I. Introduction 1. Caracteristicile guvernarii schimbarea 2. Schimbarea modului de guvernare schimbarea instrumentelor schimbarea continutului guvernarii 3.

3. Ce a dus la aceasta schimbare: 1. schimbarile care s-au produs din cauza reactiilor publice la actiunile sectorului public, 2. scaderea increderii in guvernare 4. pentru a mentine guvernarea efectiva = descentralizare (p.1,2,3) II. The governance debate Moduri de guvernare: - Care au ca centru de putere statul - Societatea este responsabila sa se autoguverneze, statul devenind ineficient si inutil - Actorii sociali sunt implicati in guvernare in context actual Guvernele trebuie sa faca fata schimbarilor socio-economice rapide- trebuie sa fie flexibile sa se focuseze pe idealuri, scopuri pragmatice, in functie de oportunitate si circumstanta. Fara o posibila planificare in prealabil. (p.5) iar in timp ce actorii traditionali isi pierd din putere, intervin o varietate de organizatii care sa exercite o presiune asupra acestuia. (p.3,4,5) III. The garbage can model Asadar, vorbim de schimbarea modelului de guvernare: de la o guvernare bazata pe autoritate si ordine ierarhica, la o guvernare bazata pe interactiunea intre stat si actorii sociali. (guvernare in care intervin, desigur, diversi alti factori). Noua guvernare propune ca moduri/modalitati de guvernare: network / reteaua, negocierea, interactiunea. Modelul Garbage Can Cohen, March, Olsen ofera mijloace de explorare a felului in care guvernarea poate fi aplicata intr-o lume in care guvernarea ierarhica/autoritara este in declin. Daca Garbage Can este o alternativa, daca poate fi folosit in guvernarea (politica). Guy Peters, argumenteaza in text, ca da, ca acest model este o alternativa deoarece: s-a diminuat capacitatea autoritara a actorilor de a lua decizii, au scazut modurile/posibilitatile structurate de participare politica. Pornind de la conceptul de good enough al lui H. A. Simon(laureat al premiului nobel pentru economie) , este de dorit orientarea catre un tip de comportament care sa caute un final acceptabil, (nu unul care maximizeaa utilitatea. (Modelele rationale de luare a deciziilor care se ghideaza dupa maximizarea deciziilor ne mai fiind eficiente in context contemporan. Exemplu: matricea deciziei multi dimensionale, analiza cost beneficiu, )

Rezultatele politicilor ar putea fi confluenta mai multor posibilitati/ mai degraba decat o cautare rationala a celei mai bune optiuni. Acest model de guvernare nu este predictibil dar ofera mai multe mijloace de a interpreta schimbarile din guvernarea contemporana. (p.6,7,8) IV. Organized Anarchies Anarhiile organizate sunt centrale pentru garbage can. Exista trei trasaturi ale acestora: Preferinte inconsistente

- actorii individuali pot avea preferinte incoerente, doar diferite sau amandoua insa, in orice caz, qva sistemul sistemului de elaborare a politicilor, se asuma ca ar putea avea dificultati in reconcilierea acestor preferinte variate si in a le face coerente. Unclear techonlogy - Absenta unor tehnologii clare si controlate cu privire la guvernare este consistenta/are legatura cu o mare parte a discutiilor despre guvernare (p.10) Nu exista mijloace clare de producere si implementare a politicilor de guvernare. Vestea buna, insa, este ca Guvernul poate folosi o gama mai mare de instrumente pentru implementarea programelor si politicilor, dintre care, multe dintre ele implica sectorul privat. (p.10) Acest nou model s-ar putea sa fie solutia la ideea necesitatii mai multor politicieni care sa aduca solutii diferite la probleme societatii(p.10) (el insusi ofera ideea ca o in guvenare exista mai multe solutii.) Fluid Participation natura formelor de participare, in contextul governance actual, este extrem de schimbatoare,(problematica), acest lucru evidentiaza natura nesigura si fluida a guvernarii contemporanta. Actorii individuali au preferinte si le sustin cu o anumita intensitate, insa multiplicitatea si fluiditatea participarii, face integrarea in sistemul de politici inca si mai dificila. afecteaza tipul de presiune exercitat asupra actorilor care iau deciziile dar si calculele facute pentru politici. Activitatea politica- vizeaza influentarea nu a actorilor politici ci a birocratiilor (mai degraba la ascara locala decat la nivel national) acest lucru se justifica in momentul in care vorbim de programe care au impact asupra individului in special, si mai putin la nivel national.

V. Governing in the garbage can Guy Peters nu este de acord cu modelul Garbage can ca fiind unica solutie de abordare, insa, cele trei proprietati ale anarhiei organizationale sunt descriptive in ceea ce priveste mai multe aspecte ale elaborarii politicilor. Urmatorul pas in folosirea acestei abordari, este sa ia in considerare felul in care deciziile sunt luate in contextul unei anarhii organizate. (p.13) Argumentul principal al modelului Garbage Can, data fiind baza sa anarhica, este ca, luarea deciziilor nu este structurata, ordonata, rationala, in sensul ca trebuie asteptate din parte literaturii de specialitate. ?(p.13) In acest model, luarea deciziilor in sectorul public, reflecta natura intamplatoare si aproape accidentala confluenta problemelor, solutiilor, oportunitailor si actorilor. (p.13) Descrierea elaborarii politicilor la nivelul organizational are paralele in sitemul politic contemporan. (p.13)

Increderea in planificarea rationala sau in alte forme rationale de luare a deciziilor a scazut. Asta nu inseamna ca incercarea de a face guvernul sa lucreze mai bien si sa fie mai costisitor, a scazut. (p.13) Exista incercari continue de a imbunati performanta guvernului/guvernarii dar acestea depind mai mult de folosirea puterii pietei si a politicii pentru a impune o mai mare eficienta si receptivitate decat procesele rationale de a produce raspunsuri optime la problemele privitoare la politici. (p.13) Stabilirea agendei este un aspect crucial al elaborarii politicilor in modelul Garbage Can. (p.13) A decide ce probleme sunt luate in considerare este crucial pentru rezultate. (p.14) Convergenta fluxurilor si preferintelor problematice, inseamna ca problemele considerate importante d.p.d.v rational ar putea fi evitate. (p.14) Evitarea este unul din rezultatele cele mai comune a simularii pe computer a luarii deciziilor politice in modelul Garbage can, data fiind absenta preferintelor coerente si a mecanismelor de inaintare a actiunilor. (p.14) In contextul UE exista o tendinta de evitare a deciziilor pana cand exista un acord care sa faca procesul de luare a deciziilor, non- conflictual. (p.14) Implicarea individuala a antreprenorilor pentru a genera actiuni colective. (p.14) Nevoia de a identifica natura crizei, inainte de a actiona. (p.14) VI. Paradoxes in the garbage can

- Paradoxul fundamental al unui sistem de guvernare care se presupune ca este deschis, inclusiv, si nedeterminat - s-ar putea sa fie mai determinat de putere decat sunt sistemele mai structurate. (p.14) - Absenta unei autoritati face ca gradul de emergenta al problemelor sa fie mai nesigur decat in modelul structurat de luare a deciziilor. (p.15) - Modelul Garbage Can implica un model de guvernare mai slab structurat, ideterminat, nesigur decat in cazul modelului traditional de guvernare. (p.15) Organizatiile birocratice cele mai evidente/importante/cunoscute, sunt obisnuite sa-si traduca conceptiile in politici, asa ca este mai posibil sa fie jucatorii importanti cand vorbim de mai putine constrangeri ierarhice. (p.15) Exista mai putine legi care sa reglementeze relatiile intre actori ei luand hotarari cu privire la implicarea sau nu in decizii. (p.15) - Eliminarea accentului de pe regulile formale in favoarea negocierii, networking si cooperarii. A avea preferinte clare este un avantaj in momentul in care exista mai putine regului si legi formalizate legal. Controlul informatiei este crucial pentru a controla deciziile organizatiilor. VI. Conclusion

Aceasta lucrare este o analiza a ideii daca modelul Garbage can poate fi folosit pentru a intelege ideea de guvernare in sectorul public contemporan. Declinul statului rezulta aceleasi conditii ca si in cazul anarhiilor organizate in cazul corporatiilor. Am argumentat ca acest model are suficiente analogii ci Modelul Garbage Can pentru a fi folosit in guvernarea publica. Dificutatea luarii deciziilor in in guvern rezulta analogia Garbage Can este viabila, poate fi de asemenea si utila. Cu ajutorul acesteia putem intelege mai bine implicatiile schimbarii capcitaii guvernelor de a-si impune programele prin autoritate. Nesiguranta in tehnologie si in a face preferintele coerente, datorita numarului mare de participanti in proces, s-ar putea sa explice dificultatile pe care multe guverne le au in luarea deciziilor. Participarea la scara larga in Guvernare si nesiguranta legala face ca rezulatele sa fie si mai imprevizibile. Guvernarea implica participarea, analogia cu Garbage Can - rezulta- ca puterea este la fel de importanta ca in guvernarea central statista.