Capitolul 2 Limbaje de programare şi tehnologii web

2.1. Introducere
Tehnologiile web reprezintă de fapt tehnologiile folosite pentru crearea site-urilor web complexe, al căror concept presupune cunoşterea unor limbaje de programare şi baze de date. În această categorie se pot include limbaje de programare cum ar fi PHP, JavaScript, ASP, iar ca baze de date pot fi utilizate Acces, MySQL, MsSQL, etc. Dintre tehnologiile folosite mai des în programarea aplicaţiilor dinamice fac parte: − − − − − − HTML – limbaj universal, apărut la începutul anilor ’90, a contribuit la dezvoltarea spectaculoasă a Internetului; XHTML (Extensible Hyper Text MarkUp Language) - un înlocuitor modern al limbajului HTML; CSS (Cascading Style Sheet) – utilizat pentru a defini stiluri pentru paginile HTML; CGI (Common Gateway Interface) – scripturi scrise în orice limbaj de programare, care sunt executate de server; ISAPI (Internet Server API)- alternativa Microsoft la CGI rulabilă pe platforme Windows; JavaScript – limbaj de scripting dezvoltat iniţial de NetScape, care permite scrierea de secvenţe de program ce se execută la apariţia unui eveniment utilizator; Flash – mediu de lucru dezvoltat de Macromedia, cu ajutorul căruia pot fi realizate pagini web cu conţinut interactiv, animaţii profesionale, design de calitate; MySQL - sistem de gestiune a bazelor de date relaţionale, fiind o componentă importantă a limbajului PHP; PHP şi ASP – limbaje apărute în 1994, respectiv 1996, care oferă suport şi pentru lucrul cu baze de date (MySQL, Oracle, etc.) generând script-uri care pot fi combinate cu HTML, date de tip text, etc.; principalul dezavantaj îl constituie viteza;

− −

1

JSP (Java Server Pages) –tehnologie de design a aplicaţiilor web care se bazează pe limbajul de programare Java şi marcatori XML, permiţând crearea de aplicaţii independente de platformă; ASP.NET - o nouă tehnologie pentru aplicaţii web elaborată de Microsoft, care păstrează compatibilitatea cu ASP.

2.2. HTML
2.2.1. Introducere HTML (Hyper Text Markup Language) nu este un limbaj de programare propriu-zis, ci unul de descriere, care conţine elemente ce permit crearea paginilor web. Limbajul HTML, creat în 1990 de către Tim Berners –Lee şi Daniel Connoly provine din limbajul standard internaţional SGML (Standard Generalized Markup Language), aprobat în 1986. De aceea, HTML prezintă următoarele caracteristici specifice limbajelor descriptive: - documentele HTML sunt exclusiv de tip text (cod ASCII – American Standard Code for Information Interchange), ele putând fi editate direct, prin programe specifice sistemului de operare instalat (Wordpad, Notepad, sau orice alt editor de texte); - documentele descrise în HTML sunt independente de platforma de lucru, putând fi vizualizate cu ajutorul browser-elor care lucrează pe diferite sisteme de calcul; - HTML utilizează pentru pentru descrierea documentelor web etichete marcaje (tag-uri), care stabilesc atât structura cât şi aspectul acestuia. Deşi HTML este un format text uşor de citit şi editat de utilizatori, scrierea şi modificarea paginilor în acest mod necesită cunoştinţe solide de HTML. Diferite editoare grafice (Macromedia Dreamweaver, Microsoft FrontPage, etc.) permit tratarea paginilor web asemănător documentelor Word, în schimb, codul HTML generat este adesea de slabă calitate. HTML poate fi generat direct utilizând tehnologii de codare din partea serverului, cum ar fi PHP, JSP sau ASP. De asemenea, aplicaţii ca sistemele de gestionare a conţinutului, wiki-uri şi forumuri web generează pagini HTML. Structura unui document HTML are trei nivele de bază: 1. Primul se referă la structurarea documentului în secţiuni mari, în funcţie de scop, de exemplu: antet, corp, script (scriptul reprezintă o metodă de a interacţiona cu utilizatorul prin folosirea unui limbaj de programare simplificat);

2

2. Al doilea nivel se referă la divizarea în cadrul secţiunilor mari şi se aplică antetului şi corpului documentului, fiecare dintre acestea având propriul conţinut (de exemplu titluri, metadate, diviziuni, paragrafe, formulare); 3. Al treilea nivel se regăseşte în corpul documentului, referindu-se la infrastructura elementelor cum ar fi liste şi liste de obiecte, formulare şi elemente de formular şi tabele de date. Un document HTML este delimitat de perechea de etichete <html> şi </html>. O etichetă (marcaj, tag) este un identificator care furnizează browser-ului instrucţiuni de formatare a documentului. Termenul tehnic pentru textul marcat este element, acesta fiind componenta structurală a unui document. Fiecare element trebuie specificat explicit, prin inserarea unui marcaj la începutul elementului (tag de început) şi a unuia la sfârşitul lui (tag de sfârşit), ambele purtând numele asignat elementului. Un element poate fi vid, când nu conţine decât tag-urile de început şi de sfârşit, sau poate conţine text şi/sau alte elemente. Mai multe elemente de acelaşi tip pot fi imbricate. Unele elemente HTML admit atribute care specifică informaţii suplimentare despre conţinutul elementului. Atributele unui element se precizează în cadrul tag-ului de început şi se aplică doar elementului curent. Atributele sunt separate prin spaţiu, iar specificarea lor presupune precizarea numelui atributului şi a valorii acestuia, sub forma:

atribut =

valoare

Unele atribute admit orice valoare numerică sau şiruri de caractere, în concordanţă cu semnificaţia atributului, altele admit doar valori predefinite (de exemplu atributul align admite doar valori predefinite: top, middle, bottom). Un document HTML este constituit din: • Antetul documentului, delimitat de etichetele <head> respectiv </head>, care conţine informaţii generale cum ar fi: titlul documentului, autorul, etc. • Corpul documentului, care conţine textul propriu-zis al documentului precum şi elemente specifice de descriere a formatului acestuia. Astfel, un document HTML marcat de tag-uri are următoarea formă generală:
<html> începutul documentului html început antet antetul documentului sfârşit antet

<head> ....... </head>

3

între tag-urile <title> şi </title> va fi afişat în bara de titlu a ferestrei browserului.. prin intermediul etichetei <meta>. dar specificarea autorului şi a cuvintelor cheie poate fi utilă motoarelor de căutare. Acestea pot descărca numai antetul documentului.. din care pot extrage informaţii de bază despre pagină. data creării. data la care a fost efectuată ultima modificare... De exemplu... Exemplul următor ilustrează modul în care se specifică titlul documentului: <html> <head> <title> Titlul paginii web </title> </head> <body> .. pentru specificarea autorului unui document sintaxa folosită este de forma: <meta name=”author” content = ”student architect”> Se observă că eticheta meta admite atributele: name – care conţine un şir de caractere ce reprezintă numele proprietăţii content – care conţine valoarea asociată proprietăţii respective Cuvintele cheie şi descrierea pot fi specificate astfel: <meta name=”keywords” content=”html document”> <meta name=”description” content=”proiectare pagini web”> 4 .. formatul fişierului. Corp document </body> </html> În antet pot fi specificate şi alte informaţii suplimentare (autorul documentului... care se recomandă a fi precizat în antet... setul de caractere utilizat implicit). </body> </html> început corp document corpul documentului sfârşit corp document sfârşitul documentului html Titlul documentului. Titlul poate fi oricât de lung.. fără a consuma timp suplimentar cu încărcarea şi citirea întregului document.... În cadrul acestei etichete se specifică o proprietate a documentului căreia i se asociază o valoare... cum ar fi titlul.<body> .. Proprietăţile care se pot defini pentru un document nu sunt standard... dar el va fi trunchiat la lungimea barei de titlu a browser-ului.

Dacă imaginea specificată nu ocupă întreaga zonă din fereastra broser-ului destinată vizualizării paginii respective. se pot specifica culori în cele două moduri astfel: roşu – bgcolor=”red” sau bgcolor=”#FF0000” alb– bgcolor=”white” sau bgcolor=”#FFFFFF” negru – bgcolor=”black” sau bgcolor=”#000000” 5 . black. a zonei din fereastra browser-ului în care e vizualizat documentul. El include tipul protocolului şi numele resursei solicitate. el reprezentând avertismentul oficial al copyright-ului pentru pagina creată. Aceste valori precizează contribuţia fiecărei culori de bază la culoarea creată. Eticheta body Scopul principal al etichetei <body> este de a determina partea principală a documentului. recunoscute de html. 2. Ca valoare a atributului background. asociate unor culori (red. indicând în ordinea roşu. Atributul bgcolor (BackGroundColor) stabileşte culoarea fundalului.Keywords sunt specificate sub forma unei liste de cuvinte separate prin spaţii. white. Ea admite următoarele atribute: background=”url” URL (Uniform Resource Locator) este formatul standard în care se specifică locaţia documentelor sau surselor de informaţie într-o reţea. câte una pentru fiecare culoare de bază. ea va fi multiplicată sub forma unui mozaic. olive. silver. blue. În limbajul html culorile pot fi specificate folosind sintaxa bgcolor = ”culoare” în două moduri: 1. green. Description oferă o explicaţie relativ la pagină şi la utilizarea sa şi este folosit de motoarele de căutare pentru a furniza un sumar al paginii. Alt atribut des utilizat este copyright. yellow. utilizând denumiri predefinite. valoarea completă devenind #rrggbb. verde. care e folosită de motoarele de căutare pentru a clasifica documentul în vederea unei regăsiri mai rapide. gray. etc). purple. Pentru a specifica html-ului că urmează o valoarea hexazecimală şi nu un nume. este adăugat caracterul # la început. albastru. navy. trei valori hexazecimale cuprinse între 00 şi FF. maroon. De exemplu. corpul acestuia. url indică imaginea care va fi utilizată de către browser ca fundal pentru document. când afişează rezultatele căutării unui utilizator.

Mai multe elemente dintr-un bloc pot fi grupate la nivel de caracter prin etichetele <span> şi </span>. El poate avea valorile ltr (left to right) sau rtl (right to left). ele fiind utile celor care citesc sau editează documentul. 6 . programelor de verificare gramaticală şi lexicală şi nu influenţează modul de vizualizare a documentului. Gruparea mai multor elemente html într-un bloc se realizează cu marcatorii <div> şi </div>. Gruparea e utilă deoarece permite aplicarea aceluiaşi stil de formatare a textului elementelor din grupurile de nivel bloc sau caracter. Comentariile html încep cu caracterele <!-. în timp ce elementele de formatare la nivel de caracter conţin doar text sau alte elemente de formatare la nivel de caracter. Formatarea textului Formatarea textului inclus în corpul unui document html se poate face la nivel de bloc sau la nivel de caracter. Valoarea asociată atributului lang e un cod de limbă. Specificarea explicită a limbii poate fi utilă motoarelor de căutare. elementele de formatare la nivel de bloc sunt afişate pe o linie nouă. Elementele de formatare la nivel de bloc pot conţine la rândul lor alte elemente de formatare (la nivel de bloc sau caracter). De obicei. Comentariile html nu vor fi afişate.se termină cu --> şi pot fi inserate oriunde în document. de exemplu: lang=”en” Atributul dir specifică direcţia de scriere a textului.Atributul text stabileşte culoarea textului text=”culoare” Atributul link determină culoarea cu care vor fi marcate în text link-urile nevizitate link=”culoare” Atributul vlink determină culoarea cu care vor fi marcate în text link-urile vizitate vlink=”culoare” Atributul alink determină culoarea cu care va fi marcat în text link-ul activ alink=”culoare” Atributul lang specifică limba în care a fost redactat documentul.

<html> <head> <title> Exemplu stabilire margini document </title> </head> <body leftmargin="150" topmargin="50%"> text incadrat in pag </body> </html> Blocuri de text preformatate Pentru ca browser-ul să interpreteze corect caracterele ”spaţiu”. ce reprezintă distanţa în pixeli. leftmargin – stabileşte distanţa dintre marginea din stânga a ferestrei browser-ului şi marginea din stânga a conţinutului paginii. respectiv înălţimea ferestrei browser-ului. acest text trebuie inclus într-un bloc marcat de etichetele <pre> şi </pre>. În limbajul HTML delimitarea paragrafelor se realizează cu ajutorul etichetei <p> (eticheta </p> fiind opţională).Stabilirea marginilor paginii web Amplasarea marginilor paginii web faţă de marginile ferestrei browserului se face prin intermediul atributelor etichetei <body> : 1. rightmargin – stabileşte distanţa dintre marginea din dreapta a ferestrei browser-ului şi marginea din dreapta a conţinutului paginii. sau .numere întregi pozitive. <html> <head> <title> Exemplu paragrafe </title> 7 . <html> <head> <title> Exemplu blocuri preformatate </title> </head> <body> <pre> Marginea stanga a documentului O pozitie indentare Doua pozitii indentare </pre> </body> </html> Formatarea paragrafelor Prin paragraph desemnăm o zonă de text cuprinsă între două caractere de trecere la linie nouă (Enter – CR/LF). sau cu ajutorul etichetei <br> (break). 2. ”tab”. Ambele atribute admit ca valori: . ”CR/LF” (Carriage Return/Line Feed) ce apar în cadrul unui text.un procent din lăţimea.

se realizează în limbajul HTML cu ajutorul etichetelor <blockquote> şi </blockquote>.right – când textul e aliniat la marginea din dreapta . astfel: .dacă textul este scris de la dreapta la stânga. Valoarea implicită a modului de aliniere a textului depinde de direcţia acestuia. • alinierea textului cu ajutorul atributului align. <html> <head> <title> Exemplu utilizare paragrafe </title> </head> <body> Paragraful 1 <br> Paragraful 2 <p>Paragraful 3 aliniat implicit <p align="center"> Paragraful 4 centrat </p> <p align="right"> Paragraful 5 aliniat la dreapta </p> </body> </html> Indentarea unui bloc Indentarea.left – când textul e aliniat la marginea din stânga . care admite valorile predefinite: . • inserarea unui spaţiu suplimentar după blocul paragraf atunci când se foloseşte eticheta opţională </p>.dacă textul este scris de la stânga la dreapta. valoarea implicită a modului de aliniere e right. Pentru a insera o linie vidă într-un document html se recomandă utilizarea etichetei <br>. la o anumită distanţă faţă de marginea paginii. De obicei. valoarea implicită a modului de aliniere e left. .center – când textul e centrat.</head> <body> Paragraf 1 <br> Paragraf 2 <br> Paragraf 3 </body> </html> Utilizarea etichetei <p> permite în plus faţă de <br> următoarele: • inserarea unui spaţiu suplimentar înainte de blocul paragraf. înainte şi după această etichetă browser-ul adaugă o linie suplimentară. deplasarea marginiii din stânga a textului spre dreapta. 8 .

Acestea pot fi introduse cu ajutorul etichetelor <h1>. însoţite de către o etichetă de incheiere similară </h1>. <h5>. Deşi programele de navigare în Internet folosesc diferite mărimi şi stiluri de caractere pentru cele 6 nivele de titluri. </h4>. <html> <head> <title> Exemplu blocuri titlu </title> </head> <body> <h1 align="center"> Titlu centrat. </h2>.<html> <head> <title> Exemplu indentare </title> </head> <body> Text aliniat la stanga <blockquote> Text indentat </blockquote> </body> </html> Blocuri de titlu – Utilizarea paragrafelor de tip titlu Limbajul HTML permite utilizarea a şase stiluri de titluri (de capitole) de diferite dimensiuni. <h3>. <h6>. <h2>. marimea 2 </h2> <h3> Titlu marimea 3 </h3> <h4> Titlu marimea 4 </h4> <h5> Titlu marimea 5 </h5> <h6> Titlu marimea 6 </h6> </body> </html> Culoarea fondului unei pagini web <html> <head> <title> Exemplu culoare de fond </title> </head> <body bgcolor="#000000"> Pagina web cu fond negru </body> </html> 9 . Etichetele pentru paragrafele titlu admit atributele: align. Toate browserele introduc un spaţiu suplimentar înainte de a afişa un titlu. </h3>. marimea 1 </h1> <h2 align="left"> Titlu aliniat la stanga. dir. </h6>. </h5>. <h4>. fiecare browser respectă regula de bază de a atribui stilul cu caracterele cele mai mari şi mai îngroşate pentru <h1> şi caracterele cele mai mici pentru </h6>. lang.

font se stabilesc cu atributele etichetei basefont.număr poate lua valori între 1 şi 7.fontul poate fi unul generic (serif.Culoarea textului unei pagini web e definită de atributul text al etichetei body. folosind sintaxa: <body text="culoare" > unde culoarea textului se specifică în acelaşi mod ca şi culoarea de fond. Arial. Valorile implicite ale atributelor sunt: mărimea 3. <html> <head> <title> Exemplu culoare text </title> </head> <body text="violet"> Text culoare mov </body> </html> Atribute multiple O etichetă poate avea mai multe atribute. . 1 pentru fontul cel mai mic şi 7 pentru fontul cel mai mare. <html> <head> <title> Exemplu atribute multiple </title> </head> <body bgcolor="black" text="red"> Pagina web cu fondul negru si textul rosu </body> </html> Caracteristicile de bază ale textului. de exemplu mărime.culoarea este specificată prin nume sau specificaţie RGB. <html> <head> <title> Exemplu caracteristici de baza text </title> </head> <body> <basefont size="5" color="red"> 10 . . etc). folosind sintaxa: <basefont size=”număr” color=”culoare” style=”font”> în care . sau un font specific instalat pe calculatorul client (Times New Roman. monospace). culoarea negru şi fontul Times New Roman. culoare.

<html> <head> <title> Exemplu caractere bold. sau . Mărimea fontului este stabilită de atributul size. <html> <head> <title> Exemplu marime font </title> </head> <body> Text cu caractere normale<br> <basefont size="4"> Text marime 4<br> <font size="-2">Text marime 2<br> <font size="+3">Text marime 7<br> </body> </html> Textul poate fi scris cu caractere aldine (încadrate între etichetele <b> şi </b>). folosind un număr cuprins între 1 şi 7. faţă de mărimea curentă.Text marime 5 culoare rosu <basefont color="black" size="6"> Text marime 6 culoare negru </body> </html> Configurarea fonturilor Un font este caracterizat de culoare (atributul color). subliniate (încadrate între etichetele <u> şi </u>). sau secţionate cu o linie (încadrate între etichetele <strike> şi </strike>). mărime (atributul size). iar -n micşorează fontul cu n mărimi. strike </title> </head> <body> Text cu caractere normale<br> <b> Caractere aldine (bold)</b><br> <i> Caractere inclinate (italic)</i><br> <u> Caractere subliniate (underline)</u><br> <strike> Caractere strike </strike><br> </body> </html> Etichetele corespondente <big> </big> şi <small> </small> măresc. italic. tip sau stil (atributul face). putând fi specificată în două moduri: . underline. respectiv micşorează cu o unitate caracterele specificate. cursive (încadrate între etichetele <i> şi </i>).relativ la dimensiunea curentă a caracterelor: +n măreşte fontul cu n mărimi.absolut. <html> 11 .

reprezintă lungimea liniei în pixeli. 12 . sau în procente din lăţimea paginii. aliniază linia în modul indicat: left. Afişarea pe o singură linie a unui text este posibilă dacă acesta e inclus între <nobr> şi </nobr>.align. prin utilizarea etichetei <hr>. marite </b></u></i></big> </body> </html> Centrarea unui bloc de text poate fi realizată cu etichetele <center> şi </center>. <html> <head> <title> Exemplu imbricare etichete </title> </head> <body> Text cu caractere normale <br> <b> bold <br> <i> bold si italic <br> <u><big> Caractere ingrosate. Liniile orizontale pot fi folosite în pagini web. inclinate. ..<head> <title> Exemplu caractere marite si micsorate </title> </head> <body> Text cu caractere normale<br> <big> Caractere marite cu o unitate </big><br> <small> Caractere micsorate cu o unitate </small><br> </body> </html> Indicii sunt marcaţi în html cu delimitatorii <sub> şi </sub> iar exponenţii cu <sup> şi </sup>. care admite următoarele atribute: . prin procedeul denumit imbricarea etichetelor. subliniate.width. <html> <head> <title> Exemplu indici si exponenti </title> </head> <body> Text cu caractere normale <sub> Caractere indici </sub> <sup> Caractere exponent </sup><br> Exemplu formula f<sub>x</sub>=(x<sub>1</sub>+x<sub>2</sub>)<sup>2</sup> </body> </html> Mai multe stiluri pot fi folosite în acelaşi timp. center şi right.

png (Portable Network Graphics). Atributul src (source) stabileşte adresa URL a fişierului care conţine imaginea. defineşte culoarea liniei. Dacă imaginea se află în acelaşi director cu fişierul html care face referire la aceasta. atunci adresa URL a imaginii e formată doar din numele şi extensia fişierului. Specificarea imaginilor şi formatarea acestora se face prin intermediul atributelor. protocolul utilizat pentru accesarea resursei (http. defineşte o linie fără umbră. adresa calculatorului care stochează resursa (nume_calculator. <html> <head> <title> Exemplu linii orizontale </title> </head> <body> <center>Linii orizontale</center> <hr> linie implicita. specificatorul fişierului (numele fişierului şi structura de directoare corespunzătoare). dib (Device Independent Bitmap). cu umbra <hr align="right" width="400" size="20" noshade> <hr align="center" color="red" width="50%" size="10"> </body> </html> Inserarea imaginilor în documente html Soluţia generală pentru inserarea imaginilor.). xmp (X PixMap).- size. etc. pcx (PC Paintbrush). 13 . dar şi a informaţiilor multimedia în documente html o constituie eticheta <img>. tiff (Tagged Image File Format).domeniu Internet). <img> nu necesită etichetă de sfârşit. grosime 2. reprezintă grosimea liniei prin valori numere întregi pozitive (valoarea implicită este 2). URL (Uniform Resource Locator) reprezintă un standard de identificare şi accesare a resurselor din Internet. etc. jpg (Joint Photographic Experts Group). care poate fi de la o mică pictogramă până la o hartă de imagine ce ocupă fereastra browser-ului. bmp (Bit Map). color. ftp. Xbp (X BitMap). O adresa URL este compusă din trei părţi: 1. Folosită pentru o singură imagine inline. noshade. 2. latime 100%. Dintre formatele de fişiere grafice care pot fi utilizate fac parte: gif (Graphic Interchange Format). 3. aliniata stanga.

la mărirea unei imagini calitatea poate fi deficitară. în paralel cu încărcarea imaginii. care pot avea ca valori: . ce conţin imagini cu rezoluţie înaltă.org/wikipedia/ro/6/61/Vestigii_Cap_de_coloa na.left – imaginea e aliniată la marginea din stânga a paginii. deoarece browser-ul rezervă spaţiul în pagină şi continuă afişarea celorlalte elemente ale acesteia. timpul de încărcare a paginii web creşte semnificativ. respectiv înălţimea spaţiului disponibil pe orizontală şi verticală din pagina web. 14 . .numere de la 1 la 100 urmate de %. care reprezintă numărul de pixeli. care poate fi descărcată şi afişată. alt admite ca valoare textul care va fi afişat în locul imaginii.În cazul fişierelor de dimensiuni mari.numere întregi pozitive. <html> <head> <title> Exemplu inserare imagini </title> </head> <body> <img src="http://upload. 2.JPG" alt="cap de coloana" height="600" width="50%"> </body> </html> Alinierea unei imagini este stabilită de atributul align. care reprezintă procente din lăţimea.right – imaginea e aliniată la marginea din dreapta a paginii.top – marginea de sus a imaginii e aliniată în raport cu linia superioată a rândului curent. Specificarea dimensiunilor spaţiului destinat unei imagini într-o pagină web conduce la creşterea vitezei de încărcare a paginii. pe perioada încărcării acesteia. datorită mărimii ineficiente a fişierului. şi a conexiunilor client server ce nu oferă viteze adecvate. care poate avea următoarele valori: . în timp ce la micşorarea unei imagini va creşte timpul de descărcare. În aceste situaţii se pot utiliza două atribute care înlocuiesc imaginea pe perioada încărcării: 1. chiar în condiţiile unor conexiuni de viteză insuficientă. atunci cănd mouse-ul e poziţionat pe suprafaţa alocată imaginii. sau . . lowsrc admite ca valoare adresa URL a unei imagini cu rezoluţie mică. Astfel.wikimedia. Redimensionarea imaginii se realizează prin scalare. nu prin decupare. Dimensiunile unei imagini pot fi modificate prin intermediul atributelor width şi height ale etichetei <img>.

Dacă legătura se face către: . etc). care determină spaţiul liber inserat. Zona activă. imagini. Atributul border permite încadrarea imaginii într-un chenar cu grosimea specificată în număr de pixeli. Legături către alte pagini web Pentru a preciza pagina indicată de link se utilizează atributul href al etichetei <a>. Textul cuprins între eticheta de început <a> şi cea de sfârşit </a> va fi evidenţiat în fereastra browser-ului în funcţie de valorile atributelor link.o pagină aflată în acelaşi director.org/wikipedia/ro/6/61/Vestigii_Cap_de_coloa na.- bottom– marginea de jos a imaginii e aliniată în raport cu linia de bază a textului. cu legături între ele. cea care activează link-ul la selecţie. care fac posibilă conexiunea cu alte resurse (pagini web. . este formată din textul cuprins între cele două etichete. Legăturile se inserează prin intermediul etichetei <a> (anchor. 15 . ancoră).o pagină aflată pe acelaşi calculator. vlink şi alink. <html> <head> <title> Exemplu inserare imagini </title> </head> <body> <img src="http://upload. Link-urile sunt folosite adesea pentru a împărţi un site web în mai multe pagini html. programe.wikimedia. pentru care timpul de încărcare creşte considerabil. Inserarea link-urilor în documente html Link-urile sunt definite ca zone active într-o pagină web. atunci atributul href are ca valoare numele fişierului html care va înlocui pagina curentă. inclusiv calea de directoare. Valorile acestora reprezintă numărul de pixeli pe orizontală respectiv pe verticală.JPG" alt="cap de coloana" align="right" height="500" width="30%"> </body> </html> Alinierea textului în jurul unei imagini Distanţa dintre o imagine şi elementele din pagină este stabilită de atributele hspace şi vspace. atunci atributul href are ca valoare specificatorul complet al fişierului html. soluţie utilă în cazul paginilor mari. secvenţe video sau audio.

jpg"> </a><br> </body> </html> Se observă că ambele fişiere specificate în exemplul anterior se găsesc în directorul curent. <html> <head> <title> Exemplu inserare ancore </title> </head> 16 .html#nume_ancora”. care are ca valoare numele atribuit ancorei. definită în aceeaşi pagină. <html> <head> <title> Exemplu inserare link </title> </head> <body> <a href="ex18.microsoft.- un alt site web. Pentru a insera o legătură către ”ancora1”. Ancore În cazul paginilor web mari pot exista puncte de reper. Revenirea la pagina anterioară se face cu butonul Back al browswer-ului.html"> <img src="alfa1.html">Link catre o pagina web/fisier html din acelasi folder </a><br> <a href="http://www. atributul href are valoarea de forma „numefisier. <html> <head> <title> Exemplu zona activa imagine </title> </head> <body> <a href="ex23. cu atributul href are sintaxa: <a href=”#ancora1”> Pentru a insera o legătură către o ancoră definită în alt document aflat în acelaşi folder. atunci atributul href are ca valoare adresa URL care încarcă pagina nouă. către care se pot defini legături numite ancore. eticheta <a> . Pentru a identifica ancora se utilizează atributul name al etichetei <a>.com"> Link catre site-ul Microsoft </a> </body> </html> Utilizarea unei imagini ca zonă activă Rolul de zonă activă poate fi preluat de o imagine specificată între etichetele <a> şi </a>.

paginile indicate de acestea se vor încărca în aceeaşi fereastră a browser-ului. Pentru afişarea într-o fereastră nouă se poate folosi atributul target al etichetei <a>. Acestea sunt: • link – pentru link-urile nevizitate • vlink – pentru link-urile vizitate • alink – pentru link-urile active Instanţe multiple pentru un browser La realizarea unei legături către o pagină nouă aceasta va fi încărcată în mod implicit în fereastra curentă a browser-ului.html" target="fereastra1"> Incarca pagina din ex10 in prima fereastra </a><br> </body> </html> În cazul în care mai multe link-uri folosesc aceeaşi valoare pentru atributul target. 17 .<body> <a href="#ancora1"> Link catre ancora1 </a><br> <a href="#ancora2"> Link catre ancora2 </a><br> <br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br> <br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br> <br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br> <br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br> <br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br> <a name="#ancora1"> Prima ancora <br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br> <br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br> <br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br> <br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br> <a name="#ancora2"> A doua ancora </body> </html> Alegerea culorii pentru afişarea link-urilor se face cu ajutorul a trei atribute ale etichetei body. care va avea ca valoare un nume pentru fereastra în care se va încărca noua pagină.html" target="fereastra1"> Incarca pagina din ex8 in fereastra noua </a><br> <a href="ex9.html" target="fereastra2"> Incarca pagina din ex9 in alta fereastra noua </a><br> <a href="ex10. <html> <head> <title> Exemplu instante multiple </title> </head> <body> <a href="ex8.

Expedierea mesajelor e-mail Pentru a insera un link care permite lansarea în execuţie a aplicaţiei de expediere a mesajelor se utilizează serviciul Internet mailto: urmat de o adresă de mail. pentru ”-1” sau ” infinite”. Fondul sonor al unei pagini web Fondul sonor pentru o pagină web se stabileşte cu jutorul etichetei <bgsound>.ro"> Trimite mesaj </a><br> </body> </html> Videoclipuri in-line 18 . <html> <head> <title> Exemplu fond sonor </title> </head> <body> <bgsound src="Sleep Away. sunetul se va repeta la nesfârşit. 2. src precizează adresa fişierului care conţine sunetul. <html> <head> <title> Exemplu expediere mesaj </title> </head> <body> <a href="mailto:student@tuiasi. e necesar ca pe calculatorul clientului să fie instalat software-ul capabil să interpreteze corect fişierul indicat. loop indică numărul de repetiţii. Aceasta admite două atribute: 1.mp3" loop="2"> <a href="mailto:student@tuiasi. al cărei atribut href trebuie să indice adresa URL a fişierului de sunet sau a clip-ului. Pe redarea acestora. În acest caz e necesar ca un program de expediere a mesajelor electronice să fie instalat pe calculatorul utilizatorului.ro"> Trimite mesaj </a><br> </body> </html> Inserarea sunetelor şi a video clipurilor Legăturile către fişiere de sunet sau videoclipuri se realizează cu eticheta <a>.

dynsrc (dynamic source) specifică adresa URL a fişierului care conţine clipul. .start stabileşte momentul în care începe redarea clipului: odată cu încărcarea paginii web de către browser (start=”fileopen”). 19 . se foloseşte o extensie a etichetei <img>.wmv" start="mouseover" src="alfa1. Atributul type al etichetelor <ul> şi <li> specifică forma caracterului afişat în faţa elementelor listei. ”-1” şi ”infinite” au ca efect repetiţia continuă. nelimitată în timp a clipului. Fiecare element al listei e iniţiat de eticheta <li> (list item). pentru care se pot utiliza următoarele atribute: . . Listele neordonate pot fi imbricate pe mai multe nivele.loop indică numărul de repetiţii ale clipului. Atributul src permite specificarea unei imagini alternative ca primă imagine afişată.Pentru inserarea in-line a videoclipurilor într-o pagină web. în fereastra destinată clipului este afişată implicit prima imagine din videoclip.loopdelay permite specificarea intervalului de timp (în număr de milisecunde) între două reluări succesive ale clipului. de exemplu: − ”circle” pentru ο − ”disc” pentru ● − ”square” pentru Lista va fi indentată faţă de restul paginii web şi fiecare element e afişat pe un rând nou. <html> <head> <title> Exemplu videoclip </title> </head> <body> <img dynsrc="Wildlife.com">Trimite mesaj </a></br> </body> </html> Utilizarea listelor în html Liste neordonate Un bloc de text delimitat de perechea de etichete <ul> şi </ul> (unordered list) formează o listă neordonată. iar atributul alt permite specificarea unui text alternativ. printr-o valoare întreagă pozitivă.jpg"> <a href="mailto:student@yahoo. Când nu se află în rulare. sau la deplasarea cursorului mouse-ului peste imaginea iniţială a clipului (start=”mouseover”). .

<html> <head> <title> Exemplu liste ordonate </title> </head> <body> <ol type="A"> Textul e caracterizat de:<br> <li> marime <li> culoare 20 . Valorile posibile sunt: − ”A” pentru ordonarea de tipul A.iii.C.ii. Fiecare element al listei e precedat de eticheta etichete <li> şi e afişat pe un rând nou. Listele ordonate pot fi imbricate între ele sau cu liste neordonate.b.2.IV… − ”i” pentru ordonarea de tipul i.II. Lista este indentată faţă de marginea stângă a paginii web.B.iv… − ”1” pentru numerotarea 1.<html> <head> <title> Exemplu liste neordonate </title> </head> <body> Culorile pot fi specificate prin: <ul> <li>nume de culori <ul type="square"> <li> white <li> red <li> blue </ul> <li>numere hexazecimale <ul type="square"> <li> #FF0000 <li> #FFFFFF </ul> </ul> </body> </html> Liste ordonate Un bloc de text delimitat de perechea de etichete <ol> şi </ol> (ordered list) constituie o listă ordonată.3.4… Stabilirea valorii iniţiale a secvenţei de ordonare e realizată de atributul start al etichetei <ol>.d… − ”I” pentru ordonarea de tipul I.D… − ”a” pentru ordonarea de tipul a. care trebuie să fie un număr întreg pozitiv. Atributul type al etichetelor <ol> şi <li> stabileşte tipul de ordonare a listei. Valoarea afişată pentru un element al listei poate fi indicată de atributul value (al etichetei <li>).III. a cărui valoare trebuie să fie un număr întreg pozitiv.c.

Lista de definiţii se încadrează între perechea de etichete <dl>. fiecare urmat de definiţia sa. Definiţia unui termen începe pe o linie nouă şi e indentată.</ol> <li> font <ol type="1" start=3> Fonturile pot fi: <li> Arial <li> Courier </ol> </body> </html> Liste de definiţii O listă de definiţii e formată dintr-o succesiune de termeni.jpg"> elementul 3 <br> 21 .jpg"> elementul 1 <br> <img src="alfa2. Liste de imagini şi texte <html> <head> <title> Exemplu liste imagini si texte </title> </head> <body> <ul>Elemente combinate de grafica si text <br> <img src="alfa1. </dl> (definition list). iar definiţia termenului e iniţiată de eticheta <dd> (definition description). <html> <head> <title> Exemplu lista de definitii </title> </head> <body> <dl>Atributele ce definesc culoarea:<br><br> <dt>color <dd>culoarea textului <dt>bgcolor <dd>culoarea de fond </dl> </body> </html> Utilizări speciale ale listelor A. Un termen al listei e iniţiat de eticheta <dt> (definition term).jpg"> elementul 2 <br> <img src="alfa3.

Fiecare din domeniile definite poate avea setări proprii relativ la culoarea fondului. etc. Liste de definiţii cu termeni multipli <html> <head> <title> Liste cu termeni multipli </title> </head> <body> <dl> <dt><b>termen1 </b> <dt><b>termen2 </b> <dt><b>ter men3 </b> <dd><i>definitia1 </i> <dd><i>definitia2 </i> <dd><i>definitia3 </i> </dl> </body> </html> Reţele rectangulare de domenii (tabele) Introducerea într-o pagină web a unui tabel format din rânduri care conţin mai multe celule este posibilă prin intermediul etichetelor <table> şi </table>.</ul> </body> </html> Observaţie: fişierele de tip jpg specificate în exemplul de mai sus se găsesc în acelaşi folder cu fişierul html al paginii web. aliniere. B. a textului. iar eticheta <td> (table data) adaugă o celulă. Eticheta <tr> (table row) inserează o linie în reţeaua rectangulară (</tr> fiind opţională). <html> <head> <title> Exemplu inserare tabel </title> </head> <body> <h3> tabel cu 2 linii si 3 coloane </h3> <table> <tr> <td>celula11 <td>celula12 <td>celula13 <td>celula21 <tr> 22 .

<html> <head> <title> Tabel centrat cu chenar si diferite culori</title> </head> <body> <table align="center" border="7" bgcolor="yellow"> <tr> <td>celula11 <td>celula12 <tr bgcolor="red"> <td>celula21 <td bgcolor="cyan">celula22 </table> </body> </html> Dimensiunea unui tabel e determinată de valorile atributelor width şi height ale etichetei <table>. <table>. <html> 23 . atunci prioritatea este <td>. respectiv verticală. Atributele hspace şi vspace controlează distanţele dintre tabel şi restul elementelor din pagina web. sau numere din intervalul 1-100 urmate de %. Alinierea tabelului în pagina web este controlată de atributul align. reprezentând fracţiuni din lăţimea respectiv înălţimea totală a paginii.<td>celula22 <td>celula23 </table> </body> </html> Chenarul reţelei rectangulare este determinat de atributul border al etichetei <table>. cu un aspect tridimensional. <tr> sau <td>. iar distanţa dintre marginea şi conţinutul unei celule cu cellpadding. Distanţa dintre celulele alăturate se stabileşte cu atributul cellspacing. Valorile permise sunt numere întregi pozitive. valorile sunt numere întregi pozitive ce reprezintă pixeli (implicit cellspacing=”2” şi cellpadding=”1”). <tr>. Dacă în tabel sunt definite mai multe atribute bgcolor. right sau center. care printr-un număr întreg pozitiv stabileşte grosimea în pixeli a chenarului. pe orizontală. Definirea culorii de fond a tabelului sau a celulelor componente este permisă de atributul bgcolor. ataşat etichetelor <table>. care poate lua valorile left. reprezentând pixeli. care stabilesc lăţimea respectiv înâlţimea tabelului.

la stânga tabelului. astfel: . dacă align=”left” . în loc de <td>. dacă align=”bottom”. În cazul în care dimensiunile precizate sunt mai mici decât cele necesare afişării informaţiilor în tabel. Titlul poate fi aliniat diferit. atributele permise de <td> putând fi folosite şi de <th>. Dimensionarea exactă a celulelor unui tabel foloseşte aceleaşi atribute width şi heigh. . dacă align=”top” . Conţinutul unei celule poate fi aliniat pe orizontală şi verticală cu atributele align respectiv valign. <td> şi <th>. dacă align=”right” Capul de tabel e format de celulele introduse de eticheta <th> (table header).la dreapta tabelului.sub tabel. atunci tabelul va fi ajustat la dimensiunile necesare. Conţinutul celulelor definite în acest mod e scris implicit cu caractere aldine şi centrat. dar nu interiorul etichetelor <tr> sau <td>. în funcţie de valoarea atributului align. <html> <head> <title> Exemplu tabel 2 </title> </head> <body> <table border="3" width="80%" height="50%" > <caption align="top"> <b> Orar </b> <tr> <th width="20%">interval orar <th width="40%">luni <th width="40%">marti 24 .<head> <title> Exemplu tabel </title> </head> <body> <table border="2" bgcolor="yellow" width="500" height="50%" cellspacing="5" cellpadding="10%"> <tr> <td>celula11 <td>celula12 <tr > <td>celula21 <td >celula22 </table> </body> </html> Titlul tabelului poate fi ataşat cu marcatorul <caption> plasat în interiorul etichetelor <table> şi </table>. de data aceasta pentru etichetele <td> şi <th>.deasupra tabelului. care pot fi ataşate etichetelor <tr>.

„post”. casete de selecţie. O altă metodă. 25 . Dacă atributul action include de asemenea şi o adresă de e-mail. Deoarece celulele fără conţinut nu au în mod implicit chenar. datele sunt expediate la adresa specificată. expediază datele separat. verificare. etc. care prin valori numere întregi pozitive definesc celulele ce se unesc. prelucrare nefiind efectuate de serverul www. care au două atribute esenţiale: 1. analizează formularul completat. La expedierea unui formular se trimit către server perechi de forma nume=valoare pentru fiecare câmp. efectuează prelucrarea şi eventual expediază un răspuns utilizatorului. Pe buton va fi afişat ”submit query” sau valoarea indicată de atributul value. În cazul câmpurilor de editare type are valoarea ”text”. iar pentru un buton de expediere al formularului are valoarea ”submit”. method – indică metoda utilizată de browser pentru expedierea datelor din formular. 2. Formulare Formularul este un ansamblu de zone active alcătuit din butoane.<tr > <td width="20%">8-10 <td width="40%"> matematica <td width="40%"> informatica </table> </body> </html> Într-o reţea rectangulară unirea celulelor pe orizontală şi verticală e realizată de atributele colspan respectiv rawspan ale etichetelor <td> şi <th>. Valoarea acestui atribut este adresa URL a unui script aflat pe serverul www care primeşte datele completate în formular. value permite atribuirea unei valori iniţiale unui element şi type precizează tipul elementului. pentru a afişa chenarul unei celule goale se foloseşte structura <td><br>. Numele elementului este stabilit de atributul value. fiind recomandată în cazul transferului volumelor mari de date. datele sunt adăugate la adresa URL precizată de atributul „action”. care executând o aplicaţie dedicată. action – precizează ce se va întâmpla cu datele completate în formular când au ajuns la destinaţie. Dacă metoda este „get” (care e valoarea implicită). operaţiile de citire. Atributul name ataşează un nume fiecărui element al formularului. Utilizatorul completează formularul şi îl expediază unui server. Într-o pagină web formularele pot fi create cu ajutorul etichetelor <form> şi </form>. Elementele unui formular sunt definite în general de eticheta <input>. şi poate genera un răspuns utilizatorului. câmpuri de editare. stochează datele într-o bază de date dacă e cazul.

câmpurile revenind la valorile iniţiale.30 <br> <form action="mailto:adresa@yahoo.maxlength – care specifică numărul maxim de caractere pe care le poate primi un câmp de editare. .Pentru câmpurile de editare eticheta input poate folosi atributele: . <html> <head> <title> Exemplu formulare </title> </head> <body> <h1> Formular cu un camp de editare</h1><hr> Latime camp . . Textul ce va fi expediat serverului împreună cu numele familiei de butoane e indicat de atributul value. la depăşirea valorii indicate se realizează derularea în câmpul respectiv. Toate butoanele ce aparţin unei familii de butoane radio au acelaşi nume.com" method="post"> <input type="text" name="numele" value="Numele si prenumele" size="10" maxlength="30" <br> <input type="submit" value="expediaza"> </form> </body> </html> Elemente de control a) Butoanele de comandă pot fi de diferite tipuri: .reset – care resetează formularul.size . stabilit de atributul name. definită de atributul checked.push – care execută o acţiune definită de autorul formularului. c) Butoanele radio (cu excludere) permit alegerea unei singure variante din mai multe posibile.10 caractere <br> Numar maxim caractere admise . caracterele introduse după depăşirea acestui număr sunt ignorate. b) Casetele de validare (checkboxes) permit selecţia unei singure opţiuni sau a mai multor opţiuni. Atributul checked permite selecţia prestabilită a unui buton dintr-o familie de butoane. În cazul în care atributul type nu e specificat în eticheta <input>. Fiecare casetă poate avea un nume definit de atributul name şi o valoare prestabilită selectată. 26 . .care specifică lăţimea câmpului de editare.submit – care transmit informaţiile completate în formular către server. se consideră implicit un câmp de tip text.

Atributele permise sunt: . .name – ataşează un nume listei. poate fi tastată într-un câmp de editare al formularului. <html> <head> <title> Exemplu liste selectie </title> </head> <body> <h3> Completati formularul </h3><hr> <form action="mailto:adresa@yahoo.selected – permite selectarea prestabilită a unui element al listei. Selecţia multiplă e posibilă prin folosirea atributului multiple.com" method="post"> Nume:<input type="text" name="nume" value="Numele si prenumele" <br><br> student la: <br> <select name="universitate" size="2"> <option value="B"> Universitatea din Bucuresti <option value="IS"> Universitatea din Iasi <option value="Tm"> Universitatea din Timisoara </select> <br><br> Limbi straine cunoscute: <br> <select name="limbi straine" multiple size="3"> <option value="f"> Franceza <option value="e"> Engleza <option value="i"> Italiana </select> <input type="reset" > <input type="submit" > </form> </body> 27 . Liste de selecţie Listele de selecţie permit alegerea unor elemente dintr-o listă finită. Tipul image e utilizat pentru a afişa o imagine pe butonul Submit.Câmpurile destinate introducerii parolelor într-un formular sunt definite de tipul password.size – stabileşte numărul de elemente din listă vizibile pe ecran la un moment dat. . inclusă în formular de etichetele corespondente <select> şi </select>.value – determină textul care va fi expediat în perechea nume=value. . Tipul file permite transmiterea unui fişier prin intermediul formularului. restul fiind afişate prin intermediul barei de derulare ataşate automat. Spre deosebire de câmpurile de tip text. Adresa URL a fişierului poate fi specificată în atributul value. sau poate fi selectată prin intermediul unei casete de selecţie care e afişată la apăsarea butonului „browse” din formular. parolele sunt afişate sub forma caracterelor *.

Definirea cadrelor se face prin împărţirea ferestrelor în linii şi coloane. astfel: . care descrie modul în care e organizată fereastra browser-ului. o procente din dimensiunea ferestrei (1-99%). Cadre sau subferestre Fereastra browser-ului poate fi împărţită în mai multe cadre dreptunghiulare (frame). </head> <frameset> …… </frameset> </html> Se observă că secţiunea <body> lipseşte. Se pot utiliza următoarele atribute: . poziţia şi conţinutul fiecărui cadru. dimensiunea.cols .name – permite ataşarea unui nume câmpului de editare multilinie. o n părţi din spaţiul rămas liber (n*). prin eticheta <frame>. O subfereastră poate fi împărţită la rândul ei în alte subferestre (folosind frameset).wrap – permite gestionarea modului în care textul este tratat la trecerea pe linia următoare. .specifică numărul de linii afişate simultan. fiind înlocuită de <frameset>. care oferă posibilitatea de a structura în pagină informaţii diverse şi de a afişa simultan mai multe pagini web. trebuie creat un document special.specifică numărul de caractere afişate pe o linie. Pentru aceasta. . sau poate fi considerată un cadru în care se va încărca 28 . Elementele pot fi: o un număr întreg de pixeli. .numărul de subferestre de tip coloană în cadrul unei ferestre e stabilit de atributul cols al etichetei frameset care descrie fereastra.rows .numărul de subferestre de tip linie în cadrul unei ferestre e stabilit de atributul rows. care defineşte împărţirea în cadre a ferestrei browser-ului. denumit frameset. .</html> Câmpuri de editare multilinie Inserarea textului pe mai multe linii este permisă de eticheta <textarea>. Pentru atributele cols şi rows se admite o listă de elemente separate prin virgulă. Structura acestui document este: <html> <head> ……. Între etichete de început şi sfârşit frameset sunt descrise cadrele din document.

un document html (folosind frame).*" cols="*.html"> <frame src="ex42.html"> <frame src="ex41.html"> </frameset> </html> <html> <head> <title> Exemplul 3/cadre </title> </head> <frameset rows="*.html"> </frameset> </html> src specifică adresa <html> <head> <title> Exemplul 2/cadre </title> </head> <frameset cols="*.*.html"> <frame src="ex42.*"> <frame src="ex39.html"> <frame src="ex40.*"> <frame src="ex40.html"> <frameset rows="*.500"> <frame src="ex40.*"> <frame src="ex40.html"> <frame src="ex42.html"> <frame src="ex41. <html> <head> <title> Exemplul 1/cadre </title> </head> <frameset rows="200.html"> <frame src="ex42.*"> <frame src="ex41.20%.html"> </frameset> </frameset> </html> 29 .html"> </frameset> </html> <html> <head> <title> Exemplul 4/cadre </title> </head> <frameset cols="20%.html"> <frame src="ex41. Atributul documentului html care va fi iniţial afişat în cadru.

.auto . . care indică prin valorile introduse în pixeli sau în procente distanţa dintre conţinutul unui cadru şi marginile verticale respectiv orizontale ale cadrului.Aspectul chenarului cadrelor poate fi personalizat prin intermediul atributelor: .barele de derulare nu sunt utilizate.bordercolor – stabileşte culoarea.yes .barele de derulare sunt întotdeauna adăugate. Adăugarea unei bare de derulare care permite navigarea în interiorul documentului afişat într-un cadru e determinată de atributul scrolling al etichetei frame.no .frameborder – dezactivează pentru valoarea ”0” sau ”no” afişarea chenarului. Poziţionarea documentului în suprafaţa alocată unui cadru se realizează cu atributele marginheight şi marginwidth aplicate etichetei frame. 30 .barele de derulare sunt vizibile numai atunci când e necesar. .border – stabileşte grosimea (valoarea implicită fiind de 5 pixeli). . Acesta poate avea valorile: .

. . claritatea.informaţii curente şi conţinut disponibil care merită să fie incluse în site (fotografii de produse şi ilustraţii. artă. Detalierea scopului va permite identificarea direcţiilor de urmat pe termen scurt sau lung. Pentru a stabili cât mai corect scopul proiectului e necesar să se ţină cont de următoarele considerente: .Orientarea poate fi realizată prin dotarea fiecărui site cu un antet care defineşte scopul paginii sau cu orice element familiar care identifică poziţia în site.Metafora e folosită pentru reprezentarea simbolică a structurii unei pagini web. documentaţii tehnice. 31 . a interfeţelor cele mai adecvate. ca un mijloc vizual familiar utilizatorilor.destinaţia site-ului (vanzare.Navigarea este o parte integrală a proiectării interfeţei. la localizarea informaţiei sau întoarcerea la alte domenii importante din site.Consecvenţa în proiectarea elementelor permite coeziunea în prezentare. Elementele trebuie să fie simple şi clare la navigarea în site. Principiile fundamentale ale proiectării interfeţei cu utilizatorul au la bază câteva concepte simple: metafora. plecând de la cerinţele imediate) La stabilirea publicului e necesar să se ţină cont de caracteristicile demografice şi de experienţa sau informaţiile dobândite în urma accesării site-ului. pe care oricare vizitator al siteului sa le poată înţelege imediat. un element critic care trebuie să asigure tranziţia logică. adresa URL a unor site-uri cu informaţii din acelaşi domeniu de interes) . conferind un aspect unitar al site-ului.) . orientarea şi navigarea. informaţii şi educaţie. . cotidiene. a tipurilor de tehnologii utilizate la proiectare. rapidă şi uşoară în site. etc.Claritatea este obligatorie pentru o comunicare precisă. . Ea trebuie să utilizeze concepte comune. consecvenţa. publicitate şi promovare produse. reproduceri de ştiri. asistenţă tehnică.scopurile site -ului pe termen scurt şi lung (stabilirea unei strategii pe termen lung. .Capitolul 3 Proiectarea paginilor web Analiza scopului unui site şi definirea publicului căruia se adresează constituie etape de început în proiectarea paginilor web.

declară numele sau scopul paginii şi poate conţine text dar şi elemente de grafică. Unii proiectanţi preferă o pagină preponderent grafică. cum e de exemplu o prezentare video a unui produs. Formularele de reacţie. asemănătoare cu coperta tradiţională a revistelor. iar componentele noi pot fi adăugate folosind o diversitate de machete. Tendinţa actuală este de a include elementele comune şi aspectele specifice într-un singur format integrat. determinând astfel un aspect curat şi ordonat. 32 . Prima pagină trebuie să reprezinte identitatea site -ului. considerate şi ele parte a proiectului trebuie să păstreze aceleaşi culori. Echilibrul grafic de ansamblu şi organizarea paginii sunt foarte importante pentru a capta atenţia utilizatorilor asupra prezentării conţinutului. De asemnea. asemnea unei mase de gri nediferenţiat. introducând elemente de proiectare ale acestuia. • pagina de reacţie. forma. Paginile de conţinut trebuie să ofere o combinaţie de consecvenţă şi caracteristici noi. în ceea ce priveşte aspectul şi impresia pe care o produce. cum ar fi culoarea. O pagină de întâmpinare poate să difere foarte mult de o pagină plină de conţinut. Ceea ce se doreşte este asigurarea unui echilibru potrivit menit a atrage ochiul prin intermediul unui contrast vizual corespunzător. dar şi cu opţiuni de navigare. un document dominat de un design slab al elementelor grafice şi al textelor nu va captiva utilizatorii sofisticaţi care caută un conţinut plin de substanţă şi eleganţă. fonturi şi machete. grafică şi alte opţiuni multimedia. Elementele unei pagini standard sunt: 1. O a treia categorie de proiectanţi sunt de părere că pagina de deschidere e o pierdere de timp. deoarece utilizatorii vor să ajungă rapid la informaţie.Concepţia proiectului Paginile des întâlnite într-un site web sunt: • pagina de întâmpinare. cu grafică. • pagina de cuprins. iar paginile de conţinut sunt diferite de cele necesare pentru informarea inline. O pagină anostă abundând de text masiv va conduce la respingere. Consecvenţa poate fi asigurată de particularităţi cum ar fi paletele de culori şi fonturile. Alţii preferă o pagină cu caracter funcţional. tipografia şi textura. Claritatea poate fi îmbunătăţită prin alinierea marginii din dreapta a câmpurilor de răspuns. Antetul .

Una din regulile de bază pentru machetarea pe orizontală este să se lucreze cu 600 pixeli pentru lăţimea site-ului. concis. Schemele mai sofisticate necesită de obicei intevenţia unui grafician. Prin combinaţia reuşită a acestora se creează premiza pentru obţinerea celor mai eficiente site-uri. astfel încât să nu fie forţată apariţia unei bare orizontale pentru defilare. apar restricţii impuse de browser-e asupra spaţiului folosibil. mai există şi problema proiectării pe verticală şi orizontală. curate şi de mare calitate. iar textul trebuie întotdeauna să contrasteze cu orice culoare a fundalului. De asemenea. Contactul – posibilitatea de a lua legătura cu proprietarul sau o persoană de contact prin crearea unei legături mailto pe fiecare pagină. Uneori se scanează obiecte reale. se utilizează pentru accentuarea unor zone. Datorită existenţei unei multitudini de platforme de calculatoare. 3. 4. cu diferite plăci video şi monitoare. Scanarea graficii inserate în site trebuie să ţină cont de calitatea materialului de scanat şi de rezoluţia de scanare. mate. Pentru fundal şi pentru elementele minore. Un rol important în focalizarea atenţiei îl reprezintă alegerea culorilor. 5. Culorile şi grafica în paginile web Folosirea culorii. Navigarea – se face prin intermediul butoanelor. Culorile primare roşu. adecvat subiectului. galben sau albastru – saturate. scopul e de a accesa orice informaţie prin maximum 3 click-uri de mouse. constituie o provocare pentru proiectanţii de pagini web.2. Identificarea sitului – se poate face în partea de sus a paginii (eticheta title) sau prin furnizarea de informaţii privind drepturile de autor.trebuie să fie clar. Conţinutul mesajului (textul) . nuanţele de pastel. Materialele sursă trebuie să fie clare. care se găsesc de obicei în natură. În acest ultim caz trebuie totuşi ca numărul de ecrane pe care e permisă defilarea să nu fie prea mare (mai mare de trei) iar imaginile sa nu depăşească mărimea unei pagini. element esenţial al designului. sunt cea mai bună alegere. textului. împreună cu interfaţa utilizator. în josul paginii. imaginilor. Proiectarea pe verticală este ceva mai flexibilă. În etapele iniţiale ale proiectării unui site trebuie luate în considerarea navigarea şi machetarea. deoarece pentru a vedea mai multe informaţii se foloseşte în mod natural defilarea în jos. parte a 33 .

yahoo).designului organic. 34 . designul unei pagini trebuie să utilizeze interfeţe având preponderent informaţii text şi elemente grafice de dimensiuni reduse. în mod progresiv devine mai clară. sau mai puţine variaţii de lumină. Acelaşi lucru e valabil dacă se doreşte printarea informaţiilor. o metodă utilizată pentru a păstra atenţia utilizatorului. pentru a reduce pe cât posibil defilarea pe orizontală şi verticală în scopul vizualizării paginii. o gradare mai mică a culorii. conferindu-i un aspect profesional. suporturi sau efecte de margine pot da viaţă şi dimensiune graficii unei pagini. Photoshop). Dimensionarea paginii trebuie să ţină cont de valorile uzuale afişabile pe ecranele calculatoarelor. pentru a produce fişiere de dimensiuni mai mici. pe durata încărcării. fără a întrerupe modelul fundalului. Tehnologia GIF creată pentru elementele grafice de dimensiuni mici. Prelucrări grafice cum ar fi adăugarea de surse de lumină. Pentru a fi eficient. reduce numărul culorilor folosind intercalarea pentru cele care nu se găsesc în paleta GIF standard de 256 de culori . Aceasta facilitează încărcarea rapidă a paginii în condiţiile în care impactul vizual este substanţial (de exemplu principalele motoare de căutare: google. care pesupune copierea elementelor care există în realitate şi folosirea lor pentru a inspira grafica pe calculator. Randarea progresivă şi transparenţa sunt procedee care realizează maximizarea graficii simultan cu minimizarea fişierelor şi a problemelor inerente pentru ecranul calculatorului. Modul de salvare a fişierelor grafice utilizate într-o pagină web are efect asupra mărimii sale şi asupra aspectului. Rezoluţia de scanare pentru web poate fi mai mare iniţial. Folosind comprimarea cu pierderi. dar în final trebuie să fie de 72 dpi (puncte pe inches). Trebuie să se realizeze un echilibru agreabil între text. iar apoi. Ea este potrivită pentru grafica cu mai puţine culori. filtre speciale. Imaginea apare mai întâi înceţoşată. Randarea progresivă reprezintă apariţia gradată a graficii. alte imagini şi imaginea respectivă. O altă metodă este folosirea fişierelor GIF progresive. Se recomandă folosirea formatului GIF pentru grafica simplă şi a formatului JPEG pentru fotografii şi grafică în care este nevoie de rezoluţie mare şi fişiere mici. formatul JPEG permite obţinerea unei culori cât mai apropiată de realitate pentru o dimensiune mai mică fişierului. umbre proiectate. Cea mai populară şi mai eficientă metodă de randare progresivă o constituie folosirea fişierelor GIF întreţesute. generate cu diferite programe (de ex. Transparenţa permite crearea unor fundaluri cu texturi şi imprimarea unui element grafic peste acestea. Păstrarea proporţiilor faţă de alte elemente ale paginii are o importanţă deosebită.

Sunetele sunt percepute concomitent cu încărcarea paginii. fişierele de acest tip având dimensiuni reduse. format folosit mai ales de posturile de radio care emit pe web. 35 . imagini statice. în funcţie de scopul acestuia şi de beneficiari. animaţii.un format simplu. conţinut audio şi video. script-uri Java . dintre care text. O pagină realizată profesional are de obicei un aspect aerisit.animaţii Flash. spre deosebire de cazul anterior în care se percep după terminarea transferului.un format specific Apple. Creşterea vitezei conexiunilor la Internet a permis adăugarea de facilităţi multimedia avansate pentru paginile web. − MP3 . − QuickTime .un format destinat difuzării de conţinut audio în timp real (streaming audio). utilizează fişiere de diferite formate: MPEG. Animaţiile sunt prezente în paginile web prin intermediul diferitelor fişiere. la calitate suficient de bună.unul dintre cele mai populare formate actuale poate fi utilizat pentru stocare de melodii de dimensiuni mai mari. Multimedia presupune o combinaţie de mai multe medii. Cele mai cunoscute formate audio care pot fi utilizate sunt: − MIDI (Musical Instrument Digital Interface) . Pentru textele mai lungi e preferabilă o afişare pe mai multe coloane spaţiate corespunzător. Paginile trebuie să aibă acelaşi şablon (layout). Real video sau Quick Time. stocând informaţie audio fără nici o compresie. iar designul paginilor trebuie să fie identic. fişierele rezultate fiind de mărime apreciabilă. − Real Audio . fiind adecvate pentru fundaluri sonore pentru o pagină web. de exemplu GIF animate – utilizate de obicei în cadrul afişelor publicitare. etc Secvenţele video. − WAV . prin stabilirea unor margini suficient de mari şi generoase între anteturi şi subsoluri şi textul adiacent.Designul unui site de web trebuie să fie cât mai personalizat. AVI. Zonele de pagină ce trebuie evidenţiate pot fi încadrate în diverse chenare (borders). asemănător în multe privinţe formatului Real Audio.un format specific Windows.

galben pe fond negru. pentru a permite unui număr cât mai mare de calculatoare să vizualizeze pagina. albastru pe fond alb. alb pe fond roşu. a animaţiei. verificându-se integritatea legăturilor. Evaluarea a unui site web se face după următoarele criterii: -scop -continut -formă şi accesibilitate -cost • • • • • • • • 36 . Dimensiunile paginii trebuie să minimizeze utilizarea tastelor scroll. alb pe fond verde. Trebuie evitate liniile lungi de text. S-a constat că în vederea îmbunătăţirii lizibilităţii cea mai bună soluţie este fundal alb pentru text negru. Fiecare document HTML trebuie să aiba un titlu adecvat (precizat prin intermediul etichetei title). verde pe fond roşu. Nu se recomandă utilizarea unor imagini de fundal încărcate. Liniile de comentarii sunt utile pentru explicarea modului de marcare şi furnizarea unor detalii utile. roşu pe fond alb. roşu pe fond negru. la fel ca şi alinierea la dreapta sau centrată. pentru fiecare limbă trebuie să fie documente separate. alb pe fond negru. contraste cromatice mai reduse. a fundalurilor sonore. Se recomandă utilizarea unui număr minim de fonturi. verde pe fond alb. La elaborarea prezentărilor pe web informaţiile esenţiale ar trebui să utilizeze contraste mai puternice. etc. Marcatorul META poate specifica informaţii referitoare la autor . diferite studii recomandă: negru pe fond galben. În ordine descrescătoare de intensitae a contrastelor cromatice pentru text. a imaginilor de dimensiuni mari. alb pe fond albastru. evitându-se pe cât posibil folosirea caracterelor specifice unei limbi. datorită dificultăţilor de parcurgere.Consideraţii generale asupra realizării unui site web • • • Navigarea trebuie să fie facilă şi structurată. iar informaţiile de conţinut. Dacă site -ul e în mai multe limbi. cuvinte cheie . în fiecare pagină trebuie să existe meniuri şi arbori de parcurgere a legăturilor. Actualizarea informaţiilor trebuie făcută regulat. în scopul evitării link-urilor eronate.

37 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful