Subiectul 1 Lucrari de infrastructura: realizate pentru a invinge dificultatile date de relieful zonei geografice unde se executa lucrarea de cct.

Lucrari de terasamente Lucrari de arta Lucrari de consolidare si de sprijinire Lucrari de colectare si evacuare a apelor Stratul de repartitie (CF)

Lucrari de suprastructura: realizate pentru a invinge fortele care se opun deplasarii autovehicolului. (forta de frecare). Mai are si rolul de a perminte desfasurarea circulatiei cu viteza mare si in conditii de siguranta sporite Lucrari de realizare a structurii rutiere Aparate de cale Triaje Prisma caii, traverse, sine (CF)

Terasamentele: cuprind lucrari de sapaturi si de umpluturi de pamant necesare realizarii debleurilor si rambleurilor. Acestea trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: Sa fie stabile Sa fie durabile Sa aiba un pret cat mai scazut Sa fie usor de intretinut

Stabilitatea si rezistenta terasamentelor depinde de: Calitatea terenului pe care se executa Calitatea materialului din care se executa Modul de realizare a asanarii Modul de realizare a compactarii

Executia terasamentelor se face aproape in totalitate mecanizat, exceptand locurile unde nu are acces utilajul. Aceasta prespune realizarea urmatoarelor tipuri de lucrari: Lucrari pregatitoare Lucrari de baza Lucrari de finisare, consolidare si protejare

Lucrarile pregatitoare: se realizeaza inaintea lucrarii propriu zise de terasamente cu scopul de a pregati amplasamentul pentru viitoarele lucrari. Dintre acestea mentionam: Restabilirea traseului in plan si in profil longitudinal (stabilirea pichetilor, a varfurilor de unghi, a punctelor caracteristice pe curba si prezentarea reperilor de nivel). Aceasta operatie se efectueaza de proiectant si se preda constructorului in prezenta beneficiarului printr-un proces verbal de predare-primire. Curatirea terenului de tufisuri, arbusti, doborarea arborilor, scoaterea radacinilor, extragerea buturugilor.

Saparea stratului vegetal (20-30cm). Acesta poate fi folosit si sub forma de brazde care se extrag cu ajutorul casmalei. Brazdele pot fi refolosite pentru protejarea taluzurilor. Asanarea zonei prin saparea de santuri, rigole si transee pentru drumuri. Amenajarea drumurilor de santier pe care vor circula utilaje si autovehic. pentru transport. Pichetarea axei drumului cu ajutorul unor tarusi metalici sau din lemn si a amprizei cct.

Lucrari de baza: lucarile propriu zise de terasamente. In cadrul acestora se efecuteaza urmatoarele operatii: Saparea pamantului in debleuri, santuri si gropi de imprumut Incarcarea pamantului in mijloace de transport Transportul si descarcarea pamantului Imprastierea si nivelarea pamantului Compactarea pamantului

Aceste lucrari se realizeaza mecanizat cu ajutorul unui complex de utilaje. In cadrul complexului de utilaje exista un utilaj principal de a carui productivitate depinde alegerea celorlate tipuri de utilaje. La alegerea complexului de utilaje tinem seama de: Utilaje: care sapa si incarca pamantul (exacavatoare) care sapa, transporta pe supr scurte, imprastie si niveleaza (buldozere, autogredere) care sapa, incarca, transporta, descarca si niveleaza (screper) care compacteaza pamantul (compactor cu rulou neted, cu roti pe pneuri sau cu placi compactoare, maiuri mecanice) Volumul lucarilor si termenul de executie Natura pamantului ( I-IV terenuri pamantoase; V-VII terenuri stancoase) Cotele liniei rosii Aliura terenului (teren accidentat-senile; teren plat-pneuri) Consumul specific de carburanti si lubrifianti / mc de sapatura Costul unui mc de terasament realizat Distantele de transport si starea drumului pe care se face transportul.

Subiectul 2 -3

Compactarea terasamentelor: este un proces fizico-mecanic prin care, sub actiunea unei forte exterioare, se realizeaza o redistribuire a particulelor de pamant in masa acestuia realizandu-se o reducere a volumului de goluri, o crestere a densitatii pamantului si eliminarea unei parti din apa libera existenta in pamant. Se poate realiza prin: cilindrare, batere si vibrare Compactarea prin cilindrare: consta in rostogolirea unui cilindru metalic sau a unei roti pe pneuri peste suprafata materialului care trebuie compactat. (se realizeaza caompactari calitative pt grosimi 20-30cm) Compactarea prin batere: consta in transmiterea unor impulsuri materialului de compactat printr-o greutate G lasata sa cada periodic de la inaltimea H pe suprafata acestuia. (grosimi pana la 1m)

Compactarea prin vibrare: se datoreaza oscilatiilor transmise granulelor pamantului realizate cu ajutorul unor vibratori de suprafata sau de adamncime. Compactorii pot fi: compactori tractati (tavalugi) compactori cu rulouri netede compactori cu rulouri vibratoare compactori cu roti pe pneuri

(sub2) Aprecierea calitatii unei compactari se face cu ajutorul indicelui D (grad de compactare).

Prin compactare se imbunatatesc urmatoarele caracteristici fizico-mecanice ale pamantului: cresterea densitatii pamantului scade volumul de goluri scade permeabilitatea scade porozitatea creste capacitatea portanta

Determinarea lui dmax Se utilizeaza incercarea Proctor normal sau modificat. Prin incercarea Proctor normal: se aduce in laborator o proba de pamant de cca 10-15kg din pamantul care va fi compactat. Se lasa la uscat, iar atunci cand pamantul are o masa constanta se pune intr-o tava cca 3-5kg. Se uniformizeaza si se niveleaza proba, apoi se stropeste cu apa pana cand umiditatea acestuia sa fie intre 8 si 12%. Dupa ce se omogenizeaza amestecul, este introdus intr-un cilindru metalic prevazut cu un guler prelungitor. Materialul se introduce in cilindru in 3 straturi si se aplica un numar de lovituri cu un mai mecanic. Dupa ce se face compactarea pamantului pentru cele 3 straturi se indeparteaza gulerul prelungitor, se niveleaza partea superioara a cilindrului si se cantereste cilindrul cu pamantul compactat. => masa m1 a chilindrului 1=(m1-m0)/V d1=1/ (1+w1/100)

Apoi se continua incercarea printr-o noua operatie de compactare a pamantului cu o umiditate de w2>w1. 2=(m2-m0)/V d2=2/ (1+w2/100)

Incercarea se considera terminata cand pentru o umiditate Wn, densitatea in stare uscata e mai mica decat densitatea in stare umeda de la incercarea anterioara.

(sub3)Determinarea grosimii optime a stratului de pamant compactat Factorii de care depinde calitatea unei compactari sunt: natura terenului tipul utilajului folosit pentru compactare grosimea stratului elementar de pamant compactat numarul de treceri ale utilajului peste stratul de pamant

Grosimea optima Se determina experimental pe santier. Pe o platforma nivelata si compactata se aseaza 3 placi metalice la distante de 3...5m intre ele.

Pe fiecare dintre cele 3 placi se asterne cate un strat de pamant avand grosimi diferite. h1, h2, h3. Se trece la compactarea celor 3 straturi cu acelasi tip de utilaj. Dupa ce se realizeaza acelasi numar de treceri pe fiecare strat, se masoara grosimile straturilor obtinute pe care le notaml cu h1 h2 h3. Apoi se calculeaza tasarile procentuale relative.

Grosimea optima a stratului rezulta pentru valoarea tasarii procentuale relative maxime.

Determinarea nr necesar de treceri ale utilajului Se face tot experimental pe aceeasi platforma nivelata si consolidata. Pe platforma se asterne un strat de pamanat avand grosimea hotpim. Se verifica stratul in mai multe locuri si se corecteaza grosimea acestuia. Se trece apoi la compactarea stratului si dupa fiecare trecere se calculeaza tasarea procentuala relativa. Se constata ca la un moment dat stratul nu se mai compacteaza, iar numarul de treceri realizat pana in acel moment este chiar numarul de treceri necesar daca gradul de compactare e corespunzator.

Daca gradul de compactare nu corespunde, compactarea se continua pana se obtine gradul de compactare corespunzator.

Poduri. Clasificare. 1. Dupa marimea deschiderii a. podete deschidere <5m i. podete dalate (structura sub forma de dala, desen) ii. podete boltite (desen) iii. podete tubulare (desen, sectiune ovoidala) b. poduri mici deschidere intre 5 si 20m c. poduri mijlocii deschidere intre 20 si 50m d. poduri mari deschidere > 50m 2. Dupa natura materialelor din care se realizeaza a. poduri din lemn b. poduri din zidarie c. poduri din beton (armat sau precomprimat) d. poduri metalice e. cu structura compusa (otel si lut) 3. Dupa destinatie a. pasarele destinate circulatiei de pietoni b. poduri rutiere destinatie circulatiei auto c. poduri feroviare destinate circulatiei feroviare d. poduri combinate auto+cf (juxtapuse sau suprapuse) e. poduri canal sustin un canal navigabil f. poduri apeducte g. poduri conducte sustin conducte de gaze s.a. h. pasaje (superioare-rutiere, inferioare-feroviare) i. viaducte 4. Dupa caracteristicile traseului si a axelor podului a. poduri normale perpendiculare pe obstacol (desen) b. poduri oblice unghi diferit de 90 fata de obstacol (desen) c. poduri in aliniament d. poduri in curba e. poduri in palier f. poduri in declivitati 5. Dupa schema statica a structurii de rezistenta a. poduri pe grinzi i. pe grinzi simplu rezemate ii. pe grinzi cu console iii. pe grinzi cu console si articulatii iv. pe grinzi cu zabrele b. poduri in cadru i. cu stalpi verticali ii. cu stalpi inclinati iii. poduri in arc (desen) iv. poduri suspendate cu ajutorul cablurilor si tirantilor (desen) v. poduri hobanate (desen)