D2/12066 - CS Rezistenta

S.C. PROIECT S.A. CRAIOVA Proiect nr. 12.066

Obiect: Modernizare Central Termic la "Penitenciarul Drobeta Turnu Severin" Faza: Proiect tehnic

CAIET DE SARCINI CAPITOLUL II

LUCRRI DE REZISTEN I. II. III. IV. V. Intervenii la ziduri crmid Betoane Cofraje Armturi din oel beton Msuri de tehnica securitii muncii pe antiere

D2/12066 - CS Rezistenta

I.

INTERVENII LA ZIDURI CRMID

Generaliti Obiectul specificaiei Acest capitol cuprinde specificaii tehnice pentru lucrrile de intervenii la zidrie. Concepte de baz n cadrul acestui contract, prin intervenii se neleg: transformri, demolri, refaceri, consolidri i reparaii, necesitate de modificri funcionale sau de avarii produse de procesul de exploatare, uzura, solicitri seismice, tasri ale terenului de fundaie, etc. Elemente de proiectare Lucrrile de intervenii se vor executa strict conform proiectului i specificaiilor, ct in cont de condiiile de asigurare a stabilitii i rezistenei corelate cu prescripiile tehnice n vigoare i de necesitile de modernizare funcional stabilite prin tema de proiectare. Se vor respecta cu strictee succesiunea operaiilor, conform proiectului i specificaiilor, n vederea asigurrii stabilitii i rezistenei n timpul execuiei. Orice modificare fa de proiect sau specificaii se va face, numai n cazuri cu totul izolate i bine justificate de ctre Contractor, cu acordul scris al Consultantului. Standarde de referin STAS 5185/1-86 Crmizi i blocuri ceramice cu goluri verticale. Forme i dimensiuni STAS 1667-76 Agregate grele pentru betoane i mortare cu liani minerali STAS 388-80 Liani hidraulici. Ciment Portland STAS 1500-78 Liani hidraulici. Cimenturi cu adaosuri STAS 438/1 - 89 Produse de oel pentru armarea betonului. Oel beton laminat la cald. Mrci i condiii tehnice de calitate. STAS 438/2-80 Srma tras pentru beton armat. STAS 438/3-78 Produse de oel pentru armarea betonului. Plase sudate STAS 790 - 84 Apa pentru betoane i mortare Normative romneti de execuie NE 012-99 Cod de practic pentru executarea Lucrrilor din beton i beton armat C56 - 85 Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii aferente C16 - 79 Normativ pentru executarea lucrrilor pe timp friguros C18 - 83 Normativ pentru executarea tencuielilor umede. Categorii - Injectarea fisurilor Injectarea fisurilor La injectarea fisurilor succesiunea operaiunilor este urmtoarea: 1. se ndeprteaz tencuiala pe o lime de 15 cm de fiecare parte a fisurii, pe tot traseul acestora; 2. resturile de moloz i praf se ndeprteaz prin periere energic cu peria de srm i suflare de aer sub presiune; 3. se spal zona fisurii, pe ambele fee ale buiandrugilor fisurai, cu apa sub presiune; 4. de-a lungul fisurii, ncepnd de la extremitatea ei inferioar, la echidistane de 1 m, se introduc pe o adncime de 5 cm tuuri de injectare din eav PVC, care se fixeaz cu mortar de ciment sau ipsos; 5. se aplic pe toat zona curat un strat de mortar de ciment de 2....4 cm grosime;

6. prin stuturi se injecteaz cu pompa mortar de ciment cu adaos de aracet fluid. Operaia de injectare se ncepe de la stuul de la extremitatea inferioar a fisurii; 7. dup ce mortarul a nceput s apar i s deverseze prin stutul imediat superior, se astup cu un dop tuul prin care s-a executat injectarea i se mut dispozitivul la pompare la stuul urmtor (superior). n acest mod se continu injectarea pe tot traseul fisurii; 8. dup ntrirea complet a mortarului, tuurile se ndeprteaz cu dalta; 9. se reface tencuiala ndeprtat de-a lungul fisurii.

II. BETOANE
II.1.SPECIFICATII GENERALE Se aplica: STAS 1799-81 - Constructii din beton armat si beton precomprimat. Tipul si frecventa incercarilor pentru verificarea calitatii materialelor. STAS 6657/1-89 - Elemente prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat. Conditii tehnice generale de calitate. STAS 6657/3-89 - Idem. Procedee si dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice. C 156-89 - Indrumator pentru aplicarea STAS 6657/3-89 NE 012/99 - Cod de practic pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat C 28-83 - Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otelbeton. C 11-74 - Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor din placaj pentru cofraje. C 183-73 - Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor metalice plane pentru pereti din beton monolit la cladiri. C 19-70 - Instructiuni tehnice pentru folosirea cimentului in constructii. C 130-78 - Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor si betoanelor C 149-87 - Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton si beton armat. II.2. DATE GENERALE Prezentul capitol se refera la lucrarile de betoane in elemente noi sau la reparatii si consolidari. II.3. ELEMENTE COMPONENTE II.3.1. Stalpi din beton armat monolit II.3.1. Prevederi pentru executia stalpilor din beton armat monolit Stalpii din beton armat se pot turna in cofraje din panouri din placaj, metalice sau mixte. Tipul de cofraje utilizat va fi ales functie de natura lucrarilor ce trebuiesc executate, urmarinduse asigurarea conditiilor de calitate cerute prin proiect si prin caietul de sarcini. Tehnologia de executie a stalpilor cu cofraje din panouri de placaj si caloti metalici, cuprinde in principal urmatoarele operatii : - trasarea axelor perpendiculare si conturul stalpilor;

- montarea, cu macaraua, a primului subansamblu in forma de L realizat din panouri asamblate cu caloti metalici si sprijinirea cu spraituri metalice reglabile; - terminarea lucrarilor de armare; - montarea celui de al doilea subansamblu in forma de L, la pozitie si incheierea calotilor metalici; - verificarea verticalitatii cofrajului si fixarea definitiva a spaiturilor reglabile. Montarea armaturii cuprinde urmatoarele etape: introducerea barelor verticale si legarea lor de mustatile nivelului inferior; ridicarea etrierilor si legarea lor de sus in jos la distantele prevazute in proiect: verificarea verticalitatii carcasei realizate si ancorarea ei pana la realizarea cofrajului. Se poate executa carcasa in ateliere centralizate si apoi se va monta cu ajutorul macaralei, dotata cu dispozitive adecvate care permit montarea fara a le deforma sau deteriora. Carcasele se vor aseza in pozitia definitiva si apoi se vor lega la partea de jos cu mustatile stalpului inferior (sau fundatiei). II.4. CARACTERISTICI Conform proiect.

II.5. TEHNOLOGIE Fazele procesului de executie a lucrarilor de beton si beton armat constituie, in majoritate, lucrari care devin ascunse, astfel incat verificarea calitatii acestora trabuie sa fie consemnata in procese verbale de receptie calitativa, incheiate intre delegatii Beneficiarului si Constructorului. Nu se considera valabile procesele verbale de receptie calitativa incheiate numai de Constructor. Nu se admite trecerea la o noua faza de executie inainte de incheierea procesului verbal referitor la faza precedenta daca aceasta urmeaza sa devina o lucrare ascunsa. In procesele verbale se vor preciza concret verificarile efectuate, constatarile rezultate si daca se admite trecerea la faza de executie urmatoare. Este obligatorie incheierea de procese verbale in urmatoarele faze de executie: - la terminarea executarii cofrajelor; - la terminarea montarii armaturilor; - inainte de inceperea betonarii; - in cursul betonarii; - la decofrare; - la terminarea montarii elementelor prefabricate. Abaterile limita admisibile sunt : - pentru cofraje - lungimi 10 mm - dimensiuni sectiuni 3 mm - inclinare fata de verticala 2 mm/m si 10 mm total - pentru armaturi : - distanta intre armaturi 5 mm - grosime strat acoperire 3 mm - lungimi armaturi (totale sau partiale) exprimate astfel : - pentru bare mai scurte de 1 m 5 mm - pentru bare intre 1 si 10 m 20 mm - pentru dimensiunile elementelor dupa decofrare: - dimensiuni 15 mm - inclinarea suprafetelor: - fata de verticala

II.6.

- partiala - totala - fata de orizontala - partiala - totala APLICABILITATE Conform proiect.

3 mm/m 5 mm 5 mm/m 10 mm

II.7. TESTARI Executantul este obligat ca, prin laboratorul propriu sau alte laboratoare de specialitate, sa efectueze incercarile prevazute in prezentul caiet de sarcini si sa tina evidenta rezultatelor. II.8. MATERIALE Conform cap.Materiale. MASURATORI Conform masuratori din proiect.

II.9.

III. COFRAJE
III.1. SPECIFICATII GENERALE Se aplica prevederile: - C11-74 -Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor din placaj pentru cofraje - C183-73 -Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor metalice plane pentru pereti din beton monolit la cladiri - NE 012-99 - Cod de practic pentru executarea lucrrilor de beton, beton armat i beton precomprimat. III.2. DATE GENERALE Cofrajele utilizate pot fi realizate din lemn sau produse pe baza de lemn, metalice sau cu structura mixta. Materialele utilizate trebuie sa asigure realizarea unei suprafete de beton corespunzatoare. La adoptarea tipului de cofraj ce se va utiliza, se va tine seama de tipul elementelor de executat, de dimensiunile acestora si de tehnologia de punere in opera a betonului. III.3. ELEMENTE COMPONENTE Conform catalog producator. III.4. CARACTERISTICI Cofrajele si sustinerile lor vor indeplini urmatoarele conditii : - sa asigure obtinerea formei si dimensiunilor prevazute in proiect; - sa fie stabile si rezistente sub actiunea incarcarilor ce apar in procesul de executie; - sa fie alcatuite din elemente care sa permita un numar mare de refolosiri; - sa fie etanse si sa nu permita pierderea laptelui de ciment.

III.5. TEHNOLOGIE UNGEREA COFRAJELOR Pentru a reduce aderenta intre beton si cofraje, acestea se ung pe fetele ce vin in contact cu betonul, inainte de fiecare folosire, cu agenti de decofrare. Acestia trebuie sa nu pateze betonul, sa nu deterioreze cofrajul, sa se aplice usor si sa-si pastreze proprietatile neschimbate, in conditiile climatice de executie a lucrarilor. DEPOZITAREA Depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite deformarea si degradarea lor (umezire, murdarire, putrezire, ruginire, etc.). Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofraje. CONDITII DE MONTAJ La montarea cofrajelor se va acorda o atentie deosebita sprijinirilor si legarii cofrajului. Este interzisa legarea cofrajului de barele de armatura. Se vor utiliza tiranti, bare metalice sau buloane corespunzatoare. Legaturile cofrajelor nu vor lasa gauri sau spatii neregulate care sa necesite reparatii ale suprafetei betonului si nu vor conduce la degradarea acestuia. Se recomanda ca, dupa indepartarea cofrajului sa nu ramana nici un element metalic inglobat in beton la o distanta mai mica de 5 cm de la fata betonului. Sprijinirile cofrajelor vor fi astfel montate incat sa nu permita deplasari sau deformari ale cofrajului in timpul turnarii betonului. La cofrajele stalpilor, se vor prevedea la partea inferioara ferestre speciale pentru curatire inainte de betonare; la intervale de maxim 2 m inaltime, se vor prevedea ferestre pentru turnarea betonului, daca betonul nu se toarna cu pompa sau bene cu furtun. TOLERANTE Panourile de cofraj si piesele de sustinere si asamblare trebuie sa fie in stare tehnica buna, care sa asigure exactitatea dimensiunilor, formelor si pozitiilor pieselor. Abaterile si tolerantele cofrajului vor fi : - abateri limita la dimensiunile panourilor: - la lungimi 4 mm - la latimi 3 mm - abateri limita pentru cofraje gata confectionate : - lumina la placi, pereti sau grinzi 10 mm - grosimea la pereti si placi 2 mm - sectiunea transversala la stalpi 3 mm - toleranta la inclinare fata de orizontala a muchiilor si suprafetelor cofrajelor gata confectionate: - pe 1 m liniar 2 mm - pe toata suprafata orizontala 10 mm III.6. APLICABILITATE Recomandari privind utilizarea cofrajelor In ultima perioada s-a extins utilizarea unor sisteme de cofraje cu performante superioare care sa corespunda actualelor cerinte si sa inlocuiasca cofrajele depasite din punct de vedere tehnic.

In acest sens se recomanda utilizarea panourilor de cofraj alcatuite dintr-o structura metalica si placa cofranta din placaj special protejat cu film adeziv si tesatura din fibre de sticla. Principalele avantaje ale acestor cofraje sunt: - sporirea gradului de universalitate al cofrajelor in cadrul fiecarui sistem; - realizarea unor cofraje pentru presiuni de turnare sporite care permit cresterea ritmului de executie prin marirea vitezei de turnare a betonului; - reducerea dimensiunilor si a greutatii panourilor in comparatie cu cofrajele metalice; - reducerea consumului de manopera la operatiile de asamblare si demontare; - sporirea eficientei cofrajelor in principal prin marirea numarului de refolosiri si ridicarea calitatii suprafetelor de beton obtinute. III.7. TESTE Conform instructiuni producator III.8. MATERIALE Conform catalog producator. III.9. MASURATORI Conform proiect de tehnologie de executie III.10. ARMATURI

IV. ARMTURI DIN OEL BETON

IV1. Tipurile armturii folosite conform proiectului pentru realizarea structurii de beton armat a construciei sunt curent folosite la noi n ar. IV.2. Standarde i normative de referin

IV.2.1. Standarde - Oel beton laminat la cald. Mrci i condiii tehnice generale de calitate. - Construcii civile, industriale i agricole. Tolerane i ansambluri n construcii. Sistem de tolerane. STAS 10107/0-90 - Calculul i alctuirea elementelor din beton, beton armat i beton precomprimat. STAS 438/1-80 STAS 7009-79 IV.2.2. Normative NE012/99 - Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton i beton armat

Se vor avea n vedere i principalele reglementri care completeaz prevederile Normativului NE012/99 din Anexa I.1. a acestuia. IV.3. Materiale folosite Oelurile din beton trebuie s respecte condiiile tehnice prevzute n STAS 438-80. IV.4. Aprovizionarea i livrarea IV.4.1. Fiecare lot aprovizionat trebuie s fie nsoit de certificatul de calitate eliberat de productor. IV.4.2. La aprovizionare se va proceda la: - constatarea existenei certificatului de calitate;

- verificarea prin ndoire la rece; - verificarea prin ncercare la traciune cel puin o prob la 50 tone. IV.5. Controlul calitii armturilor de oel beton

Controlul calitii armturilor de oel beton se va face conform prevederilor din NE012/99 Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton i beton armat i Anexa X1. pct. A5 din acest normativ. IV.6. Fasonarea barelor

IV.6.1. Fasonarea barelor se va face n strict conformitate cu prevederile proiectului. IV.6.2. Etrierii se vor confeciona cu ciocuri la 450 (1350), lungimea acestora pe poriunea dreapt fiind de minim 10 cm sau 10 . IV.6.2. Pentru alte cerine se vor respecta cele prezentate n NE012/99- Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton i beton armat IV.7. Montarea armturilor IV.7.1. Montarea se ncepe dup recepionarea calitativ a cofrajelor. IV.7.2. Armturile vor fi montate n poziia prevzut n proiect i detaliile de armare. Meninerea poziiei trebuie s fie asigurat n tot timpul turnrii betonului. IV.7.3. Pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton prevzut se vor utiliza distanieri confecionai din mas plastic sau prisme de mortar prevzute cu cte o srm pentru a fi legate de armturi; se interzice folosirea cupoanelor de oel beton. IV.7.4. Executantul va lua toate msurile necesare amplasrii tuturor pieselor, n conformitate cu detaliile din proiectul de execuie. IV.7.5. Pentru alte cerine se vor aplica cele prevzute n NE012/99 - Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton i beton armat IV.8. Tolerane i abateri

Abaterile limit admise la fasonarea i montarea armturilor sunt cele indicate prin Anexa X3 din NE012/99 - Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton i beton armat IV.9. Prevederi constructive

Prevederile constructive care trebuie s fie respectate la armarea elementelor de beton armat sunt cele indicate n Anexa III.2. din NE012/99 - Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton i beton armat

IV.10. Stratul de acoperire cu beton Dac prin proiect nu s-au prevzut alte acoperiri, se vor respecta cele prevzute prin anexa III.2. din NE012/99 - Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton i beton armat

IV.11. ndirea barelor IV.11.1. Se vor respecta prevederile din proiect i din normele i standardele care stabilesc aceste

reguli (STAS 10107/0-90 pct. 6.3.). IV.11.2. Referitor la ndirile barelor ce depesc lungimea de 12,0 m pentru diametre mai mari de 12 se precizeaz c acestea se vor face n seciuni decalate cu minimum 50 , iar n aceeai seciune se vor jonta maximum 1/3 din secuinea total de armare IV.11.3. nlocuirea armturilor prevzute n proiect n cazul n care nu se dispune de sortimentul i diametrele prevzute n proiect, se poate proceda la nlocuirea acestora, numai cu acordul proiectantului i cu respectarea regulilor prevzute n NE012/99 - Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton i beton armat IV.11.4. Condiiile de recepie ale armturilor La terminarea montrii armturilor, beneficiarul, prin reprezentantul su, va verifica: - numrul, diametrul i poziia armturilor n diferite seciuni transversale ale elementelor structurii; - distana dintre etrieri, diametrul acestora i modul lor de fixare; - lungimea poriunilor de bare care depesc reazemele sau care urmeaz a fi nglobate n elementele ce se toarn ulterior; - lungimile de petrecere la ndiri; - calitatea sudurilor; - numrul i calitatea legturilor dintre bare; - dispozitivele de meninere a poziiei armturilor n cursul betonrii; - modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton; - poziia, modul de fixare i dimensiunile pieselor nglobate. IV.11.5. Msurtori i decontri Fasonarea i montarea armturilor de oel beton se msoar i se pltesc la kg.

V. MSURI DE TEHNICA SECURITII MUNCII I P.S.I.

La execuie vor fi respectate obligatoriu urmtoarele prevederi de protecia muncii: - Legea 90/1996 republicat - Legea proteciei muncii; - Norme generale de protecia a Muncii/2002; - NSSM pentru transport intern cod 6; - NSSM pentru transportul, turnarea betoanelor i executarea lucrrilor de beton armat i beton precomprimat - cod 7; - NSSM pentru lucrul la nlime - cod12; - NSSM pentru construcii i confecii metalice - cod 42; - NSSM pentru manipularea, transportul prin purtarea i cu mijloace nemecanizate i depozitarea materialelor - cod 57; - NSPM pentru lucrrile de montaj utilaj tehnologic i construcii metalice - cod 89. VERIFICRI CE TREBUIE EFECTUATE PE TOT PARCURSUL EXECUTRII LUCRRILOR 5.1. Verificri generale Toate materialele, semifabricatele i prefabricatele care se folosesc la executarea zidriilor se vor pune n oper numai dup ce conductorul tehnic al lucrrii a verificat c ele corespund cu prevederile proiectului i prescripiilor tehnice. Verificrile se fac pe baza documenrelor care atest calitatea materialelor i le nsoesc la livrare (certificate de calitate, fie de transport etc.), prin examinarea vizual i msurtori.

La crmizi i blocuri ceramice de zidrie se vor verifica dimensiunile, marca, clasa i calitatatea. Verificarea mortarului i betonului provenit de la staii sau centrale de beton se face pe baza fiei de transport n care se precizeaz marca, consistena, coninutul de agregate mari, temperatura, precum i prin ncercri pentru controlul realizrii mrcii. Verificarea armturilor se face sub raportul diametrelor, sortimentului i alctuirii plaselor sudate. Ghermelele i buiandrugii se vor verifica bucat cu bucat. Verificarea calitii materialelor n momentul punerii n oper va consta n urmtoarele: - se va examina starea suprafeelor crmizilor i blocurilor, interzicndu-se folosirea celor acoperite cu praf, alte impuriti sau ghea. - se va verifica n special pe timp clduros, dac se ud crmizile nainte de punerea n oper; - pe msura executrii lucrrilor, se va verifica dac procentul de fraciuni de crmizi, nu depete 15%; - prin msurtori cu conul etalon se va verifica la fiecare punct de lucru i la fiecare arj de mortar ct mai frecvent, dac consistena mortarului de zidrie se nscrie n limitele normativelor C 126 - 75, C 14 - 71 i C 69 - 70 i anume: - 8 .......... 13 cm la zidria din crmizi pline. - 7........... 8 cm la zidria din crmizi i blocuri cu guri verticale i goluri orizontale. 5.2. VERIFICAREA CALITII EXECUIEI ZIDRIILOR SIMPLE CONST N URMTOARELE: Prin msurtori la fiecare zid se va verifica dac rosturile verticale sunt esute la fiecare rnd, astfel ca suprapunerea crmizilor sau blocurilor din dou rnduri succesive pe nlime s se fac pe minimum crmid n lungul zidului i crmid pe grosime. Se vor verifica rosturile orizontale i verticale ale zidriei prin msurarea a 10 - 20 rosturi la fiecare zid; media aritmetic a msurtorilor fcute cu precizia de 1 mm trebuie s se nscrie n limitele abaterilor din anexa. Vizual se va verifica la toate zidurile dac rosturile verticale i orizontale sunt umplute complet cu mortar cu excepia adncimii de 1....1,5 cm de la feele vzute ale zidriei; nu se admit rosturi neumplute. Orizontabilitatea rndurilor de zidrie se va verifica cu ajutorul furtunului de nivel i dreptarul, la toate zidurile. Modul de realizare a legturilor zidriilor se va verifica la toate colurile, ramificaiile i interseciile, asigurndu-se executarea lor conform cu prevederile din normativ C126-75. Grosimea zidurilor se va verifica la fiecare zid n parte. Verificarea grosimii zidriei se face prin msurarea cu precizie de 1 mm a distanei pe orizontal dintre dou dreptare aplicate pe ambele fee ale zidului. Msurarea grosimii se face la trei nlimi sau puncte diferite ale zidului iar media aritmetic a rezultatelor se compar cu grosimea prevzut n proiect. Verticalitatea zidriei (suprafeelor i muchiilor) se verific cu ajutorul firului cu plumb i dreptarul cu lungimea de cca 2,5 m. Verificarea se face n cte trei puncte pe nlime la fiecare zid. Planeitatea suprafeelor i rectilinitatea muchiilor se va verifica prin aplicarea pe suprafaa zidului a unui dreptar cu lungimea de cca 2,5 m i prin msurarea, cu precizia de 1

10

mm, a distanei dintre rigl i suprafaa sau muchia respectiv.Verificarea se face la toate zidurile. Lungimile i nlimile tuturor zidurilor, dimensiunile golurilor i ale plinurilor dintre goluri se verific prin msurare direct cu ruleta sau cu metrul. Media a trei msurtori se compar cu dimensiunile din proiect. La zidria armat, complex i mixt pe lng cele artate la zidria simpl se verific n plus urmtoarele: 5.3. LA ZIDRIA ARMAT Dac armarea cu bare sau plase sudate se face conform datelor prevzute n proiect. Dac grosimea rosturilor orizontale este cel puin egal cu suma grosimilor a dou bare plus 4 mm, iar stratul de mortar de acoperire a armturii n dreptul rosturilor este din ciment i are cel puin 2 cm grosime. La zidria complex conform normativului C 126 - 75 se vor verifica la fiecare stlpior de beton armat urmtoarele: - trasarea poziiei stlpiorilor - sortimentul i diametrele armturilor - dimensiunile i intervalele dintre trepii zidriei (atunci cnd acetia sunt prevzui n proiect) - poziionarea corect pe nlimea zidriei a armturilor din rosturi orizontale, prin care se realizeaz legtura stlpiorilor cu zidria. - cofrarea i betonarea stlpiorilor. La zidria mixt, de asemenea, conform normativului C126 - 75 se va acorda o mare atenie realizrii legturilor dintre zidul de crmid i cel de beton, astfel se verific dac la fiecare al patrulea rnd se aeaz cte o crmid transversal la intervale de maxim 1 m n lungul zidului, cu alternarea crmizilor pe nlimea acestuia. De asemenea, se va controla dac la cel mult 1 m pe nlime se execut un rnd continuu de legturi cu crmizi aezate transversal. Pentru elementele de beton armat care intr n compunerea zidriilor se fac verificrile prevzute de normativul NE012-99. Rezultatele tuturor verificatorilor prevzute n acest caiet, i care se refer la zidrii portante, ce urmeaz a se tencui, se nscriu n procese verbale de lucrri ascunse.

ANEXA

5. ABATERI LIMIT FA DE DIMENSIUNILE STABILITE PRIN PROIECT SAU PRIN PRESCRIPIILE LEGALE N VIGOARE
Nr. crt. 0 1. Caracteristicile zidriilor 1 I. La dimensiunile zidurilor: La grosimea de execuie a zidurilor: a. din crmizi i blocuri ceramice: - ziduri de gosimea de 63 mm - ziduri cu grosimea de 90 mm - ziduri cu grosimea de 115 mm Abateri limit mm 2 Observaii 3

3 4 +4 -6

11

- ziduri cu grosimea de 140 mm

+6 -6

La zidurile cu materiale provenite din demolrile abaterile limit se pot majora cu 50%

- ziduri cu grosimea de 240 mm - ziduri cu grosimea > 240 mm La goluri: a. pentru ziduri din crmizi i blocuri ceramice - cu dimensiunea golului 100 cm - cu dimensiunea golului > 100 cm La dimensiunile n plan ale ncperilor: - cu latura ncperii 300 cm. - cu latura ncperii > 300 cm. La dimensiunile pariale n plan (nie, spalei etc.) La dimensiunile n plan ale ntregii cldiri La dimensiunile verticale a. pentru ziduri din crmizi i din blocuri ceramice - pentru 1 etaj - pentru ntreaga cldire (cu maximum 5 niveluri)

+6 -8 10

2.

10 + 20 - 10 15 20 10 50

3.

4. 5. 6.

20 30

Cu condiia ca denivelrile unui planeu s nu depeasc 15 mm.

7.

II. La dimensiunea rosturilor dintre crmizi sau blocuri ceramice: - rosturi orizontale

+5 -2

La stlpi portani cu seciunea 0,1 m2, abaterile limit se micoreaz cu 50%.

- rosturi verticale - rosturi la zidrii aparate III. La suprafee i muchii a. La planeitatea suprafeelor: - pentru zidrii portante - pentru ziduri neportante - pentru ziduri aparente, portante i neportante La rectilinitatea muchiilor - pentru ziduri portante - pentru ziduri neportante - pentru ziduri aparente, portante i neportante c. La verticalitatea suprafeelor i muchiilor: - pentru ziduri portante - pentru ziduri neportante

+5 -2 2

8.

3 mm/m 5 mm/m 2 mm/m

Maximum 10 mm pentru o camer Cel mult 20 mm pe lungimea nentrerupt a zidului Cel mult 10 mm pe lungimea nentrerupt a zidului Cel mult 10 mm pe etaj i cel mult 30 mm pe ntreaga nlime a cldirii Cel mult 10 mm pe etaj

b.

2 mm/m 4 mm/m 1 mm/m

3 mm/m 6 mm/m

12

- pentru ziduri aparente, portante

2 mm/m

Cel mult 5 mm pe etaj i cel mult 20 mm pe ntreaga nlime a cldirii

9.

Abateri fa de orizontal a suprafeelor superioare ale fiecrui rnd de crmizi sau blocuri ceramice: a. pentru ziduri din crmizi sau blocuri ceramice: - pentru ziduri portante

20 mm/m

- pe ziduri neportante

30 mm/m

Cel mult 15 mm pe toat lungimea nentrerupt a zidului. Cel mult 20 mm pe toat suprafaa nentrerupt a zidului Cel mult 30 mm dezaxare maxim cumulat pe toate nivelele

10.

IV. La coaxialitatea zidurilor suprapuse: - dezaxarea la un nivel fa de urmtorul

10

11.

- maxim pe ntreaga construcie V. La rosturile de dilataie, de trasare i antiseismice - la limea rostului - la verticalitatea muchiilor rosturilor

30 + 20 - 10 2 mm/m

Cel mult 20 mm pentru ntreaga nlime a cldirii

13