pot extrage informaţii de bază despre pagină... prin intermediul etichetei <meta>..

Keywords sunt specificate sub forma unei liste de cuvinte separate prin spaţii. câte una pentru fiecare culoare de bază. De exemplu. Pentru a specifica html-ului că urmează o valoarea hexazecimală şi nu un nume. este adăugat caracterul # la început. Ea admite următoarele atribute: background=”url” URL (Uniform Resource Locator) este formatul standard în care se specifică locaţia documentelor sau surselor de informaţie într-o reţea. Eticheta body Scopul principal al etichetei <body> este de a determina partea principală a documentului. purple. green. trei valori hexazecimale cuprinse între 00 şi FF. 2. a zonei din fereastra browser-ului în care e vizualizat documentul. Alt atribut des utilizat este copyright. În limbajul html culorile pot fi specificate folosind sintaxa bgcolor = ”culoare” în două moduri: 1. el reprezentând avertismentul oficial al copyright-ului pentru pagina creată. valoarea completă devenind #rrggbb. asociate unor culori (red. albastru. yellow. care e folosită de motoarele de căutare pentru a clasifica documentul în vederea unei regăsiri mai rapide. blue. Aceste valori precizează contribuţia fiecărei culori de bază la culoarea creată. navy. Dacă imaginea specificată nu ocupă întreaga zonă din fereastra broser-ului destinată vizualizării paginii respective. utilizând denumiri predefinite. recunoscute de html. etc). ea va fi multiplicată sub forma unui mozaic. url indică imaginea care va fi utilizată de către browser ca fundal pentru document. Atributul bgcolor (BackGroundColor) stabileşte culoarea fundalului. când afişează rezultatele căutării unui utilizator. se pot specifica culori în cele două moduri astfel: roşu – bgcolor=”red” sau bgcolor=”#FF0000” alb– bgcolor=”white” sau bgcolor=”#FFFFFF” negru – bgcolor=”black” sau bgcolor=”#000000” 5 . Description oferă o explicaţie relativ la pagină şi la utilizarea sa şi este folosit de motoarele de căutare pentru a furniza un sumar al paginii. verde. corpul acestuia. maroon. silver. black. Ca valoare a atributului background. white. olive. indicând în ordinea roşu. gray. El include tipul protocolului şi numele resursei solicitate.

Specificarea explicită a limbii poate fi utilă motoarelor de căutare. 6 . El poate avea valorile ltr (left to right) sau rtl (right to left).se termină cu --> şi pot fi inserate oriunde în document. ele fiind utile celor care citesc sau editează documentul. Mai multe elemente dintr-un bloc pot fi grupate la nivel de caracter prin etichetele <span> şi </span>.Atributul text stabileşte culoarea textului text=”culoare” Atributul link determină culoarea cu care vor fi marcate în text link-urile nevizitate link=”culoare” Atributul vlink determină culoarea cu care vor fi marcate în text link-urile vizitate vlink=”culoare” Atributul alink determină culoarea cu care va fi marcat în text link-ul activ alink=”culoare” Atributul lang specifică limba în care a fost redactat documentul. Comentariile html încep cu caracterele <!-. elementele de formatare la nivel de bloc sunt afişate pe o linie nouă. Valoarea asociată atributului lang e un cod de limbă. în timp ce elementele de formatare la nivel de caracter conţin doar text sau alte elemente de formatare la nivel de caracter. Comentariile html nu vor fi afişate. Formatarea textului Formatarea textului inclus în corpul unui document html se poate face la nivel de bloc sau la nivel de caracter. Elementele de formatare la nivel de bloc pot conţine la rândul lor alte elemente de formatare (la nivel de bloc sau caracter). programelor de verificare gramaticală şi lexicală şi nu influenţează modul de vizualizare a documentului. Gruparea mai multor elemente html într-un bloc se realizează cu marcatorii <div> şi </div>. De obicei. Gruparea e utilă deoarece permite aplicarea aceluiaşi stil de formatare a textului elementelor din grupurile de nivel bloc sau caracter. de exemplu: lang=”en” Atributul dir specifică direcţia de scriere a textului.

<html> <head> <title> Exemplu blocuri preformatate </title> </head> <body> <pre> Marginea stanga a documentului O pozitie indentare Doua pozitii indentare </pre> </body> </html> Formatarea paragrafelor Prin paragraph desemnăm o zonă de text cuprinsă între două caractere de trecere la linie nouă (Enter – CR/LF). ce reprezintă distanţa în pixeli. 2. ”CR/LF” (Carriage Return/Line Feed) ce apar în cadrul unui text. rightmargin – stabileşte distanţa dintre marginea din dreapta a ferestrei browser-ului şi marginea din dreapta a conţinutului paginii. ”tab”. sau cu ajutorul etichetei <br> (break). leftmargin – stabileşte distanţa dintre marginea din stânga a ferestrei browser-ului şi marginea din stânga a conţinutului paginii.Stabilirea marginilor paginii web Amplasarea marginilor paginii web faţă de marginile ferestrei browserului se face prin intermediul atributelor etichetei <body> : 1. respectiv înălţimea ferestrei browser-ului. În limbajul HTML delimitarea paragrafelor se realizează cu ajutorul etichetei <p> (eticheta </p> fiind opţională).un procent din lăţimea.numere întregi pozitive. Ambele atribute admit ca valori: . acest text trebuie inclus într-un bloc marcat de etichetele <pre> şi </pre>. <html> <head> <title> Exemplu paragrafe </title> 7 . sau . <html> <head> <title> Exemplu stabilire margini document </title> </head> <body leftmargin="150" topmargin="50%"> text incadrat in pag </body> </html> Blocuri de text preformatate Pentru ca browser-ul să interpreteze corect caracterele ”spaţiu”.

left – când textul e aliniat la marginea din stânga . valoarea implicită a modului de aliniere e left. 8 . la o anumită distanţă faţă de marginea paginii. Valoarea implicită a modului de aliniere a textului depinde de direcţia acestuia.</head> <body> Paragraf 1 <br> Paragraf 2 <br> Paragraf 3 </body> </html> Utilizarea etichetei <p> permite în plus faţă de <br> următoarele: • inserarea unui spaţiu suplimentar înainte de blocul paragraf. valoarea implicită a modului de aliniere e right. • alinierea textului cu ajutorul atributului align.center – când textul e centrat. înainte şi după această etichetă browser-ul adaugă o linie suplimentară. • inserarea unui spaţiu suplimentar după blocul paragraf atunci când se foloseşte eticheta opţională </p>.dacă textul este scris de la dreapta la stânga. se realizează în limbajul HTML cu ajutorul etichetelor <blockquote> şi </blockquote>. <html> <head> <title> Exemplu utilizare paragrafe </title> </head> <body> Paragraful 1 <br> Paragraful 2 <p>Paragraful 3 aliniat implicit <p align="center"> Paragraful 4 centrat </p> <p align="right"> Paragraful 5 aliniat la dreapta </p> </body> </html> Indentarea unui bloc Indentarea. deplasarea marginiii din stânga a textului spre dreapta. astfel: . care admite valorile predefinite: . Pentru a insera o linie vidă într-un document html se recomandă utilizarea etichetei <br>. .dacă textul este scris de la stânga la dreapta. De obicei.right – când textul e aliniat la marginea din dreapta .

însoţite de către o etichetă de incheiere similară </h1>. lang. Toate browserele introduc un spaţiu suplimentar înainte de a afişa un titlu. <h6>. Deşi programele de navigare în Internet folosesc diferite mărimi şi stiluri de caractere pentru cele 6 nivele de titluri. marimea 1 </h1> <h2 align="left"> Titlu aliniat la stanga. <h2>. <h3>. fiecare browser respectă regula de bază de a atribui stilul cu caracterele cele mai mari şi mai îngroşate pentru <h1> şi caracterele cele mai mici pentru </h6>. Etichetele pentru paragrafele titlu admit atributele: align. <h4>. Acestea pot fi introduse cu ajutorul etichetelor <h1>. </h6>. </h2>. dir. </h4>. </h5>. <html> <head> <title> Exemplu blocuri titlu </title> </head> <body> <h1 align="center"> Titlu centrat. marimea 2 </h2> <h3> Titlu marimea 3 </h3> <h4> Titlu marimea 4 </h4> <h5> Titlu marimea 5 </h5> <h6> Titlu marimea 6 </h6> </body> </html> Culoarea fondului unei pagini web <html> <head> <title> Exemplu culoare de fond </title> </head> <body bgcolor="#000000"> Pagina web cu fond negru </body> </html> 9 . <h5>.<html> <head> <title> Exemplu indentare </title> </head> <body> Text aliniat la stanga <blockquote> Text indentat </blockquote> </body> </html> Blocuri de titlu – Utilizarea paragrafelor de tip titlu Limbajul HTML permite utilizarea a şase stiluri de titluri (de capitole) de diferite dimensiuni. </h3>.

culoarea negru şi fontul Times New Roman. . etc). folosind sintaxa: <body text="culoare" > unde culoarea textului se specifică în acelaşi mod ca şi culoarea de fond. <html> <head> <title> Exemplu caracteristici de baza text </title> </head> <body> <basefont size="5" color="red"> 10 . de exemplu mărime.culoarea este specificată prin nume sau specificaţie RGB. <html> <head> <title> Exemplu atribute multiple </title> </head> <body bgcolor="black" text="red"> Pagina web cu fondul negru si textul rosu </body> </html> Caracteristicile de bază ale textului. Arial.fontul poate fi unul generic (serif. culoare. font se stabilesc cu atributele etichetei basefont. sau un font specific instalat pe calculatorul client (Times New Roman. folosind sintaxa: <basefont size=”număr” color=”culoare” style=”font”> în care . . Valorile implicite ale atributelor sunt: mărimea 3.Culoarea textului unei pagini web e definită de atributul text al etichetei body.număr poate lua valori între 1 şi 7. monospace). 1 pentru fontul cel mai mic şi 7 pentru fontul cel mai mare. <html> <head> <title> Exemplu culoare text </title> </head> <body text="violet"> Text culoare mov </body> </html> Atribute multiple O etichetă poate avea mai multe atribute.

folosind un număr cuprins între 1 şi 7. mărime (atributul size). strike </title> </head> <body> Text cu caractere normale<br> <b> Caractere aldine (bold)</b><br> <i> Caractere inclinate (italic)</i><br> <u> Caractere subliniate (underline)</u><br> <strike> Caractere strike </strike><br> </body> </html> Etichetele corespondente <big> </big> şi <small> </small> măresc. underline. <html> 11 . <html> <head> <title> Exemplu caractere bold. italic. Mărimea fontului este stabilită de atributul size. respectiv micşorează cu o unitate caracterele specificate. putând fi specificată în două moduri: . tip sau stil (atributul face). sau . faţă de mărimea curentă.Text marime 5 culoare rosu <basefont color="black" size="6"> Text marime 6 culoare negru </body> </html> Configurarea fonturilor Un font este caracterizat de culoare (atributul color).absolut. subliniate (încadrate între etichetele <u> şi </u>). cursive (încadrate între etichetele <i> şi </i>). sau secţionate cu o linie (încadrate între etichetele <strike> şi </strike>). iar -n micşorează fontul cu n mărimi.relativ la dimensiunea curentă a caracterelor: +n măreşte fontul cu n mărimi. <html> <head> <title> Exemplu marime font </title> </head> <body> Text cu caractere normale<br> <basefont size="4"> Text marime 4<br> <font size="-2">Text marime 2<br> <font size="+3">Text marime 7<br> </body> </html> Textul poate fi scris cu caractere aldine (încadrate între etichetele <b> şi </b>).

12 . . marite </b></u></i></big> </body> </html> Centrarea unui bloc de text poate fi realizată cu etichetele <center> şi </center>.width. prin procedeul denumit imbricarea etichetelor. Afişarea pe o singură linie a unui text este posibilă dacă acesta e inclus între <nobr> şi </nobr>. aliniază linia în modul indicat: left. <html> <head> <title> Exemplu imbricare etichete </title> </head> <body> Text cu caractere normale <br> <b> bold <br> <i> bold si italic <br> <u><big> Caractere ingrosate. center şi right. sau în procente din lăţimea paginii. inclinate. reprezintă lungimea liniei în pixeli.align. Liniile orizontale pot fi folosite în pagini web. care admite următoarele atribute: . prin utilizarea etichetei <hr>..<head> <title> Exemplu caractere marite si micsorate </title> </head> <body> Text cu caractere normale<br> <big> Caractere marite cu o unitate </big><br> <small> Caractere micsorate cu o unitate </small><br> </body> </html> Indicii sunt marcaţi în html cu delimitatorii <sub> şi </sub> iar exponenţii cu <sup> şi </sup>. <html> <head> <title> Exemplu indici si exponenti </title> </head> <body> Text cu caractere normale <sub> Caractere indici </sub> <sup> Caractere exponent </sup><br> Exemplu formula f<sub>x</sub>=(x<sub>1</sub>+x<sub>2</sub>)<sup>2</sup> </body> </html> Mai multe stiluri pot fi folosite în acelaşi timp. subliniate.

domeniu Internet). Specificarea imaginilor şi formatarea acestora se face prin intermediul atributelor. reprezintă grosimea liniei prin valori numere întregi pozitive (valoarea implicită este 2). defineşte culoarea liniei. aliniata stanga. etc. pcx (PC Paintbrush). atunci adresa URL a imaginii e formată doar din numele şi extensia fişierului. 13 . Atributul src (source) stabileşte adresa URL a fişierului care conţine imaginea. ftp. bmp (Bit Map). jpg (Joint Photographic Experts Group). noshade. xmp (X PixMap). color. 2.). Dacă imaginea se află în acelaşi director cu fişierul html care face referire la aceasta. dar şi a informaţiilor multimedia în documente html o constituie eticheta <img>. <html> <head> <title> Exemplu linii orizontale </title> </head> <body> <center>Linii orizontale</center> <hr> linie implicita. Folosită pentru o singură imagine inline. adresa calculatorului care stochează resursa (nume_calculator. 3. etc. protocolul utilizat pentru accesarea resursei (http. latime 100%. Dintre formatele de fişiere grafice care pot fi utilizate fac parte: gif (Graphic Interchange Format). defineşte o linie fără umbră. tiff (Tagged Image File Format). care poate fi de la o mică pictogramă până la o hartă de imagine ce ocupă fereastra browser-ului. <img> nu necesită etichetă de sfârşit. O adresa URL este compusă din trei părţi: 1. specificatorul fişierului (numele fişierului şi structura de directoare corespunzătoare). png (Portable Network Graphics). cu umbra <hr align="right" width="400" size="20" noshade> <hr align="center" color="red" width="50%" size="10"> </body> </html> Inserarea imaginilor în documente html Soluţia generală pentru inserarea imaginilor. grosime 2. URL (Uniform Resource Locator) reprezintă un standard de identificare şi accesare a resurselor din Internet. dib (Device Independent Bitmap). Xbp (X BitMap).- size.

pe perioada încărcării acesteia. care poate fi descărcată şi afişată. care reprezintă numărul de pixeli. şi a conexiunilor client server ce nu oferă viteze adecvate.numere întregi pozitive. în paralel cu încărcarea imaginii. <html> <head> <title> Exemplu inserare imagini </title> </head> <body> <img src="http://upload. În aceste situaţii se pot utiliza două atribute care înlocuiesc imaginea pe perioada încărcării: 1. alt admite ca valoare textul care va fi afişat în locul imaginii. nu prin decupare. care reprezintă procente din lăţimea.top – marginea de sus a imaginii e aliniată în raport cu linia superioată a rândului curent. deoarece browser-ul rezervă spaţiul în pagină şi continuă afişarea celorlalte elemente ale acesteia. 14 . chiar în condiţiile unor conexiuni de viteză insuficientă. datorită mărimii ineficiente a fişierului.left – imaginea e aliniată la marginea din stânga a paginii.org/wikipedia/ro/6/61/Vestigii_Cap_de_coloa na. la mărirea unei imagini calitatea poate fi deficitară. Dimensiunile unei imagini pot fi modificate prin intermediul atributelor width şi height ale etichetei <img>. lowsrc admite ca valoare adresa URL a unei imagini cu rezoluţie mică. sau . respectiv înălţimea spaţiului disponibil pe orizontală şi verticală din pagina web. în timp ce la micşorarea unei imagini va creşte timpul de descărcare. care poate avea următoarele valori: . . Astfel. care pot avea ca valori: . Redimensionarea imaginii se realizează prin scalare. Specificarea dimensiunilor spaţiului destinat unei imagini într-o pagină web conduce la creşterea vitezei de încărcare a paginii. . 2.JPG" alt="cap de coloana" height="600" width="50%"> </body> </html> Alinierea unei imagini este stabilită de atributul align.right – imaginea e aliniată la marginea din dreapta a paginii.În cazul fişierelor de dimensiuni mari. atunci cănd mouse-ul e poziţionat pe suprafaţa alocată imaginii.numere de la 1 la 100 urmate de %.wikimedia. timpul de încărcare a paginii web creşte semnificativ. ce conţin imagini cu rezoluţie înaltă.

etc). imagini.JPG" alt="cap de coloana" align="right" height="500" width="30%"> </body> </html> Alinierea textului în jurul unei imagini Distanţa dintre o imagine şi elementele din pagină este stabilită de atributele hspace şi vspace. vlink şi alink. Dacă legătura se face către: .o pagină aflată în acelaşi director. 15 . <html> <head> <title> Exemplu inserare imagini </title> </head> <body> <img src="http://upload.wikimedia. Legăturile se inserează prin intermediul etichetei <a> (anchor. pentru care timpul de încărcare creşte considerabil. este formată din textul cuprins între cele două etichete. care determină spaţiul liber inserat.org/wikipedia/ro/6/61/Vestigii_Cap_de_coloa na. care fac posibilă conexiunea cu alte resurse (pagini web. atunci atributul href are ca valoare numele fişierului html care va înlocui pagina curentă. secvenţe video sau audio.o pagină aflată pe acelaşi calculator. . Atributul border permite încadrarea imaginii într-un chenar cu grosimea specificată în număr de pixeli. inclusiv calea de directoare. Legături către alte pagini web Pentru a preciza pagina indicată de link se utilizează atributul href al etichetei <a>. programe. Inserarea link-urilor în documente html Link-urile sunt definite ca zone active într-o pagină web. cu legături între ele. Link-urile sunt folosite adesea pentru a împărţi un site web în mai multe pagini html. atunci atributul href are ca valoare specificatorul complet al fişierului html. cea care activează link-ul la selecţie. soluţie utilă în cazul paginilor mari.- bottom– marginea de jos a imaginii e aliniată în raport cu linia de bază a textului. ancoră). Textul cuprins între eticheta de început <a> şi cea de sfârşit </a> va fi evidenţiat în fereastra browser-ului în funcţie de valorile atributelor link. Zona activă. Valorile acestora reprezintă numărul de pixeli pe orizontală respectiv pe verticală.

com"> Link catre site-ul Microsoft </a> </body> </html> Utilizarea unei imagini ca zonă activă Rolul de zonă activă poate fi preluat de o imagine specificată între etichetele <a> şi </a>. <html> <head> <title> Exemplu inserare ancore </title> </head> 16 .html"> <img src="alfa1. Revenirea la pagina anterioară se face cu butonul Back al browswer-ului. Pentru a identifica ancora se utilizează atributul name al etichetei <a>. <html> <head> <title> Exemplu zona activa imagine </title> </head> <body> <a href="ex23. atributul href are valoarea de forma „numefisier. eticheta <a> .microsoft. Ancore În cazul paginilor web mari pot exista puncte de reper.html">Link catre o pagina web/fisier html din acelasi folder </a><br> <a href="http://www. definită în aceeaşi pagină. Pentru a insera o legătură către ”ancora1”. care are ca valoare numele atribuit ancorei.jpg"> </a><br> </body> </html> Se observă că ambele fişiere specificate în exemplul anterior se găsesc în directorul curent. cu atributul href are sintaxa: <a href=”#ancora1”> Pentru a insera o legătură către o ancoră definită în alt document aflat în acelaşi folder.html#nume_ancora”.- un alt site web. <html> <head> <title> Exemplu inserare link </title> </head> <body> <a href="ex18. către care se pot defini legături numite ancore. atunci atributul href are ca valoare adresa URL care încarcă pagina nouă.

html" target="fereastra2"> Incarca pagina din ex9 in alta fereastra noua </a><br> <a href="ex10.html" target="fereastra1"> Incarca pagina din ex10 in prima fereastra </a><br> </body> </html> În cazul în care mai multe link-uri folosesc aceeaşi valoare pentru atributul target. <html> <head> <title> Exemplu instante multiple </title> </head> <body> <a href="ex8. 17 . Acestea sunt: • link – pentru link-urile nevizitate • vlink – pentru link-urile vizitate • alink – pentru link-urile active Instanţe multiple pentru un browser La realizarea unei legături către o pagină nouă aceasta va fi încărcată în mod implicit în fereastra curentă a browser-ului. care va avea ca valoare un nume pentru fereastra în care se va încărca noua pagină.<body> <a href="#ancora1"> Link catre ancora1 </a><br> <a href="#ancora2"> Link catre ancora2 </a><br> <br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br> <br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br> <br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br> <br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br> <br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br> <a name="#ancora1"> Prima ancora <br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br> <br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br> <br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br> <br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br> <a name="#ancora2"> A doua ancora </body> </html> Alegerea culorii pentru afişarea link-urilor se face cu ajutorul a trei atribute ale etichetei body.html" target="fereastra1"> Incarca pagina din ex8 in fereastra noua </a><br> <a href="ex9. Pentru afişarea într-o fereastră nouă se poate folosi atributul target al etichetei <a>. paginile indicate de acestea se vor încărca în aceeaşi fereastră a browser-ului.

al cărei atribut href trebuie să indice adresa URL a fişierului de sunet sau a clip-ului. e necesar ca pe calculatorul clientului să fie instalat software-ul capabil să interpreteze corect fişierul indicat. Fondul sonor al unei pagini web Fondul sonor pentru o pagină web se stabileşte cu jutorul etichetei <bgsound>.Expedierea mesajelor e-mail Pentru a insera un link care permite lansarea în execuţie a aplicaţiei de expediere a mesajelor se utilizează serviciul Internet mailto: urmat de o adresă de mail.ro"> Trimite mesaj </a><br> </body> </html> Videoclipuri in-line 18 .mp3" loop="2"> <a href="mailto:student@tuiasi. pentru ”-1” sau ” infinite”. sunetul se va repeta la nesfârşit. Pe redarea acestora. <html> <head> <title> Exemplu fond sonor </title> </head> <body> <bgsound src="Sleep Away. 2. În acest caz e necesar ca un program de expediere a mesajelor electronice să fie instalat pe calculatorul utilizatorului. src precizează adresa fişierului care conţine sunetul. <html> <head> <title> Exemplu expediere mesaj </title> </head> <body> <a href="mailto:student@tuiasi. loop indică numărul de repetiţii. Aceasta admite două atribute: 1.ro"> Trimite mesaj </a><br> </body> </html> Inserarea sunetelor şi a video clipurilor Legăturile către fişiere de sunet sau videoclipuri se realizează cu eticheta <a>.

pentru care se pot utiliza următoarele atribute: . în fereastra destinată clipului este afişată implicit prima imagine din videoclip.wmv" start="mouseover" src="alfa1. Atributul src permite specificarea unei imagini alternative ca primă imagine afişată. . de exemplu: − ”circle” pentru ο − ”disc” pentru ● − ”square” pentru Lista va fi indentată faţă de restul paginii web şi fiecare element e afişat pe un rând nou. .dynsrc (dynamic source) specifică adresa URL a fişierului care conţine clipul.loop indică numărul de repetiţii ale clipului. Fiecare element al listei e iniţiat de eticheta <li> (list item).start stabileşte momentul în care începe redarea clipului: odată cu încărcarea paginii web de către browser (start=”fileopen”).loopdelay permite specificarea intervalului de timp (în număr de milisecunde) între două reluări succesive ale clipului.Pentru inserarea in-line a videoclipurilor într-o pagină web. nelimitată în timp a clipului. ”-1” şi ”infinite” au ca efect repetiţia continuă. 19 .jpg"> <a href="mailto:student@yahoo. iar atributul alt permite specificarea unui text alternativ. sau la deplasarea cursorului mouse-ului peste imaginea iniţială a clipului (start=”mouseover”). <html> <head> <title> Exemplu videoclip </title> </head> <body> <img dynsrc="Wildlife. Listele neordonate pot fi imbricate pe mai multe nivele. Atributul type al etichetelor <ul> şi <li> specifică forma caracterului afişat în faţa elementelor listei.com">Trimite mesaj </a></br> </body> </html> Utilizarea listelor în html Liste neordonate Un bloc de text delimitat de perechea de etichete <ul> şi </ul> (unordered list) formează o listă neordonată. Când nu se află în rulare. . se foloseşte o extensie a etichetei <img>. printr-o valoare întreagă pozitivă.

b. Fiecare element al listei e precedat de eticheta etichete <li> şi e afişat pe un rând nou.2.iii.d… − ”I” pentru ordonarea de tipul I.IV… − ”i” pentru ordonarea de tipul i.B. care trebuie să fie un număr întreg pozitiv. Valoarea afişată pentru un element al listei poate fi indicată de atributul value (al etichetei <li>). a cărui valoare trebuie să fie un număr întreg pozitiv.c. Listele ordonate pot fi imbricate între ele sau cu liste neordonate.D… − ”a” pentru ordonarea de tipul a.III. <html> <head> <title> Exemplu liste ordonate </title> </head> <body> <ol type="A"> Textul e caracterizat de:<br> <li> marime <li> culoare 20 . Lista este indentată faţă de marginea stângă a paginii web.C. Valorile posibile sunt: − ”A” pentru ordonarea de tipul A.4… Stabilirea valorii iniţiale a secvenţei de ordonare e realizată de atributul start al etichetei <ol>.ii.iv… − ”1” pentru numerotarea 1.II.3.<html> <head> <title> Exemplu liste neordonate </title> </head> <body> Culorile pot fi specificate prin: <ul> <li>nume de culori <ul type="square"> <li> white <li> red <li> blue </ul> <li>numere hexazecimale <ul type="square"> <li> #FF0000 <li> #FFFFFF </ul> </ul> </body> </html> Liste ordonate Un bloc de text delimitat de perechea de etichete <ol> şi </ol> (ordered list) constituie o listă ordonată. Atributul type al etichetelor <ol> şi <li> stabileşte tipul de ordonare a listei.

</ol> <li> font <ol type="1" start=3> Fonturile pot fi: <li> Arial <li> Courier </ol> </body> </html> Liste de definiţii O listă de definiţii e formată dintr-o succesiune de termeni. Un termen al listei e iniţiat de eticheta <dt> (definition term).jpg"> elementul 3 <br> 21 . iar definiţia termenului e iniţiată de eticheta <dd> (definition description). </dl> (definition list). fiecare urmat de definiţia sa. Lista de definiţii se încadrează între perechea de etichete <dl>. <html> <head> <title> Exemplu lista de definitii </title> </head> <body> <dl>Atributele ce definesc culoarea:<br><br> <dt>color <dd>culoarea textului <dt>bgcolor <dd>culoarea de fond </dl> </body> </html> Utilizări speciale ale listelor A. Definiţia unui termen începe pe o linie nouă şi e indentată.jpg"> elementul 2 <br> <img src="alfa3. Liste de imagini şi texte <html> <head> <title> Exemplu liste imagini si texte </title> </head> <body> <ul>Elemente combinate de grafica si text <br> <img src="alfa1.jpg"> elementul 1 <br> <img src="alfa2.

Eticheta <tr> (table row) inserează o linie în reţeaua rectangulară (</tr> fiind opţională). iar eticheta <td> (table data) adaugă o celulă. etc. Liste de definiţii cu termeni multipli <html> <head> <title> Liste cu termeni multipli </title> </head> <body> <dl> <dt><b>termen1 </b> <dt><b>termen2 </b> <dt><b>ter men3 </b> <dd><i>definitia1 </i> <dd><i>definitia2 </i> <dd><i>definitia3 </i> </dl> </body> </html> Reţele rectangulare de domenii (tabele) Introducerea într-o pagină web a unui tabel format din rânduri care conţin mai multe celule este posibilă prin intermediul etichetelor <table> şi </table>. Fiecare din domeniile definite poate avea setări proprii relativ la culoarea fondului. aliniere. B. <html> <head> <title> Exemplu inserare tabel </title> </head> <body> <h3> tabel cu 2 linii si 3 coloane </h3> <table> <tr> <td>celula11 <td>celula12 <td>celula13 <td>celula21 <tr> 22 . a textului.</ul> </body> </html> Observaţie: fişierele de tip jpg specificate în exemplul de mai sus se găsesc în acelaşi folder cu fişierul html al paginii web.

Atributele hspace şi vspace controlează distanţele dintre tabel şi restul elementelor din pagina web. sau numere din intervalul 1-100 urmate de %. Distanţa dintre celulele alăturate se stabileşte cu atributul cellspacing. <tr> sau <td>. <html> <head> <title> Tabel centrat cu chenar si diferite culori</title> </head> <body> <table align="center" border="7" bgcolor="yellow"> <tr> <td>celula11 <td>celula12 <tr bgcolor="red"> <td>celula21 <td bgcolor="cyan">celula22 </table> </body> </html> Dimensiunea unui tabel e determinată de valorile atributelor width şi height ale etichetei <table>. reprezentând pixeli. Dacă în tabel sunt definite mai multe atribute bgcolor. respectiv verticală. iar distanţa dintre marginea şi conţinutul unei celule cu cellpadding. Definirea culorii de fond a tabelului sau a celulelor componente este permisă de atributul bgcolor.<td>celula22 <td>celula23 </table> </body> </html> Chenarul reţelei rectangulare este determinat de atributul border al etichetei <table>. care printr-un număr întreg pozitiv stabileşte grosimea în pixeli a chenarului. pe orizontală. right sau center. reprezentând fracţiuni din lăţimea respectiv înălţimea totală a paginii. ataşat etichetelor <table>. valorile sunt numere întregi pozitive ce reprezintă pixeli (implicit cellspacing=”2” şi cellpadding=”1”). <tr>. care poate lua valorile left. <table>. Valorile permise sunt numere întregi pozitive. <html> 23 . atunci prioritatea este <td>. Alinierea tabelului în pagina web este controlată de atributul align. care stabilesc lăţimea respectiv înâlţimea tabelului. cu un aspect tridimensional.

<head> <title> Exemplu tabel </title> </head> <body> <table border="2" bgcolor="yellow" width="500" height="50%" cellspacing="5" cellpadding="10%"> <tr> <td>celula11 <td>celula12 <tr > <td>celula21 <td >celula22 </table> </body> </html> Titlul tabelului poate fi ataşat cu marcatorul <caption> plasat în interiorul etichetelor <table> şi </table>.la dreapta tabelului.la stânga tabelului. Dimensionarea exactă a celulelor unui tabel foloseşte aceleaşi atribute width şi heigh. Titlul poate fi aliniat diferit. dar nu interiorul etichetelor <tr> sau <td>. dacă align=”top” . În cazul în care dimensiunile precizate sunt mai mici decât cele necesare afişării informaţiilor în tabel.sub tabel. atributele permise de <td> putând fi folosite şi de <th>. . în loc de <td>. astfel: . de data aceasta pentru etichetele <td> şi <th>. atunci tabelul va fi ajustat la dimensiunile necesare. dacă align=”right” Capul de tabel e format de celulele introduse de eticheta <th> (table header). în funcţie de valoarea atributului align. <html> <head> <title> Exemplu tabel 2 </title> </head> <body> <table border="3" width="80%" height="50%" > <caption align="top"> <b> Orar </b> <tr> <th width="20%">interval orar <th width="40%">luni <th width="40%">marti 24 . Conţinutul celulelor definite în acest mod e scris implicit cu caractere aldine şi centrat.deasupra tabelului. dacă align=”bottom”. dacă align=”left” . <td> şi <th>. care pot fi ataşate etichetelor <tr>. Conţinutul unei celule poate fi aliniat pe orizontală şi verticală cu atributele align respectiv valign.

iar pentru un buton de expediere al formularului are valoarea ”submit”. 2. casete de selecţie. stochează datele într-o bază de date dacă e cazul. prelucrare nefiind efectuate de serverul www. Pe buton va fi afişat ”submit query” sau valoarea indicată de atributul value.<tr > <td width="20%">8-10 <td width="40%"> matematica <td width="40%"> informatica </table> </body> </html> Într-o reţea rectangulară unirea celulelor pe orizontală şi verticală e realizată de atributele colspan respectiv rawspan ale etichetelor <td> şi <th>. câmpuri de editare. expediază datele separat. care executând o aplicaţie dedicată. Dacă atributul action include de asemenea şi o adresă de e-mail. datele sunt adăugate la adresa URL precizată de atributul „action”. value permite atribuirea unei valori iniţiale unui element şi type precizează tipul elementului. action – precizează ce se va întâmpla cu datele completate în formular când au ajuns la destinaţie. „post”. O altă metodă. analizează formularul completat. Dacă metoda este „get” (care e valoarea implicită). Atributul name ataşează un nume fiecărui element al formularului. În cazul câmpurilor de editare type are valoarea ”text”. care au două atribute esenţiale: 1. etc. Într-o pagină web formularele pot fi create cu ajutorul etichetelor <form> şi </form>. Valoarea acestui atribut este adresa URL a unui script aflat pe serverul www care primeşte datele completate în formular. care prin valori numere întregi pozitive definesc celulele ce se unesc. fiind recomandată în cazul transferului volumelor mari de date. pentru a afişa chenarul unei celule goale se foloseşte structura <td><br>. Formulare Formularul este un ansamblu de zone active alcătuit din butoane. La expedierea unui formular se trimit către server perechi de forma nume=valoare pentru fiecare câmp. operaţiile de citire. verificare. efectuează prelucrarea şi eventual expediază un răspuns utilizatorului. Numele elementului este stabilit de atributul value. Utilizatorul completează formularul şi îl expediază unui server. 25 . Elementele unui formular sunt definite în general de eticheta <input>. Deoarece celulele fără conţinut nu au în mod implicit chenar. datele sunt expediate la adresa specificată. method – indică metoda utilizată de browser pentru expedierea datelor din formular. şi poate genera un răspuns utilizatorului.

b) Casetele de validare (checkboxes) permit selecţia unei singure opţiuni sau a mai multor opţiuni.10 caractere <br> Numar maxim caractere admise . . la depăşirea valorii indicate se realizează derularea în câmpul respectiv.push – care execută o acţiune definită de autorul formularului. Toate butoanele ce aparţin unei familii de butoane radio au acelaşi nume. <html> <head> <title> Exemplu formulare </title> </head> <body> <h1> Formular cu un camp de editare</h1><hr> Latime camp .com" method="post"> <input type="text" name="numele" value="Numele si prenumele" size="10" maxlength="30" <br> <input type="submit" value="expediaza"> </form> </body> </html> Elemente de control a) Butoanele de comandă pot fi de diferite tipuri: .30 <br> <form action="mailto:adresa@yahoo. Fiecare casetă poate avea un nume definit de atributul name şi o valoare prestabilită selectată. Atributul checked permite selecţia prestabilită a unui buton dintr-o familie de butoane.submit – care transmit informaţiile completate în formular către server. Textul ce va fi expediat serverului împreună cu numele familiei de butoane e indicat de atributul value.maxlength – care specifică numărul maxim de caractere pe care le poate primi un câmp de editare. . se consideră implicit un câmp de tip text. În cazul în care atributul type nu e specificat în eticheta <input>. stabilit de atributul name. definită de atributul checked.size .care specifică lăţimea câmpului de editare. câmpurile revenind la valorile iniţiale. 26 . .reset – care resetează formularul. c) Butoanele radio (cu excludere) permit alegerea unei singure variante din mai multe posibile. caracterele introduse după depăşirea acestui număr sunt ignorate.Pentru câmpurile de editare eticheta input poate folosi atributele: .

size – stabileşte numărul de elemente din listă vizibile pe ecran la un moment dat. Atributele permise sunt: .name – ataşează un nume listei. . restul fiind afişate prin intermediul barei de derulare ataşate automat. Adresa URL a fişierului poate fi specificată în atributul value. inclusă în formular de etichetele corespondente <select> şi </select>. poate fi tastată într-un câmp de editare al formularului. Liste de selecţie Listele de selecţie permit alegerea unor elemente dintr-o listă finită.Câmpurile destinate introducerii parolelor într-un formular sunt definite de tipul password. <html> <head> <title> Exemplu liste selectie </title> </head> <body> <h3> Completati formularul </h3><hr> <form action="mailto:adresa@yahoo. . Selecţia multiplă e posibilă prin folosirea atributului multiple. Tipul file permite transmiterea unui fişier prin intermediul formularului.com" method="post"> Nume:<input type="text" name="nume" value="Numele si prenumele" <br><br> student la: <br> <select name="universitate" size="2"> <option value="B"> Universitatea din Bucuresti <option value="IS"> Universitatea din Iasi <option value="Tm"> Universitatea din Timisoara </select> <br><br> Limbi straine cunoscute: <br> <select name="limbi straine" multiple size="3"> <option value="f"> Franceza <option value="e"> Engleza <option value="i"> Italiana </select> <input type="reset" > <input type="submit" > </form> </body> 27 . parolele sunt afişate sub forma caracterelor *.selected – permite selectarea prestabilită a unui element al listei.value – determină textul care va fi expediat în perechea nume=value. . Spre deosebire de câmpurile de tip text. Tipul image e utilizat pentru a afişa o imagine pe butonul Submit. sau poate fi selectată prin intermediul unei casete de selecţie care e afişată la apăsarea butonului „browse” din formular.

poziţia şi conţinutul fiecărui cadru.numărul de subferestre de tip linie în cadrul unei ferestre e stabilit de atributul rows. o n părţi din spaţiul rămas liber (n*). care oferă posibilitatea de a structura în pagină informaţii diverse şi de a afişa simultan mai multe pagini web. sau poate fi considerată un cadru în care se va încărca 28 .numărul de subferestre de tip coloană în cadrul unei ferestre e stabilit de atributul cols al etichetei frameset care descrie fereastra.specifică numărul de linii afişate simultan.wrap – permite gestionarea modului în care textul este tratat la trecerea pe linia următoare. Definirea cadrelor se face prin împărţirea ferestrelor în linii şi coloane. o procente din dimensiunea ferestrei (1-99%).cols . Cadre sau subferestre Fereastra browser-ului poate fi împărţită în mai multe cadre dreptunghiulare (frame). Elementele pot fi: o un număr întreg de pixeli. Între etichete de început şi sfârşit frameset sunt descrise cadrele din document. dimensiunea. . </head> <frameset> …… </frameset> </html> Se observă că secţiunea <body> lipseşte. Pentru aceasta. Structura acestui document este: <html> <head> ……. prin eticheta <frame>. trebuie creat un document special.rows .name – permite ataşarea unui nume câmpului de editare multilinie. O subfereastră poate fi împărţită la rândul ei în alte subferestre (folosind frameset). fiind înlocuită de <frameset>. Se pot utiliza următoarele atribute: . denumit frameset. Pentru atributele cols şi rows se admite o listă de elemente separate prin virgulă. care descrie modul în care e organizată fereastra browser-ului. . .specifică numărul de caractere afişate pe o linie.</html> Câmpuri de editare multilinie Inserarea textului pe mai multe linii este permisă de eticheta <textarea>. astfel: . care defineşte împărţirea în cadre a ferestrei browser-ului. .

html"> <frame src="ex41.*" cols="*.html"> <frame src="ex42.html"> </frameset> </html> <html> <head> <title> Exemplul 3/cadre </title> </head> <frameset rows="*.*.*"> <frame src="ex41.500"> <frame src="ex40.*"> <frame src="ex40.html"> <frame src="ex42.html"> </frameset> </html> <html> <head> <title> Exemplul 4/cadre </title> </head> <frameset cols="20%. Atributul documentului html care va fi iniţial afişat în cadru.html"> <frame src="ex42.html"> <frameset rows="*.html"> <frame src="ex40.html"> <frame src="ex41.html"> <frame src="ex42.*"> <frame src="ex40.20%.html"> </frameset> </frameset> </html> 29 . <html> <head> <title> Exemplul 1/cadre </title> </head> <frameset rows="200.html"> <frame src="ex41.un document html (folosind frame).*"> <frame src="ex39.html"> </frameset> </html> src specifică adresa <html> <head> <title> Exemplul 2/cadre </title> </head> <frameset cols="*.

bordercolor – stabileşte culoarea. . Poziţionarea documentului în suprafaţa alocată unui cadru se realizează cu atributele marginheight şi marginwidth aplicate etichetei frame.no .barele de derulare nu sunt utilizate.Aspectul chenarului cadrelor poate fi personalizat prin intermediul atributelor: .auto . . . 30 .border – stabileşte grosimea (valoarea implicită fiind de 5 pixeli). Acesta poate avea valorile: . . care indică prin valorile introduse în pixeli sau în procente distanţa dintre conţinutul unui cadru şi marginile verticale respectiv orizontale ale cadrului.barele de derulare sunt vizibile numai atunci când e necesar.barele de derulare sunt întotdeauna adăugate.yes .frameborder – dezactivează pentru valoarea ”0” sau ”no” afişarea chenarului. Adăugarea unei bare de derulare care permite navigarea în interiorul documentului afişat într-un cadru e determinată de atributul scrolling al etichetei frame.

publicitate şi promovare produse. informaţii şi educaţie.Claritatea este obligatorie pentru o comunicare precisă.Navigarea este o parte integrală a proiectării interfeţei. cotidiene. Ea trebuie să utilizeze concepte comune. reproduceri de ştiri. . la localizarea informaţiei sau întoarcerea la alte domenii importante din site. consecvenţa. Detalierea scopului va permite identificarea direcţiilor de urmat pe termen scurt sau lung. conferind un aspect unitar al site-ului. Principiile fundamentale ale proiectării interfeţei cu utilizatorul au la bază câteva concepte simple: metafora. ca un mijloc vizual familiar utilizatorilor. adresa URL a unor site-uri cu informaţii din acelaşi domeniu de interes) . un element critic care trebuie să asigure tranziţia logică. . .destinaţia site-ului (vanzare. 31 . asistenţă tehnică. a tipurilor de tehnologii utilizate la proiectare.Capitolul 3 Proiectarea paginilor web Analiza scopului unui site şi definirea publicului căruia se adresează constituie etape de început în proiectarea paginilor web. Elementele trebuie să fie simple şi clare la navigarea în site. documentaţii tehnice.informaţii curente şi conţinut disponibil care merită să fie incluse în site (fotografii de produse şi ilustraţii. pe care oricare vizitator al siteului sa le poată înţelege imediat. Pentru a stabili cât mai corect scopul proiectului e necesar să se ţină cont de următoarele considerente: . orientarea şi navigarea. claritatea. plecând de la cerinţele imediate) La stabilirea publicului e necesar să se ţină cont de caracteristicile demografice şi de experienţa sau informaţiile dobândite în urma accesării site-ului. etc. . rapidă şi uşoară în site.Metafora e folosită pentru reprezentarea simbolică a structurii unei pagini web.scopurile site -ului pe termen scurt şi lung (stabilirea unei strategii pe termen lung. .Consecvenţa în proiectarea elementelor permite coeziunea în prezentare. artă. a interfeţelor cele mai adecvate.Orientarea poate fi realizată prin dotarea fiecărui site cu un antet care defineşte scopul paginii sau cu orice element familiar care identifică poziţia în site.) .

O a treia categorie de proiectanţi sunt de părere că pagina de deschidere e o pierdere de timp. forma. Consecvenţa poate fi asigurată de particularităţi cum ar fi paletele de culori şi fonturile. Claritatea poate fi îmbunătăţită prin alinierea marginii din dreapta a câmpurilor de răspuns. asemănătoare cu coperta tradiţională a revistelor. dar şi cu opţiuni de navigare. Paginile de conţinut trebuie să ofere o combinaţie de consecvenţă şi caracteristici noi. Echilibrul grafic de ansamblu şi organizarea paginii sunt foarte importante pentru a capta atenţia utilizatorilor asupra prezentării conţinutului. asemnea unei mase de gri nediferenţiat. în ceea ce priveşte aspectul şi impresia pe care o produce. fonturi şi machete. cum e de exemplu o prezentare video a unui produs. cum ar fi culoarea. • pagina de reacţie. determinând astfel un aspect curat şi ordonat. considerate şi ele parte a proiectului trebuie să păstreze aceleaşi culori. O pagină anostă abundând de text masiv va conduce la respingere. • pagina de cuprins.Concepţia proiectului Paginile des întâlnite într-un site web sunt: • pagina de întâmpinare. Formularele de reacţie.declară numele sau scopul paginii şi poate conţine text dar şi elemente de grafică. iar componentele noi pot fi adăugate folosind o diversitate de machete. Ceea ce se doreşte este asigurarea unui echilibru potrivit menit a atrage ochiul prin intermediul unui contrast vizual corespunzător. Alţii preferă o pagină cu caracter funcţional. Prima pagină trebuie să reprezinte identitatea site -ului. De asemnea. Unii proiectanţi preferă o pagină preponderent grafică. 32 . iar paginile de conţinut sunt diferite de cele necesare pentru informarea inline. grafică şi alte opţiuni multimedia. O pagină de întâmpinare poate să difere foarte mult de o pagină plină de conţinut. introducând elemente de proiectare ale acestuia. un document dominat de un design slab al elementelor grafice şi al textelor nu va captiva utilizatorii sofisticaţi care caută un conţinut plin de substanţă şi eleganţă. Antetul . Elementele unei pagini standard sunt: 1. cu grafică. Tendinţa actuală este de a include elementele comune şi aspectele specifice într-un singur format integrat. deoarece utilizatorii vor să ajungă rapid la informaţie. tipografia şi textura.

parte a 33 . textului. element esenţial al designului. se utilizează pentru accentuarea unor zone. Culorile primare roşu. Schemele mai sofisticate necesită de obicei intevenţia unui grafician. nuanţele de pastel. Una din regulile de bază pentru machetarea pe orizontală este să se lucreze cu 600 pixeli pentru lăţimea site-ului. În acest ultim caz trebuie totuşi ca numărul de ecrane pe care e permisă defilarea să nu fie prea mare (mai mare de trei) iar imaginile sa nu depăşească mărimea unei pagini. împreună cu interfaţa utilizator. Un rol important în focalizarea atenţiei îl reprezintă alegerea culorilor. 4. în josul paginii. curate şi de mare calitate. Proiectarea pe verticală este ceva mai flexibilă. deoarece pentru a vedea mai multe informaţii se foloseşte în mod natural defilarea în jos. De asemenea. care se găsesc de obicei în natură. cu diferite plăci video şi monitoare. Navigarea – se face prin intermediul butoanelor. mate. apar restricţii impuse de browser-e asupra spaţiului folosibil. iar textul trebuie întotdeauna să contrasteze cu orice culoare a fundalului. Scanarea graficii inserate în site trebuie să ţină cont de calitatea materialului de scanat şi de rezoluţia de scanare. sunt cea mai bună alegere. astfel încât să nu fie forţată apariţia unei bare orizontale pentru defilare. adecvat subiectului. galben sau albastru – saturate. 5.trebuie să fie clar. concis. imaginilor. Datorită existenţei unei multitudini de platforme de calculatoare.2. 3. Prin combinaţia reuşită a acestora se creează premiza pentru obţinerea celor mai eficiente site-uri. Contactul – posibilitatea de a lua legătura cu proprietarul sau o persoană de contact prin crearea unei legături mailto pe fiecare pagină. constituie o provocare pentru proiectanţii de pagini web. În etapele iniţiale ale proiectării unui site trebuie luate în considerarea navigarea şi machetarea. Culorile şi grafica în paginile web Folosirea culorii. Identificarea sitului – se poate face în partea de sus a paginii (eticheta title) sau prin furnizarea de informaţii privind drepturile de autor. scopul e de a accesa orice informaţie prin maximum 3 click-uri de mouse. Conţinutul mesajului (textul) . Uneori se scanează obiecte reale. Pentru fundal şi pentru elementele minore. Materialele sursă trebuie să fie clare. mai există şi problema proiectării pe verticală şi orizontală.

Prelucrări grafice cum ar fi adăugarea de surse de lumină. Aceasta facilitează încărcarea rapidă a paginii în condiţiile în care impactul vizual este substanţial (de exemplu principalele motoare de căutare: google. Randarea progresivă şi transparenţa sunt procedee care realizează maximizarea graficii simultan cu minimizarea fişierelor şi a problemelor inerente pentru ecranul calculatorului. pentru a produce fişiere de dimensiuni mai mici. O altă metodă este folosirea fişierelor GIF progresive. 34 . pe durata încărcării. Folosind comprimarea cu pierderi. Randarea progresivă reprezintă apariţia gradată a graficii. Ea este potrivită pentru grafica cu mai puţine culori. Tehnologia GIF creată pentru elementele grafice de dimensiuni mici. în mod progresiv devine mai clară. Acelaşi lucru e valabil dacă se doreşte printarea informaţiilor. formatul JPEG permite obţinerea unei culori cât mai apropiată de realitate pentru o dimensiune mai mică fişierului. Transparenţa permite crearea unor fundaluri cu texturi şi imprimarea unui element grafic peste acestea. care pesupune copierea elementelor care există în realitate şi folosirea lor pentru a inspira grafica pe calculator. Rezoluţia de scanare pentru web poate fi mai mare iniţial. Imaginea apare mai întâi înceţoşată.designului organic. Trebuie să se realizeze un echilibru agreabil între text. suporturi sau efecte de margine pot da viaţă şi dimensiune graficii unei pagini. generate cu diferite programe (de ex. Photoshop). Pentru a fi eficient. o metodă utilizată pentru a păstra atenţia utilizatorului. yahoo). dar în final trebuie să fie de 72 dpi (puncte pe inches). Dimensionarea paginii trebuie să ţină cont de valorile uzuale afişabile pe ecranele calculatoarelor. conferindu-i un aspect profesional. pentru a reduce pe cât posibil defilarea pe orizontală şi verticală în scopul vizualizării paginii. alte imagini şi imaginea respectivă. sau mai puţine variaţii de lumină. o gradare mai mică a culorii. umbre proiectate. Modul de salvare a fişierelor grafice utilizate într-o pagină web are efect asupra mărimii sale şi asupra aspectului. filtre speciale. Cea mai populară şi mai eficientă metodă de randare progresivă o constituie folosirea fişierelor GIF întreţesute. fără a întrerupe modelul fundalului. Păstrarea proporţiilor faţă de alte elemente ale paginii are o importanţă deosebită. designul unei pagini trebuie să utilizeze interfeţe având preponderent informaţii text şi elemente grafice de dimensiuni reduse. iar apoi. Se recomandă folosirea formatului GIF pentru grafica simplă şi a formatului JPEG pentru fotografii şi grafică în care este nevoie de rezoluţie mare şi fişiere mici. reduce numărul culorilor folosind intercalarea pentru cele care nu se găsesc în paleta GIF standard de 256 de culori .

unul dintre cele mai populare formate actuale poate fi utilizat pentru stocare de melodii de dimensiuni mai mari. prin stabilirea unor margini suficient de mari şi generoase între anteturi şi subsoluri şi textul adiacent. fişierele rezultate fiind de mărime apreciabilă. fiind adecvate pentru fundaluri sonore pentru o pagină web. fişierele de acest tip având dimensiuni reduse. conţinut audio şi video.animaţii Flash. asemănător în multe privinţe formatului Real Audio. Paginile trebuie să aibă acelaşi şablon (layout). Cele mai cunoscute formate audio care pot fi utilizate sunt: − MIDI (Musical Instrument Digital Interface) . 35 . format folosit mai ales de posturile de radio care emit pe web. Sunetele sunt percepute concomitent cu încărcarea paginii. script-uri Java .un format specific Apple.Designul unui site de web trebuie să fie cât mai personalizat. Animaţiile sunt prezente în paginile web prin intermediul diferitelor fişiere. AVI. dintre care text. la calitate suficient de bună. − Real Audio . iar designul paginilor trebuie să fie identic. − MP3 . − QuickTime . Zonele de pagină ce trebuie evidenţiate pot fi încadrate în diverse chenare (borders). imagini statice. Real video sau Quick Time. în funcţie de scopul acestuia şi de beneficiari. Pentru textele mai lungi e preferabilă o afişare pe mai multe coloane spaţiate corespunzător. etc Secvenţele video. − WAV .un format simplu. spre deosebire de cazul anterior în care se percep după terminarea transferului. stocând informaţie audio fără nici o compresie. Creşterea vitezei conexiunilor la Internet a permis adăugarea de facilităţi multimedia avansate pentru paginile web. O pagină realizată profesional are de obicei un aspect aerisit.un format specific Windows.un format destinat difuzării de conţinut audio în timp real (streaming audio). Multimedia presupune o combinaţie de mai multe medii. de exemplu GIF animate – utilizate de obicei în cadrul afişelor publicitare. utilizează fişiere de diferite formate: MPEG. animaţii.

S-a constat că în vederea îmbunătăţirii lizibilităţii cea mai bună soluţie este fundal alb pentru text negru. Se recomandă utilizarea unui număr minim de fonturi. alb pe fond roşu. Fiecare document HTML trebuie să aiba un titlu adecvat (precizat prin intermediul etichetei title). În ordine descrescătoare de intensitae a contrastelor cromatice pentru text. Nu se recomandă utilizarea unor imagini de fundal încărcate. a fundalurilor sonore. a imaginilor de dimensiuni mari. verde pe fond alb. pentru fiecare limbă trebuie să fie documente separate. etc. alb pe fond verde. verificându-se integritatea legăturilor. cuvinte cheie . alb pe fond negru. albastru pe fond alb. roşu pe fond alb. iar informaţiile de conţinut. diferite studii recomandă: negru pe fond galben. La elaborarea prezentărilor pe web informaţiile esenţiale ar trebui să utilizeze contraste mai puternice. contraste cromatice mai reduse. evitându-se pe cât posibil folosirea caracterelor specifice unei limbi. Evaluarea a unui site web se face după următoarele criterii: -scop -continut -formă şi accesibilitate -cost • • • • • • • • 36 . a animaţiei. datorită dificultăţilor de parcurgere. în fiecare pagină trebuie să existe meniuri şi arbori de parcurgere a legăturilor. în scopul evitării link-urilor eronate. Marcatorul META poate specifica informaţii referitoare la autor . galben pe fond negru. Dimensiunile paginii trebuie să minimizeze utilizarea tastelor scroll.Consideraţii generale asupra realizării unui site web • • • Navigarea trebuie să fie facilă şi structurată. alb pe fond albastru. roşu pe fond negru. pentru a permite unui număr cât mai mare de calculatoare să vizualizeze pagina. Actualizarea informaţiilor trebuie făcută regulat. Dacă site -ul e în mai multe limbi. Liniile de comentarii sunt utile pentru explicarea modului de marcare şi furnizarea unor detalii utile. la fel ca şi alinierea la dreapta sau centrată. verde pe fond roşu. Trebuie evitate liniile lungi de text.

37 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful