Capitolul 2 Limbaje de programare şi tehnologii web

2.1. Introducere
Tehnologiile web reprezintă de fapt tehnologiile folosite pentru crearea site-urilor web complexe, al căror concept presupune cunoşterea unor limbaje de programare şi baze de date. În această categorie se pot include limbaje de programare cum ar fi PHP, JavaScript, ASP, iar ca baze de date pot fi utilizate Acces, MySQL, MsSQL, etc. Dintre tehnologiile folosite mai des în programarea aplicaţiilor dinamice fac parte: − − − − − − HTML – limbaj universal, apărut la începutul anilor ’90, a contribuit la dezvoltarea spectaculoasă a Internetului; XHTML (Extensible Hyper Text MarkUp Language) - un înlocuitor modern al limbajului HTML; CSS (Cascading Style Sheet) – utilizat pentru a defini stiluri pentru paginile HTML; CGI (Common Gateway Interface) – scripturi scrise în orice limbaj de programare, care sunt executate de server; ISAPI (Internet Server API)- alternativa Microsoft la CGI rulabilă pe platforme Windows; JavaScript – limbaj de scripting dezvoltat iniţial de NetScape, care permite scrierea de secvenţe de program ce se execută la apariţia unui eveniment utilizator; Flash – mediu de lucru dezvoltat de Macromedia, cu ajutorul căruia pot fi realizate pagini web cu conţinut interactiv, animaţii profesionale, design de calitate; MySQL - sistem de gestiune a bazelor de date relaţionale, fiind o componentă importantă a limbajului PHP; PHP şi ASP – limbaje apărute în 1994, respectiv 1996, care oferă suport şi pentru lucrul cu baze de date (MySQL, Oracle, etc.) generând script-uri care pot fi combinate cu HTML, date de tip text, etc.; principalul dezavantaj îl constituie viteza;

− −

1

JSP (Java Server Pages) –tehnologie de design a aplicaţiilor web care se bazează pe limbajul de programare Java şi marcatori XML, permiţând crearea de aplicaţii independente de platformă; ASP.NET - o nouă tehnologie pentru aplicaţii web elaborată de Microsoft, care păstrează compatibilitatea cu ASP.

2.2. HTML
2.2.1. Introducere HTML (Hyper Text Markup Language) nu este un limbaj de programare propriu-zis, ci unul de descriere, care conţine elemente ce permit crearea paginilor web. Limbajul HTML, creat în 1990 de către Tim Berners –Lee şi Daniel Connoly provine din limbajul standard internaţional SGML (Standard Generalized Markup Language), aprobat în 1986. De aceea, HTML prezintă următoarele caracteristici specifice limbajelor descriptive: - documentele HTML sunt exclusiv de tip text (cod ASCII – American Standard Code for Information Interchange), ele putând fi editate direct, prin programe specifice sistemului de operare instalat (Wordpad, Notepad, sau orice alt editor de texte); - documentele descrise în HTML sunt independente de platforma de lucru, putând fi vizualizate cu ajutorul browser-elor care lucrează pe diferite sisteme de calcul; - HTML utilizează pentru pentru descrierea documentelor web etichete marcaje (tag-uri), care stabilesc atât structura cât şi aspectul acestuia. Deşi HTML este un format text uşor de citit şi editat de utilizatori, scrierea şi modificarea paginilor în acest mod necesită cunoştinţe solide de HTML. Diferite editoare grafice (Macromedia Dreamweaver, Microsoft FrontPage, etc.) permit tratarea paginilor web asemănător documentelor Word, în schimb, codul HTML generat este adesea de slabă calitate. HTML poate fi generat direct utilizând tehnologii de codare din partea serverului, cum ar fi PHP, JSP sau ASP. De asemenea, aplicaţii ca sistemele de gestionare a conţinutului, wiki-uri şi forumuri web generează pagini HTML. Structura unui document HTML are trei nivele de bază: 1. Primul se referă la structurarea documentului în secţiuni mari, în funcţie de scop, de exemplu: antet, corp, script (scriptul reprezintă o metodă de a interacţiona cu utilizatorul prin folosirea unui limbaj de programare simplificat);

2

2. Al doilea nivel se referă la divizarea în cadrul secţiunilor mari şi se aplică antetului şi corpului documentului, fiecare dintre acestea având propriul conţinut (de exemplu titluri, metadate, diviziuni, paragrafe, formulare); 3. Al treilea nivel se regăseşte în corpul documentului, referindu-se la infrastructura elementelor cum ar fi liste şi liste de obiecte, formulare şi elemente de formular şi tabele de date. Un document HTML este delimitat de perechea de etichete <html> şi </html>. O etichetă (marcaj, tag) este un identificator care furnizează browser-ului instrucţiuni de formatare a documentului. Termenul tehnic pentru textul marcat este element, acesta fiind componenta structurală a unui document. Fiecare element trebuie specificat explicit, prin inserarea unui marcaj la începutul elementului (tag de început) şi a unuia la sfârşitul lui (tag de sfârşit), ambele purtând numele asignat elementului. Un element poate fi vid, când nu conţine decât tag-urile de început şi de sfârşit, sau poate conţine text şi/sau alte elemente. Mai multe elemente de acelaşi tip pot fi imbricate. Unele elemente HTML admit atribute care specifică informaţii suplimentare despre conţinutul elementului. Atributele unui element se precizează în cadrul tag-ului de început şi se aplică doar elementului curent. Atributele sunt separate prin spaţiu, iar specificarea lor presupune precizarea numelui atributului şi a valorii acestuia, sub forma:

atribut =

valoare

Unele atribute admit orice valoare numerică sau şiruri de caractere, în concordanţă cu semnificaţia atributului, altele admit doar valori predefinite (de exemplu atributul align admite doar valori predefinite: top, middle, bottom). Un document HTML este constituit din: • Antetul documentului, delimitat de etichetele <head> respectiv </head>, care conţine informaţii generale cum ar fi: titlul documentului, autorul, etc. • Corpul documentului, care conţine textul propriu-zis al documentului precum şi elemente specifice de descriere a formatului acestuia. Astfel, un document HTML marcat de tag-uri are următoarea formă generală:
<html> începutul documentului html început antet antetul documentului sfârşit antet

<head> ....... </head>

3

. din care pot extrage informaţii de bază despre pagină. În cadrul acestei etichete se specifică o proprietate a documentului căreia i se asociază o valoare... care se recomandă a fi precizat în antet...... data la care a fost efectuată ultima modificare. Acestea pot descărca numai antetul documentului. dar specificarea autorului şi a cuvintelor cheie poate fi utilă motoarelor de căutare... prin intermediul etichetei <meta>. Exemplul următor ilustrează modul în care se specifică titlul documentului: <html> <head> <title> Titlul paginii web </title> </head> <body> ... dar el va fi trunchiat la lungimea barei de titlu a browser-ului. Proprietăţile care se pot defini pentru un document nu sunt standard. Corp document </body> </html> În antet pot fi specificate şi alte informaţii suplimentare (autorul documentului.. setul de caractere utilizat implicit)... cum ar fi titlul. între tag-urile <title> şi </title> va fi afişat în bara de titlu a ferestrei browserului.. fără a consuma timp suplimentar cu încărcarea şi citirea întregului document... De exemplu.. pentru specificarea autorului unui document sintaxa folosită este de forma: <meta name=”author” content = ”student architect”> Se observă că eticheta meta admite atributele: name – care conţine un şir de caractere ce reprezintă numele proprietăţii content – care conţine valoarea asociată proprietăţii respective Cuvintele cheie şi descrierea pot fi specificate astfel: <meta name=”keywords” content=”html document”> <meta name=”description” content=”proiectare pagini web”> 4 .. data creării.<body> . Titlul poate fi oricât de lung. formatul fişierului. </body> </html> început corp document corpul documentului sfârşit corp document sfârşitul documentului html Titlul documentului..

El include tipul protocolului şi numele resursei solicitate. trei valori hexazecimale cuprinse între 00 şi FF. navy. Atributul bgcolor (BackGroundColor) stabileşte culoarea fundalului. verde. ea va fi multiplicată sub forma unui mozaic. Ea admite următoarele atribute: background=”url” URL (Uniform Resource Locator) este formatul standard în care se specifică locaţia documentelor sau surselor de informaţie într-o reţea. a zonei din fereastra browser-ului în care e vizualizat documentul. câte una pentru fiecare culoare de bază. De exemplu. Ca valoare a atributului background. recunoscute de html. 2. asociate unor culori (red. Eticheta body Scopul principal al etichetei <body> este de a determina partea principală a documentului. Description oferă o explicaţie relativ la pagină şi la utilizarea sa şi este folosit de motoarele de căutare pentru a furniza un sumar al paginii. blue. valoarea completă devenind #rrggbb. url indică imaginea care va fi utilizată de către browser ca fundal pentru document. el reprezentând avertismentul oficial al copyright-ului pentru pagina creată. silver. yellow. se pot specifica culori în cele două moduri astfel: roşu – bgcolor=”red” sau bgcolor=”#FF0000” alb– bgcolor=”white” sau bgcolor=”#FFFFFF” negru – bgcolor=”black” sau bgcolor=”#000000” 5 .Keywords sunt specificate sub forma unei liste de cuvinte separate prin spaţii. utilizând denumiri predefinite. black. corpul acestuia. gray. indicând în ordinea roşu. care e folosită de motoarele de căutare pentru a clasifica documentul în vederea unei regăsiri mai rapide. Alt atribut des utilizat este copyright. olive. este adăugat caracterul # la început. Dacă imaginea specificată nu ocupă întreaga zonă din fereastra broser-ului destinată vizualizării paginii respective. green. white. Aceste valori precizează contribuţia fiecărei culori de bază la culoarea creată. Pentru a specifica html-ului că urmează o valoarea hexazecimală şi nu un nume. albastru. În limbajul html culorile pot fi specificate folosind sintaxa bgcolor = ”culoare” în două moduri: 1. când afişează rezultatele căutării unui utilizator. etc). maroon. purple.

ele fiind utile celor care citesc sau editează documentul. Comentariile html nu vor fi afişate. Elementele de formatare la nivel de bloc pot conţine la rândul lor alte elemente de formatare (la nivel de bloc sau caracter). Mai multe elemente dintr-un bloc pot fi grupate la nivel de caracter prin etichetele <span> şi </span>. elementele de formatare la nivel de bloc sunt afişate pe o linie nouă. De obicei. de exemplu: lang=”en” Atributul dir specifică direcţia de scriere a textului.se termină cu --> şi pot fi inserate oriunde în document. programelor de verificare gramaticală şi lexicală şi nu influenţează modul de vizualizare a documentului. Formatarea textului Formatarea textului inclus în corpul unui document html se poate face la nivel de bloc sau la nivel de caracter. Specificarea explicită a limbii poate fi utilă motoarelor de căutare. El poate avea valorile ltr (left to right) sau rtl (right to left). Gruparea mai multor elemente html într-un bloc se realizează cu marcatorii <div> şi </div>.Atributul text stabileşte culoarea textului text=”culoare” Atributul link determină culoarea cu care vor fi marcate în text link-urile nevizitate link=”culoare” Atributul vlink determină culoarea cu care vor fi marcate în text link-urile vizitate vlink=”culoare” Atributul alink determină culoarea cu care va fi marcat în text link-ul activ alink=”culoare” Atributul lang specifică limba în care a fost redactat documentul. în timp ce elementele de formatare la nivel de caracter conţin doar text sau alte elemente de formatare la nivel de caracter. Gruparea e utilă deoarece permite aplicarea aceluiaşi stil de formatare a textului elementelor din grupurile de nivel bloc sau caracter. Valoarea asociată atributului lang e un cod de limbă. 6 . Comentariile html încep cu caracterele <!-.

În limbajul HTML delimitarea paragrafelor se realizează cu ajutorul etichetei <p> (eticheta </p> fiind opţională). acest text trebuie inclus într-un bloc marcat de etichetele <pre> şi </pre>. ce reprezintă distanţa în pixeli. <html> <head> <title> Exemplu paragrafe </title> 7 .un procent din lăţimea. sau cu ajutorul etichetei <br> (break). ”tab”.numere întregi pozitive. leftmargin – stabileşte distanţa dintre marginea din stânga a ferestrei browser-ului şi marginea din stânga a conţinutului paginii. 2. <html> <head> <title> Exemplu stabilire margini document </title> </head> <body leftmargin="150" topmargin="50%"> text incadrat in pag </body> </html> Blocuri de text preformatate Pentru ca browser-ul să interpreteze corect caracterele ”spaţiu”. <html> <head> <title> Exemplu blocuri preformatate </title> </head> <body> <pre> Marginea stanga a documentului O pozitie indentare Doua pozitii indentare </pre> </body> </html> Formatarea paragrafelor Prin paragraph desemnăm o zonă de text cuprinsă între două caractere de trecere la linie nouă (Enter – CR/LF). sau .Stabilirea marginilor paginii web Amplasarea marginilor paginii web faţă de marginile ferestrei browserului se face prin intermediul atributelor etichetei <body> : 1. respectiv înălţimea ferestrei browser-ului. ”CR/LF” (Carriage Return/Line Feed) ce apar în cadrul unui text. rightmargin – stabileşte distanţa dintre marginea din dreapta a ferestrei browser-ului şi marginea din dreapta a conţinutului paginii. Ambele atribute admit ca valori: .

astfel: . se realizează în limbajul HTML cu ajutorul etichetelor <blockquote> şi </blockquote>. . care admite valorile predefinite: . De obicei.dacă textul este scris de la stânga la dreapta. valoarea implicită a modului de aliniere e left. <html> <head> <title> Exemplu utilizare paragrafe </title> </head> <body> Paragraful 1 <br> Paragraful 2 <p>Paragraful 3 aliniat implicit <p align="center"> Paragraful 4 centrat </p> <p align="right"> Paragraful 5 aliniat la dreapta </p> </body> </html> Indentarea unui bloc Indentarea. • alinierea textului cu ajutorul atributului align. deplasarea marginiii din stânga a textului spre dreapta.</head> <body> Paragraf 1 <br> Paragraf 2 <br> Paragraf 3 </body> </html> Utilizarea etichetei <p> permite în plus faţă de <br> următoarele: • inserarea unui spaţiu suplimentar înainte de blocul paragraf. Valoarea implicită a modului de aliniere a textului depinde de direcţia acestuia. Pentru a insera o linie vidă într-un document html se recomandă utilizarea etichetei <br>.right – când textul e aliniat la marginea din dreapta .dacă textul este scris de la dreapta la stânga.left – când textul e aliniat la marginea din stânga . valoarea implicită a modului de aliniere e right. la o anumită distanţă faţă de marginea paginii. 8 .center – când textul e centrat. • inserarea unui spaţiu suplimentar după blocul paragraf atunci când se foloseşte eticheta opţională </p>. înainte şi după această etichetă browser-ul adaugă o linie suplimentară.

</h2>. </h6>. <h5>. Deşi programele de navigare în Internet folosesc diferite mărimi şi stiluri de caractere pentru cele 6 nivele de titluri. fiecare browser respectă regula de bază de a atribui stilul cu caracterele cele mai mari şi mai îngroşate pentru <h1> şi caracterele cele mai mici pentru </h6>. <html> <head> <title> Exemplu blocuri titlu </title> </head> <body> <h1 align="center"> Titlu centrat.<html> <head> <title> Exemplu indentare </title> </head> <body> Text aliniat la stanga <blockquote> Text indentat </blockquote> </body> </html> Blocuri de titlu – Utilizarea paragrafelor de tip titlu Limbajul HTML permite utilizarea a şase stiluri de titluri (de capitole) de diferite dimensiuni. Acestea pot fi introduse cu ajutorul etichetelor <h1>. <h2>. marimea 1 </h1> <h2 align="left"> Titlu aliniat la stanga. <h4>. însoţite de către o etichetă de incheiere similară </h1>. <h6>. </h4>. </h5>. Etichetele pentru paragrafele titlu admit atributele: align. lang. Toate browserele introduc un spaţiu suplimentar înainte de a afişa un titlu. marimea 2 </h2> <h3> Titlu marimea 3 </h3> <h4> Titlu marimea 4 </h4> <h5> Titlu marimea 5 </h5> <h6> Titlu marimea 6 </h6> </body> </html> Culoarea fondului unei pagini web <html> <head> <title> Exemplu culoare de fond </title> </head> <body bgcolor="#000000"> Pagina web cu fond negru </body> </html> 9 . dir. <h3>. </h3>.

Arial. <html> <head> <title> Exemplu caracteristici de baza text </title> </head> <body> <basefont size="5" color="red"> 10 . culoarea negru şi fontul Times New Roman.număr poate lua valori între 1 şi 7. 1 pentru fontul cel mai mic şi 7 pentru fontul cel mai mare. folosind sintaxa: <basefont size=”număr” color=”culoare” style=”font”> în care . de exemplu mărime.fontul poate fi unul generic (serif. folosind sintaxa: <body text="culoare" > unde culoarea textului se specifică în acelaşi mod ca şi culoarea de fond. .culoarea este specificată prin nume sau specificaţie RGB. <html> <head> <title> Exemplu atribute multiple </title> </head> <body bgcolor="black" text="red"> Pagina web cu fondul negru si textul rosu </body> </html> Caracteristicile de bază ale textului.Culoarea textului unei pagini web e definită de atributul text al etichetei body. monospace). font se stabilesc cu atributele etichetei basefont. sau un font specific instalat pe calculatorul client (Times New Roman. . Valorile implicite ale atributelor sunt: mărimea 3. etc). culoare. <html> <head> <title> Exemplu culoare text </title> </head> <body text="violet"> Text culoare mov </body> </html> Atribute multiple O etichetă poate avea mai multe atribute.

iar -n micşorează fontul cu n mărimi. faţă de mărimea curentă. sau . underline.Text marime 5 culoare rosu <basefont color="black" size="6"> Text marime 6 culoare negru </body> </html> Configurarea fonturilor Un font este caracterizat de culoare (atributul color). folosind un număr cuprins între 1 şi 7. strike </title> </head> <body> Text cu caractere normale<br> <b> Caractere aldine (bold)</b><br> <i> Caractere inclinate (italic)</i><br> <u> Caractere subliniate (underline)</u><br> <strike> Caractere strike </strike><br> </body> </html> Etichetele corespondente <big> </big> şi <small> </small> măresc.relativ la dimensiunea curentă a caracterelor: +n măreşte fontul cu n mărimi. subliniate (încadrate între etichetele <u> şi </u>). <html> <head> <title> Exemplu caractere bold. Mărimea fontului este stabilită de atributul size. mărime (atributul size). tip sau stil (atributul face). <html> 11 . sau secţionate cu o linie (încadrate între etichetele <strike> şi </strike>). italic. respectiv micşorează cu o unitate caracterele specificate.absolut. putând fi specificată în două moduri: . <html> <head> <title> Exemplu marime font </title> </head> <body> Text cu caractere normale<br> <basefont size="4"> Text marime 4<br> <font size="-2">Text marime 2<br> <font size="+3">Text marime 7<br> </body> </html> Textul poate fi scris cu caractere aldine (încadrate între etichetele <b> şi </b>). cursive (încadrate între etichetele <i> şi </i>).

. Afişarea pe o singură linie a unui text este posibilă dacă acesta e inclus între <nobr> şi </nobr>. subliniate. prin utilizarea etichetei <hr>. aliniază linia în modul indicat: left.<head> <title> Exemplu caractere marite si micsorate </title> </head> <body> Text cu caractere normale<br> <big> Caractere marite cu o unitate </big><br> <small> Caractere micsorate cu o unitate </small><br> </body> </html> Indicii sunt marcaţi în html cu delimitatorii <sub> şi </sub> iar exponenţii cu <sup> şi </sup>. marite </b></u></i></big> </body> </html> Centrarea unui bloc de text poate fi realizată cu etichetele <center> şi </center>. care admite următoarele atribute: .. 12 . <html> <head> <title> Exemplu indici si exponenti </title> </head> <body> Text cu caractere normale <sub> Caractere indici </sub> <sup> Caractere exponent </sup><br> Exemplu formula f<sub>x</sub>=(x<sub>1</sub>+x<sub>2</sub>)<sup>2</sup> </body> </html> Mai multe stiluri pot fi folosite în acelaşi timp. inclinate. <html> <head> <title> Exemplu imbricare etichete </title> </head> <body> Text cu caractere normale <br> <b> bold <br> <i> bold si italic <br> <u><big> Caractere ingrosate. sau în procente din lăţimea paginii. center şi right.width. prin procedeul denumit imbricarea etichetelor.align. reprezintă lungimea liniei în pixeli. Liniile orizontale pot fi folosite în pagini web.

ftp. 13 .domeniu Internet). aliniata stanga. grosime 2. dar şi a informaţiilor multimedia în documente html o constituie eticheta <img>. protocolul utilizat pentru accesarea resursei (http. 2. <img> nu necesită etichetă de sfârşit. atunci adresa URL a imaginii e formată doar din numele şi extensia fişierului. Specificarea imaginilor şi formatarea acestora se face prin intermediul atributelor. png (Portable Network Graphics). Dintre formatele de fişiere grafice care pot fi utilizate fac parte: gif (Graphic Interchange Format). O adresa URL este compusă din trei părţi: 1. care poate fi de la o mică pictogramă până la o hartă de imagine ce ocupă fereastra browser-ului. adresa calculatorului care stochează resursa (nume_calculator. xmp (X PixMap). noshade. dib (Device Independent Bitmap). URL (Uniform Resource Locator) reprezintă un standard de identificare şi accesare a resurselor din Internet. jpg (Joint Photographic Experts Group). Dacă imaginea se află în acelaşi director cu fişierul html care face referire la aceasta. etc. color. Xbp (X BitMap).). <html> <head> <title> Exemplu linii orizontale </title> </head> <body> <center>Linii orizontale</center> <hr> linie implicita.- size. defineşte culoarea liniei. cu umbra <hr align="right" width="400" size="20" noshade> <hr align="center" color="red" width="50%" size="10"> </body> </html> Inserarea imaginilor în documente html Soluţia generală pentru inserarea imaginilor. reprezintă grosimea liniei prin valori numere întregi pozitive (valoarea implicită este 2). bmp (Bit Map). Atributul src (source) stabileşte adresa URL a fişierului care conţine imaginea. defineşte o linie fără umbră. tiff (Tagged Image File Format). latime 100%. 3. specificatorul fişierului (numele fişierului şi structura de directoare corespunzătoare). pcx (PC Paintbrush). etc. Folosită pentru o singură imagine inline.

sau . care reprezintă procente din lăţimea. 14 . . în paralel cu încărcarea imaginii. care poate avea următoarele valori: .right – imaginea e aliniată la marginea din dreapta a paginii.În cazul fişierelor de dimensiuni mari.numere întregi pozitive. 2. respectiv înălţimea spaţiului disponibil pe orizontală şi verticală din pagina web.JPG" alt="cap de coloana" height="600" width="50%"> </body> </html> Alinierea unei imagini este stabilită de atributul align. <html> <head> <title> Exemplu inserare imagini </title> </head> <body> <img src="http://upload. la mărirea unei imagini calitatea poate fi deficitară. lowsrc admite ca valoare adresa URL a unei imagini cu rezoluţie mică. care poate fi descărcată şi afişată. datorită mărimii ineficiente a fişierului. timpul de încărcare a paginii web creşte semnificativ. pe perioada încărcării acesteia. în timp ce la micşorarea unei imagini va creşte timpul de descărcare. atunci cănd mouse-ul e poziţionat pe suprafaţa alocată imaginii. Redimensionarea imaginii se realizează prin scalare. ce conţin imagini cu rezoluţie înaltă. . şi a conexiunilor client server ce nu oferă viteze adecvate.wikimedia.top – marginea de sus a imaginii e aliniată în raport cu linia superioată a rândului curent. nu prin decupare.org/wikipedia/ro/6/61/Vestigii_Cap_de_coloa na. care pot avea ca valori: . Specificarea dimensiunilor spaţiului destinat unei imagini într-o pagină web conduce la creşterea vitezei de încărcare a paginii.left – imaginea e aliniată la marginea din stânga a paginii. În aceste situaţii se pot utiliza două atribute care înlocuiesc imaginea pe perioada încărcării: 1. alt admite ca valoare textul care va fi afişat în locul imaginii.numere de la 1 la 100 urmate de %. Astfel. deoarece browser-ul rezervă spaţiul în pagină şi continuă afişarea celorlalte elemente ale acesteia. Dimensiunile unei imagini pot fi modificate prin intermediul atributelor width şi height ale etichetei <img>. chiar în condiţiile unor conexiuni de viteză insuficientă. care reprezintă numărul de pixeli.

cu legături între ele. inclusiv calea de directoare. programe. Dacă legătura se face către: . care determină spaţiul liber inserat.o pagină aflată pe acelaşi calculator. Zona activă. este formată din textul cuprins între cele două etichete. Link-urile sunt folosite adesea pentru a împărţi un site web în mai multe pagini html. Atributul border permite încadrarea imaginii într-un chenar cu grosimea specificată în număr de pixeli. <html> <head> <title> Exemplu inserare imagini </title> </head> <body> <img src="http://upload. soluţie utilă în cazul paginilor mari. Legăturile se inserează prin intermediul etichetei <a> (anchor. Legături către alte pagini web Pentru a preciza pagina indicată de link se utilizează atributul href al etichetei <a>. atunci atributul href are ca valoare specificatorul complet al fişierului html.JPG" alt="cap de coloana" align="right" height="500" width="30%"> </body> </html> Alinierea textului în jurul unei imagini Distanţa dintre o imagine şi elementele din pagină este stabilită de atributele hspace şi vspace. . care fac posibilă conexiunea cu alte resurse (pagini web.- bottom– marginea de jos a imaginii e aliniată în raport cu linia de bază a textului. Inserarea link-urilor în documente html Link-urile sunt definite ca zone active într-o pagină web. etc). pentru care timpul de încărcare creşte considerabil. secvenţe video sau audio.org/wikipedia/ro/6/61/Vestigii_Cap_de_coloa na. ancoră). imagini.o pagină aflată în acelaşi director. vlink şi alink. atunci atributul href are ca valoare numele fişierului html care va înlocui pagina curentă. 15 . Textul cuprins între eticheta de început <a> şi cea de sfârşit </a> va fi evidenţiat în fereastra browser-ului în funcţie de valorile atributelor link.wikimedia. cea care activează link-ul la selecţie. Valorile acestora reprezintă numărul de pixeli pe orizontală respectiv pe verticală.

<html> <head> <title> Exemplu inserare link </title> </head> <body> <a href="ex18.com"> Link catre site-ul Microsoft </a> </body> </html> Utilizarea unei imagini ca zonă activă Rolul de zonă activă poate fi preluat de o imagine specificată între etichetele <a> şi </a>. <html> <head> <title> Exemplu inserare ancore </title> </head> 16 . care are ca valoare numele atribuit ancorei.html">Link catre o pagina web/fisier html din acelasi folder </a><br> <a href="http://www. atunci atributul href are ca valoare adresa URL care încarcă pagina nouă.microsoft. definită în aceeaşi pagină. către care se pot defini legături numite ancore. cu atributul href are sintaxa: <a href=”#ancora1”> Pentru a insera o legătură către o ancoră definită în alt document aflat în acelaşi folder. atributul href are valoarea de forma „numefisier. <html> <head> <title> Exemplu zona activa imagine </title> </head> <body> <a href="ex23. Pentru a identifica ancora se utilizează atributul name al etichetei <a>.html"> <img src="alfa1.jpg"> </a><br> </body> </html> Se observă că ambele fişiere specificate în exemplul anterior se găsesc în directorul curent. Pentru a insera o legătură către ”ancora1”. Ancore În cazul paginilor web mari pot exista puncte de reper. eticheta <a> .- un alt site web. Revenirea la pagina anterioară se face cu butonul Back al browswer-ului.html#nume_ancora”.

<html> <head> <title> Exemplu instante multiple </title> </head> <body> <a href="ex8. paginile indicate de acestea se vor încărca în aceeaşi fereastră a browser-ului. Acestea sunt: • link – pentru link-urile nevizitate • vlink – pentru link-urile vizitate • alink – pentru link-urile active Instanţe multiple pentru un browser La realizarea unei legături către o pagină nouă aceasta va fi încărcată în mod implicit în fereastra curentă a browser-ului.html" target="fereastra2"> Incarca pagina din ex9 in alta fereastra noua </a><br> <a href="ex10.html" target="fereastra1"> Incarca pagina din ex8 in fereastra noua </a><br> <a href="ex9. 17 . Pentru afişarea într-o fereastră nouă se poate folosi atributul target al etichetei <a>.<body> <a href="#ancora1"> Link catre ancora1 </a><br> <a href="#ancora2"> Link catre ancora2 </a><br> <br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br> <br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br> <br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br> <br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br> <br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br> <a name="#ancora1"> Prima ancora <br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br> <br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br> <br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br> <br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br> <a name="#ancora2"> A doua ancora </body> </html> Alegerea culorii pentru afişarea link-urilor se face cu ajutorul a trei atribute ale etichetei body. care va avea ca valoare un nume pentru fereastra în care se va încărca noua pagină.html" target="fereastra1"> Incarca pagina din ex10 in prima fereastra </a><br> </body> </html> În cazul în care mai multe link-uri folosesc aceeaşi valoare pentru atributul target.

2. src precizează adresa fişierului care conţine sunetul. al cărei atribut href trebuie să indice adresa URL a fişierului de sunet sau a clip-ului. sunetul se va repeta la nesfârşit. <html> <head> <title> Exemplu expediere mesaj </title> </head> <body> <a href="mailto:student@tuiasi. Pe redarea acestora. e necesar ca pe calculatorul clientului să fie instalat software-ul capabil să interpreteze corect fişierul indicat. pentru ”-1” sau ” infinite”.Expedierea mesajelor e-mail Pentru a insera un link care permite lansarea în execuţie a aplicaţiei de expediere a mesajelor se utilizează serviciul Internet mailto: urmat de o adresă de mail. <html> <head> <title> Exemplu fond sonor </title> </head> <body> <bgsound src="Sleep Away. Fondul sonor al unei pagini web Fondul sonor pentru o pagină web se stabileşte cu jutorul etichetei <bgsound>.ro"> Trimite mesaj </a><br> </body> </html> Videoclipuri in-line 18 .ro"> Trimite mesaj </a><br> </body> </html> Inserarea sunetelor şi a video clipurilor Legăturile către fişiere de sunet sau videoclipuri se realizează cu eticheta <a>. Aceasta admite două atribute: 1. În acest caz e necesar ca un program de expediere a mesajelor electronice să fie instalat pe calculatorul utilizatorului.mp3" loop="2"> <a href="mailto:student@tuiasi. loop indică numărul de repetiţii.

wmv" start="mouseover" src="alfa1. . Când nu se află în rulare. Listele neordonate pot fi imbricate pe mai multe nivele. . Fiecare element al listei e iniţiat de eticheta <li> (list item).Pentru inserarea in-line a videoclipurilor într-o pagină web.com">Trimite mesaj </a></br> </body> </html> Utilizarea listelor în html Liste neordonate Un bloc de text delimitat de perechea de etichete <ul> şi </ul> (unordered list) formează o listă neordonată.loopdelay permite specificarea intervalului de timp (în număr de milisecunde) între două reluări succesive ale clipului. <html> <head> <title> Exemplu videoclip </title> </head> <body> <img dynsrc="Wildlife.jpg"> <a href="mailto:student@yahoo. ”-1” şi ”infinite” au ca efect repetiţia continuă. pentru care se pot utiliza următoarele atribute: . se foloseşte o extensie a etichetei <img>.dynsrc (dynamic source) specifică adresa URL a fişierului care conţine clipul. nelimitată în timp a clipului. Atributul src permite specificarea unei imagini alternative ca primă imagine afişată.start stabileşte momentul în care începe redarea clipului: odată cu încărcarea paginii web de către browser (start=”fileopen”). 19 .loop indică numărul de repetiţii ale clipului. printr-o valoare întreagă pozitivă. iar atributul alt permite specificarea unui text alternativ. sau la deplasarea cursorului mouse-ului peste imaginea iniţială a clipului (start=”mouseover”). de exemplu: − ”circle” pentru ο − ”disc” pentru ● − ”square” pentru Lista va fi indentată faţă de restul paginii web şi fiecare element e afişat pe un rând nou. Atributul type al etichetelor <ul> şi <li> specifică forma caracterului afişat în faţa elementelor listei. . în fereastra destinată clipului este afişată implicit prima imagine din videoclip.

iii.2. Valorile posibile sunt: − ”A” pentru ordonarea de tipul A.iv… − ”1” pentru numerotarea 1. care trebuie să fie un număr întreg pozitiv.b. Listele ordonate pot fi imbricate între ele sau cu liste neordonate.4… Stabilirea valorii iniţiale a secvenţei de ordonare e realizată de atributul start al etichetei <ol>.II. Lista este indentată faţă de marginea stângă a paginii web. Valoarea afişată pentru un element al listei poate fi indicată de atributul value (al etichetei <li>).D… − ”a” pentru ordonarea de tipul a.III.ii. <html> <head> <title> Exemplu liste ordonate </title> </head> <body> <ol type="A"> Textul e caracterizat de:<br> <li> marime <li> culoare 20 .B. Atributul type al etichetelor <ol> şi <li> stabileşte tipul de ordonare a listei. a cărui valoare trebuie să fie un număr întreg pozitiv.3. Fiecare element al listei e precedat de eticheta etichete <li> şi e afişat pe un rând nou.IV… − ”i” pentru ordonarea de tipul i.<html> <head> <title> Exemplu liste neordonate </title> </head> <body> Culorile pot fi specificate prin: <ul> <li>nume de culori <ul type="square"> <li> white <li> red <li> blue </ul> <li>numere hexazecimale <ul type="square"> <li> #FF0000 <li> #FFFFFF </ul> </ul> </body> </html> Liste ordonate Un bloc de text delimitat de perechea de etichete <ol> şi </ol> (ordered list) constituie o listă ordonată.C.c.d… − ”I” pentru ordonarea de tipul I.

iar definiţia termenului e iniţiată de eticheta <dd> (definition description). </dl> (definition list). <html> <head> <title> Exemplu lista de definitii </title> </head> <body> <dl>Atributele ce definesc culoarea:<br><br> <dt>color <dd>culoarea textului <dt>bgcolor <dd>culoarea de fond </dl> </body> </html> Utilizări speciale ale listelor A. fiecare urmat de definiţia sa.jpg"> elementul 1 <br> <img src="alfa2. Un termen al listei e iniţiat de eticheta <dt> (definition term). Definiţia unui termen începe pe o linie nouă şi e indentată.</ol> <li> font <ol type="1" start=3> Fonturile pot fi: <li> Arial <li> Courier </ol> </body> </html> Liste de definiţii O listă de definiţii e formată dintr-o succesiune de termeni.jpg"> elementul 2 <br> <img src="alfa3. Lista de definiţii se încadrează între perechea de etichete <dl>.jpg"> elementul 3 <br> 21 . Liste de imagini şi texte <html> <head> <title> Exemplu liste imagini si texte </title> </head> <body> <ul>Elemente combinate de grafica si text <br> <img src="alfa1.

iar eticheta <td> (table data) adaugă o celulă. a textului. Fiecare din domeniile definite poate avea setări proprii relativ la culoarea fondului. Eticheta <tr> (table row) inserează o linie în reţeaua rectangulară (</tr> fiind opţională). B. Liste de definiţii cu termeni multipli <html> <head> <title> Liste cu termeni multipli </title> </head> <body> <dl> <dt><b>termen1 </b> <dt><b>termen2 </b> <dt><b>ter men3 </b> <dd><i>definitia1 </i> <dd><i>definitia2 </i> <dd><i>definitia3 </i> </dl> </body> </html> Reţele rectangulare de domenii (tabele) Introducerea într-o pagină web a unui tabel format din rânduri care conţin mai multe celule este posibilă prin intermediul etichetelor <table> şi </table>. etc. aliniere. <html> <head> <title> Exemplu inserare tabel </title> </head> <body> <h3> tabel cu 2 linii si 3 coloane </h3> <table> <tr> <td>celula11 <td>celula12 <td>celula13 <td>celula21 <tr> 22 .</ul> </body> </html> Observaţie: fişierele de tip jpg specificate în exemplul de mai sus se găsesc în acelaşi folder cu fişierul html al paginii web.

care stabilesc lăţimea respectiv înâlţimea tabelului. care printr-un număr întreg pozitiv stabileşte grosimea în pixeli a chenarului. Valorile permise sunt numere întregi pozitive.<td>celula22 <td>celula23 </table> </body> </html> Chenarul reţelei rectangulare este determinat de atributul border al etichetei <table>. Distanţa dintre celulele alăturate se stabileşte cu atributul cellspacing. right sau center. <tr> sau <td>. <html> 23 . care poate lua valorile left. reprezentând fracţiuni din lăţimea respectiv înălţimea totală a paginii. ataşat etichetelor <table>. valorile sunt numere întregi pozitive ce reprezintă pixeli (implicit cellspacing=”2” şi cellpadding=”1”). cu un aspect tridimensional. pe orizontală. reprezentând pixeli. <html> <head> <title> Tabel centrat cu chenar si diferite culori</title> </head> <body> <table align="center" border="7" bgcolor="yellow"> <tr> <td>celula11 <td>celula12 <tr bgcolor="red"> <td>celula21 <td bgcolor="cyan">celula22 </table> </body> </html> Dimensiunea unui tabel e determinată de valorile atributelor width şi height ale etichetei <table>. Atributele hspace şi vspace controlează distanţele dintre tabel şi restul elementelor din pagina web. iar distanţa dintre marginea şi conţinutul unei celule cu cellpadding. Dacă în tabel sunt definite mai multe atribute bgcolor. atunci prioritatea este <td>. Definirea culorii de fond a tabelului sau a celulelor componente este permisă de atributul bgcolor. Alinierea tabelului în pagina web este controlată de atributul align. respectiv verticală. <tr>. <table>. sau numere din intervalul 1-100 urmate de %.

deasupra tabelului. în loc de <td>. dar nu interiorul etichetelor <tr> sau <td>.la stânga tabelului. . care pot fi ataşate etichetelor <tr>. <html> <head> <title> Exemplu tabel 2 </title> </head> <body> <table border="3" width="80%" height="50%" > <caption align="top"> <b> Orar </b> <tr> <th width="20%">interval orar <th width="40%">luni <th width="40%">marti 24 . Dimensionarea exactă a celulelor unui tabel foloseşte aceleaşi atribute width şi heigh. Conţinutul unei celule poate fi aliniat pe orizontală şi verticală cu atributele align respectiv valign. atributele permise de <td> putând fi folosite şi de <th>. dacă align=”bottom”. dacă align=”right” Capul de tabel e format de celulele introduse de eticheta <th> (table header). de data aceasta pentru etichetele <td> şi <th>. în funcţie de valoarea atributului align. Conţinutul celulelor definite în acest mod e scris implicit cu caractere aldine şi centrat.sub tabel. Titlul poate fi aliniat diferit. atunci tabelul va fi ajustat la dimensiunile necesare.<head> <title> Exemplu tabel </title> </head> <body> <table border="2" bgcolor="yellow" width="500" height="50%" cellspacing="5" cellpadding="10%"> <tr> <td>celula11 <td>celula12 <tr > <td>celula21 <td >celula22 </table> </body> </html> Titlul tabelului poate fi ataşat cu marcatorul <caption> plasat în interiorul etichetelor <table> şi </table>. dacă align=”left” . astfel: . <td> şi <th>. În cazul în care dimensiunile precizate sunt mai mici decât cele necesare afişării informaţiilor în tabel.la dreapta tabelului. dacă align=”top” .

value permite atribuirea unei valori iniţiale unui element şi type precizează tipul elementului. O altă metodă. casete de selecţie. În cazul câmpurilor de editare type are valoarea ”text”. Pe buton va fi afişat ”submit query” sau valoarea indicată de atributul value. efectuează prelucrarea şi eventual expediază un răspuns utilizatorului. fiind recomandată în cazul transferului volumelor mari de date. Dacă atributul action include de asemenea şi o adresă de e-mail. action – precizează ce se va întâmpla cu datele completate în formular când au ajuns la destinaţie. Dacă metoda este „get” (care e valoarea implicită). Formulare Formularul este un ansamblu de zone active alcătuit din butoane. Deoarece celulele fără conţinut nu au în mod implicit chenar.<tr > <td width="20%">8-10 <td width="40%"> matematica <td width="40%"> informatica </table> </body> </html> Într-o reţea rectangulară unirea celulelor pe orizontală şi verticală e realizată de atributele colspan respectiv rawspan ale etichetelor <td> şi <th>. iar pentru un buton de expediere al formularului are valoarea ”submit”. Elementele unui formular sunt definite în general de eticheta <input>. datele sunt adăugate la adresa URL precizată de atributul „action”. care prin valori numere întregi pozitive definesc celulele ce se unesc. La expedierea unui formular se trimit către server perechi de forma nume=valoare pentru fiecare câmp. analizează formularul completat. etc. 2. „post”. pentru a afişa chenarul unei celule goale se foloseşte structura <td><br>. operaţiile de citire. prelucrare nefiind efectuate de serverul www. Valoarea acestui atribut este adresa URL a unui script aflat pe serverul www care primeşte datele completate în formular. Numele elementului este stabilit de atributul value. Într-o pagină web formularele pot fi create cu ajutorul etichetelor <form> şi </form>. şi poate genera un răspuns utilizatorului. Atributul name ataşează un nume fiecărui element al formularului. care au două atribute esenţiale: 1. stochează datele într-o bază de date dacă e cazul. câmpuri de editare. care executând o aplicaţie dedicată. method – indică metoda utilizată de browser pentru expedierea datelor din formular. 25 . expediază datele separat. verificare. Utilizatorul completează formularul şi îl expediază unui server. datele sunt expediate la adresa specificată.

. c) Butoanele radio (cu excludere) permit alegerea unei singure variante din mai multe posibile. b) Casetele de validare (checkboxes) permit selecţia unei singure opţiuni sau a mai multor opţiuni. definită de atributul checked. . se consideră implicit un câmp de tip text. Atributul checked permite selecţia prestabilită a unui buton dintr-o familie de butoane. câmpurile revenind la valorile iniţiale. Textul ce va fi expediat serverului împreună cu numele familiei de butoane e indicat de atributul value.10 caractere <br> Numar maxim caractere admise .com" method="post"> <input type="text" name="numele" value="Numele si prenumele" size="10" maxlength="30" <br> <input type="submit" value="expediaza"> </form> </body> </html> Elemente de control a) Butoanele de comandă pot fi de diferite tipuri: . În cazul în care atributul type nu e specificat în eticheta <input>. la depăşirea valorii indicate se realizează derularea în câmpul respectiv.30 <br> <form action="mailto:adresa@yahoo. stabilit de atributul name. <html> <head> <title> Exemplu formulare </title> </head> <body> <h1> Formular cu un camp de editare</h1><hr> Latime camp . .maxlength – care specifică numărul maxim de caractere pe care le poate primi un câmp de editare.Pentru câmpurile de editare eticheta input poate folosi atributele: . Toate butoanele ce aparţin unei familii de butoane radio au acelaşi nume. caracterele introduse după depăşirea acestui număr sunt ignorate.size . 26 .care specifică lăţimea câmpului de editare. Fiecare casetă poate avea un nume definit de atributul name şi o valoare prestabilită selectată.submit – care transmit informaţiile completate în formular către server.push – care execută o acţiune definită de autorul formularului.reset – care resetează formularul.

Adresa URL a fişierului poate fi specificată în atributul value.value – determină textul care va fi expediat în perechea nume=value. <html> <head> <title> Exemplu liste selectie </title> </head> <body> <h3> Completati formularul </h3><hr> <form action="mailto:adresa@yahoo. . inclusă în formular de etichetele corespondente <select> şi </select>. Spre deosebire de câmpurile de tip text. .Câmpurile destinate introducerii parolelor într-un formular sunt definite de tipul password. . Atributele permise sunt: . Selecţia multiplă e posibilă prin folosirea atributului multiple.com" method="post"> Nume:<input type="text" name="nume" value="Numele si prenumele" <br><br> student la: <br> <select name="universitate" size="2"> <option value="B"> Universitatea din Bucuresti <option value="IS"> Universitatea din Iasi <option value="Tm"> Universitatea din Timisoara </select> <br><br> Limbi straine cunoscute: <br> <select name="limbi straine" multiple size="3"> <option value="f"> Franceza <option value="e"> Engleza <option value="i"> Italiana </select> <input type="reset" > <input type="submit" > </form> </body> 27 . restul fiind afişate prin intermediul barei de derulare ataşate automat. Tipul image e utilizat pentru a afişa o imagine pe butonul Submit. parolele sunt afişate sub forma caracterelor *.selected – permite selectarea prestabilită a unui element al listei. Liste de selecţie Listele de selecţie permit alegerea unor elemente dintr-o listă finită. poate fi tastată într-un câmp de editare al formularului.name – ataşează un nume listei. Tipul file permite transmiterea unui fişier prin intermediul formularului. sau poate fi selectată prin intermediul unei casete de selecţie care e afişată la apăsarea butonului „browse” din formular.size – stabileşte numărul de elemente din listă vizibile pe ecran la un moment dat.

Cadre sau subferestre Fereastra browser-ului poate fi împărţită în mai multe cadre dreptunghiulare (frame).numărul de subferestre de tip coloană în cadrul unei ferestre e stabilit de atributul cols al etichetei frameset care descrie fereastra.numărul de subferestre de tip linie în cadrul unei ferestre e stabilit de atributul rows. .name – permite ataşarea unui nume câmpului de editare multilinie. Structura acestui document este: <html> <head> ……. o n părţi din spaţiul rămas liber (n*).wrap – permite gestionarea modului în care textul este tratat la trecerea pe linia următoare.</html> Câmpuri de editare multilinie Inserarea textului pe mai multe linii este permisă de eticheta <textarea>. trebuie creat un document special. . Elementele pot fi: o un număr întreg de pixeli. Se pot utiliza următoarele atribute: . sau poate fi considerată un cadru în care se va încărca 28 . O subfereastră poate fi împărţită la rândul ei în alte subferestre (folosind frameset). dimensiunea. prin eticheta <frame>. care descrie modul în care e organizată fereastra browser-ului. care defineşte împărţirea în cadre a ferestrei browser-ului. Definirea cadrelor se face prin împărţirea ferestrelor în linii şi coloane. care oferă posibilitatea de a structura în pagină informaţii diverse şi de a afişa simultan mai multe pagini web.specifică numărul de linii afişate simultan. fiind înlocuită de <frameset>. poziţia şi conţinutul fiecărui cadru. o procente din dimensiunea ferestrei (1-99%). . . Pentru atributele cols şi rows se admite o listă de elemente separate prin virgulă.cols . denumit frameset. astfel: .specifică numărul de caractere afişate pe o linie. Între etichete de început şi sfârşit frameset sunt descrise cadrele din document.rows . </head> <frameset> …… </frameset> </html> Se observă că secţiunea <body> lipseşte. Pentru aceasta.

500"> <frame src="ex40.20%.html"> </frameset> </frameset> </html> 29 .*.*"> <frame src="ex40.*"> <frame src="ex40.html"> <frameset rows="*.html"> <frame src="ex42.html"> <frame src="ex40.html"> <frame src="ex42.un document html (folosind frame). <html> <head> <title> Exemplul 1/cadre </title> </head> <frameset rows="200.*" cols="*.html"> </frameset> </html> src specifică adresa <html> <head> <title> Exemplul 2/cadre </title> </head> <frameset cols="*.*"> <frame src="ex41. Atributul documentului html care va fi iniţial afişat în cadru.html"> <frame src="ex41.html"> <frame src="ex42.html"> <frame src="ex41.html"> <frame src="ex41.html"> <frame src="ex42.*"> <frame src="ex39.html"> </frameset> </html> <html> <head> <title> Exemplul 4/cadre </title> </head> <frameset cols="20%.html"> </frameset> </html> <html> <head> <title> Exemplul 3/cadre </title> </head> <frameset rows="*.

. . .barele de derulare nu sunt utilizate.auto .barele de derulare sunt întotdeauna adăugate.barele de derulare sunt vizibile numai atunci când e necesar.yes .Aspectul chenarului cadrelor poate fi personalizat prin intermediul atributelor: . .frameborder – dezactivează pentru valoarea ”0” sau ”no” afişarea chenarului.bordercolor – stabileşte culoarea.no .border – stabileşte grosimea (valoarea implicită fiind de 5 pixeli). Acesta poate avea valorile: . care indică prin valorile introduse în pixeli sau în procente distanţa dintre conţinutul unui cadru şi marginile verticale respectiv orizontale ale cadrului. Adăugarea unei bare de derulare care permite navigarea în interiorul documentului afişat într-un cadru e determinată de atributul scrolling al etichetei frame. Poziţionarea documentului în suprafaţa alocată unui cadru se realizează cu atributele marginheight şi marginwidth aplicate etichetei frame. 30 .

etc. artă.Capitolul 3 Proiectarea paginilor web Analiza scopului unui site şi definirea publicului căruia se adresează constituie etape de început în proiectarea paginilor web. . rapidă şi uşoară în site. conferind un aspect unitar al site-ului. .Navigarea este o parte integrală a proiectării interfeţei. .Orientarea poate fi realizată prin dotarea fiecărui site cu un antet care defineşte scopul paginii sau cu orice element familiar care identifică poziţia în site. cotidiene. .Consecvenţa în proiectarea elementelor permite coeziunea în prezentare. Detalierea scopului va permite identificarea direcţiilor de urmat pe termen scurt sau lung. publicitate şi promovare produse. a interfeţelor cele mai adecvate. reproduceri de ştiri.informaţii curente şi conţinut disponibil care merită să fie incluse în site (fotografii de produse şi ilustraţii. Principiile fundamentale ale proiectării interfeţei cu utilizatorul au la bază câteva concepte simple: metafora. a tipurilor de tehnologii utilizate la proiectare.) . Ea trebuie să utilizeze concepte comune. informaţii şi educaţie. 31 . un element critic care trebuie să asigure tranziţia logică. ca un mijloc vizual familiar utilizatorilor.scopurile site -ului pe termen scurt şi lung (stabilirea unei strategii pe termen lung. pe care oricare vizitator al siteului sa le poată înţelege imediat. consecvenţa. claritatea. Pentru a stabili cât mai corect scopul proiectului e necesar să se ţină cont de următoarele considerente: . orientarea şi navigarea. asistenţă tehnică. adresa URL a unor site-uri cu informaţii din acelaşi domeniu de interes) . .destinaţia site-ului (vanzare. la localizarea informaţiei sau întoarcerea la alte domenii importante din site.Claritatea este obligatorie pentru o comunicare precisă. documentaţii tehnice. plecând de la cerinţele imediate) La stabilirea publicului e necesar să se ţină cont de caracteristicile demografice şi de experienţa sau informaţiile dobândite în urma accesării site-ului.Metafora e folosită pentru reprezentarea simbolică a structurii unei pagini web. Elementele trebuie să fie simple şi clare la navigarea în site.

cum ar fi culoarea. O a treia categorie de proiectanţi sunt de părere că pagina de deschidere e o pierdere de timp. • pagina de reacţie. Tendinţa actuală este de a include elementele comune şi aspectele specifice într-un singur format integrat. Elementele unei pagini standard sunt: 1. dar şi cu opţiuni de navigare. deoarece utilizatorii vor să ajungă rapid la informaţie. Unii proiectanţi preferă o pagină preponderent grafică. considerate şi ele parte a proiectului trebuie să păstreze aceleaşi culori.declară numele sau scopul paginii şi poate conţine text dar şi elemente de grafică. • pagina de cuprins. O pagină de întâmpinare poate să difere foarte mult de o pagină plină de conţinut. grafică şi alte opţiuni multimedia. asemnea unei mase de gri nediferenţiat. Antetul . asemănătoare cu coperta tradiţională a revistelor. 32 . iar componentele noi pot fi adăugate folosind o diversitate de machete. Claritatea poate fi îmbunătăţită prin alinierea marginii din dreapta a câmpurilor de răspuns. Consecvenţa poate fi asigurată de particularităţi cum ar fi paletele de culori şi fonturile. Alţii preferă o pagină cu caracter funcţional. un document dominat de un design slab al elementelor grafice şi al textelor nu va captiva utilizatorii sofisticaţi care caută un conţinut plin de substanţă şi eleganţă. tipografia şi textura. introducând elemente de proiectare ale acestuia. iar paginile de conţinut sunt diferite de cele necesare pentru informarea inline. determinând astfel un aspect curat şi ordonat. cu grafică. Paginile de conţinut trebuie să ofere o combinaţie de consecvenţă şi caracteristici noi. fonturi şi machete. De asemnea. Formularele de reacţie. în ceea ce priveşte aspectul şi impresia pe care o produce.Concepţia proiectului Paginile des întâlnite într-un site web sunt: • pagina de întâmpinare. O pagină anostă abundând de text masiv va conduce la respingere. forma. Ceea ce se doreşte este asigurarea unui echilibru potrivit menit a atrage ochiul prin intermediul unui contrast vizual corespunzător. Echilibrul grafic de ansamblu şi organizarea paginii sunt foarte importante pentru a capta atenţia utilizatorilor asupra prezentării conţinutului. Prima pagină trebuie să reprezinte identitatea site -ului. cum e de exemplu o prezentare video a unui produs.

iar textul trebuie întotdeauna să contrasteze cu orice culoare a fundalului. cu diferite plăci video şi monitoare. mate. împreună cu interfaţa utilizator. se utilizează pentru accentuarea unor zone. Uneori se scanează obiecte reale. Scanarea graficii inserate în site trebuie să ţină cont de calitatea materialului de scanat şi de rezoluţia de scanare. De asemenea. Prin combinaţia reuşită a acestora se creează premiza pentru obţinerea celor mai eficiente site-uri. Schemele mai sofisticate necesită de obicei intevenţia unui grafician. textului. Culorile primare roşu. imaginilor. sunt cea mai bună alegere. Conţinutul mesajului (textul) . galben sau albastru – saturate. deoarece pentru a vedea mai multe informaţii se foloseşte în mod natural defilarea în jos. 4. mai există şi problema proiectării pe verticală şi orizontală. concis. adecvat subiectului.trebuie să fie clar. element esenţial al designului. Un rol important în focalizarea atenţiei îl reprezintă alegerea culorilor. curate şi de mare calitate.2. Materialele sursă trebuie să fie clare. Pentru fundal şi pentru elementele minore. 5. nuanţele de pastel. astfel încât să nu fie forţată apariţia unei bare orizontale pentru defilare. În acest ultim caz trebuie totuşi ca numărul de ecrane pe care e permisă defilarea să nu fie prea mare (mai mare de trei) iar imaginile sa nu depăşească mărimea unei pagini. apar restricţii impuse de browser-e asupra spaţiului folosibil. Identificarea sitului – se poate face în partea de sus a paginii (eticheta title) sau prin furnizarea de informaţii privind drepturile de autor. în josul paginii. Proiectarea pe verticală este ceva mai flexibilă. parte a 33 . Navigarea – se face prin intermediul butoanelor. Una din regulile de bază pentru machetarea pe orizontală este să se lucreze cu 600 pixeli pentru lăţimea site-ului. Culorile şi grafica în paginile web Folosirea culorii. scopul e de a accesa orice informaţie prin maximum 3 click-uri de mouse. Datorită existenţei unei multitudini de platforme de calculatoare. 3. În etapele iniţiale ale proiectării unui site trebuie luate în considerarea navigarea şi machetarea. care se găsesc de obicei în natură. constituie o provocare pentru proiectanţii de pagini web. Contactul – posibilitatea de a lua legătura cu proprietarul sau o persoană de contact prin crearea unei legături mailto pe fiecare pagină.

Pentru a fi eficient. Photoshop). umbre proiectate. Prelucrări grafice cum ar fi adăugarea de surse de lumină. pentru a produce fişiere de dimensiuni mai mici. o gradare mai mică a culorii. suporturi sau efecte de margine pot da viaţă şi dimensiune graficii unei pagini. o metodă utilizată pentru a păstra atenţia utilizatorului. Randarea progresivă şi transparenţa sunt procedee care realizează maximizarea graficii simultan cu minimizarea fişierelor şi a problemelor inerente pentru ecranul calculatorului. reduce numărul culorilor folosind intercalarea pentru cele care nu se găsesc în paleta GIF standard de 256 de culori . yahoo). Transparenţa permite crearea unor fundaluri cu texturi şi imprimarea unui element grafic peste acestea. Modul de salvare a fişierelor grafice utilizate într-o pagină web are efect asupra mărimii sale şi asupra aspectului. Rezoluţia de scanare pentru web poate fi mai mare iniţial. în mod progresiv devine mai clară. conferindu-i un aspect profesional. designul unei pagini trebuie să utilizeze interfeţe având preponderent informaţii text şi elemente grafice de dimensiuni reduse. 34 . Se recomandă folosirea formatului GIF pentru grafica simplă şi a formatului JPEG pentru fotografii şi grafică în care este nevoie de rezoluţie mare şi fişiere mici. iar apoi. alte imagini şi imaginea respectivă.designului organic. Randarea progresivă reprezintă apariţia gradată a graficii. Cea mai populară şi mai eficientă metodă de randare progresivă o constituie folosirea fişierelor GIF întreţesute. Ea este potrivită pentru grafica cu mai puţine culori. pentru a reduce pe cât posibil defilarea pe orizontală şi verticală în scopul vizualizării paginii. Aceasta facilitează încărcarea rapidă a paginii în condiţiile în care impactul vizual este substanţial (de exemplu principalele motoare de căutare: google. filtre speciale. care pesupune copierea elementelor care există în realitate şi folosirea lor pentru a inspira grafica pe calculator. Imaginea apare mai întâi înceţoşată. Tehnologia GIF creată pentru elementele grafice de dimensiuni mici. generate cu diferite programe (de ex. Păstrarea proporţiilor faţă de alte elemente ale paginii are o importanţă deosebită. Dimensionarea paginii trebuie să ţină cont de valorile uzuale afişabile pe ecranele calculatoarelor. formatul JPEG permite obţinerea unei culori cât mai apropiată de realitate pentru o dimensiune mai mică fişierului. Trebuie să se realizeze un echilibru agreabil între text. sau mai puţine variaţii de lumină. fără a întrerupe modelul fundalului. pe durata încărcării. dar în final trebuie să fie de 72 dpi (puncte pe inches). Acelaşi lucru e valabil dacă se doreşte printarea informaţiilor. O altă metodă este folosirea fişierelor GIF progresive. Folosind comprimarea cu pierderi.

la calitate suficient de bună. asemănător în multe privinţe formatului Real Audio. Real video sau Quick Time. Cele mai cunoscute formate audio care pot fi utilizate sunt: − MIDI (Musical Instrument Digital Interface) . AVI. stocând informaţie audio fără nici o compresie. Zonele de pagină ce trebuie evidenţiate pot fi încadrate în diverse chenare (borders). spre deosebire de cazul anterior în care se percep după terminarea transferului. fiind adecvate pentru fundaluri sonore pentru o pagină web. − Real Audio . Sunetele sunt percepute concomitent cu încărcarea paginii. animaţii. Multimedia presupune o combinaţie de mai multe medii. de exemplu GIF animate – utilizate de obicei în cadrul afişelor publicitare.Designul unui site de web trebuie să fie cât mai personalizat. iar designul paginilor trebuie să fie identic. fişierele de acest tip având dimensiuni reduse. Animaţiile sunt prezente în paginile web prin intermediul diferitelor fişiere. conţinut audio şi video.un format simplu. Creşterea vitezei conexiunilor la Internet a permis adăugarea de facilităţi multimedia avansate pentru paginile web. etc Secvenţele video. fişierele rezultate fiind de mărime apreciabilă. Paginile trebuie să aibă acelaşi şablon (layout). Pentru textele mai lungi e preferabilă o afişare pe mai multe coloane spaţiate corespunzător.un format specific Windows.un format destinat difuzării de conţinut audio în timp real (streaming audio).animaţii Flash. utilizează fişiere de diferite formate: MPEG. − MP3 . în funcţie de scopul acestuia şi de beneficiari. − WAV . script-uri Java . prin stabilirea unor margini suficient de mari şi generoase între anteturi şi subsoluri şi textul adiacent. O pagină realizată profesional are de obicei un aspect aerisit.un format specific Apple. format folosit mai ales de posturile de radio care emit pe web. dintre care text. − QuickTime . imagini statice. 35 .unul dintre cele mai populare formate actuale poate fi utilizat pentru stocare de melodii de dimensiuni mai mari.

iar informaţiile de conţinut. alb pe fond negru. galben pe fond negru. cuvinte cheie . în fiecare pagină trebuie să existe meniuri şi arbori de parcurgere a legăturilor. alb pe fond albastru.Consideraţii generale asupra realizării unui site web • • • Navigarea trebuie să fie facilă şi structurată. contraste cromatice mai reduse. La elaborarea prezentărilor pe web informaţiile esenţiale ar trebui să utilizeze contraste mai puternice. Trebuie evitate liniile lungi de text. Se recomandă utilizarea unui număr minim de fonturi. verificându-se integritatea legăturilor. Dacă site -ul e în mai multe limbi. alb pe fond roşu. verde pe fond alb. S-a constat că în vederea îmbunătăţirii lizibilităţii cea mai bună soluţie este fundal alb pentru text negru. În ordine descrescătoare de intensitae a contrastelor cromatice pentru text. Marcatorul META poate specifica informaţii referitoare la autor . a fundalurilor sonore. Liniile de comentarii sunt utile pentru explicarea modului de marcare şi furnizarea unor detalii utile. pentru a permite unui număr cât mai mare de calculatoare să vizualizeze pagina. în scopul evitării link-urilor eronate. albastru pe fond alb. verde pe fond roşu. pentru fiecare limbă trebuie să fie documente separate. la fel ca şi alinierea la dreapta sau centrată. Actualizarea informaţiilor trebuie făcută regulat. roşu pe fond negru. roşu pe fond alb. a imaginilor de dimensiuni mari. a animaţiei. datorită dificultăţilor de parcurgere. Nu se recomandă utilizarea unor imagini de fundal încărcate. alb pe fond verde. evitându-se pe cât posibil folosirea caracterelor specifice unei limbi. Dimensiunile paginii trebuie să minimizeze utilizarea tastelor scroll. diferite studii recomandă: negru pe fond galben. Fiecare document HTML trebuie să aiba un titlu adecvat (precizat prin intermediul etichetei title). etc. Evaluarea a unui site web se face după următoarele criterii: -scop -continut -formă şi accesibilitate -cost • • • • • • • • 36 .

37 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful