ACCESIBILITATEA NATURAL A OBIECTIVELOR TURISTICE

Romnia dispune de un potenial turistic de o mare complexitate i valoare turistica, recunoscute pe plan mondial. Poziia geografic i confer Romniei trei componente naturale definitorii n structura peisagistica i a teritoriului, care contureaz parial i potenialul turistic al rii: Munii Carpai, fluviul Dunrea i Marea Neagr cu fia de litoral. Potenialul natural presupune o diversitate a componentelor cadrului natural, ca atracii turistice i resurse poteniale (relieful, potenialul speologic, reeaua hidrografica, clima etc.). Relieful rii noastre cu precdere cel Carpatic se nscrie n cel mai variat i important potenial turistic, cu valoare peisagistic dar mai ales pentru activiti turistice de diverse tipuri, fr deosebire de sezon.

CHEILE ZUGRENILOR Formate de riul Bistrita intr-o zona in care acesta se arcuieste puternic spre N, intre masivele Giumalaului si Raraului si Pietrosul Bistritei. Cheile masoara 4 km lungime, iar ingustimea vaii variaza intre 150 - 200 m. Versantii ca niste ziduri abrupte au inaltimi de 200 - 300 m. Traseul lor este sinuos, cu gituiri al Bistritei si repezisuri si bulboane, uneori adinci de 12 - 15 m. Se intilneste si o despletire a bratelor, formindu-se o mica insula cu o stinca inalta de aproximativ 60 m. Sint prezente mai multe stinci pitoresti. Flora este foarte interesanta, avind si un unicat mondial, planta numita Pietrosia levitomentosa Nyar. Accesul se face pe DN 17B, paralel cu riul Bistrita intre Bicaz si Vatra Dornei.

CHEILE BICAZULUI Intre statiunea climaterica Lacul Rosu si comuna Bicaz-Chei, in judetul Neamt, intalnim Cheile Bicazului. Cheile sunt taiate de raul Bicaz in partea central-estica a Muntilor Hasmasu Mare. Au 8 km lungime. Valea Bicazului este flancata in acest sector de mai multe inaltimi numite local pietre: Piatra Altarului (1121 m ), Piatra Arsitei, Piatra Glodului. In zona centrala a
1

cheilor se afla punctul cel mai spectaculos al acestora Gatul iadului-cu pereti abrupti si foarte apropiati incat razele soarelui nu ajung niciodata la nivelul oglinzii apei. Zona este foarte frecventata de alpinisti. Regiunea Cheilor Bicazului a fost declarata rezervatie complexa. Climasubalpina, stimulanta cu aer ozonat si posibilitatile de tracking, alpinism, a sporturilor sezonului rece va vor imbunatati tonusul. Cheile nerei Nera izvoraste din Muntii Semenic si are in drumul sau spre Dunare un parcurs de toata frumusetea constituind una dintre cele mai lungi si spectaculoase chei din tara. Au o lungime de 18 km. In zona Cheilor Nerei se afla rezervatia Cheile Nerei-Beusnita care ocroteste specii de plante ca liliacul, laleaua pestrita, ghimpele, scumpia. Defileul dunarii Localizat intre Varciorova si Gura Vaii, in judetul Mehedinti, acolo unde Dunarea taie Muntii Carpati si formeaza un superb defileu, numit Portile de Fier. In Defileul Dunarii intalnim un numar foarte mare de situri arheologice, unul dintre locurile cele mai bogate in astfel de atractii din sudestul Europei. Multe dintre aceste situri au fost descoperite in momentul in care s-a inceput constructia celor doua hidrocentrale, pe la inceputul anilor '60. Relieful carstic si vegetatia interesanta, cuprinzand specii sudice si o suita de plante rare, constituind de asemenea alte atractii care recomanda vizitarea acestor locuri. Apele isi continua drumul pana la barajul de la Gura Vaii, unde pun in miscare turbinele hidrocentralei "Portile de Fier" Intre localitatile Dubova si Ogradena, pe o lungime de 9 km, valea Dunarii se ingusteaza si formeaza aici locul numitCazanele Dunarii, sector al defileului Dunarii. Un loc unde fluviul are latimea de 180-200 m, cu pereti aproape verticali, aici apar marmite laterale si de fund, precum si vartejuri de apa. In zona Cazanelor Mari se gasesc pesterile Gura Pornicovei si Veterani. Regiunea aceasta a fost declarata rezervatie complexa. remarcam aici stancile calcaroase Ciucarul Mare si Ciucarul Mic, cu o vegetatie interesanta, loc ideal pentru turisti. Defileul muresului
2

Situat intre localitatile Livezeni si Bumbesti-Jiu in judetul Gorj, Defileul Jiului este sapat de rau intre Muntii Parang si Muntii Valcan, avand o lungime de 30 km Defileul Muresului se gaseste intre localitatile Toplita si Deda, are o lungime de 50 km si o latime de 80-100 m. Defileul Muresului este taiat de rau in andezitele si piroclastitele muntilor vulcanici pe care ii separa, acestia fiind Muntii Harghita si Muntii Gurghiu Petera Scrioara este una dintre cele mai mari peteri cu ghea din Romnia. Situat n Munii Apuseni, la o altitudine de 1165 m deasupra nivelului mrii, are 105 m adncime i 720 m lungime, cu o intrare de 50 m diametru i 48 m adncime, accesul fcndu-se printr-o scar metalic nspre o sal imens (108 m lungime, 78 m lime) - Sala cea Mare. De aici se deschid 3 intrri care duc la slile denumite Biserica (cu peste 100 stalagmite), Rezervaia Mare, Galeria Coman i Rezervaia Mic. Turitii pot vizita sala de la intrare, Sala cea Mare, Biserica, celelalte camere fiind rezervate oamenilor de tiin (putnd fi vizitate doar cu acordul Institutului Speologic din ClujNapoca). Volumul de ghea este de 75.000 m, iar renumitul ghear din peter msoar 26 m nlime. Temperatura medie atinge +1C vara i coboar pn la -7C iarna. n zona permis turitilor temperatura medie este de 0C. n peter triesc lilieci, precum i insecte mici (2-3 mm). n Rezervaia Mare a fost descoperit un schelet capr neagr. Petera Muierii se afl n n comuna Baia de Fier, Judeul Gorj, pe teritoriul Depresiunii Getice a Olteniei. Petera a fost sculptat n calcarele mezozoice de pe marginea sudic a Masivului Parng, de ctre rul Galbenul. Cu o istorie foarte bogata, petera n timpuri strvechi a adpostit n timpul rzboaielor, cnd brbaii plecau la lupte, foarte muli copii i femei, de unde i se trage i numele. Este prima peter electrificat din Romnia. Petera are o lungime de aproximativ 3.600 de metri dispus n 4 niveluri. Nivelul inferior constituie rezevaia speologica mprit n dou sectoare: sectorul de nord (1.500m) i sectorul de sud (880m). La 40 de metri nlime se afla etajul superior amenajat pentru turiti cu o lungime de 573 m , ajunge pn la lungimea de 1.228 de metri o reea de diverticule foarte greu acesibil.

Adevaratele atracii ale peterii sunt Domul Mic, care are un aspect asemntor unei cupole gotice format prin precipitarea milenar a calcitei. Celelalte ncaperii, cu denumiri ce pstreaz sonoriti de arhitectur religioas, sunt: Sala Altarului, Valul Altarului, Amvonul, Candelabrul Mare i imaginea Stncii nsngerate, denumit datorit scurgerilor oxidului de fier. n Cupola nalt de 17 m ntlnim o colonie de lilieci. Alte cteva atracii sunt Vlul Muierii, Bazinele Mari, Cascadele mpietrite, Dantela de Piatr, Poarta, Sala cu Guano, Sala Turcului. Lacul Sfanta Ana este singurul lac de origine vulcanica din Romania, situat la o altitudine de 946 metri in masivul Ciumatul Mare, aproape de Tusnad. Lacul a luat nastere pe fundul craterului unui vulcan stins, denumit Ciomatu din masivul vulcanic Puciosu. Zona aceasta a fost declarata rezervatie naturala. Langa lac se afla mlastina Mohos, deosebit de frumoasa, dar si periculoasa, care poate fi vizitata numai cu ajutorul unui ghid. Exista doua rute de acces catre lac: pornind din localitatea Bixad, judetul Covasna sau prin Targu Secuiesc-Turia-Balvanyos-Sfanta Ana. Lacul este considerat cel mai curat din Romania, dar si din lume datorita apei distilate, care insa nu este potabila din lipsa sarurilor minerale (mineralizarea fiind de 0,002%). Balea Lac este situat in muntii Fagaras si reprezinta unul dintre cele mai importante obiective turistice din Romania, datorita altitudinii la care se afla statiunea, 2034m. Tot aici se gasesc cele mai numeroase lacuri glaciare din tara, Avrig 2011 m, Caltun 2147m, Doamnei 1865 m , Balea 2034 m, cascade: cascada Moasei, cascadele Avrigului, cascada Serbotei, cascada Balea. Frumusetea acestor locuri sunt iesite din comun, datorita altitudinii mari la care se afla, numeroase plante unicate precum: floarea de colt, macul galben, in perioada verii se poate ajunge la Balea Lac cu masina pe Transfagarasan (drumul dintre nori) situat la o altitudine de 2042 m, a doua ca inaltime din tara, iar in celelalte anotimpuri urcarea se poate face numai cu telecabina. Cascada Balea este una din cele mai impresionante cascade din Romania si datorita Transfagarasanului, soseaua de 92 de km, care serpuieste muntii Fagaras cu directia Muntenia, ajungand pana la 2040 m. Dupa ce Transfagarasanul te lasa la 1200 de m, la Cascada Balea, lasa-te coplesit de apa ce se pravaleste intr-un ropot pret de 50-60 de metri. Cascada Balea denumita si Urlatoarea Balei este situata intre varfurile

Moldoveanu si Negoiu, pe cursul paraului Balea si se ajunge pe un traseu turistic de maxim 1 ora dus-intors urmand marcajele cu punct rosu. Mai puteti sa vizitati: lacul Balea (situat la 2034 de metri inaltime, cel mai mare lac glaciar), lacul Capra si Caprita (le vei gasi sub Saua Caprei, mergand pe creasta la o altitudine de 2230 m) si Balea Lac. Salina Praid, situata in judetul Harghita, este o mina de sare gema din Romania, ce se afla in bazinul muntilor Gurghiului. Inca din secolul al XV-lea, sarea din Praid, a fost denumita sare secuiasca, de unde si denumirea aceastei zone de zona sarii sau zona Ocnelor. Datorita potentialului natural existent, ideal pentru tratamente si trasee turistice, Salina Praid s-a dovedit a fi un izvor de sanatate pentru nenumarati copii si adulti cu probleme respiratorii grave. In anul 1980, in salina s-a deschis o baza de tratament, insa in anul 2009 salina Praid a fost cea mai vizitata salina din Romania, cu peste 200.000 de turisti anual, deoarece in aceasta salina se efectueaza un tratament subteran speleoterapeutic si climatoterapeutic, ca metoda simpla si eficienta de ameliorare a starii bolnavilor suferinzi de boli ale cailor respiratorii. Prin urmare, in urma extragerii sarii, s-au format goluri subterane de mari dimensiuni, unde s-a individualizat un microclimat de salina, cu temperaturi relativ constante, intre 14-16 C, umiditate scazuta 66-70% si presiune atmosferica mai mare decat la suprafata, in medie de 735-738 mmHg. Aerul este puternic ionizat, deosebit de eficient in tratarea afectiunilor respiratorii. Originea numelui Sfinxului este datorata asemanarii sale cu un cap uman, mai exact cu asemanarea Sfinxului Egiptean si este situat in Muntii Bucegi la o altitudine de 2.216 m, formarea lui fiind datorata eroziunii eoliene (in alti termeni, acest lucru insemnand eroziunii vantului). Format dintr-ul bloc mare de piatra ce a capatat forma de astazi intr-un timp foarte indelungat, Sfinxul din Bucegi, aflat pe platoul Bucegi masoara 8 metri in inaltime si 12 metri n latime. De-a lungul timpului, au existat zvonuri potrivit carora, Sfinxul urma sa fie dinamitat, ori mutat in alta parte datorita anumitor interese materiale legate de cumpararea terenului pe care se afla actualmente Sfinxul. Astfel, aceste interese financiare au dus la idei mai mult decat aberante prin care se
5

urmareste distrugerea unuia dintre cele mai importante atractii turistice ale Romaniei. Daca acest lucru se va concretiza vreodata sau nu, vom vedea, insa, un lucru cu adevarat important este ca multi ocultisti dar si specialisti energetici afirma ca asa ceva nu are cum sa se intample datorita importantei energetice a Sfinxului din Bucegi. Se spune ca acel loc este centru energetic folosit pe vremuri de extraterestri, multe legende circuland prin partile locului in acest sens. In imediata apropiere a Sfinxului se afla o anume pestera ce ar strange mistere energetice deosebite. Aceste mistere energetice sunt atractia multor oameni pasionati de acest subiect. Alte zvonuri spun ca tot aici ar exista o mina de uraniu, parasita, ce nu mai este in functiune din al doilea razboi mondial. Fireste, acestea sunt doar alte zvonuri, insa, asa cum multe din zvonuri se dovedesc a fi adevarate, este posibil ca si acesta sa aiba aceasi soarta. Ceea ce este cu adevarat exceptional in legatura cu Sfinxul din Bucegi este faptul ca alura sa de sfinx este usor vizibila din foarte multe puncte de vizionare. Un lucru de asemenea important de stiut, este faptul ca accesul in zona se realizeaza extrem de usor. In muntii romanesti exista si alte formatiuni de acelasi gen, tip megaliti, ce, datorita eroziunii eoliene in concordanta cu trecerea timpului au prins aspect de sfincsi, printre care si Sfinxul de Stanisoara, Sfinxul de la Toplet, Sfinxul de la Piatra Arsa, cat si Sfinxul de la Pietrele lui Solomondar si cel ce poarta numele de Brotocei. Cu toate astea, niciuna dintre aceste formatiuni de megaliti nu a reusit sa atinga valoarea Sfinxului de pe Platoul Bucegi. Babele sunt formaiuni stncoase situate n apropiere de vrful Baba Mare (altitudine 2292 m), situat n masivul Bucegi din Carpaii Meridionali, important obiectiv turistic.. Cabana Babele situat sub vrf este punctul de plecare central n drumeiile din munii Bucegi. "Babele" sunt martori de eroziune, formate prin erodarea eolian difereniat a diferitelor strate geologice n care sunt sculptate (conglomerate cretacice) i se gsesc n imediata vecintate a cabanei cu acelai nume. Accesul poate s fie cu telecabina Buteni-Babele din Buteni sau cu piciorul de la Buteni pe Valea Jepilor sau pe creasta Bucegilor de la cabana Piatra Ars.

Bibliografie: Nicolae Ciang, Romnia: geografia turismului, Partea 1, Presa Univ. Clujean, 2002 www.parcrodna.ro www.pnscc.ro www.carpati.org http://www.turism.ro/ http://www.scribd.com/doc/21050876/Poten%C5%A3ialul-turistic-pe-glob-%C5%9Fi-inRomania-Forme-principale-de-turism http://geoturism.ro/index.php?sMain=listparc.php