Capitolul 2 Limbaje de programare şi tehnologii web

2.1. Introducere
Tehnologiile web reprezintă de fapt tehnologiile folosite pentru crearea site-urilor web complexe, al căror concept presupune cunoşterea unor limbaje de programare şi baze de date. În această categorie se pot include limbaje de programare cum ar fi PHP, JavaScript, ASP, iar ca baze de date pot fi utilizate Acces, MySQL, MsSQL, etc. Dintre tehnologiile folosite mai des în programarea aplicaţiilor dinamice fac parte: − − − − − − HTML – limbaj universal, apărut la începutul anilor ’90, a contribuit la dezvoltarea spectaculoasă a Internetului; XHTML (Extensible Hyper Text MarkUp Language) - un înlocuitor modern al limbajului HTML; CSS (Cascading Style Sheet) – utilizat pentru a defini stiluri pentru paginile HTML; CGI (Common Gateway Interface) – scripturi scrise în orice limbaj de programare, care sunt executate de server; ISAPI (Internet Server API)- alternativa Microsoft la CGI rulabilă pe platforme Windows; JavaScript – limbaj de scripting dezvoltat iniţial de NetScape, care permite scrierea de secvenţe de program ce se execută la apariţia unui eveniment utilizator; Flash – mediu de lucru dezvoltat de Macromedia, cu ajutorul căruia pot fi realizate pagini web cu conţinut interactiv, animaţii profesionale, design de calitate; MySQL - sistem de gestiune a bazelor de date relaţionale, fiind o componentă importantă a limbajului PHP; PHP şi ASP – limbaje apărute în 1994, respectiv 1996, care oferă suport şi pentru lucrul cu baze de date (MySQL, Oracle, etc.) generând script-uri care pot fi combinate cu HTML, date de tip text, etc.; principalul dezavantaj îl constituie viteza;

− −

1

JSP (Java Server Pages) –tehnologie de design a aplicaţiilor web care se bazează pe limbajul de programare Java şi marcatori XML, permiţând crearea de aplicaţii independente de platformă; ASP.NET - o nouă tehnologie pentru aplicaţii web elaborată de Microsoft, care păstrează compatibilitatea cu ASP.

2.2. HTML
2.2.1. Introducere HTML (Hyper Text Markup Language) nu este un limbaj de programare propriu-zis, ci unul de descriere, care conţine elemente ce permit crearea paginilor web. Limbajul HTML, creat în 1990 de către Tim Berners –Lee şi Daniel Connoly provine din limbajul standard internaţional SGML (Standard Generalized Markup Language), aprobat în 1986. De aceea, HTML prezintă următoarele caracteristici specifice limbajelor descriptive: - documentele HTML sunt exclusiv de tip text (cod ASCII – American Standard Code for Information Interchange), ele putând fi editate direct, prin programe specifice sistemului de operare instalat (Wordpad, Notepad, sau orice alt editor de texte); - documentele descrise în HTML sunt independente de platforma de lucru, putând fi vizualizate cu ajutorul browser-elor care lucrează pe diferite sisteme de calcul; - HTML utilizează pentru pentru descrierea documentelor web etichete marcaje (tag-uri), care stabilesc atât structura cât şi aspectul acestuia. Deşi HTML este un format text uşor de citit şi editat de utilizatori, scrierea şi modificarea paginilor în acest mod necesită cunoştinţe solide de HTML. Diferite editoare grafice (Macromedia Dreamweaver, Microsoft FrontPage, etc.) permit tratarea paginilor web asemănător documentelor Word, în schimb, codul HTML generat este adesea de slabă calitate. HTML poate fi generat direct utilizând tehnologii de codare din partea serverului, cum ar fi PHP, JSP sau ASP. De asemenea, aplicaţii ca sistemele de gestionare a conţinutului, wiki-uri şi forumuri web generează pagini HTML. Structura unui document HTML are trei nivele de bază: 1. Primul se referă la structurarea documentului în secţiuni mari, în funcţie de scop, de exemplu: antet, corp, script (scriptul reprezintă o metodă de a interacţiona cu utilizatorul prin folosirea unui limbaj de programare simplificat);

2

2. Al doilea nivel se referă la divizarea în cadrul secţiunilor mari şi se aplică antetului şi corpului documentului, fiecare dintre acestea având propriul conţinut (de exemplu titluri, metadate, diviziuni, paragrafe, formulare); 3. Al treilea nivel se regăseşte în corpul documentului, referindu-se la infrastructura elementelor cum ar fi liste şi liste de obiecte, formulare şi elemente de formular şi tabele de date. Un document HTML este delimitat de perechea de etichete <html> şi </html>. O etichetă (marcaj, tag) este un identificator care furnizează browser-ului instrucţiuni de formatare a documentului. Termenul tehnic pentru textul marcat este element, acesta fiind componenta structurală a unui document. Fiecare element trebuie specificat explicit, prin inserarea unui marcaj la începutul elementului (tag de început) şi a unuia la sfârşitul lui (tag de sfârşit), ambele purtând numele asignat elementului. Un element poate fi vid, când nu conţine decât tag-urile de început şi de sfârşit, sau poate conţine text şi/sau alte elemente. Mai multe elemente de acelaşi tip pot fi imbricate. Unele elemente HTML admit atribute care specifică informaţii suplimentare despre conţinutul elementului. Atributele unui element se precizează în cadrul tag-ului de început şi se aplică doar elementului curent. Atributele sunt separate prin spaţiu, iar specificarea lor presupune precizarea numelui atributului şi a valorii acestuia, sub forma:

atribut =

valoare

Unele atribute admit orice valoare numerică sau şiruri de caractere, în concordanţă cu semnificaţia atributului, altele admit doar valori predefinite (de exemplu atributul align admite doar valori predefinite: top, middle, bottom). Un document HTML este constituit din: • Antetul documentului, delimitat de etichetele <head> respectiv </head>, care conţine informaţii generale cum ar fi: titlul documentului, autorul, etc. • Corpul documentului, care conţine textul propriu-zis al documentului precum şi elemente specifice de descriere a formatului acestuia. Astfel, un document HTML marcat de tag-uri are următoarea formă generală:
<html> începutul documentului html început antet antetul documentului sfârşit antet

<head> ....... </head>

3

prin intermediul etichetei <meta>. cum ar fi titlul.. între tag-urile <title> şi </title> va fi afişat în bara de titlu a ferestrei browserului... Corp document </body> </html> În antet pot fi specificate şi alte informaţii suplimentare (autorul documentului. În cadrul acestei etichete se specifică o proprietate a documentului căreia i se asociază o valoare.. Exemplul următor ilustrează modul în care se specifică titlul documentului: <html> <head> <title> Titlul paginii web </title> </head> <body> . dar specificarea autorului şi a cuvintelor cheie poate fi utilă motoarelor de căutare. Acestea pot descărca numai antetul documentului.. fără a consuma timp suplimentar cu încărcarea şi citirea întregului document... data la care a fost efectuată ultima modificare.. din care pot extrage informaţii de bază despre pagină... setul de caractere utilizat implicit). Proprietăţile care se pot defini pentru un document nu sunt standard.. data creării. Titlul poate fi oricât de lung..... care se recomandă a fi precizat în antet. </body> </html> început corp document corpul documentului sfârşit corp document sfârşitul documentului html Titlul documentului. pentru specificarea autorului unui document sintaxa folosită este de forma: <meta name=”author” content = ”student architect”> Se observă că eticheta meta admite atributele: name – care conţine un şir de caractere ce reprezintă numele proprietăţii content – care conţine valoarea asociată proprietăţii respective Cuvintele cheie şi descrierea pot fi specificate astfel: <meta name=”keywords” content=”html document”> <meta name=”description” content=”proiectare pagini web”> 4 .. dar el va fi trunchiat la lungimea barei de titlu a browser-ului....<body> . De exemplu... formatul fişierului.

Ca valoare a atributului background. yellow. câte una pentru fiecare culoare de bază. este adăugat caracterul # la început. asociate unor culori (red. green. Eticheta body Scopul principal al etichetei <body> este de a determina partea principală a documentului. black. url indică imaginea care va fi utilizată de către browser ca fundal pentru document. De exemplu. corpul acestuia. Dacă imaginea specificată nu ocupă întreaga zonă din fereastra broser-ului destinată vizualizării paginii respective. când afişează rezultatele căutării unui utilizator. gray. white. Alt atribut des utilizat este copyright. blue. maroon. indicând în ordinea roşu. În limbajul html culorile pot fi specificate folosind sintaxa bgcolor = ”culoare” în două moduri: 1. a zonei din fereastra browser-ului în care e vizualizat documentul.Keywords sunt specificate sub forma unei liste de cuvinte separate prin spaţii. se pot specifica culori în cele două moduri astfel: roşu – bgcolor=”red” sau bgcolor=”#FF0000” alb– bgcolor=”white” sau bgcolor=”#FFFFFF” negru – bgcolor=”black” sau bgcolor=”#000000” 5 . El include tipul protocolului şi numele resursei solicitate. valoarea completă devenind #rrggbb. Ea admite următoarele atribute: background=”url” URL (Uniform Resource Locator) este formatul standard în care se specifică locaţia documentelor sau surselor de informaţie într-o reţea. Pentru a specifica html-ului că urmează o valoarea hexazecimală şi nu un nume. silver. ea va fi multiplicată sub forma unui mozaic. trei valori hexazecimale cuprinse între 00 şi FF. navy. olive. Description oferă o explicaţie relativ la pagină şi la utilizarea sa şi este folosit de motoarele de căutare pentru a furniza un sumar al paginii. el reprezentând avertismentul oficial al copyright-ului pentru pagina creată. verde. 2. care e folosită de motoarele de căutare pentru a clasifica documentul în vederea unei regăsiri mai rapide. Aceste valori precizează contribuţia fiecărei culori de bază la culoarea creată. purple. recunoscute de html. utilizând denumiri predefinite. etc). albastru. Atributul bgcolor (BackGroundColor) stabileşte culoarea fundalului.

în timp ce elementele de formatare la nivel de caracter conţin doar text sau alte elemente de formatare la nivel de caracter. De obicei. Comentariile html nu vor fi afişate.Atributul text stabileşte culoarea textului text=”culoare” Atributul link determină culoarea cu care vor fi marcate în text link-urile nevizitate link=”culoare” Atributul vlink determină culoarea cu care vor fi marcate în text link-urile vizitate vlink=”culoare” Atributul alink determină culoarea cu care va fi marcat în text link-ul activ alink=”culoare” Atributul lang specifică limba în care a fost redactat documentul. Elementele de formatare la nivel de bloc pot conţine la rândul lor alte elemente de formatare (la nivel de bloc sau caracter). de exemplu: lang=”en” Atributul dir specifică direcţia de scriere a textului. 6 . Mai multe elemente dintr-un bloc pot fi grupate la nivel de caracter prin etichetele <span> şi </span>. Specificarea explicită a limbii poate fi utilă motoarelor de căutare.se termină cu --> şi pot fi inserate oriunde în document. El poate avea valorile ltr (left to right) sau rtl (right to left). Valoarea asociată atributului lang e un cod de limbă. Formatarea textului Formatarea textului inclus în corpul unui document html se poate face la nivel de bloc sau la nivel de caracter. elementele de formatare la nivel de bloc sunt afişate pe o linie nouă. Gruparea mai multor elemente html într-un bloc se realizează cu marcatorii <div> şi </div>. ele fiind utile celor care citesc sau editează documentul. Gruparea e utilă deoarece permite aplicarea aceluiaşi stil de formatare a textului elementelor din grupurile de nivel bloc sau caracter. programelor de verificare gramaticală şi lexicală şi nu influenţează modul de vizualizare a documentului. Comentariile html încep cu caracterele <!-.

Stabilirea marginilor paginii web Amplasarea marginilor paginii web faţă de marginile ferestrei browserului se face prin intermediul atributelor etichetei <body> : 1.un procent din lăţimea. sau cu ajutorul etichetei <br> (break). Ambele atribute admit ca valori: . ”tab”. ”CR/LF” (Carriage Return/Line Feed) ce apar în cadrul unui text. ce reprezintă distanţa în pixeli. respectiv înălţimea ferestrei browser-ului. <html> <head> <title> Exemplu blocuri preformatate </title> </head> <body> <pre> Marginea stanga a documentului O pozitie indentare Doua pozitii indentare </pre> </body> </html> Formatarea paragrafelor Prin paragraph desemnăm o zonă de text cuprinsă între două caractere de trecere la linie nouă (Enter – CR/LF). acest text trebuie inclus într-un bloc marcat de etichetele <pre> şi </pre>. <html> <head> <title> Exemplu stabilire margini document </title> </head> <body leftmargin="150" topmargin="50%"> text incadrat in pag </body> </html> Blocuri de text preformatate Pentru ca browser-ul să interpreteze corect caracterele ”spaţiu”. În limbajul HTML delimitarea paragrafelor se realizează cu ajutorul etichetei <p> (eticheta </p> fiind opţională).numere întregi pozitive. leftmargin – stabileşte distanţa dintre marginea din stânga a ferestrei browser-ului şi marginea din stânga a conţinutului paginii. rightmargin – stabileşte distanţa dintre marginea din dreapta a ferestrei browser-ului şi marginea din dreapta a conţinutului paginii. sau . <html> <head> <title> Exemplu paragrafe </title> 7 . 2.

se realizează în limbajul HTML cu ajutorul etichetelor <blockquote> şi </blockquote>. 8 . • alinierea textului cu ajutorul atributului align. la o anumită distanţă faţă de marginea paginii. • inserarea unui spaţiu suplimentar după blocul paragraf atunci când se foloseşte eticheta opţională </p>.left – când textul e aliniat la marginea din stânga .dacă textul este scris de la stânga la dreapta. De obicei. înainte şi după această etichetă browser-ul adaugă o linie suplimentară. Pentru a insera o linie vidă într-un document html se recomandă utilizarea etichetei <br>. astfel: .center – când textul e centrat. valoarea implicită a modului de aliniere e right.dacă textul este scris de la dreapta la stânga. care admite valorile predefinite: . Valoarea implicită a modului de aliniere a textului depinde de direcţia acestuia.right – când textul e aliniat la marginea din dreapta . valoarea implicită a modului de aliniere e left. <html> <head> <title> Exemplu utilizare paragrafe </title> </head> <body> Paragraful 1 <br> Paragraful 2 <p>Paragraful 3 aliniat implicit <p align="center"> Paragraful 4 centrat </p> <p align="right"> Paragraful 5 aliniat la dreapta </p> </body> </html> Indentarea unui bloc Indentarea.</head> <body> Paragraf 1 <br> Paragraf 2 <br> Paragraf 3 </body> </html> Utilizarea etichetei <p> permite în plus faţă de <br> următoarele: • inserarea unui spaţiu suplimentar înainte de blocul paragraf. . deplasarea marginiii din stânga a textului spre dreapta.

Deşi programele de navigare în Internet folosesc diferite mărimi şi stiluri de caractere pentru cele 6 nivele de titluri.<html> <head> <title> Exemplu indentare </title> </head> <body> Text aliniat la stanga <blockquote> Text indentat </blockquote> </body> </html> Blocuri de titlu – Utilizarea paragrafelor de tip titlu Limbajul HTML permite utilizarea a şase stiluri de titluri (de capitole) de diferite dimensiuni. <html> <head> <title> Exemplu blocuri titlu </title> </head> <body> <h1 align="center"> Titlu centrat. </h2>. Etichetele pentru paragrafele titlu admit atributele: align. </h4>. </h3>. Acestea pot fi introduse cu ajutorul etichetelor <h1>. <h5>. </h5>. marimea 2 </h2> <h3> Titlu marimea 3 </h3> <h4> Titlu marimea 4 </h4> <h5> Titlu marimea 5 </h5> <h6> Titlu marimea 6 </h6> </body> </html> Culoarea fondului unei pagini web <html> <head> <title> Exemplu culoare de fond </title> </head> <body bgcolor="#000000"> Pagina web cu fond negru </body> </html> 9 . însoţite de către o etichetă de incheiere similară </h1>. lang. dir. </h6>. <h6>. <h4>. marimea 1 </h1> <h2 align="left"> Titlu aliniat la stanga. <h2>. Toate browserele introduc un spaţiu suplimentar înainte de a afişa un titlu. fiecare browser respectă regula de bază de a atribui stilul cu caracterele cele mai mari şi mai îngroşate pentru <h1> şi caracterele cele mai mici pentru </h6>. <h3>.

<html> <head> <title> Exemplu atribute multiple </title> </head> <body bgcolor="black" text="red"> Pagina web cu fondul negru si textul rosu </body> </html> Caracteristicile de bază ale textului. culoarea negru şi fontul Times New Roman. Arial. sau un font specific instalat pe calculatorul client (Times New Roman. . folosind sintaxa: <basefont size=”număr” color=”culoare” style=”font”> în care . font se stabilesc cu atributele etichetei basefont. culoare. 1 pentru fontul cel mai mic şi 7 pentru fontul cel mai mare. .fontul poate fi unul generic (serif.culoarea este specificată prin nume sau specificaţie RGB. de exemplu mărime.număr poate lua valori între 1 şi 7. monospace). Valorile implicite ale atributelor sunt: mărimea 3. <html> <head> <title> Exemplu culoare text </title> </head> <body text="violet"> Text culoare mov </body> </html> Atribute multiple O etichetă poate avea mai multe atribute. <html> <head> <title> Exemplu caracteristici de baza text </title> </head> <body> <basefont size="5" color="red"> 10 . folosind sintaxa: <body text="culoare" > unde culoarea textului se specifică în acelaşi mod ca şi culoarea de fond. etc).Culoarea textului unei pagini web e definită de atributul text al etichetei body.

Mărimea fontului este stabilită de atributul size. strike </title> </head> <body> Text cu caractere normale<br> <b> Caractere aldine (bold)</b><br> <i> Caractere inclinate (italic)</i><br> <u> Caractere subliniate (underline)</u><br> <strike> Caractere strike </strike><br> </body> </html> Etichetele corespondente <big> </big> şi <small> </small> măresc. mărime (atributul size). underline. <html> <head> <title> Exemplu marime font </title> </head> <body> Text cu caractere normale<br> <basefont size="4"> Text marime 4<br> <font size="-2">Text marime 2<br> <font size="+3">Text marime 7<br> </body> </html> Textul poate fi scris cu caractere aldine (încadrate între etichetele <b> şi </b>).absolut. sau .relativ la dimensiunea curentă a caracterelor: +n măreşte fontul cu n mărimi. respectiv micşorează cu o unitate caracterele specificate. faţă de mărimea curentă. iar -n micşorează fontul cu n mărimi. <html> 11 . italic. subliniate (încadrate între etichetele <u> şi </u>). putând fi specificată în două moduri: . cursive (încadrate între etichetele <i> şi </i>). <html> <head> <title> Exemplu caractere bold. tip sau stil (atributul face). folosind un număr cuprins între 1 şi 7.Text marime 5 culoare rosu <basefont color="black" size="6"> Text marime 6 culoare negru </body> </html> Configurarea fonturilor Un font este caracterizat de culoare (atributul color). sau secţionate cu o linie (încadrate între etichetele <strike> şi </strike>).

. Liniile orizontale pot fi folosite în pagini web. reprezintă lungimea liniei în pixeli. marite </b></u></i></big> </body> </html> Centrarea unui bloc de text poate fi realizată cu etichetele <center> şi </center>. aliniază linia în modul indicat: left. inclinate.width. prin procedeul denumit imbricarea etichetelor. .<head> <title> Exemplu caractere marite si micsorate </title> </head> <body> Text cu caractere normale<br> <big> Caractere marite cu o unitate </big><br> <small> Caractere micsorate cu o unitate </small><br> </body> </html> Indicii sunt marcaţi în html cu delimitatorii <sub> şi </sub> iar exponenţii cu <sup> şi </sup>. <html> <head> <title> Exemplu imbricare etichete </title> </head> <body> Text cu caractere normale <br> <b> bold <br> <i> bold si italic <br> <u><big> Caractere ingrosate. care admite următoarele atribute: . sau în procente din lăţimea paginii. Afişarea pe o singură linie a unui text este posibilă dacă acesta e inclus între <nobr> şi </nobr>. 12 . center şi right.align. prin utilizarea etichetei <hr>. <html> <head> <title> Exemplu indici si exponenti </title> </head> <body> Text cu caractere normale <sub> Caractere indici </sub> <sup> Caractere exponent </sup><br> Exemplu formula f<sub>x</sub>=(x<sub>1</sub>+x<sub>2</sub>)<sup>2</sup> </body> </html> Mai multe stiluri pot fi folosite în acelaşi timp. subliniate.

bmp (Bit Map). 13 . xmp (X PixMap). URL (Uniform Resource Locator) reprezintă un standard de identificare şi accesare a resurselor din Internet. pcx (PC Paintbrush). etc. atunci adresa URL a imaginii e formată doar din numele şi extensia fişierului. 3. latime 100%.domeniu Internet). defineşte o linie fără umbră. dar şi a informaţiilor multimedia în documente html o constituie eticheta <img>. O adresa URL este compusă din trei părţi: 1. Xbp (X BitMap). etc. dib (Device Independent Bitmap). noshade.- size. specificatorul fişierului (numele fişierului şi structura de directoare corespunzătoare). care poate fi de la o mică pictogramă până la o hartă de imagine ce ocupă fereastra browser-ului. <html> <head> <title> Exemplu linii orizontale </title> </head> <body> <center>Linii orizontale</center> <hr> linie implicita.). aliniata stanga. color. ftp. Specificarea imaginilor şi formatarea acestora se face prin intermediul atributelor. jpg (Joint Photographic Experts Group). protocolul utilizat pentru accesarea resursei (http. Folosită pentru o singură imagine inline. defineşte culoarea liniei. <img> nu necesită etichetă de sfârşit. Atributul src (source) stabileşte adresa URL a fişierului care conţine imaginea. reprezintă grosimea liniei prin valori numere întregi pozitive (valoarea implicită este 2). adresa calculatorului care stochează resursa (nume_calculator. grosime 2. png (Portable Network Graphics). Dintre formatele de fişiere grafice care pot fi utilizate fac parte: gif (Graphic Interchange Format). Dacă imaginea se află în acelaşi director cu fişierul html care face referire la aceasta. tiff (Tagged Image File Format). 2. cu umbra <hr align="right" width="400" size="20" noshade> <hr align="center" color="red" width="50%" size="10"> </body> </html> Inserarea imaginilor în documente html Soluţia generală pentru inserarea imaginilor.

nu prin decupare. <html> <head> <title> Exemplu inserare imagini </title> </head> <body> <img src="http://upload. care reprezintă procente din lăţimea. lowsrc admite ca valoare adresa URL a unei imagini cu rezoluţie mică.right – imaginea e aliniată la marginea din dreapta a paginii. ce conţin imagini cu rezoluţie înaltă. Dimensiunile unei imagini pot fi modificate prin intermediul atributelor width şi height ale etichetei <img>. .left – imaginea e aliniată la marginea din stânga a paginii. în timp ce la micşorarea unei imagini va creşte timpul de descărcare. În aceste situaţii se pot utiliza două atribute care înlocuiesc imaginea pe perioada încărcării: 1. . timpul de încărcare a paginii web creşte semnificativ. deoarece browser-ul rezervă spaţiul în pagină şi continuă afişarea celorlalte elemente ale acesteia. care reprezintă numărul de pixeli.numere de la 1 la 100 urmate de %. care poate avea următoarele valori: .org/wikipedia/ro/6/61/Vestigii_Cap_de_coloa na.În cazul fişierelor de dimensiuni mari. la mărirea unei imagini calitatea poate fi deficitară. 2. datorită mărimii ineficiente a fişierului. chiar în condiţiile unor conexiuni de viteză insuficientă. respectiv înălţimea spaţiului disponibil pe orizontală şi verticală din pagina web. 14 . Specificarea dimensiunilor spaţiului destinat unei imagini într-o pagină web conduce la creşterea vitezei de încărcare a paginii. Astfel. şi a conexiunilor client server ce nu oferă viteze adecvate.top – marginea de sus a imaginii e aliniată în raport cu linia superioată a rândului curent. în paralel cu încărcarea imaginii. pe perioada încărcării acesteia.numere întregi pozitive. alt admite ca valoare textul care va fi afişat în locul imaginii.JPG" alt="cap de coloana" height="600" width="50%"> </body> </html> Alinierea unei imagini este stabilită de atributul align. care pot avea ca valori: . sau .wikimedia. Redimensionarea imaginii se realizează prin scalare. care poate fi descărcată şi afişată. atunci cănd mouse-ul e poziţionat pe suprafaţa alocată imaginii.

este formată din textul cuprins între cele două etichete.o pagină aflată în acelaşi director.org/wikipedia/ro/6/61/Vestigii_Cap_de_coloa na. . Legăturile se inserează prin intermediul etichetei <a> (anchor.wikimedia. care fac posibilă conexiunea cu alte resurse (pagini web. Dacă legătura se face către: . care determină spaţiul liber inserat. pentru care timpul de încărcare creşte considerabil. secvenţe video sau audio. atunci atributul href are ca valoare numele fişierului html care va înlocui pagina curentă. Link-urile sunt folosite adesea pentru a împărţi un site web în mai multe pagini html. Inserarea link-urilor în documente html Link-urile sunt definite ca zone active într-o pagină web. Valorile acestora reprezintă numărul de pixeli pe orizontală respectiv pe verticală.- bottom– marginea de jos a imaginii e aliniată în raport cu linia de bază a textului. vlink şi alink. soluţie utilă în cazul paginilor mari. 15 .JPG" alt="cap de coloana" align="right" height="500" width="30%"> </body> </html> Alinierea textului în jurul unei imagini Distanţa dintre o imagine şi elementele din pagină este stabilită de atributele hspace şi vspace. programe. imagini. cu legături între ele.o pagină aflată pe acelaşi calculator. <html> <head> <title> Exemplu inserare imagini </title> </head> <body> <img src="http://upload. atunci atributul href are ca valoare specificatorul complet al fişierului html. Textul cuprins între eticheta de început <a> şi cea de sfârşit </a> va fi evidenţiat în fereastra browser-ului în funcţie de valorile atributelor link. etc). ancoră). Legături către alte pagini web Pentru a preciza pagina indicată de link se utilizează atributul href al etichetei <a>. Zona activă. Atributul border permite încadrarea imaginii într-un chenar cu grosimea specificată în număr de pixeli. cea care activează link-ul la selecţie. inclusiv calea de directoare.

<html> <head> <title> Exemplu zona activa imagine </title> </head> <body> <a href="ex23.html">Link catre o pagina web/fisier html din acelasi folder </a><br> <a href="http://www. Ancore În cazul paginilor web mari pot exista puncte de reper. <html> <head> <title> Exemplu inserare ancore </title> </head> 16 .html#nume_ancora”. către care se pot defini legături numite ancore. Revenirea la pagina anterioară se face cu butonul Back al browswer-ului. atributul href are valoarea de forma „numefisier. care are ca valoare numele atribuit ancorei.- un alt site web. <html> <head> <title> Exemplu inserare link </title> </head> <body> <a href="ex18. eticheta <a> .jpg"> </a><br> </body> </html> Se observă că ambele fişiere specificate în exemplul anterior se găsesc în directorul curent.com"> Link catre site-ul Microsoft </a> </body> </html> Utilizarea unei imagini ca zonă activă Rolul de zonă activă poate fi preluat de o imagine specificată între etichetele <a> şi </a>. cu atributul href are sintaxa: <a href=”#ancora1”> Pentru a insera o legătură către o ancoră definită în alt document aflat în acelaşi folder. Pentru a identifica ancora se utilizează atributul name al etichetei <a>. atunci atributul href are ca valoare adresa URL care încarcă pagina nouă.microsoft. definită în aceeaşi pagină. Pentru a insera o legătură către ”ancora1”.html"> <img src="alfa1.

html" target="fereastra2"> Incarca pagina din ex9 in alta fereastra noua </a><br> <a href="ex10. 17 .<body> <a href="#ancora1"> Link catre ancora1 </a><br> <a href="#ancora2"> Link catre ancora2 </a><br> <br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br> <br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br> <br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br> <br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br> <br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br> <a name="#ancora1"> Prima ancora <br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br> <br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br> <br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br> <br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br> <a name="#ancora2"> A doua ancora </body> </html> Alegerea culorii pentru afişarea link-urilor se face cu ajutorul a trei atribute ale etichetei body. <html> <head> <title> Exemplu instante multiple </title> </head> <body> <a href="ex8. care va avea ca valoare un nume pentru fereastra în care se va încărca noua pagină. paginile indicate de acestea se vor încărca în aceeaşi fereastră a browser-ului. Pentru afişarea într-o fereastră nouă se poate folosi atributul target al etichetei <a>.html" target="fereastra1"> Incarca pagina din ex10 in prima fereastra </a><br> </body> </html> În cazul în care mai multe link-uri folosesc aceeaşi valoare pentru atributul target. Acestea sunt: • link – pentru link-urile nevizitate • vlink – pentru link-urile vizitate • alink – pentru link-urile active Instanţe multiple pentru un browser La realizarea unei legături către o pagină nouă aceasta va fi încărcată în mod implicit în fereastra curentă a browser-ului.html" target="fereastra1"> Incarca pagina din ex8 in fereastra noua </a><br> <a href="ex9.

<html> <head> <title> Exemplu expediere mesaj </title> </head> <body> <a href="mailto:student@tuiasi. al cărei atribut href trebuie să indice adresa URL a fişierului de sunet sau a clip-ului. <html> <head> <title> Exemplu fond sonor </title> </head> <body> <bgsound src="Sleep Away.ro"> Trimite mesaj </a><br> </body> </html> Inserarea sunetelor şi a video clipurilor Legăturile către fişiere de sunet sau videoclipuri se realizează cu eticheta <a>. loop indică numărul de repetiţii. Pe redarea acestora. pentru ”-1” sau ” infinite”. src precizează adresa fişierului care conţine sunetul. Fondul sonor al unei pagini web Fondul sonor pentru o pagină web se stabileşte cu jutorul etichetei <bgsound>. 2. Aceasta admite două atribute: 1. În acest caz e necesar ca un program de expediere a mesajelor electronice să fie instalat pe calculatorul utilizatorului. sunetul se va repeta la nesfârşit.Expedierea mesajelor e-mail Pentru a insera un link care permite lansarea în execuţie a aplicaţiei de expediere a mesajelor se utilizează serviciul Internet mailto: urmat de o adresă de mail.ro"> Trimite mesaj </a><br> </body> </html> Videoclipuri in-line 18 . e necesar ca pe calculatorul clientului să fie instalat software-ul capabil să interpreteze corect fişierul indicat.mp3" loop="2"> <a href="mailto:student@tuiasi.

sau la deplasarea cursorului mouse-ului peste imaginea iniţială a clipului (start=”mouseover”). Fiecare element al listei e iniţiat de eticheta <li> (list item). Listele neordonate pot fi imbricate pe mai multe nivele.jpg"> <a href="mailto:student@yahoo.start stabileşte momentul în care începe redarea clipului: odată cu încărcarea paginii web de către browser (start=”fileopen”).loop indică numărul de repetiţii ale clipului. pentru care se pot utiliza următoarele atribute: . <html> <head> <title> Exemplu videoclip </title> </head> <body> <img dynsrc="Wildlife.Pentru inserarea in-line a videoclipurilor într-o pagină web. se foloseşte o extensie a etichetei <img>. 19 . Atributul src permite specificarea unei imagini alternative ca primă imagine afişată. în fereastra destinată clipului este afişată implicit prima imagine din videoclip. Când nu se află în rulare. . Atributul type al etichetelor <ul> şi <li> specifică forma caracterului afişat în faţa elementelor listei. printr-o valoare întreagă pozitivă. nelimitată în timp a clipului.dynsrc (dynamic source) specifică adresa URL a fişierului care conţine clipul.com">Trimite mesaj </a></br> </body> </html> Utilizarea listelor în html Liste neordonate Un bloc de text delimitat de perechea de etichete <ul> şi </ul> (unordered list) formează o listă neordonată. ”-1” şi ”infinite” au ca efect repetiţia continuă. iar atributul alt permite specificarea unui text alternativ. .loopdelay permite specificarea intervalului de timp (în număr de milisecunde) între două reluări succesive ale clipului.wmv" start="mouseover" src="alfa1. de exemplu: − ”circle” pentru ο − ”disc” pentru ● − ”square” pentru Lista va fi indentată faţă de restul paginii web şi fiecare element e afişat pe un rând nou. .

Atributul type al etichetelor <ol> şi <li> stabileşte tipul de ordonare a listei.III.D… − ”a” pentru ordonarea de tipul a. Fiecare element al listei e precedat de eticheta etichete <li> şi e afişat pe un rând nou. a cărui valoare trebuie să fie un număr întreg pozitiv. <html> <head> <title> Exemplu liste ordonate </title> </head> <body> <ol type="A"> Textul e caracterizat de:<br> <li> marime <li> culoare 20 .iii.<html> <head> <title> Exemplu liste neordonate </title> </head> <body> Culorile pot fi specificate prin: <ul> <li>nume de culori <ul type="square"> <li> white <li> red <li> blue </ul> <li>numere hexazecimale <ul type="square"> <li> #FF0000 <li> #FFFFFF </ul> </ul> </body> </html> Liste ordonate Un bloc de text delimitat de perechea de etichete <ol> şi </ol> (ordered list) constituie o listă ordonată.B.2.C.c.d… − ”I” pentru ordonarea de tipul I. care trebuie să fie un număr întreg pozitiv. Valoarea afişată pentru un element al listei poate fi indicată de atributul value (al etichetei <li>). Listele ordonate pot fi imbricate între ele sau cu liste neordonate.b.II.IV… − ”i” pentru ordonarea de tipul i.ii.iv… − ”1” pentru numerotarea 1.3. Valorile posibile sunt: − ”A” pentru ordonarea de tipul A. Lista este indentată faţă de marginea stângă a paginii web.4… Stabilirea valorii iniţiale a secvenţei de ordonare e realizată de atributul start al etichetei <ol>.

jpg"> elementul 3 <br> 21 . Liste de imagini şi texte <html> <head> <title> Exemplu liste imagini si texte </title> </head> <body> <ul>Elemente combinate de grafica si text <br> <img src="alfa1. Lista de definiţii se încadrează între perechea de etichete <dl>. Definiţia unui termen începe pe o linie nouă şi e indentată.jpg"> elementul 1 <br> <img src="alfa2. </dl> (definition list).jpg"> elementul 2 <br> <img src="alfa3. fiecare urmat de definiţia sa.</ol> <li> font <ol type="1" start=3> Fonturile pot fi: <li> Arial <li> Courier </ol> </body> </html> Liste de definiţii O listă de definiţii e formată dintr-o succesiune de termeni. <html> <head> <title> Exemplu lista de definitii </title> </head> <body> <dl>Atributele ce definesc culoarea:<br><br> <dt>color <dd>culoarea textului <dt>bgcolor <dd>culoarea de fond </dl> </body> </html> Utilizări speciale ale listelor A. Un termen al listei e iniţiat de eticheta <dt> (definition term). iar definiţia termenului e iniţiată de eticheta <dd> (definition description).

a textului. Liste de definiţii cu termeni multipli <html> <head> <title> Liste cu termeni multipli </title> </head> <body> <dl> <dt><b>termen1 </b> <dt><b>termen2 </b> <dt><b>ter men3 </b> <dd><i>definitia1 </i> <dd><i>definitia2 </i> <dd><i>definitia3 </i> </dl> </body> </html> Reţele rectangulare de domenii (tabele) Introducerea într-o pagină web a unui tabel format din rânduri care conţin mai multe celule este posibilă prin intermediul etichetelor <table> şi </table>. aliniere. B. Fiecare din domeniile definite poate avea setări proprii relativ la culoarea fondului. iar eticheta <td> (table data) adaugă o celulă. Eticheta <tr> (table row) inserează o linie în reţeaua rectangulară (</tr> fiind opţională). etc. <html> <head> <title> Exemplu inserare tabel </title> </head> <body> <h3> tabel cu 2 linii si 3 coloane </h3> <table> <tr> <td>celula11 <td>celula12 <td>celula13 <td>celula21 <tr> 22 .</ul> </body> </html> Observaţie: fişierele de tip jpg specificate în exemplul de mai sus se găsesc în acelaşi folder cu fişierul html al paginii web.

sau numere din intervalul 1-100 urmate de %. iar distanţa dintre marginea şi conţinutul unei celule cu cellpadding. <table>. reprezentând pixeli. valorile sunt numere întregi pozitive ce reprezintă pixeli (implicit cellspacing=”2” şi cellpadding=”1”). <tr> sau <td>. care stabilesc lăţimea respectiv înâlţimea tabelului. cu un aspect tridimensional. atunci prioritatea este <td>. care printr-un număr întreg pozitiv stabileşte grosimea în pixeli a chenarului. care poate lua valorile left. Dacă în tabel sunt definite mai multe atribute bgcolor. pe orizontală. <html> <head> <title> Tabel centrat cu chenar si diferite culori</title> </head> <body> <table align="center" border="7" bgcolor="yellow"> <tr> <td>celula11 <td>celula12 <tr bgcolor="red"> <td>celula21 <td bgcolor="cyan">celula22 </table> </body> </html> Dimensiunea unui tabel e determinată de valorile atributelor width şi height ale etichetei <table>. Valorile permise sunt numere întregi pozitive. ataşat etichetelor <table>. Alinierea tabelului în pagina web este controlată de atributul align. respectiv verticală. <tr>. Atributele hspace şi vspace controlează distanţele dintre tabel şi restul elementelor din pagina web. <html> 23 . right sau center. reprezentând fracţiuni din lăţimea respectiv înălţimea totală a paginii.<td>celula22 <td>celula23 </table> </body> </html> Chenarul reţelei rectangulare este determinat de atributul border al etichetei <table>. Distanţa dintre celulele alăturate se stabileşte cu atributul cellspacing. Definirea culorii de fond a tabelului sau a celulelor componente este permisă de atributul bgcolor.

în funcţie de valoarea atributului align. Dimensionarea exactă a celulelor unui tabel foloseşte aceleaşi atribute width şi heigh. În cazul în care dimensiunile precizate sunt mai mici decât cele necesare afişării informaţiilor în tabel. Conţinutul celulelor definite în acest mod e scris implicit cu caractere aldine şi centrat. <html> <head> <title> Exemplu tabel 2 </title> </head> <body> <table border="3" width="80%" height="50%" > <caption align="top"> <b> Orar </b> <tr> <th width="20%">interval orar <th width="40%">luni <th width="40%">marti 24 . <td> şi <th>. dacă align=”left” .la dreapta tabelului. dacă align=”top” . Conţinutul unei celule poate fi aliniat pe orizontală şi verticală cu atributele align respectiv valign.deasupra tabelului. atributele permise de <td> putând fi folosite şi de <th>. care pot fi ataşate etichetelor <tr>. în loc de <td>.sub tabel.<head> <title> Exemplu tabel </title> </head> <body> <table border="2" bgcolor="yellow" width="500" height="50%" cellspacing="5" cellpadding="10%"> <tr> <td>celula11 <td>celula12 <tr > <td>celula21 <td >celula22 </table> </body> </html> Titlul tabelului poate fi ataşat cu marcatorul <caption> plasat în interiorul etichetelor <table> şi </table>. de data aceasta pentru etichetele <td> şi <th>. atunci tabelul va fi ajustat la dimensiunile necesare. dacă align=”right” Capul de tabel e format de celulele introduse de eticheta <th> (table header). dar nu interiorul etichetelor <tr> sau <td>. dacă align=”bottom”. astfel: .la stânga tabelului. Titlul poate fi aliniat diferit. .

Dacă metoda este „get” (care e valoarea implicită). fiind recomandată în cazul transferului volumelor mari de date. 25 . expediază datele separat. Dacă atributul action include de asemenea şi o adresă de e-mail. operaţiile de citire. Atributul name ataşează un nume fiecărui element al formularului. care au două atribute esenţiale: 1. Utilizatorul completează formularul şi îl expediază unui server. value permite atribuirea unei valori iniţiale unui element şi type precizează tipul elementului. O altă metodă. 2. datele sunt expediate la adresa specificată. prelucrare nefiind efectuate de serverul www. Pe buton va fi afişat ”submit query” sau valoarea indicată de atributul value. casete de selecţie. şi poate genera un răspuns utilizatorului. Numele elementului este stabilit de atributul value. La expedierea unui formular se trimit către server perechi de forma nume=valoare pentru fiecare câmp. Valoarea acestui atribut este adresa URL a unui script aflat pe serverul www care primeşte datele completate în formular. Formulare Formularul este un ansamblu de zone active alcătuit din butoane. method – indică metoda utilizată de browser pentru expedierea datelor din formular. etc. stochează datele într-o bază de date dacă e cazul. verificare. În cazul câmpurilor de editare type are valoarea ”text”. Deoarece celulele fără conţinut nu au în mod implicit chenar. iar pentru un buton de expediere al formularului are valoarea ”submit”. Elementele unui formular sunt definite în general de eticheta <input>. efectuează prelucrarea şi eventual expediază un răspuns utilizatorului. care executând o aplicaţie dedicată. „post”. câmpuri de editare. datele sunt adăugate la adresa URL precizată de atributul „action”. care prin valori numere întregi pozitive definesc celulele ce se unesc. Într-o pagină web formularele pot fi create cu ajutorul etichetelor <form> şi </form>. pentru a afişa chenarul unei celule goale se foloseşte structura <td><br>. analizează formularul completat.<tr > <td width="20%">8-10 <td width="40%"> matematica <td width="40%"> informatica </table> </body> </html> Într-o reţea rectangulară unirea celulelor pe orizontală şi verticală e realizată de atributele colspan respectiv rawspan ale etichetelor <td> şi <th>. action – precizează ce se va întâmpla cu datele completate în formular când au ajuns la destinaţie.

maxlength – care specifică numărul maxim de caractere pe care le poate primi un câmp de editare. . se consideră implicit un câmp de tip text. la depăşirea valorii indicate se realizează derularea în câmpul respectiv. 26 . Atributul checked permite selecţia prestabilită a unui buton dintr-o familie de butoane.10 caractere <br> Numar maxim caractere admise .push – care execută o acţiune definită de autorul formularului. Toate butoanele ce aparţin unei familii de butoane radio au acelaşi nume.Pentru câmpurile de editare eticheta input poate folosi atributele: .reset – care resetează formularul. Textul ce va fi expediat serverului împreună cu numele familiei de butoane e indicat de atributul value. În cazul în care atributul type nu e specificat în eticheta <input>.submit – care transmit informaţiile completate în formular către server. definită de atributul checked. caracterele introduse după depăşirea acestui număr sunt ignorate.com" method="post"> <input type="text" name="numele" value="Numele si prenumele" size="10" maxlength="30" <br> <input type="submit" value="expediaza"> </form> </body> </html> Elemente de control a) Butoanele de comandă pot fi de diferite tipuri: .care specifică lăţimea câmpului de editare. b) Casetele de validare (checkboxes) permit selecţia unei singure opţiuni sau a mai multor opţiuni. c) Butoanele radio (cu excludere) permit alegerea unei singure variante din mai multe posibile. <html> <head> <title> Exemplu formulare </title> </head> <body> <h1> Formular cu un camp de editare</h1><hr> Latime camp . . câmpurile revenind la valorile iniţiale. . stabilit de atributul name. Fiecare casetă poate avea un nume definit de atributul name şi o valoare prestabilită selectată.size .30 <br> <form action="mailto:adresa@yahoo.

sau poate fi selectată prin intermediul unei casete de selecţie care e afişată la apăsarea butonului „browse” din formular. inclusă în formular de etichetele corespondente <select> şi </select>. Liste de selecţie Listele de selecţie permit alegerea unor elemente dintr-o listă finită. Tipul image e utilizat pentru a afişa o imagine pe butonul Submit. Spre deosebire de câmpurile de tip text. .com" method="post"> Nume:<input type="text" name="nume" value="Numele si prenumele" <br><br> student la: <br> <select name="universitate" size="2"> <option value="B"> Universitatea din Bucuresti <option value="IS"> Universitatea din Iasi <option value="Tm"> Universitatea din Timisoara </select> <br><br> Limbi straine cunoscute: <br> <select name="limbi straine" multiple size="3"> <option value="f"> Franceza <option value="e"> Engleza <option value="i"> Italiana </select> <input type="reset" > <input type="submit" > </form> </body> 27 . Adresa URL a fişierului poate fi specificată în atributul value.selected – permite selectarea prestabilită a unui element al listei. restul fiind afişate prin intermediul barei de derulare ataşate automat.Câmpurile destinate introducerii parolelor într-un formular sunt definite de tipul password.value – determină textul care va fi expediat în perechea nume=value. parolele sunt afişate sub forma caracterelor *. Selecţia multiplă e posibilă prin folosirea atributului multiple. . Tipul file permite transmiterea unui fişier prin intermediul formularului. <html> <head> <title> Exemplu liste selectie </title> </head> <body> <h3> Completati formularul </h3><hr> <form action="mailto:adresa@yahoo.name – ataşează un nume listei. poate fi tastată într-un câmp de editare al formularului.size – stabileşte numărul de elemente din listă vizibile pe ecran la un moment dat. Atributele permise sunt: . .

Între etichete de început şi sfârşit frameset sunt descrise cadrele din document.numărul de subferestre de tip linie în cadrul unei ferestre e stabilit de atributul rows. Elementele pot fi: o un număr întreg de pixeli. Pentru aceasta. fiind înlocuită de <frameset>. denumit frameset. o n părţi din spaţiul rămas liber (n*). care defineşte împărţirea în cadre a ferestrei browser-ului. Definirea cadrelor se face prin împărţirea ferestrelor în linii şi coloane.rows . Cadre sau subferestre Fereastra browser-ului poate fi împărţită în mai multe cadre dreptunghiulare (frame). . Pentru atributele cols şi rows se admite o listă de elemente separate prin virgulă. o procente din dimensiunea ferestrei (1-99%). Se pot utiliza următoarele atribute: . .name – permite ataşarea unui nume câmpului de editare multilinie. Structura acestui document este: <html> <head> …….specifică numărul de caractere afişate pe o linie. care oferă posibilitatea de a structura în pagină informaţii diverse şi de a afişa simultan mai multe pagini web.numărul de subferestre de tip coloană în cadrul unei ferestre e stabilit de atributul cols al etichetei frameset care descrie fereastra. prin eticheta <frame>. trebuie creat un document special. astfel: .</html> Câmpuri de editare multilinie Inserarea textului pe mai multe linii este permisă de eticheta <textarea>. . dimensiunea. sau poate fi considerată un cadru în care se va încărca 28 .specifică numărul de linii afişate simultan. poziţia şi conţinutul fiecărui cadru.cols . care descrie modul în care e organizată fereastra browser-ului. O subfereastră poate fi împărţită la rândul ei în alte subferestre (folosind frameset).wrap – permite gestionarea modului în care textul este tratat la trecerea pe linia următoare. </head> <frameset> …… </frameset> </html> Se observă că secţiunea <body> lipseşte. .

500"> <frame src="ex40.html"> <frame src="ex41.html"> </frameset> </html> <html> <head> <title> Exemplul 3/cadre </title> </head> <frameset rows="*.html"> <frame src="ex41.html"> </frameset> </html> <html> <head> <title> Exemplul 4/cadre </title> </head> <frameset cols="20%.html"> <frame src="ex42.*"> <frame src="ex40.*"> <frame src="ex40.html"> </frameset> </frameset> </html> 29 .html"> <frame src="ex42.*.html"> <frame src="ex41.*" cols="*.html"> <frame src="ex42.html"> <frame src="ex42.20%.un document html (folosind frame). <html> <head> <title> Exemplul 1/cadre </title> </head> <frameset rows="200.*"> <frame src="ex41.html"> <frame src="ex40.html"> </frameset> </html> src specifică adresa <html> <head> <title> Exemplul 2/cadre </title> </head> <frameset cols="*.html"> <frameset rows="*. Atributul documentului html care va fi iniţial afişat în cadru.*"> <frame src="ex39.

30 . . care indică prin valorile introduse în pixeli sau în procente distanţa dintre conţinutul unui cadru şi marginile verticale respectiv orizontale ale cadrului.frameborder – dezactivează pentru valoarea ”0” sau ”no” afişarea chenarului.barele de derulare sunt întotdeauna adăugate. Adăugarea unei bare de derulare care permite navigarea în interiorul documentului afişat într-un cadru e determinată de atributul scrolling al etichetei frame.yes . .Aspectul chenarului cadrelor poate fi personalizat prin intermediul atributelor: . Poziţionarea documentului în suprafaţa alocată unui cadru se realizează cu atributele marginheight şi marginwidth aplicate etichetei frame. .border – stabileşte grosimea (valoarea implicită fiind de 5 pixeli). Acesta poate avea valorile: .barele de derulare nu sunt utilizate. .barele de derulare sunt vizibile numai atunci când e necesar.no .auto .bordercolor – stabileşte culoarea.

Consecvenţa în proiectarea elementelor permite coeziunea în prezentare. Detalierea scopului va permite identificarea direcţiilor de urmat pe termen scurt sau lung. documentaţii tehnice. conferind un aspect unitar al site-ului. etc. orientarea şi navigarea. informaţii şi educaţie. cotidiene. un element critic care trebuie să asigure tranziţia logică.informaţii curente şi conţinut disponibil care merită să fie incluse în site (fotografii de produse şi ilustraţii. Pentru a stabili cât mai corect scopul proiectului e necesar să se ţină cont de următoarele considerente: .Orientarea poate fi realizată prin dotarea fiecărui site cu un antet care defineşte scopul paginii sau cu orice element familiar care identifică poziţia în site. Principiile fundamentale ale proiectării interfeţei cu utilizatorul au la bază câteva concepte simple: metafora. publicitate şi promovare produse. .Capitolul 3 Proiectarea paginilor web Analiza scopului unui site şi definirea publicului căruia se adresează constituie etape de început în proiectarea paginilor web. reproduceri de ştiri. Elementele trebuie să fie simple şi clare la navigarea în site. asistenţă tehnică. artă. a interfeţelor cele mai adecvate. adresa URL a unor site-uri cu informaţii din acelaşi domeniu de interes) . Ea trebuie să utilizeze concepte comune. pe care oricare vizitator al siteului sa le poată înţelege imediat. la localizarea informaţiei sau întoarcerea la alte domenii importante din site. . . ca un mijloc vizual familiar utilizatorilor. . 31 .destinaţia site-ului (vanzare. . plecând de la cerinţele imediate) La stabilirea publicului e necesar să se ţină cont de caracteristicile demografice şi de experienţa sau informaţiile dobândite în urma accesării site-ului.Navigarea este o parte integrală a proiectării interfeţei.) . consecvenţa.Claritatea este obligatorie pentru o comunicare precisă. rapidă şi uşoară în site.scopurile site -ului pe termen scurt şi lung (stabilirea unei strategii pe termen lung. a tipurilor de tehnologii utilizate la proiectare. claritatea.Metafora e folosită pentru reprezentarea simbolică a structurii unei pagini web.

Alţii preferă o pagină cu caracter funcţional. 32 . • pagina de reacţie. Formularele de reacţie. fonturi şi machete.declară numele sau scopul paginii şi poate conţine text dar şi elemente de grafică. Consecvenţa poate fi asigurată de particularităţi cum ar fi paletele de culori şi fonturile. grafică şi alte opţiuni multimedia. tipografia şi textura. în ceea ce priveşte aspectul şi impresia pe care o produce. Echilibrul grafic de ansamblu şi organizarea paginii sunt foarte importante pentru a capta atenţia utilizatorilor asupra prezentării conţinutului. O pagină anostă abundând de text masiv va conduce la respingere. forma. Unii proiectanţi preferă o pagină preponderent grafică. introducând elemente de proiectare ale acestuia. Tendinţa actuală este de a include elementele comune şi aspectele specifice într-un singur format integrat. Paginile de conţinut trebuie să ofere o combinaţie de consecvenţă şi caracteristici noi. Antetul . un document dominat de un design slab al elementelor grafice şi al textelor nu va captiva utilizatorii sofisticaţi care caută un conţinut plin de substanţă şi eleganţă. Elementele unei pagini standard sunt: 1. cum ar fi culoarea. Prima pagină trebuie să reprezinte identitatea site -ului. Ceea ce se doreşte este asigurarea unui echilibru potrivit menit a atrage ochiul prin intermediul unui contrast vizual corespunzător. deoarece utilizatorii vor să ajungă rapid la informaţie. iar componentele noi pot fi adăugate folosind o diversitate de machete.Concepţia proiectului Paginile des întâlnite într-un site web sunt: • pagina de întâmpinare. iar paginile de conţinut sunt diferite de cele necesare pentru informarea inline. Claritatea poate fi îmbunătăţită prin alinierea marginii din dreapta a câmpurilor de răspuns. asemănătoare cu coperta tradiţională a revistelor. De asemnea. cum e de exemplu o prezentare video a unui produs. O pagină de întâmpinare poate să difere foarte mult de o pagină plină de conţinut. cu grafică. • pagina de cuprins. considerate şi ele parte a proiectului trebuie să păstreze aceleaşi culori. O a treia categorie de proiectanţi sunt de părere că pagina de deschidere e o pierdere de timp. dar şi cu opţiuni de navigare. determinând astfel un aspect curat şi ordonat. asemnea unei mase de gri nediferenţiat.

concis. În etapele iniţiale ale proiectării unui site trebuie luate în considerarea navigarea şi machetarea. deoarece pentru a vedea mai multe informaţii se foloseşte în mod natural defilarea în jos. Una din regulile de bază pentru machetarea pe orizontală este să se lucreze cu 600 pixeli pentru lăţimea site-ului. adecvat subiectului. Navigarea – se face prin intermediul butoanelor. Culorile primare roşu. imaginilor. nuanţele de pastel. 5. care se găsesc de obicei în natură. Contactul – posibilitatea de a lua legătura cu proprietarul sau o persoană de contact prin crearea unei legături mailto pe fiecare pagină. împreună cu interfaţa utilizator.trebuie să fie clar. element esenţial al designului. cu diferite plăci video şi monitoare. Uneori se scanează obiecte reale. în josul paginii. De asemenea. Datorită existenţei unei multitudini de platforme de calculatoare. 3. Proiectarea pe verticală este ceva mai flexibilă. Scanarea graficii inserate în site trebuie să ţină cont de calitatea materialului de scanat şi de rezoluţia de scanare. parte a 33 . În acest ultim caz trebuie totuşi ca numărul de ecrane pe care e permisă defilarea să nu fie prea mare (mai mare de trei) iar imaginile sa nu depăşească mărimea unei pagini. apar restricţii impuse de browser-e asupra spaţiului folosibil. Pentru fundal şi pentru elementele minore. astfel încât să nu fie forţată apariţia unei bare orizontale pentru defilare. Identificarea sitului – se poate face în partea de sus a paginii (eticheta title) sau prin furnizarea de informaţii privind drepturile de autor. constituie o provocare pentru proiectanţii de pagini web.2. sunt cea mai bună alegere. Conţinutul mesajului (textul) . Prin combinaţia reuşită a acestora se creează premiza pentru obţinerea celor mai eficiente site-uri. galben sau albastru – saturate. Schemele mai sofisticate necesită de obicei intevenţia unui grafician. scopul e de a accesa orice informaţie prin maximum 3 click-uri de mouse. mate. Culorile şi grafica în paginile web Folosirea culorii. 4. mai există şi problema proiectării pe verticală şi orizontală. iar textul trebuie întotdeauna să contrasteze cu orice culoare a fundalului. se utilizează pentru accentuarea unor zone. curate şi de mare calitate. Materialele sursă trebuie să fie clare. Un rol important în focalizarea atenţiei îl reprezintă alegerea culorilor. textului.

34 . în mod progresiv devine mai clară. Prelucrări grafice cum ar fi adăugarea de surse de lumină. pe durata încărcării. Dimensionarea paginii trebuie să ţină cont de valorile uzuale afişabile pe ecranele calculatoarelor. conferindu-i un aspect profesional. pentru a reduce pe cât posibil defilarea pe orizontală şi verticală în scopul vizualizării paginii. o gradare mai mică a culorii. Ea este potrivită pentru grafica cu mai puţine culori. Se recomandă folosirea formatului GIF pentru grafica simplă şi a formatului JPEG pentru fotografii şi grafică în care este nevoie de rezoluţie mare şi fişiere mici. Photoshop). Trebuie să se realizeze un echilibru agreabil între text. Aceasta facilitează încărcarea rapidă a paginii în condiţiile în care impactul vizual este substanţial (de exemplu principalele motoare de căutare: google. generate cu diferite programe (de ex. yahoo). suporturi sau efecte de margine pot da viaţă şi dimensiune graficii unei pagini. Transparenţa permite crearea unor fundaluri cu texturi şi imprimarea unui element grafic peste acestea. Folosind comprimarea cu pierderi. sau mai puţine variaţii de lumină. reduce numărul culorilor folosind intercalarea pentru cele care nu se găsesc în paleta GIF standard de 256 de culori . Randarea progresivă reprezintă apariţia gradată a graficii. Cea mai populară şi mai eficientă metodă de randare progresivă o constituie folosirea fişierelor GIF întreţesute. dar în final trebuie să fie de 72 dpi (puncte pe inches). formatul JPEG permite obţinerea unei culori cât mai apropiată de realitate pentru o dimensiune mai mică fişierului. pentru a produce fişiere de dimensiuni mai mici. o metodă utilizată pentru a păstra atenţia utilizatorului. care pesupune copierea elementelor care există în realitate şi folosirea lor pentru a inspira grafica pe calculator. Acelaşi lucru e valabil dacă se doreşte printarea informaţiilor. umbre proiectate. Păstrarea proporţiilor faţă de alte elemente ale paginii are o importanţă deosebită. fără a întrerupe modelul fundalului. alte imagini şi imaginea respectivă. O altă metodă este folosirea fişierelor GIF progresive. designul unei pagini trebuie să utilizeze interfeţe având preponderent informaţii text şi elemente grafice de dimensiuni reduse. iar apoi.designului organic. filtre speciale. Rezoluţia de scanare pentru web poate fi mai mare iniţial. Randarea progresivă şi transparenţa sunt procedee care realizează maximizarea graficii simultan cu minimizarea fişierelor şi a problemelor inerente pentru ecranul calculatorului. Pentru a fi eficient. Modul de salvare a fişierelor grafice utilizate într-o pagină web are efect asupra mărimii sale şi asupra aspectului. Imaginea apare mai întâi înceţoşată. Tehnologia GIF creată pentru elementele grafice de dimensiuni mici.

Designul unui site de web trebuie să fie cât mai personalizat. fişierele rezultate fiind de mărime apreciabilă. prin stabilirea unor margini suficient de mari şi generoase între anteturi şi subsoluri şi textul adiacent. Animaţiile sunt prezente în paginile web prin intermediul diferitelor fişiere. dintre care text. Pentru textele mai lungi e preferabilă o afişare pe mai multe coloane spaţiate corespunzător. asemănător în multe privinţe formatului Real Audio. imagini statice. Real video sau Quick Time. O pagină realizată profesional are de obicei un aspect aerisit. Creşterea vitezei conexiunilor la Internet a permis adăugarea de facilităţi multimedia avansate pentru paginile web. utilizează fişiere de diferite formate: MPEG. Zonele de pagină ce trebuie evidenţiate pot fi încadrate în diverse chenare (borders).un format simplu. − Real Audio . de exemplu GIF animate – utilizate de obicei în cadrul afişelor publicitare. AVI. la calitate suficient de bună. 35 . în funcţie de scopul acestuia şi de beneficiari. − MP3 . etc Secvenţele video. conţinut audio şi video. spre deosebire de cazul anterior în care se percep după terminarea transferului. Cele mai cunoscute formate audio care pot fi utilizate sunt: − MIDI (Musical Instrument Digital Interface) .un format specific Windows. format folosit mai ales de posturile de radio care emit pe web. fiind adecvate pentru fundaluri sonore pentru o pagină web. fişierele de acest tip având dimensiuni reduse. − WAV . − QuickTime .unul dintre cele mai populare formate actuale poate fi utilizat pentru stocare de melodii de dimensiuni mai mari.un format specific Apple. Paginile trebuie să aibă acelaşi şablon (layout). script-uri Java .animaţii Flash.un format destinat difuzării de conţinut audio în timp real (streaming audio). Multimedia presupune o combinaţie de mai multe medii. Sunetele sunt percepute concomitent cu încărcarea paginii. iar designul paginilor trebuie să fie identic. stocând informaţie audio fără nici o compresie. animaţii.

La elaborarea prezentărilor pe web informaţiile esenţiale ar trebui să utilizeze contraste mai puternice. albastru pe fond alb. alb pe fond verde. diferite studii recomandă: negru pe fond galben. a animaţiei. Evaluarea a unui site web se face după următoarele criterii: -scop -continut -formă şi accesibilitate -cost • • • • • • • • 36 . verde pe fond roşu. alb pe fond albastru. Dacă site -ul e în mai multe limbi. în scopul evitării link-urilor eronate. în fiecare pagină trebuie să existe meniuri şi arbori de parcurgere a legăturilor. În ordine descrescătoare de intensitae a contrastelor cromatice pentru text. a imaginilor de dimensiuni mari. la fel ca şi alinierea la dreapta sau centrată. alb pe fond negru. a fundalurilor sonore. evitându-se pe cât posibil folosirea caracterelor specifice unei limbi. Trebuie evitate liniile lungi de text. Se recomandă utilizarea unui număr minim de fonturi. galben pe fond negru.Consideraţii generale asupra realizării unui site web • • • Navigarea trebuie să fie facilă şi structurată. roşu pe fond alb. iar informaţiile de conţinut. Fiecare document HTML trebuie să aiba un titlu adecvat (precizat prin intermediul etichetei title). datorită dificultăţilor de parcurgere. Marcatorul META poate specifica informaţii referitoare la autor . pentru a permite unui număr cât mai mare de calculatoare să vizualizeze pagina. Liniile de comentarii sunt utile pentru explicarea modului de marcare şi furnizarea unor detalii utile. contraste cromatice mai reduse. Dimensiunile paginii trebuie să minimizeze utilizarea tastelor scroll. alb pe fond roşu. Nu se recomandă utilizarea unor imagini de fundal încărcate. pentru fiecare limbă trebuie să fie documente separate. Actualizarea informaţiilor trebuie făcută regulat. verde pe fond alb. etc. roşu pe fond negru. cuvinte cheie . verificându-se integritatea legăturilor. S-a constat că în vederea îmbunătăţirii lizibilităţii cea mai bună soluţie este fundal alb pentru text negru.

37 .