Noul Cod Penal (2012) Codul Penal al Romaniei, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr.

510 din 24/07/2009, care va intra in vigoare la data de 24 iulie 2012 PARTEA GENERAL TITLUL I Legea penal i limitele ei de aplicare CAPITOLUL I Principii generale Legalitatea incriminrii Art. 1. - (1) Legea penal prevede faptele care constituie infraciuni. (2) Nicio persoan nu poate fi sancionat penal pentru o fapt care nu era prevzut de legea penal la data cand a fost svarit. Legalitatea sanciunilor de drept penal Art. 2. - (1) Legea penal prevede pedepsele aplicabile i msurile educative ce se pot lua fa de persoanele care au svarit infraciuni, precum i msurile de siguran ce se pot lua fa de persoanele care au comis fapte prevzute de legea penal. (2) Nu se poate aplica o pedeaps ori nu se poate lua o msur educativ sau o msur de siguran dac aceasta nu era prevzut de legea penal la data cand fapta a fost svarit. (3) Nicio pedeaps nu poate fi stabilit i aplicat in afara limitelor generale ale acesteia Svarirea infraciunii comisive prin omisiune Art. 17. - Infraciunea comisiv care presupune producerea unui rezultat se consider svarit i prin omisiune, cand: a) exist o obligaie legal sau contractual de a aciona; b) autorul omisiunii, printr-o aciune sau inaciune anterioar, a creat pentru valoarea social protejat o stare de pericol care a inlesnit producerea rezultatului. CAPITOLUL II Cauzele justificative Dispoziii generale Art. 18. - (1) Nu constituie infraciune fapta prevzut de legea penal, dac exist vreuna dintre cauzele justificative prevzute de lege.

(2) Efectul cauzelor justificative se extinde i asupra participanilor. Legitima aprare Art. 19. - (1) Este justificat fapta prevzut de legea penal svarit in legitim aprare. (2) Este in legitim aprare persoana care svarete fapta pentru a inltura un atac material, direct, imediat i injust, care pune in pericol persoana sa, a altuia, drepturile acestora sau un interes general, dac aprarea este proporional cu gravitatea atacului. (3) Se prezum a fi in legitim aprare, in condiiile alin. (2), acela care comite fapta pentru a respinge ptrunderea unei persoane intr-o locuin, incpere, dependin sau loc imprejmuit inand de aceasta, fr drept, prin violen, viclenie, efracie sau alte asemenea modaliti nelegale ori in timpul nopii. Impiedicarea svaririi infraciunii Art. 51. - (1) Participantul nu se pedepsete dac, inainte de descoperirea faptei, denun svarirea infraciunii, astfel incat consumarea acesteia s poat fi impiedicat, sau dac impiedic el insui consumarea infraciunii. (2) Dac actele indeplinite pan in momentul denunrii sau impiedicrii constituie o alt infraciune, participantului i se aplic pedeapsa pentru aceast infraciune. Participaia improprie Art. 52. - (1) Svarirea nemijlocit, cu intenie, de ctre o persoan a unei fapte prevzute de legea penal la care, din culp sau fr vinovie, contribuie cu acte de executare o alt persoan se sancioneaz cu pedeapsa prevzut de lege pentru fapta comis cu intenie. (2) Determinarea, inlesnirea sau ajutarea in orice mod, cu intenie, la svarirea din culp de ctre o alt persoan a unei fapte prevzute de legea penal se sancioneaz cu pedeapsa prevzut de lege pentru fapta comis cu intenie. (3) Determinarea, inlesnirea sau ajutarea in orice mod, cu intenie, la svarirea unei fapte prevzute de legea penal, de ctre o persoan care comite acea fapt fr vinovie, se sancioneaz cu pedeapsa prevzut de lege pentru acea infraciune. (4) Dispoziiile art. 50 i art. 51 se aplic in mod corespunztor. TITLUL III Pedepsele CAPITOLUL I Categoriile pedepselor

Pedepsele principale Art. 53. - Pedepsele principale sunt: a) deteniunea pe via; b) inchisoarea; c) amenda. Pedeapsa accesorie Art. 54. - Pedeapsa accesorie const in interzicerea exercitrii unor drepturi, din momentul rmanerii definitive a hotrarii de condamnare i pan la executarea sau considerarea ca executat a pedepsei privative de libertate. Pedepsele complementare Art. 55. - Pedepsele complementare sunt: a) interzicerea exercitrii unor drepturi; b) degradarea militar; c) publicarea hotrarii de condamnare. CAPITOLUL II Pedepsele principale SECIUNEA 1 Deteniunea pe via Regimul deteniunii pe via Art. 56. - Deteniunea pe via const in privarea de libertate pe durat nedeterminat i se execut potrivit legii privind executarea pedepselor. Neaplicarea deteniunii pe via Art. 57. - Dac la data pronunrii hotrarii de condamnare inculpatul a implinit varsta de 65 de ani, in locul deteniunii pe via i se aplic pedeapsa inchisorii pe timp de 30 de ani i pedeapsa interzicerii exercitrii unor drepturi pe durata ei maxim.

SECIUNEA a 3-a Amenda Art. 64. - (1) In cazul in care pedeapsa amenzii nu poate fi executat in tot sau in parte din motive neimputabile persoanei condamnate, cu consimmantul acesteia, instana

inlocuiete obligaia de plat a amenzii neexecutate cu obligaia de a presta o munc neremunerat in folosul comunitii, afar de cazul in care, din cauza strii de sntate, persoana nu poate presta aceast munc. Unei zile-amend ii corespunde o zi de munc in folosul comunitii. (2) Dac amenda inlocuit conform dispoziiilor alin. (1) a insoit pedeapsa inchisorii, obligaia de munc in folosul comunitii se execut dup executarea pedepsei inchisorii. (3) Coordonarea executrii obligaiei de munc in folosul comunitii se face de serviciul de probaiune. (4) Executarea muncii in folosul comunitii dispus in condiiile alin. (1) inceteaz prin plata amenzii corespunztoare zilelor-amend rmase neexecutate. (5) Instana inlocuiete zilele-amend neexecutate prin munc in folosul comunitii cu un numr corespunztor de zile cu inchisoare, dac: a) persoana condamnat nu execut obligaia de munc in folosul comunitii in condiiile stabilite de instan; b) persoana condamnat svarete o nou infraciune descoperit inainte de executarea integral a obligaiei de munc in folosul comunitii. Zilele-amend neexecutate prin munc in folosul comunitii la data comiterii noii infraciuni, inlocuite cu inchisoarea, se adaug la pedeapsa pentru noua infraciune. (6) Dac persoana condamnat, aflat in situaia prevzut in alin. (1), nu ii d consimmantul la prestarea unei munci neremunerate in folosul comunitii, amenda neexecutat se inlocuiete cu pedeapsa inchisorii conform art. 63. CAPITOLUL III Pedeapsa accesorie i pedepsele complementare SECIUNEA 1

Pedeapsa accesorie Coninutul i modul de executare a pedepsei accesorii a interzicerii exercitrii unor drepturi

Art. 65. - (1) Pedeapsa accesorie const in interzicerea exercitrii drepturilor prevzute in art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) i lit. d)-n), a cror exercitare a fost interzis de instan ca pedeaps complementar. (2) In cazul pedepsei deteniunii pe via, pedeapsa accesorie const in interzicerea de drept a exercitrii urmtoarelor drepturi: a) dreptul de a fi ales in autoritile publice sau in orice alte funcii publice; b) dreptul de a ocupa o funcie care implic exerciiul autoritii de stat; c) dreptul strinului de a se afla pe teritoriul Romaniei; d) dreptul de a alege; e) drepturile printeti; f) dreptul de a fi tutore sau curator. (3) Pedeapsa accesorie a interzicerii exercitrii unor drepturi se execut din momentul rmanerii definitive a hotrarii de condamnare i pan cand pedeapsa principal privativ de libertate a fost executat sau considerat ca executat. (4) In cazul deteniunii pe via, pedeapsa accesorie prevzut in alin. (2) lit. c) se pune in executare la data liberrii condiionate sau dup ce pedeapsa a fost considerat ca executat. SECIUNEA a 2-a Pedepsele complementare Coninutul pedepsei complementare a interzicerii exercitrii unor drepturi Art. 66. - (1) Pedeapsa complementar a interzicerii exercitrii unor drepturi const in interzicerea exercitrii, pe o perioad de la unu la 5 ani, a unuia sau mai multora dintre urmtoarele drepturi: a) dreptul de a fi ales in autoritile publice sau in orice alte funcii publice; b) dreptul de a ocupa o funcie care implic exerciiul autoritii de stat; c) dreptul strinului de a se afla pe teritoriul Romaniei; d) dreptul de a alege; e) drepturile printeti; f) dreptul de a fi tutore sau curator;

g) dreptul de a ocupa funcia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfura activitatea de care s-a folosit pentru svarirea infraciunii; h) dreptul de a deine, purta i folosi orice categorie de arme; i) dreptul de a conduce anumite categorii de vehicule stabilite de instan; j) dreptul de a prsi teritoriul Romaniei; k) dreptul de a ocupa o funcie de conducere in cadrul unei persoane juridice de drept public; l) dreptul de a se afla in anumite localiti stabilite de instan; m) dreptul de a se afla in anumite locuri sau la anumite manifestri sportive, culturale ori la alte adunri publice, stabilite de instan; n) dreptul de a comunica cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, cu persoanele cu care a comis infraciunea sau cu alte persoane, stabilite de instan, ori de a se apropia de acestea; o) dreptul de a se apropia de locuina, locul de munc, coala sau alte locuri unde victima desfoar activiti sociale, in condiiile stabilite de instana de judecat. (2) Cand legea prevede interzicerea exercitrii dreptului de a ocupa o funcie public, instana dispune interzicerea exercitrii drepturilor prevzute in alin. (1) lit. a) i lit. b). (3) Interzicerea exercitrii drepturilor prevzute in alin. (1) lit. a) i lit. b) se dispune cumulativ. (4) Pedeapsa prevzut in alin. (1) lit. c) nu se va dispune atunci cand exist motive intemeiate de a crede c viaa persoanei expulzate este pus in pericol ori c persoana va fi supus la tortur sau alte tratamente inumane ori degradante in statul in care urmeaz a fi expulzat. (5) Cand dispune interzicerea unuia dintre drepturile prevzute in alin. (1) lit. n) i lit. o), instana individualizeaz in concret coninutul acestei pedepse, inand seama de imprejurrile cauzei. Aplicarea pedepsei complementare a interzicerii exercitrii unor drepturi Art. 67. - (1) Pedeapsa complementar a interzicerii exercitrii unor drepturi poate fi aplicat dac pedeapsa principal stabilit este inchisoarea sau amenda i instana constat

c, fa de natura i gravitatea infraciunii, imprejurrile cauzei i persoana infractorului, aceast pedeaps este necesar. (2) Aplicarea pedepsei interzicerii exercitrii unor drepturi este obligatorie cand legea prevede aceast pedeaps pentru infraciunea svarit. (3) Interzicerea dreptului strinului de a se afla pe teritoriul Romaniei nu se aplic in cazul in care s-a dispus suspendarea executrii pedepsei sub supraveghere. Executarea pedepsei complementare a interzicerii exercitrii unor drepturi Art. 68. - (1) Executarea pedepsei interzicerii exercitrii unor drepturi incepe: a) de la rmanerea definitiv a hotrarii de condamnare la pedeapsa amenzii; b) de la rmanerea definitiv a hotrarii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executrii pedepsei sub supraveghere; c) dup executarea pedepsei inchisorii, dup graierea total ori a restului de pedeaps, dup implinirea termenului de prescripie a executrii pedepsei sau dup expirarea termenului de supraveghere a liberrii condiionate. (2) In cazul in care s-a dispus liberarea condiionat, interzicerea dreptului strinului de a se afla pe teritoriul Romaniei se execut la data liberrii. (3) Dac se dispune revocarea suspendrii executrii pedepsei sub supraveghere sau inlocuirea pedepsei amenzii cu inchisoarea, pentru alte motive decat svarirea unei noi infraciuni, partea din durata pedepsei complementare a interzicerii exercitrii unor drepturi neexecutat la data revocrii sau inlocuirii se va executa dup executarea pedepsei inchisorii. Degradarea militar Art. 69. - (1) Pedeapsa complementar a degradrii militare const in pierderea gradului i a dreptului de a purta uniform de la data rmanerii definitive a hotrarii de condamnare. (2) Degradarea militar se aplic in mod obligatoriu condamnailor militari in activitate, in rezerv sau in retragere, dac pedeapsa principal aplicat este inchisoarea mai mare de 10 ani sau deteniunea pe via. (3) Degradarea militar poate fi aplicat condamnailor militari in activitate, in rezerv sau in retragere pentru infraciuni svarite cu intenie, dac pedeapsa principal aplicat este

inchisoarea de cel puin 5 ani i de cel mult 10 ani. Publicarea hotrarii definitive de condamnare Art. 70. - (1) Publicarea hotrarii definitive de condamnare se poate dispune cand, inand seama de natura i gravitatea infraciunii, imprejurrile cauzei i persoana condamnatului, instana apreciaz c publicarea va contribui la prevenirea svaririi altor asemenea infraciuni. (2) Hotrarea de condamnare se public in extras, in forma stabilit de instan, intr-un cotidian local sau naional, o singur dat. (3) Publicarea hotrarii definitive de condamnare se face pe cheltuiala persoanei condamnate, fr a se dezvlui identitatea altor persoane. CAPITOLUL IV Calculul duratei pedepselor Durata executrii Art. 71. - (1) Durata executrii pedepsei privative de libertate se socotete din ziua in care condamnatul a inceput executarea hotrarii definitive de condamnare. (2) Ziua in care incepe executarea pedepsei i ziua in care inceteaz se socotesc in durata executrii. (3) Perioada in care condamnatul, in cursul executrii pedepsei, se afl bolnav in spital intr in durata executrii, in afar de cazul in care i-a provocat in mod voit boala, iar aceast imprejurare se constat in cursul executrii pedepsei. (4) Permisiunile de ieire din penitenciar, acordate condamnatului conform legii de executare a pedepselor, intr in durata executrii pedepsei. Computarea duratei msurilor preventive privative de libertate Art. 72. - (1) Perioada in care o persoan a fost supus unei msuri preventive privative de libertate se scade din durata pedepsei inchisorii pronunate. Scderea se face i atunci cand condamnatul a fost urmrit sau judecat, in acelai timp ori in mod separat, pentru mai multe infraciuni concurente, chiar dac a fost condamnat pentru o alt fapt decat cea care a determinat dispunerea msurii preventive. (2) Perioada in care o persoan a fost supus unei msuri preventive privative de libertate se scade i in caz de condamnare la pedeapsa amenzii, prin inlturarea in tot sau in parte a zilelor-amend.

(3) In cazul amenzii care insoete pedeapsa inchisorii, perioada in care o persoan a fost supus unei msuri preventive privative de libertate se scade din durata pedepsei inchisorii. Computarea pedepselor i msurilor preventive executate in afara rii Art. 73. - (1) In cazul infraciunilor svarite in condiiile art. 8, art. 9, art. 10 sau art. 11, partea din pedeaps, precum i durata msurilor preventive privative de libertate executate in afara teritoriului rii se scad din durata pedepsei aplicate pentru aceeai infraciune in Romania. (2) Dispoziiile alin. (1) se aplic in mod corespunztor i in cazul in care pedeapsa executat in afara rii este amenda. CAPITOLUL V Individualizarea pedepselor SECIUNEA 1 Dispoziii generale Criteriile generale de individualizare a pedepsei Art. 74. - (1) Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face in raport cu gravitatea infraciunii svarite i cu periculozitatea infractorului, care se evalueaz dup urmtoarele criterii: a) imprejurrile i modul de comitere a infraciunii, precum i mijloacele folosite; b) starea de pericol creat pentru valoarea ocrotit; c) natura i gravitatea rezultatului produs ori a altor consecine ale infraciunii; d) motivul svaririi infraciunii i scopul urmrit; e) natura i frecvena infraciunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f) conduita dup svarirea infraciunii i in cursul procesului penal; g) nivelul de educaie, varsta, starea de sntate, situaia familial i social. (2) Cand pentru infraciunea svarit legea prevede pedepse alternative, se ine seama de criteriile prevzute in alin. (1) i pentru alegerea uneia dintre acestea. SECIUNEA a 2-a Circumstanele atenuante i circumstanele agravante Circumstane atenuante Art. 75. - (1) Urmtoarele imprejurri constituie circumstane atenuante legale:

a) svarirea infraciunii sub stpanirea unei puternice tulburri sau emoii, determinat de o provocare din partea persoanei vtmate, produs prin violen, printr-o atingere grav a demnitii persoanei sau printr-o alt aciune ilicit grav; b) depirea limitelor legitimei aprri; c) depirea limitelor strii de necesitate. (2) Pot constitui circumstane atenuante judiciare: a) eforturile depuse de infractor pentru inlturarea sau diminuarea consecinelor infraciunii; b) imprejurrile legate de fapta comis, care diminueaz gravitatea infraciunii sau periculozitatea infractorului. Efectele circumstanelor atenuante Art. 76. - (1) In cazul in care exist circumstane atenuante, limitele speciale ale pedepsei prevzute de lege pentru infraciunea svarit se reduc cu o treime. (2) Dac pedeapsa prevzut de lege este deteniunea pe via, in cazul reinerii circumstanelor atenuante se aplic pedeapsa inchisorii de la 10 la 20 de ani. (3) Reducerea limitelor speciale ale pedepsei se face o singur dat, indiferent de numrul circumstanelor atenuante reinute. Circumstane agravante Art. 77. - Urmtoarele imprejurri constituie circumstane agravante: a) svarirea faptei de trei sau mai multe persoane impreun; b) svarirea infraciunii prin cruzimi sau supunerea victimei la tratamente degradante; c) svarirea infraciunii prin metode sau mijloace de natur s pun in pericol alte persoane ori bunuri; d) svarirea infraciunii de ctre un infractor major, dac aceasta a fost comis impreun cu un minor; e) svarirea infraciunii profitand de starea de vdit vulnerabilitate a persoanei vtmate, datorat varstei, strii de sntate, infirmitii sau altor cauze; f) svarirea infraciunii in stare de intoxicaie voluntar cu alcool sau cu alte substane psihoactive, cand a fost provocat in vederea comiterii infraciunii; g) svarirea infraciunii de ctre o persoan care a profitat de situaia prilejuit de o calamitate, de starea de asediu sau de starea de urgen;

10

h) svarirea infraciunii pentru motive legate de ras, naionalitate, etnie, limb, religie, gen, orientare sexual, opinie ori apartenen politic, avere, origine social, varst, dizabilitate, boal cronic necontagioas sau infecie HIV/SIDA ori pentru alte imprejurri de acelai fel, considerate de fptuitor drept cauze ale inferioritii unei persoane in raport cu celelalte. Efectele circumstanelor agravante Art. 78. - (1) In cazul in care exist circumstane agravante, se poate aplica o pedeaps pan la maximul special. Dac maximul special este neindestultor, in cazul inchisorii se poate aduga un spor pan la 2 ani, care nu poate depi o treime din acest maxim, iar in cazul amenzii se poate aplica un spor de cel mult o treime din maximul special. (2) Majorarea limitelor speciale ale pedepsei se face o singur dat, indiferent de numrul circumstanelor agravante reinute Concursul intre cauze de atenuare sau de agravare Art. 79. - (1) Cand in cazul aceleiai infraciuni sunt incidente dou sau mai multe dispoziii care au ca efect reducerea pedepsei, limitele speciale ale pedepsei prevzute de lege pentru infraciunea svarit se reduc prin aplicarea succesiv a dispoziiilor privitoare la tentativ, circumstane atenuante i cazuri speciale de reducere a pedepsei, in aceast ordine. (2) Dac sunt incidente dou sau mai multe dispoziii care au ca efect agravarea rspunderii penale, pedeapsa se stabilete prin aplicarea succesiv a dispoziiilor privitoare la circumstane agravante, infraciune continuat, concurs sau recidiv. (3) Cand in cazul aceleiai infraciuni sunt incidente una sau mai multe cauze de reducere a pedepsei i una sau mai multe cauze de majorare a pedepsei, limitele speciale ale pedepsei prevzute de lege pentru infraciunea svarit se reduc conform alin. (1), dup care limitele de pedeaps rezultate se majoreaz conform alin. (2). SECIUNEA a 3-a Renunarea la aplicarea pedepsei Condiiile renunrii la aplicarea pedepsei

11

Art. 80. - (1) Instana poate dispune renunarea la aplicarea pedepsei dac sunt intrunite urmtoarele condiii: a) infraciunea svarit prezint o gravitate redus, avand in vedere natura i intinderea urmrilor produse, mijloacele folosite, modul i imprejurrile in care a fost comis, motivul i scopul urmrit; b) in raport de persoana infractorului, de conduita avut anterior svaririi infraciunii, de eforturile depuse de acesta pentru inlturarea sau diminuarea consecinelor infraciunii, precum i de posibilitile sale de indreptare, instana apreciaz c aplicarea unei pedepse ar fi inoportun din cauza consecinelor pe care le-ar avea asupra persoanei acestuia. (2) Nu se poate dispune renunarea la aplicarea pedepsei dac: a) infractorul a mai suferit anterior o condamnare, cu excepia cazurilor prevzute in art. 42 lit. a) i lit. b) sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a implinit termenul de reabilitare; b) fa de acelai infractor s-a mai dispus renunarea la aplicarea pedepsei in ultimii 2 ani anteriori datei comiterii infraciunii pentru care este judecat; c) infractorul s-a sustras de la urmrire penal ori judecat sau a incercat zdrnicirea aflrii adevrului ori a identificrii i tragerii la rspundere penal a autorului sau a participanilor; d) pedeapsa prevzut de lege pentru infraciunea svarit este inchisoarea mai mare de 3 ani. (3) In caz de concurs de infraciuni, renunarea la aplicarea pedepsei se poate dispune dac pentru fiecare infraciune concurent sunt indeplinite condiiile prevzute in alin. (1) i alin. (2). SECIUNEA a 4-a Amanarea aplicrii pedepsei Supravegherea Art. 86. - (1) Pe durata termenului de supraveghere, datele prevzute in art. 85 alin. (1) lit. c)-e) se comunic serviciului de probaiune. (2) Supravegherea executrii obligaiilor prevzute in art. 85 alin. (2) lit. a)-c) i alin. (5) se face de serviciul de probaiune. Verificarea modului de indeplinire a obligaiilor

12

prevzute in art. 85 alin. (2) lit. d)-j) se face de organele abilitate, care vor sesiza serviciul de probaiune cu privire la orice inclcare a acestora. (3) Serviciul de probaiune va lua msurile necesare pentru a asigura executarea obligaiilor prevzute in art. 85 alin. (2) lit. a)-d), intr-un termen cat mai scurt de la data rmanerii definitive a hotrarii de condamnare. (4) Pe durata termenului de supraveghere, serviciul de probaiune are obligaia s sesizeze instana, dac: a) au intervenit motive care justific fie modificarea obligaiilor impuse de instan, fie incetarea executrii unora dintre acestea; b) persoana supravegheat nu respect msurile de supraveghere sau nu execut, in condiiile stabilite, obligaiile ce ii revin; c) persoana supravegheat nu a indeplinit obligaiile civile stabilite prin hotrare, cel mai tarziu cu 3 luni inainte de expirarea termenului de supraveghere. SECIUNEA a 6-a Liberarea condiionat Condiiile liberrii condiionate in cazul deteniunii pe via Art. 99. - (1) Liberarea condiionat in cazul deteniunii pe via poate fi dispus, dac: a) cel condamnat a executat efectiv 20 de ani de deteniune; b) cel condamnat a avut o bun conduit pe toat durata executrii pedepsei; c) cel condamnat a indeplinit integral obligaiile civile stabilite prin hotrarea de condamnare, afar de cazul cand dovedete c nu a avut nicio posibilitate s le indeplineasc; d) instana are convingerea c persoana condamnat s-a indreptat i se poate reintegra in societate. (2) Este obligatorie prezentarea motivelor de fapt ce au determinat acordarea liberrii condiionate i atenionarea condamnatului asupra conduitei sale viitoare i a consecinelor la care se expune, dac va mai comite infraciuni sau nu va respecta msurile de supraveghere ori dac nu va executa obligaiile ce ii revin pe durata termenului de supraveghere.

13

(3) De la data liberrii condiionate, condamnatul este supus unui termen de supraveghere de 10 ani. Condiiile liberrii condiionate in cazul pedepsei inchisorii Art. 100. - (1) Liberarea condiionat in cazul inchisorii poate fi dispus, dac: a) cel condamnat a executat cel puin dou treimi din durata pedepsei, in cazul inchisorii care nu depete 10 ani, sau cel puin trei ptrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, in cazul inchisorii mai mari de 10 ani; b) cel condamnat se afl in executarea pedepsei in regim semideschis sau deschis; c) cel condamnat a indeplinit integral obligaiile civile stabilite prin hotrarea de condamnare, afar de cazul cand dovedete c nu a avut nicio posibilitate s le indeplineasc; d) instana are convingerea c persoana condamnat s-a indreptat i se poate reintegra in societate. (2) In cazul condamnatului care a implinit varsta de 60 de ani, se poate dispune liberarea condiionat, dup executarea efectiv a jumtate din durata pedepsei, in cazul inchisorii ce nu depete 10 ani, sau a cel puin dou treimi din durata pedepsei, in cazul inchisorii mai mari de 10 ani, dac sunt indeplinite condiiile prevzute in alin. (1) lit. b)-d). (3) In calculul fraciunilor de pedeaps prevzute in alin. (1) se ine seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerat, potrivit legii, ca executat pe baza muncii prestate. In acest caz, liberarea condiionat nu poate fi dispus inainte de executarea efectiv a cel puin jumtate din durata pedepsei inchisorii, cand aceasta nu depete 10 ani, i a cel puin dou treimi, cand pedeapsa este mai mare de 10 ani. (4) In calculul fraciunilor de pedeaps prevzute in alin. (2) se ine seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerat, potrivit legii, ca executat pe baza muncii prestate. In acest caz, liberarea condiionat nu poate fi dispus inainte de executarea efectiv a cel puin o treime din durata pedepsei inchisorii, cand aceasta nu depete 10 ani, i a cel puin jumtate, cand pedeapsa este mai mare de 10 ani. (5) Este obligatorie prezentarea motivelor de fapt ce au determinat acordarea liberrii condiionate i atenionarea condamnatului asupra conduitei sale viitoare i a consecinelor

14

la care se expune, dac va mai comite infraciuni sau nu va respecta msurile de supraveghere ori nu va executa obligaiile ce ii revin pe durata termenului de supraveghere. (6) Intervalul cuprins intre data liberrii condiionate i data implinirii duratei pedepsei constituie termen de supraveghere pentru condamnat. Msurile de supraveghere i obligaiile Art. 101. - (1) Dac restul de pedeaps rmas neexecutat la data liberrii este de 2 ani sau mai mare, condamnatul trebuie s respecte urmtoarele msuri de supraveghere: a) s se prezinte la serviciul de probaiune, la datele fixate de acesta; b) s primeasc vizitele persoanei desemnate cu supravegherea sa; c) s anune, in prealabil, orice schimbare a locuinei i orice deplasare care depete 5 zile; d) s comunice schimbarea locului de munc; e) s comunice informaii i documente de natur a permite controlul mijloacelor sale de existen. (2) In cazul prevzut in alin. (1), instana poate impune condamnatului s execute una sau mai multe dintre urmtoarele obligaii: a) s urmeze un curs de pregtire colar ori de calificare profesional; b) s frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare social derulate de ctre serviciul de probaiune sau organizate in colaborare cu instituii din comunitate; c) s nu prseasc teritoriul Romaniei; d) s nu se afle in anumite locuri sau la anumite manifestri sportive, culturale ori la alte adunri publice, stabilite de instan; e) s nu comunice cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, cu participanii la svarirea infraciunii sau cu alte persoane, stabilite de instan, ori s nu se apropie de acestea; f) s nu conduc anumite vehicule stabilite de instan; g) s nu dein, s nu foloseasc i s nu poarte nicio categorie de arme. (3) Obligaiile prevzute in alin. (2) lit. c)-g) pot fi impuse in msura in care nu au fost aplicate in coninutul pedepsei complementare a interzicerii exercitrii unor drepturi.

15

(4) Cand stabilete obligaia prevzut in alin. (2) lit. e), instana individualizeaz, in concret, coninutul acestei obligaii, inand seama de imprejurrile cauzei. (5) Msurile de supraveghere i obligaiile prevzute in alin. (2) lit. a) i lit. b) se execut din momentul acordrii liberrii, pe o perioad egal cu o treime din durata termenului de supraveghere, dar nu mai mult de 2 ani, iar obligaiile prevzute in alin. (2) lit. c)-g) se execut pe toat durata termenului de supraveghere. (6) Pentru stabilirea coninutului obligaiilor prevzute in alin. (2) lit. a) i lit. b), instana va consulta serviciul de probaiune, care este obligat s formuleze recomandri in acest sens. Supravegherea condamnatului Art. 102. - (1) Pe durata supravegherii, datele prevzute in art. 101 alin. (1) lit. c)-e) se comunic serviciului de probaiune. (2) Supravegherea executrii obligaiilor prevzute in art. 101 alin. (2) lit. a) i lit. b) se face de serviciul de probaiune. Verificarea modului de indeplinire a obligaiilor prevzute in art. 101 alin. (2) lit. c)-g) se face de organele abilitate, care vor sesiza serviciul de probaiune cu privire la orice inclcare a acestora. (3) Supravegherea executrii obligaiilor prevzute in art. 101 alin. (2) lit. d) i lit. e) poate fi realizat i printr-un sistem electronic de supraveghere, in condiiile prevzute de legea special. (4) Pe durata supravegherii, serviciul de probaiune are obligaia s sesizeze instana, dac: a) au intervenit motive care justific fie modificarea obligaiilor impuse de instan, fie incetarea executrii unora dintre acestea; b) persoana supravegheat nu respect msurile de supraveghere sau nu execut, in condiiile stabilite, obligaiile ce ii revin. Modificarea sau incetarea obligaiilor Art. 103. - (1) Dac pe durata supravegherii au intervenit motive care justific fie impunerea unor noi obligaii, fie sporirea sau diminuarea condiiilor de executare a celor

16

existente, instana dispune modificarea obligaiilor in mod corespunztor, pentru a asigura condamnatului anse mai mari de reintegrare social. (2) Instana dispune incetarea executrii unora dintre obligaiile pe care le-a impus, cand apreciaz c meninerea acestora nu mai este necesar. Revocarea liberrii condiionate Art. 104. - (1) Dac pe durata supravegherii persoana condamnat, cu rea-credin, nu respect msurile de supraveghere sau nu execut obligaiile impuse, instana revoc liberarea i dispune executarea restului de pedeaps. (2) Dac dup acordarea liberrii cel condamnat a svarit o nou infraciune, care a fost descoperit in termenul de supraveghere i pentru care s-a pronunat o condamnare la pedeapsa inchisorii, chiar dup expirarea acestui termen, instana revoc liberarea i dispune executarea restului de pedeaps. Pedeapsa pentru noua infraciune se stabilete i se execut, dup caz, potrivit dispoziiilor de la recidiv sau pluralitate intermediar. (3) Dispoziiile alin. (1) i alin. (2) se aplic in mod corespunztor i in cazul liberrii condiionate din executarea pedepsei deteniunii pe via. Anularea liberrii condiionate Art. 105. - (1) Dac pe parcursul termenului de supraveghere se descoper c persoana condamnat mai svarise o infraciune pan la acordarea liberrii, pentru care i s-a aplicat pedeapsa inchisorii chiar dup expirarea acestui termen, liberarea se anuleaz, aplicanduse, dup caz, dispoziiile privitoare la concursul de infraciuni, recidiv sau pluralitate intermediar. (2) In cazul in care, in raport de pedeapsa rezultat, sunt indeplinite condiiile prevzute in art. 99 sau art. 100, instana poate acorda liberarea condiionat. Dac s-a dispus liberarea, termenul de supraveghere se calculeaz de la data acordrii primei liberri. (3) Cand, dup anulare, instana dispune executarea pedepsei rezultante, partea din durata pedepsei complementare a interzicerii exercitrii unor drepturi neexecutat la data anulrii liberrii se va executa dup executarea pedepsei inchisorii. Efectele liberrii condiionate Art. 106. - Dac pan la expirarea termenului de supraveghere condamnatul nu a svarit din nou o infraciune, nu s-a dispus revocarea liberrii condiionate i nu s-a descoperit o cauz de anulare, pedeapsa se consider executat.

17

TITLUL IV Msurile de siguran CAPITOLUL I Dispoziii generale Scopul msurilor de siguran Art. 107. - (1) Msurile de siguran au ca scop inlturarea unei stri de pericol i preintampinarea svaririi faptelor prevzute de legea penal. (2) Msurile de siguran se iau fa de persoana care a comis o fapt prevzut de legea penal, nejustificat. (3) Msurile de siguran se pot lua i in situaia in care fptuitorului nu i se aplic o pedeaps. Categoriile msurilor de siguran Art. 108. - Msurile de siguran sunt: a) obligarea la tratament medical; b) internarea medical; c) interzicerea ocuprii unei funcii sau a exercitrii unei profesii; d) confiscarea special. CAPITOLUL II Regimul msurilor de siguran Obligarea la tratament medical Art. 109. - (1) Dac fptuitorul, din cauza unei boli, inclusiv cea provocat de consumul cronic de alcool sau de alte substane psihoactive, prezint pericol pentru societate, poate fi obligat s urmeze un tratament medical pan la insntoire sau pan la obinerea unei ameliorri care s inlture starea de pericol. (2) Cand persoana fa de care s-a luat aceast msur nu urmeaz tratamentul, se poate dispune internarea medical. (3) Dac persoana obligat la tratament este condamnat la o pedeaps privativ de libertate, tratamentul se efectueaz i in timpul executrii pedepsei. Internarea medical Art. 110. - Cand fptuitorul este bolnav psihic, consumator cronic de substane psihoactive sau sufer de o boal infectocontagioas i prezint pericol pentru societate, se

18

poate lua msura internrii intr-o unitate sanitar de specialitate, pan la insntoire sau pan la obinerea unei ameliorri care s inlture starea de pericol. Interzicerea ocuprii unei funcii sau a exercitrii unei profesii Art. 111. - (1) Cand fptuitorul a svarit fapta datorit incapacitii, nepregtirii sau altor cauze care il fac inapt pentru ocuparea unei anumite funcii, pentru exercitarea unei profesii sau meserii ori pentru desfurarea unei alte activiti, se poate lua msura interzicerii exercitrii dreptului de a ocupa acea funcie ori de a exercita acea profesie, meserie sau activitate. (2) Msura de siguran poate fi revocat la cerere, dup trecerea unui termen de cel puin un an, dac se constat c temeiurile care au impus luarea ei au incetat. O nou cerere nu se poate face decat dup trecerea unui termen de cel puin un an de la data respingerii cererii anterioare. Confiscarea special Art. 112. - (1) Sunt supuse confiscrii speciale: a) bunurile produse prin svarirea faptei prevzute de legea penal; b) bunurile care au fost folosite, in orice mod, sau destinate a fi folosite la svarirea unei fapte prevzute de legea penal, dac sunt ale fptuitorului sau dac, aparinand altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor; c) bunurile folosite, imediat dup svarirea faptei, pentru a asigura scparea fptuitorului sau pstrarea folosului ori a produsului obinut, dac sunt ale fptuitorului sau dac, aparinand altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor; d) bunurile care au fost date pentru a determina svarirea unei fapte prevzute de legea penal sau pentru a rsplti pe fptuitor; e) bunurile dobandite prin svarirea faptei prevzute de legea penal, dac nu sunt restituite persoanei vtmate i in msura in care nu servesc la despgubirea acesteia; f) bunurile a cror deinere este interzis de legea penal. (2) In cazul prevzut in alin. (1) lit. b) i lit. c), dac valoarea bunurilor supuse confiscrii este vdit disproporionat fa de natura i gravitatea faptei, se dispune confiscarea in parte, prin echivalent bnesc, inand seama de urmarea produs sau care s-ar fi putut produce i de contribuia bunului la aceasta. Dac bunurile au fost produse, modificate sau

19

adaptate in scopul svaririi faptei prevzute de legea penal, se dispune confiscarea lor in intregime. (3) In cazurile prevzute in alin. (1) lit. b) i lit. c), dac bunurile nu pot fi confiscate, intrucat nu aparin infractorului, iar persoana creia ii aparin nu a cunoscut scopul folosirii lor, se va confisca echivalentul in bani al acestora, cu aplicarea dispoziiilor alin. (2). (4) Dispoziiile alin. (1) lit. b) nu se aplic in cazul faptelor svarite prin pres. (5) Dac bunurile supuse confiscrii potrivit alin. (1) lit. b)-e) nu se gsesc, in locul lor se confisc bani i bunuri pan la concurena valorii acestora. (6) Se confisc, de asemenea, bunurile i banii obinui din exploatarea bunurilor supuse confiscrii, precum i bunurile produse de acestea, cu excepia bunurilor prevzute in alin. (1) lit. b) i lit. c).

20