STAS 10111 2 87 Suprastructuri Din Beton Beton Armat Si Beton at

: : ZU 604.21,012-4:038 REPUBLICA SOCIALIST STANDARD DB STAT ROMANIA, EDITIE OFICIALA STAS 10111/2-87 PODUNI DE CALE FERATA 51 gosta Ree guna SUPRASTRUCTURI DIN BETON, BETON ste eee ay areeeneraane ARMAT SI BETON PRECOMPRIMAT INSTITUTUL ROMAN . Preserip{ii de proiectare Clasificarea alfanumerica DE STANDARDIZARE amie , Ds ed cnt ocr mazennezoponae a SUPRASTRI IRES EN BETON, her CONCRETE, HEINE re OS. | nepxnen'Cirontiite BETOH- CONCHISTE AS BETON ARME ET ETON HOE, JRETEIOBETORNOE it BETONHOE MPEJBAPHTBABHO Presets pou 1a TA BAB i » Mpexmucaiis m0 mpockmponamn | a 5 ———E > CUPRINS z GENBRAUITATE 6. eee cee 2 E AOTIUNE., 6.2.02 IS DTIE DIED itiiis: a g MATERIALE 22222200! eee eres) E Beton) we DDD iiiiirrisg & Anmitum ol pbb iint tilt’ Caracteristicile de calcul, In starea limita’ de obosealii, ale beionuiui sf armitinlt 6 < CALCULUL LA STARBA LIMITA DE SPABILITATE LA RASTURNARE 7 z CALCULUL BLEMENTELOR DIN BETON SIMPLU., . s,s ss 8 E Verifietri mecesare oe er arty 4 Verificarea la starea limitt de rezistemi 3. 1 22 22) DIL lig : Verificiri specifice stirilor limita ale exploatarii normale..." 0 - a Verifiearea la forje locale concentrates... Beene : PREVEDERI PRIVIND CALCULUL §f ALCATUIREA ELEMENTELOR 4 DIN BETON ARMAT 22... se wee thea bes edd 5 Verifiedti mecesare 202 2 DDD Dili itiiiiiigt g Vetificiiri la starea limita de rezistenga, in séeqiuni normale. |...) 1 2 1 ae & Verificarea la starea limit de rezistenfi, in seetiuni inclinate | |) 1). 1 1 a3 3] 8+ Verificarea ta starea limitt de oboseali se LSE 2] 6.5 Verificarea la starea limiti de fisurare. 2212220 I 017 po maats =] 6.6 Verificarea Ia staren limit de deformafie’ 1102222000007 2s 5] 67° Preseriptii privind aleituirea elementelor din beton armat | 7.1) 1 1 1 3 $| 7 — PREVEDERT PRIVIND CALCULUL Sf ALOATUIREA BLEMBNTRLOR a DIN BETON PRECOMPRIMAT. .. 0... oe B] fa Verificti meeesare ti iiiiiigcs ~ 48 { 12 Determinarea ef. tarilor unitare in boton “ei armitura pretensionatt nib a6; 3 inedrcirilor eu valori de exploatare.. .. ss se ee &| 1.3 Veriticarea la starea limit& de rezistenja in'scefiuni noimuile 5 Z| TA Verificarea Ja starea limit de Tezistentii, in seefiuni inclinate A] 75 Veriicaren ln staren limits de ohosead ott inlinate “fe 7.6 Verificarea la starea limiti de fisurare . 222) 1!) 7 2| 7.7 —_Verificarea Ta starea limit’, de deformajio’ | 11. 1% 7 0 78 — Caleulul zonelor de tranemitere Ebi iit To ax ah tescrintii privind aleituirea elementeior din'beton’pjecompiiinat |. | NEXA A Deformatiile in timp ale betonului produse de culgerea lenti si de eontractie 78 ANEXA B Lungimea de flambaj pentru elemente din heton simpli sf beton atmnt, 82 ANEXA © Caleulul cuzine(ilor din beton armat la compresiuni locale... ss. a ANEXA D Litimea activa a plicit la grinzi T sau grinzi easetate ANEXA E Caleulul in stadinl T1al eforturilor unitare in beton si ar din beton armat woes ee ayetgts ee Se ce tne 102, ANEXA F Terminologia specifics “betonului. precomprimat |.) 1) 11) 1 1 + 110 ANEXA G Caloulul pierderilor de tensiune in armiitura pretensionati |) 1 1) 1 uaa ANEXA H Caractetisticile principale ale procedeelor de precomprimare eu armituri posfinting sl te eee tee eee BMG ANEXA I Lagimea de ancorare si de transmitere a armiiturilor preintinse .”.".".", 121 Hloborat ‘MINISTERUL TRANSPORTURILOR eeretee lay $1 TELECOMUNICATILOR si MINISTERUL | INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE | Data intririi in vigoare : EDUCATIE! $1 Bd, Ife Pintilie ar. 5 BUCURESTI Saarior Inatinal. de Project i | 7 ‘utul de Constr = Bucurept Telex 11312 CNST R 987 122 Pag, PRETUL LEI 91,50 IAM ‘STAS 10111/2-87 1 GENERALITAI' 14 Obieet si domeniu de aplicare Prezentul standard se referi la prescriptiile de proiectare a suprastructutilor din beton, eton armat si beton precomprimat ale podurilor de cale feratd normala si ingustd, de gosea ‘ Combinate ; prevederile referitoare la calculu} elementelor din beton gi beton armat se aplick ¥y Infiantructutilor pedurilor, precum si alfor luculai de a1t& amplasate pe efile de comanicatie ‘Prevederile: prezentului standard se apliet gi in eazul podurilor, pentru convoaie de metronri si de tramvaie, caie se consider’ poduri de cale ferati, Progentul standard se refer la suprastructurile realizate din beton cu agregate grele (beton obisnuit) si nw’ se aplict in cazul celor realizate din beton cu agregate usoate, 1.2 Prevederile fundomentale pentiu calculul si alcdtuirea elementelor din beton, beton aimat si beton precomprimat sint conform STAS 10102-75, 1.3 Inealcule ce iau in considerare urmitoarele stiri limita = stiri Limit ultime + 5 = de rezistena; = de oboseali; = Ge stabilitate a pozitiet (ristumare, alunecate) ; — stiri limita ale exploatiinii normale : — de fisurare ; = de deformatie, OBSERVATIE — Podurle si podetele de gosea se caleuleazd la oboseila' numai atune! cind asigurd s elreulate CBSERYATIE gine au in caral in care Geservesc Gramufl pe care circuld convoale grele (echivalente eu cel Satie Bo din convolul de caleul), repetabilltatea acestora find de ee! putin 2 10# clu. 14 fn cazul suprastructurilor din beton, beton armat gi pefon precomprimat care prezinti hin earacter eonstiuctiv deosebit, prevederile prezentului standard pot fi adaptate condifiilor Specitice en justifieare Cebnico-economict gi cu aprobarea tuturor factorilor interesaji, 1.5 In camuil podurilor situate in zone seismice, calculul gi aleituitea lor se face respectind gi prevederile din reglementirile tehnice specifice. ~ ; 2 ACTIUNI a ‘Valovile de exploatare ale actiunilor se stabilese conform STAS 1489-78 si STAS 1545-80 Clasificarea s1-gruparea-acjiunilor se face conform. STAS 10101/OB-87. 3 MATERIALE 3.1 Betonul . gl Clasele de betoane sint definite pe baza rezisten{ei caracteristice a betonului Ry care este rezjstenta In compresiune la 28 zile, determinatt conform STAS 1275-81 pe eubuxi cu latura ade 141 mm, sub a cdrei valoaré se pot intilni statistic cel mult 5% din rezultate, Clasele_minime de betoane pentru elementele de rezisten{% ale suprastructurilor sint 312 precizate in tabelul 1. ” abet 1 we et.| Elemente de rexisentt laa mintak 1 “Elemente masive din beton simpha st elon armat |) Beto” = tumnate monolt . Be 15, 2 | Podete tubolare — prefabricate Be 20 = tumate monolit Be 15 8 | Suprastructurl din beton simplu st beton armat ‘ a — pretabricate . Be 20 4. | suprastructurt din beton precomprimat Be 30 enh eine | |-3- STAS 10111/2-87, .” 3.4.3. Pentru cazurile in care, prin proiectare se stabileste obligativitatea realiziaii unei anu- mite rezistente R,, 1a 0 virsti ‘mai mie de 28 zile (functie ‘de data: reali. de inedreare a coustructiei, data precomprimirii, tehnologia executiei, proprietatile cimentului foloait ete.) pe Planurile de executie se intlicd, in'afari de clarele ketoanclor si ezistenta pe cub (I,,) necesard Ja virsta respectivat; rezistenta betonului la transfer nu va fi mai mici decit cea dat in tabelul 2, ‘Tudela 2 rn ins de teton | ne25 | we 9 | Be 35 | sew | peso | new yp mln, Nim | % | wf o2 low | « [os 3.14 Rezisten{a mortarului Ia injectare aeanalelor armiturilor postintinse se determin pe uburi eu latura de 70,7 mm, pistrate in aer umed si trebuie st fie de minimum 30 N/mm? la 28 zile ; rezistenta minim dupa 7 zile trebuie sh fie de 20 N/mm, $4.5 - In caaul elementelor aflate in medi agresive, acesten se realizeaz din betoane en ci- menturi 31 agregate speciale, rezistente la actiunea agentilor agresivi, conform SPAS 3349/1 ;2-83 sau se iau miisuri pentru proteetia betoanelor (straturi de protectie, tratamente de suprafa{ ii ete,), 3.1.6 " Rezistentele caracteristice gi valorile de bazit ale rezistenfelor de calcul ale betoanelor sint precizate in tabelul 3. Rezistentele de caleul se stabilese prin inmulfirea valorilor de baz din tabelul 3 cu coeficienti ai condifiilor de Ineru, care se iau: — pentru clemiente din beton simpli mye = my = 0,95 — pentru elemente comprimate exeentrie mye = my, conform tabelului 4; — pentru calculul la transfer al elementelor prefabricate monobloe din beton precomprimat realizate in fabriei mse = 1,1; ~ pentru poduri cu condigii grele de executie sain amplasate in conditii de medin agre- SIV Myo pentru constructii Ia care inciircarea. de Tungi duratit reprezinta cel putin 90% din -inciirearea total ms. ; dack inedrearea de angi durati nu “depiigeste 50% din inedzearea totali, my. = 1,00, Pentru situalil intermediate eoeficientul condifillor de lueru se stabileste pri iriterpolare liniark intre valorile 1,0 si 0,85. Dac in structura traficului convoaiele de calcul intervin eu freeventa de peste 50%, 1m, — 0,85. In cazul in care se suprapun condifiile menjionate, coeficien{ii condifiilor de luera se objin prin inmul{irea valorilor coeficientilor respectivi, Tabet 9 T E Chas de Beton Tut rsitent | Simbel |"ae Te | Be] Bey Be] Be | Be] Be] me | Be | he] Be | 38} 5) 75) 10 | 15 | ao | as | ao | as | a | 80 | 0 Rezistenfe carneteristice, N/mm? Compresine _|s.0| 4s #.5| 12.5 | 16,6| 20.5 | 24,9] 25,0 a1.6'| 28,5 | 45.0 atindere me | - | =] 0.75) 0.92) 1.29) 1.43 | 1,05 | 1,86 | 2,03 | 2.29 | 2,51 | 2,78 Rezlstete de call, vali de baz, Nim? *7 Compresune | 0.5 | 12,5] is.0] 18.0] 0.5 | 2,8 | an.8 | a1.0 fatindere 469 | 1.10 | 1,29 | 1:30 | 1,45 | 1,05,/ 1.05 Tabelul 4 Dimensines ees mal mea sect lunit transverate <200 iam [2800 mm Modul de turnare j Elemente turiate in poritie orizontalé 1.00 Elemente turnate tn pozitie vertieald (stlipl, diafragme, pereti) sau tn pozitie inclnata eu cofral pe toate laturile 0.75 0,85_STAS 10111/2-87 -4- ce + 3.1.7 Modulul de elasticitate al betonului solicitat 1a compresiune sub incirctiri de sourtt durata, se di in,tabelul 5. . poeed Se, os [=e [we [ mal nal ew| ae] me] mw] me ae l oo | : a 5 Sant | rani | 21000 | 24000 | re | swan | aasoo | s4s00 | emo | sen | soi | ‘Modulul de elasticitate al betonului solicitat la intindere se ia egal cu cel la compresiune, Coetigientul de deformajie transversalé se ia v = 0,2. Modulul de elasticitate transversal sé ia G, = 0,4 Z, 3.1.8 Coeficientul de dilatatie liniard pentrn elementele din beton, beton armat si beton pre- ‘comprimat se considera a, = 1,0%10-*. 3.1.9 Deformatia specified finala totalk a betonulut in exploatate, s., dupi consumarea inte- grali a curgerii lente gi contractiei betonulul se exprimd cu rela ear = oe + to w in care coe deformatia specified initial a betomului sub actiunea diverselor solicitati ; se caleu- cu’valoarea modulului de elasticitate B, corespunzittoare clasei de beton; cou deformatia specifies’ de durati a betonului; se calculeas’ conform anexei A (eeu = Fe + Fete : 3.1.10. Pentru calculul sectiunilor elementelor din beton armat cu luarea in considerare a core- {iri dintre eforturile unitare si deformatii specifice se.adopti curba efort unitar-deformafie pre- zentati in fig. 1 lea: Compresiune centric » BaRS 3.2 Armiitura : 3.2.1. Rezistentele caracteristice (ey) si de ealeul (R,) (valori de baz) afe armiturilor pentru Giferite tipuri si diametre de ofel pentru aymituri nepretensionate sint date in tabetul 6 Tent 6 [xiii Niele 1 [zee 2 PC 82 |. 3 [os # | 1. = “e-8- STAS 1011/2 3.2.2 Modulul de elasticitate al armiturilor sub form de bare se consider : B, = 210000 N/mm*, pentru PC 60; PC 52 si OB 37 2B, = 200 000. N/mm’, pentru STNB, 3.2.3 Armitura pretensionati a elementelot din beton precomprimat se aledtuieste din : — sirme netede SBP, STAS 6482/2-80 sau sirme amprentate SBPA, STAS 6482/3-80 ; « izolate sau grupate in fascicule (in paralel) ; . impletituri din dou& sau trei sirme (life); — toroane TBP, STAS 6482/4-80, izolate. 4 Rezisteatele caracteristice (jx) ¢i de calcul (R,) (valor de baz) ale armiiturii pretensionate sint date in tabelul 7, Tabet 7 Reabteala cancterstics | Realitenta de cleat Sr et} Tp anata —— fe . Nin Nine , 3 1200 1490 | aa | ian 10 | sap 4 | tn {380 3 | tno be : i suo {800 : isi0 ano 2 spr | 3 1670 1340 5 1070 1310 3. | separ 6 | 1620 1300, | : | iso 1Bs0 - 5 | 1520 1220 «| 5500 a ; iB te |. 2 | io itso | op o 1780 410 3 ‘00 tho *) Pentru toroane, dlametiul se considerd egat cu 8 diametre ale sirmelor periferice, 3.2.5 Modulul de elasticitate al armiiturilor pretensionate (£,) se consider’ : B, = 200000 N/mm!, pentru SBP, SBPA 50m; ~ E, = 180000 N/mm, pentru toroane, lite si fascicule. pentru fascieule drepte cu lungimi peste 3.2.6. Pentru ofelurile laminate la cald (PC 60, PC 52, OB 37), se poste utiliza curba caracteristica (2 — e), conform fig. 2. Fig. 2| STAs 10111/2-87 =6- ir i 3.2.7 | Pentiu ofelurile de tip SBP, SBPA, TBP se poate utiliza curba caracteristicl o,—e5) ‘conform fig. 3 — pentru o,< 06 Ry; t= oy Ey @ — pentru, >0,6 Ryj & = [By + (49/Ry — 0,6)* @) 3 Fig. 3 Deformatia specifica limita de calcul aarmituiii pretensionate se considers ===, +0,01 (conform pet. 7.3.3.2). . 3.3 Carncteristicile de calcul, la staren limiti de oboseali, ale hetonului si armitturit 3.3.1 Elementele supuse la solicitiiri repetate care produc oboseaki, se caleuleazi Iuindu-se ‘in considerafie coeficientul de asimetrie, determinat ew relafia 7. 4) fn care Guy) Tespectiv 0_,,este efortul unitar minim, respectiv maxim, stabilit luindu-se in consi Gerare valorile de exploatare ale ine&rcizilor; se ia in considerare eu, semmul (-}) sau (—) conform semnului converifional al solicitiri 8.3.2 — Rezistentele de calcul'la obosedili (2), pentru betonul din elementele de beton armat §i beton precomprimat se stabilese cu relapia : . Re = mb ky RE ) . in care mh = 0,6 + 0,5 p< 1,05 p conform pet. 8.3.15 RE valoarea de bazi a rezistenjei de ealeul a betonulut din tabelul 3 : Hg coeficient ce depinde de numiaul ciclzilor: pentru construct curente y= 15 Gach numirul ciclurilor in cunsul exploat&ii deplgeste 210° se caleuleaz’ I, ou relatia : * oan in care n este numirul ciclutilor in milioane, dar maximum n = 10. 3.3.3 Rezistentele de caleul la oboseall (2) pentru armitturile din elemente de keton armat, se stabilese eu relafia : : . Ry Re (6) in, care . valoarea de baz a rezistentei de calcul din tabelul 6; ~ |. coeficientul dé reducere a rezisten{elor ca urmare a solicitarilor repetate, conform : tabeludui 85 cocticient ce ia in considerare efectul sudurii, conform tabelului 9. L~te STAS 10111): Tabetal 8 * Coalcent de anette Tipat a - ; ojetonus, |= [0.5 TO o Tos T Pe 60 00 | 0,35 2.4 | 0,00 | 0,60 | 0.90 | 1,00 Pe 88 tra | Olas rao | o'es | 0:73 | 00 | to op sr | oa | O88 asso | ores | 230 | 00 | too . Tabet 9 ‘ T Conic sane *) “Tpat Modu de reaiare x vanes) SI, oa Toalostoolor [os] oolio “Armituti sudate prin prea, exp ta | 0B 37 | 0,90 cap, eu polsare ind @ proemisenelor) BC. 32 | 090 sia in enchie, in media de CO,” | PC 60__| 090 “Armin sudnte prin presare ca, fa en ! on a7 | 0,80 0,90 | 0,9 | 1.00 | 1,00 | 1.00 | 1,00 ‘Mfngturt sudate tn soci tn bate Ae"seurd cw consturt ongtadinaie™ | Pc 92. | 0,20 | 0,70 0,75 | 0,80 0,90 | 1,00 | 1,00 Salih Sate esa Armaturt sudate prin suprapunere on 37 0,88 | 0,90 | 1.00 | 1,00 |1,00, 41,00 APmlurl sudate cu pereehi de eetise | PC 52 | 0,8 0,45 | 0,50 | 0,36 | 000 |'0,75 | 0,98 | 100 ‘egale fara cusdturi de racordare PC 60 | 0,30 | 0,38, | 0.40 | 0,48 | 0,50, 0,98 | 0,20 | 0,90 | 1.00 +) tn sectanile ei p < 0 mu se previ Imibinari sudate 3.34 Rezistentele de calcul la oboseali pentru armatura pretensionata (2), se determin prin multiplicarea rezisten{elor de calcul (F,) din tabelul 7, eu. coeficientii de Teducere mz din tabelul 10, a5 ‘Tabelul 10 ‘Tipul armaturit Ite Sau tn fascieule (oreane @< 9 Slrme netede i Sirme impletite Toroane @ > 12 *) Pentru armitura pretensionata nu se admite ¢ < 0,75. 4 CALCULUL LA STAREA LIMITA DE STABILITATE LA RASTURNARE 41 Caleulul Ja starea limit de stabilitate la risturnare se face considerind valorile limit’, ale actiunilor in gruparea cea mai defavorabili si convoaiele tip, firi coeficient dinamic,STAS.10111/2-87 ‘ 7 =—-8-— ‘Verificarea stabilitifii la risturnare (fig. 4) se face cu relatia : Ma ENt EM 6 omy Ma EN 2 o Ay Fig. & in care M,, — momentul de risturnare conventional, egal en suma momentelor tuturor forfelor, in Taport cu punctul G, situat la mijlocnl distantei dintre cele dou reazeme ; M,— momentul de stabilitate limit, egal eu momentul componentel-verticale a redultantel R, in raport eu punctul @; se considers e§ rezultanta acfioneazt la distanta 2, =” dict, in punctul de rezemare A, fat de care se verifick stabilitatea In risturmate; N, — componentele forjelor, avind $ directie normal& pe linia reazemelor (i= 152...) 5 +H. —_componentele forfelor, avind o directie paraleli cu linia reazemelor (i sm) 1; hy brafele de.pirghie ale componentelor forjelor W,, respectiv Z, fap de punctul & (E= 152.0005 é2 ~ distanta de la punetul G, pind la punctul in care rezultanta R interseeteazi linia reazemelor; 2, distana de Ia punctul @ pini In punctul de rezemaze A fai de care se verifies stabilitatea la ristumare; m, —_coeficientul condifiilor de Ineru, care se in: 0,95 la verificarea stabilititii podului in sens longitudinal ; 0:85 Ja verificarea stabilitd{ii podului in sens transversal: Th relatia (7), momentele forjelor se introdue ea. semnele lor, in funcfie de sensul de actionare. 5 CALCULUL ELEMENTELOR DIN BETON SIMPLU 51 Verifiedri necesare 5.14 Caleulul elementelor din beton simplu trebuie si cuprind’t — verificarea la starea- limit de rezisten(% sub actiunea incircarilor considerate eu -yalori limita, in;gruparea cea mai defavorabili, eu Iuarea in considerafie a coeficientului dinamic, ~ conform pet. 5.2 — verificiri specifice la stirile limit ale expjoatiirii OBSERVATIT: 7S Flemeatele tin beton simpl ale suprastreLuritor mu se verifcd la starea limit de eboseala T Elementete la care este necesar verifcarea la starea limit de stabilitate a poriil se calulean8: in rasturnare,conform cap 4 dn prexentl standard seonform STAS 1O414/1-775, "Wa kiecare somorm SAS 1011/77 1.2 Blementele se realizeazi din beton simplu numai dack se indeplinese conditiile precizate 1a pet. 5.3. normale, conform pet. 5.3.rr ~e= STAS 10111/2-87 5.2 Veriticaren la starea limit de rezistenja 5.2.1. | Hlementele din beton simplu solicitate la compresiune centrict ‘se calculeazt ca elemente ‘olictate la compresiune exeentrici, momental ineovoletor de caleul, denumnit moment adifional, stabilindu-se cu relafia : : Mave, ® in care % forja longitudinalé din tnedredri de caloul considerate conform pet, 5.1.1; + crountricitaten aditionali, egal eu cea mai mare dintre valorile : 20 mm sau 1/30, Hind indltimea secjiunii'transversale. Excentricitatea adifionali poate exista ‘pe orice direetie. B22. qulemontele solicitate la compresiune exeentrict eu excentricitate pe o direofie prinetpalit se verified la starea limit de rezistensa cu relatia : My < Moy (> fin care Ms momentul incovoietor de calcul determinat eu relatia : . MeMtNe (10) Moy momentul ineovoietor capabil (capacitatea portant) in secyiunea consideratt, determinat cu relafia : Mey =N ey “ay 2 momentul incovoietor produs de inotretirile de caleul WV sie conform pet. 5.2.1;” @ — distanta dintre centrul de greutate al secjiunii transversale gi centrnl de greutate al zonei comprimate (A,,). Arla zonei comprimate (4,,) se determink cu relatia : p A= a2) Pentru secjiuni dreptunghiulare momentyl incovoietor capabil in ecfiunea considerata se determint eu relatia : : (13) ¥ - oR aay 6 find Lijimea sectiunii transversal : Elementele solicitate Ia compresiune excentrics en excentricitatea pe o direefie oareeare ich la starea limith de rezistenfi cu relatia: - (as) in carp . Meri May momentele incovoietoare de calcul produse de inedzetrile de calcul, determinate ou relatille Me Meta, (2s) My = My + Ney an ‘Mz 5i My momentele incovoietoare pe cele dows direcfii principale (x gi y) stabilite ou incareai de caleul ; y. forfa longitudinal din inckresri de ealeul KPa anne ee{ SPAS 10111/2-87 s = 10 - fae céa mai mare dintre valprile ; latura paraleki cu planul incovoierii If, tmpirgita Ia 30 gi 20mm; fay cea mai mare dintre valorile: latura paraleld eu planul incovoterif 31, imparfitt la 30 si 20 mm; capabile ale sectiunit pe cele douts direetii principale (x si y), ealeulate MeayaSt Meapy MOMER: eu relafil Meeps = N eve as) Mayy=N 6 a) é $1 distanjele dintre centrul de greutate al se al zonei comprimate (Ay.) misurate pe di Aria zonei comprimate (4,,) se determing cu relafia (12). Pentru sectinni dreptunghiulare M..p, $i Mcp y 8e, determing cu relatiile : junii transversale yi centrul de greutate ia @ respectiv y. May = WAZ (20) Mays = 82 (21) in care @ se determin’ cu relatia (14) iar y cu relaia - 29) “TE (22) Exponentul @ din relatia (15) se determink cw relafia : f= i5 (1 — 0,850) (23) x —*_ pentrn sectiuni dreptunghiulare. Sane et -ptungl {In aceste relafii Ay este aria seetiunii transversale, 5.8. Verificdri speeitice stirilor limiti ale exploatirii iormale 5.3.1. La elementele eu sectiuni dreptunghiulare solicitate 1a eomprestune eu exeentricitate peo singuri direefie, excentrieitatea trebuie si satisfact 1elayia : Sen, (ety in care @ excentricitatea reziiltantei stabilitd cu incdxedri de exploagare ¢, = = ¢ _coeficientul, avind valorile : pentru acfiunile din gruparea I; 0,6, pentru acfiunile din gruparea IT; 0,07, pentru actiunile din grupatea TIT; 2, distanja de la centrul de greutate al sectiunii, la muc ‘Dack valoarea excentricititii (e,) rezult& mai mare detit valorile rezultate din relatia (24) dar nu le depiseste cu mai mult de 10%, in zona intinsi ve prevede-o armatura cu aria. de 0,05% din aria sectiunii de heton, Pentru depisiri mai mati de 10%, armitura necesard ve stabileste ca pentru elemente din beton armat. ia cea mai comprimata. 5.3.2 La clementele eu seotiuni dreptunghiulare rolicitate la compresitine eu excentricitatea ye doud directii (x si y) si la elementele cir sectivni Ge orice forma (tritrghi, trazez, parale- Jogram, poligon, cere), sec{iunea activi (A,,) trebuie si indeplineased unmitoarea conditie : Ane > Cady (25) ae a ee eeeft STAS 10111/2-87 in care 64 coeficient avind valorile 0,75 pentru acfiunile din gruparea ¥; 0,60 pentru acjiunile dint gruparea 1; 0,50 pentru aetiunile din graparea III; Ay aria totali a seefiunit. 54 Verifiearea Ja forje locale concentrate : 5.41 — Eforturile unitare fective (ou) produse de forta local sub plicile de reazem (plicile aparatelor de reazem, ale pendulilor, ale ancorajelor elementelor precomprimate etc.) se sta- Dilese eu relatia: e G (26) in care P¥ fora normal pe placa de reazem, din incdreri cu valori de exploatare. Pentru clementele din beton precomprimat PF este forja de eontrol sporti eu 10% ; im A; aria plieii de reazem ; in eazul-in care fora P* actioneazs excentric pe placa de reat zem, se stabileste conform anexei C, pet. © 1. 5.4.2 Yn cazul in care: 7 ou < 07 Re (7) betonul de sub placa de reazem poate prelua eforturile de intindere produse de eforturile unitare locale, fara Iuatea unor mfsuri speciale de armare, In relatia de mai sus, R, este rezistenfa de caleul a betonului (simplu sau armat) din elementul pe care reazemi placa, avind valori conform pet. 3.1.6. Sub plicile de reazem se provede, pe intreaga suprafaf’i a elementului, beton de clasi, cel putin Bo 25, pe o inaltime egal cu minimum Lifimea plicit de reazem sicel pujin 400 mm. e ‘Marginea plicii de reazem trebuio si fie retrasi fai de marginea elementului din beton, la. o distant egala cel putin cu litimea plicii de reazem a, ; in cazul in care distanta este apto- ximatiy aj, betonul de sub placa de reazem va fi armat eu o plas’ de bare din ofel beton ‘8 ext ochiuri de aproximativ 150 mm avind 0 acoperire cu beton corespunzatteare. Se pot folosi plate sudate din sirimi trast neted% (STNB) cu diametru-de 6mm si ochiuti de 100mm. La aparatele de reazem ale podurilor, in afara distanfei minime a, trebuie respectate gi distanfele minime precizate in STAS 10111/1°77. 5.4.3 In cazul in care distanta de la marginea elementului de beton pint la marginea plicii de reazem este mai miei decit Ligimea a, a plicti de reazem, sau cind : Ry> on > 07 R (28) conpul din beton de sub plicile de reazem (ale aparatelor de reazem, pendulilor, ancorajelor arm turllor pretensionate ete.), denumit in prezentul standard cuzinet, trebuie armat cu bare din otel beton rezultate. din calcul, conform anexei C. + In relatia (28) Ra este rezistenta de caleul la compresiame local gi se determin conform anexei C. 6 PREVEDERI PRIVIND CALCULUL SI ALCATUIREA ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT 6. Verifiedri necesare : 7 < G11 ~ Calculul elementelor din beton armat trebuie i cuprind’ — vefificarea la starea limit& de rezisten{a ; ° ~ vorificarea In starea limita de oboseald *) ; — veriticarea In starea limit’ de fisurare ; area Ia starea limit’ de deformatie OBSERVATIE 1) Poaurile si podejele de gosen se verified Ia abosealé suinai daca se ncadreazd In prevedrite de la pet, 1.9STAS 10111/2-87 128 - a i 6.1.14 In cazurile in care rezulti ca necesar, se efectueazi gi verificarea la starea limit’ do stabilitate @ pozifiei (risturnare, alunecare), 6.1.1.2 La starea limit de oboseald nu se verttick elementele podetelor inglobate in ramblen, ! la care solicitarile se calculeazi firi coeficient dinamic, 6.1.2 Verificarea Ia starea limit’ de rezistenf& pentra clemente solicitate la compresiune st compresiune excentrici se face considerindu-se §i coeficientul de influent2 a flexibilita}ii, conform pet. 6.2. 3 Pentru cazuri speciale (elemente de forma deosebiti a secfiunii transversale, elemente ou solicitéri complexe, elemente maxive), verificarea la starea limita de rezistenta se poate face ‘punind condifia ca eforturile unitare din beton gi armitur’, produse de inckredrile limita, determinate in stadiul IT de lucru, 8% nu depigease’ rezistentele de calcul. 6.2 — Verificarea Ia starea limitd de rezistenja, in seefiuni normale 6.2.1 _Calculul solicitatilor (eforturi seotionale) se efectueaza Iuindu-se in consideratie valorile limit ale ineiredilor cu coeficient dinamic, in gruparea cea mai defavorabil’. 6.2.2 Stabilirea distributici eforturjlor unitare in calculul Ia starea limit de rezisten{a in secfiuni normale se face avind in vedere urmiitoarele ipoteze : — sectiunile plane normale rimin plane gi dup deformarea elementului (ipoteza secfiunilor plane); = se neglijeazit“rezistenfa la intindere. a betonulul ; — curbele « — ¢ ale betonului si armiturii sint cele din fig. 1 gi fig. 25 — deformatia’ specific’ limita la compresiune a betonului ym S¢ ia 3,5%q pentru cazul in care axa neutri se afl in interiorul sectiunit (veri fig. 1) 31 de 2%p In cazul conventional al compresiunii centrice ; intre cele dout limite, valorile ¢,,, se ob{in eu rélafia: . eoumoo = 2 + Be < 3,5%e (29) fn care - Me _ : Wh — alungiren specifict eqn & armiitutii se fa 10%. OBSERVATIE — Pentru analize nliniare Ia grupéri de nese incluzind yacttoneaseismiea, se pot aopta, pe bard de prescriptt speciale, valorle 10 cp 81 fx tem slferite de cele mentionate =| 6.2.3 Calculul in seefiuni normale ale elementelor din beton armat,’ solicitate la ineovoiere, compresiune excentricd gi.intindere excentried en exeentricitate mare se face considerind & ig. — eforturile unitare in betonul din zona comprimata au mérimea constant R,; — efortul oj in armitura 4 sesia in calcul cu valoarea( —I,), dack # > 2a’; in ea 4 contrar se admite tn caleul simplificat cu considerarea rerultantel tuiuror compresiunilor la nivelul centrului de greutate al armiturilor 4; 5 — efortul , iti armatura A,, concentrati la marginea intinsa sau mnai putin comprimats se ia in caleul cu valorile : : dact = < Em, (30), ie < bm 0) (31) dae Em < E+ < 058 (82), c= Re (33) ack Ze >O8 (34),6, | ee rere = 13 STAS 10111/2-87 in care © inilfimea zonei comprimate-convenfionale, pe care se admite repartitia constant f eforturilor unitare R, (fig. 5); Erm = 0,55 - Valoarea absolut o, nu va’ depisi 2, Es tim Re AP Araneurd Axa nevtré Conventionale teoreticé 7 Aad Fig 8 6.2.3.1 Calculul elem@ntelor solicitate Ia incovoiere se face cu relatiile din tabelul 11. 6.2.3.2 Calculul elementelor solicitate la compresiune excenttied re face cu rélatiile din tabelele 12 $113, onsenvatt 1 ilementele la cate frie anda W < 0.05.4, se ealeuleas se aletuesc ca elements Ineovolle, eu heglfrenefectut fore axial " 3'Beet armature it atette pemal multe nr (tg 6), efrtrie niare se stalee,keparat petra feare Hide armaturd eu ajutera relation pentru ‘4 = cos ee . he < . yen tas wae 7 pentra 6 — 125 Een + 7 a 8) Sou a [r«(: 2 )+am aus a ]ucm 1 FoR "Aer Gar A202 Aa Sa Fig. 6 6.2.3.3 Caleulul la starea limita de rezistenti a elementelor din beton armat solicitate la intindere centrid si intindere excentried cu excentricitate mica (cind forfa actioneaait intre rezultantele eforturilor din armiturile A, gi Aj), se face considerind e& : — betonul nu preia efortuti ; . a — in armaturile A, si 4; precum gi in eventualele armaturi “intermediare, eforturile unitare sint egale cu i, Pentru elementele liniare (tiranfi, bare intinse ale grinzilor se introduce un coeficient al cohditillor de lucru 0,9 de redicere a capaciti{ii portante. Caleulal se face cu relafiile din tabelul 14, |Mi 7 STAS 1011/2 (os) ay + Meo MY SH oa e zg ‘se 5 EEE 28h ores" 3 [222 Go) ort gy nee | a |BE3 4 a cr) we = toy (oe) wy | ° gl ¢ B1§ 4B cS : Bld oe) ws d a | j (102189 9p naar aremgesnde 9p hae. 16 12489 sasosoo4 « ayypH0s sojaquauioe yunyoos enue x Gren) TP aR,~ 6 STAS 10111/2-78 “FE ogo qos wep ssa “(2g UIP eyaz24 nu O49 sop ENFOQ os : ] 7 33 ie wa aif wo ae 2 oe orcas Ee ery sana yo soup, umes | de ny ueoet Bie ton om (2 ee "EE ie). #¢0>0 Py ; 32 | 3 o ad Re 7 an 14 a | ay ELE B|se Bd: Bl gf a) E Fle Gores eee asspican) m sievpnee ingorontts uniaee bunny e Geren.) TE RE,STAS 101/278 | tT to Can + 50k =e | “S | (wo oa aN— 18 — G69) ty — uty tH fy) = AH pot om > ove 2h, contour Tp oy fe 7h orm w Con + wh = ter SYu ( +e a ha en > W anjuoa od ramata [ssp ‘aojran wang Mo RIeou SunyeS (e m9ye9 9p stunk j SPAS 10111/2-87 or Pw, . iypuoa ¥ waED raver Lg rewuoy ovo eupnituor emPEAY ave " ow Usoet rony ae0>0 o £89 9d unos" a ow > Hn Oa « es ap mas | me oy + ya ty 6 Readeu ey +E awe tone sor : : ma >e ' : ww o> oanorme ayeue 21 | mundo eos —— i | 12 (oo wna > ‘pounusoxe ounpsoudmoo yy armyioqOs aoroywoMIe[D HUNH29% emIO.Ta | a a oe . \ > 1} Too aN 2p Sranuie I 1 *y sopatypunre ‘peu of eu BoSP 219 “ea OP HHAAE MH aD “opuMORUS ereoUMMIDS (5 we Fa + puuoy e220 ap aunr95 ee ° 5 OW Gaeta ear ~e tt fo yee (om aa ae aE ens pealichedd irr) wed voce aprreesoe «| oo ans Py 189 sna syuure ope einai? 9p ahs eye ty Bee | nrgBungdasp > Wonrfooe » yyueysod anno xe eyfrod (9) payee ow am (oon c eye aos eon (or na a3 >“ (90) m2 "Ey — amr ty thr Hey fe 6 > soqum eemqosoo04 2009. uy (oor) ty arty ry Sle G qe ap tera Yr pansSAS 10111/2-87 — 22 - Semuificafiile unor s'mboltyi din tabelele 11.14: sctiunii nefisurate de beton gi fibra cea ma i 2, distanta dintre centrul de greutate al ‘comprimat ‘s momentul static al intregii sectiuni utile de beton (de tnilfime hy) fap de rezultanta eforturilor din armétura intins’ ; = ra indltimea relativ’s a zonei comprimate conventionale de beton ; hy ale by — Vitimea activa a plicti din zona comprimata (anexa D); la elementele cu placa in zona intinsd sau mai putin comprimati, Wijimea maxim de placd activa considerata in calcul se limiteaz’ prin condifia : 8, <.0,6 618 . momentul static al zonet comprimate de beton in raport eu punetul de aplicagic al. fortel ‘AysA, atia intregii sectiuni de beton, respectiv a intregil seefiuni de armiitur’ longitudinal la secfiunea cireulard, inelars ; 4 coeticientul prin eare se ia in considerare efectul flextbilita4il conform pet. 6.2.5. 624 Blementele la care planul de actiune al momentului incovoietor nu este paralel cu pianul de simettie (ineovoiere obliek ex sau fir for} axiall) se caleuleazk pe baza ipotezelor Generale de la pet. 6.2.2, cu observatia ca: * . — pentra incovoiere oblici, planul de.acfiune al celor dou rezultante interioare (re qultanta eforturilor de compresinne din beton si din armilturi si rezultanta eforturilor din armitura intinsa) trebuie si coresptinds eu planul de acfiune al momentulut theovoietor 5 pentru compresiune excentried oblicd, punetele de aplicatie ale rezultantelor efortari, Jor inteonte do Intindere gf compresiney ‘rebule si fie coplanare eu punctul de aplicatie tl forget N. Pentru sectiuni reckingulare, se admite efeetuares veriticirii la starea limit de re- isten& eu relapia : : He) +-( i y <1,0 (120) in care M,, M, —-momentele incovoietoare de calcul pe directitle « si ys pay Meap ymomentele incovoietoare eapabile pe cele douk airee{if, corespunziitoare fortei, axiale N; ’ ML, B= 41,70 ~ 0,850) (12a) th, 6.2.5 Bfeetul flexibilit’ii (3cacentelor de ordinul 11) la elementele comprimate excentrie se ia in conside rare prin cooficientul Mu - . M, a in care . M, momentul incovoietor determinat pentru un calcul static de ordinul Ts “M,,-momentul incovoietor care rezult dintr-un_caleul static de ordinul IT. ‘Valoarea aproximativis a coeficientulut » se objine-eu relatia: , z (223) OS T= YINe fn care Y efortul axial de ealeuls (124)4 lungimea de flambaj a clementului comprimat exeentric, determinati conform anexei B; (BD oon = By Ty as + Yo “(a25) : 1458 p= 100 (4a + A) a2) Ay : Jud» momentul de inerfie, respectiv aria seefiunii de beton; Mug momentul incovoletor de ordinal I in raport eu axa armiturii futinse sau mat Pufin comprimate, produs de incircirile permanente gi fracfiunes de Jung durath 4 Anciedrlor temporare, ‘care produc o'deformatie de tip deplasare lateralé de nod; ¥ snomentul fafa de aceeasi axi produs de inedrcarea totalt. oBSERVATIE Pecans di aPlicarea relatet (123) rerulli 7 1,2, influenta Mexiiltailasupra comportéritelementelor x6 Repent fs stabilensch prntr-um ‘caleu!"de ‘ordnu! I pe structura die are fac pate teeta or —r——C=C“N se caleuteazi eu valoile 7, Siemeateamile marginale eu valorile reultate prin interpotarelnira, considerinducse Ia ssefionea ten ene slementulut valoarea shin Feazem = 10, 6.5 Verificarea ta staren limita de rezistenfi, in seefiuni tnclinate 6.3.1 In secfiuni inelinate, caloulul se ofectueazi astfel : ~ gkementele incovojate, a moment ineovoietor conform pet. 6.8.8 gi la for). tlietoare conform pet. 6.3.4. .,0.3.63 ~ Ggueates, Solicitate Ia ‘compresiune excentric’, Ja forfe tiletoare conform pet. 634. 6: — elementele solic aportul armitur Solicitatile se stabil te Ta intindere excentrick conform pet. 6.3.4., considerind numai © conform pet. 6.2.1 gi pet. 6.3.2 6.5.2 Momentul incovoietor (Af), in sectiunea inclinat& I~1, se determin’ fafa de central de grentate al zonei comprimate (@,) din sectiunea,‘normalé IT 84 > 1,5 ys Ho = 12 Vp. (133) In verificdri curente se poate adopta ke = Vp Pentru dale gi plici fark etrieri: Q, = 0,75 bh, Ry (134) Semnificafia simbolurilor in relafille (130. ..134) este: } Uitimea grinzii (a inimii, ta sectinni T sau 1) 1, indilfimea utilé a grinzii ; 1a elemente cu inilfime variabilA se ia valoarea minim’ pe lungimea sectiunii inclinate R, rezistenta de calcul la intindere a betonului, conform pet. 3.1.6 p procentul de armare longitudinal (cu aria A+) in-sectiunea inelinatil consideratt are se determing eu relat p= 100 (135) bh, @ forfa tiietoare de calcul de la capitul din zona comprimata a seofiunii inclinata M momentul de calcul, din sectiunea normal’ situaté la capitul din zona comprimaté @ sectiunit inclinate 4 prolectia pe axa élementului a sectiunti inclinate considerate ; valorile caracteristice ale lungimii s, se determin’ astfel : 5 48 61821 9( i a= f ——— % in care (136) By Ag a (137) semnificafia simbolurilor de la numaritor Valorile lui 4, trebuie si fie mai miei decit 24, gi mai mari decit 0,5 hy. \d conform pet. 6.3.4 iar a,; distanta dintre etrieri. 6.3.4.2 Pentru elementele cu inalfime constant’, calculul Ia forte t8ictoare se poate efectua eu relafia: Q=Aw +A © (138) : in care Qe forja tdietoare preluati de etrieri si beton, determinata cu relatia ? Quy = cn BHR (139) %» conform: ‘tabelului 15;= 26 ~ ‘Tabelul 15 _ | S8ESSRRseg8 | szeRegzsese | saesaRRs seansasege | 2 | = g a|? es SSSScesaett 5 a5) 4 BE. = S| 2 | zg 2 = Lg 2 “12 3 32, 3 > 2 288 . 2 S33 % , | seeeeeeees | seeeegegsae | gagesnseses | geageagere | 2 |g eB S 2 | 2 | S88SSSSSSS5.| SSSSssse333 | esse seneaseese (= | 2s 2B YS 1 = —+ cree SF] 2 | anaaananana | 22288aanana | BBSSsEsess 24 2% ie & $ : | | |eeglhciss 2 | 88 eS 3 Sree ee agageegages | seegegescen | ageenaae'ee |: é See SSSSa | SSSSSSS HAAS | Set iac aS | : = /E iu gay ve i | 7 sc see? | 2 | anaaananans | 222288aaanen | seeeseeetss | waaeeesees | anew GSeSt 3 SES 5 Jt | 3 bes 2 = r 1 ae = BRSBRRSSSE geegeessesn | esangensens | a = £53 2 : eae8 | Be eeeeeeaas | ji |e 23 = 3 Socccdecso : - | 4 fe 3 g gee S| 2 | anasasaanaa | aasaaananan | 3 2 ee z | = #ge 2 * 3 3 [joc dk® STAS 10111/2-87o A aol STAS 10111/2-87 Intr-un calcul acoperitor, dimensionarea si distributia armaturilor inelinate so poate face conform fig. 25. 1 # re ig tr ¥ : S Lungimea zonei de influenta/a barelor inclinate (fig. 25) se determing cu relatia :) : 045 (81 + ha) (142) 1n care s, rezult& din tabelul 15 ai pet. 6.3.4. - : Zongle de inuen{s ale barelorIneinate trebule s& so suprapund pe eA pofin 01 Ry In fig. 25: Qa = 0,8 Ra(dan + Seq) sine ey = 018 Ryley sina sau Qu = 08 RalAaig + Aaa) sin i Que = 048 Radars sine 200 a as f~ ab 2100 (14s) |. Pentru plici 2 = 0,75 iar 3, = 2 t Ta dimensionarea sectiunilor se va tine seama de urmatoarele condi . — daci Q > 3,5 0 h, 2, dimensiunile secfiunii sau clasa betonului se modified ; — dack Q < 0,5 6 i,k, armiturile ‘inclinate si etrierii ia toate clementéle de construetie, eu exceptia dalelor $i plicilor, se prevaid eonstructiv ; ~ ‘dack Q < 0,75 bh Ry armaturile inclinate ale dalelor si plieilor se previd constructiv, : 6.3.6. Pentru elementele cu sectiuni in 7’ (fig, 26), solicitate In forte tiietoare, avind talpa in zona comprimati, in afark de verificaren Ia forte ‘hictoar’ in secfiunile inclinate din inims, se fac verifiedri in placd, la sfirsitul vutel, in seefiunea IIT —I1, cu relafia : | Q
- Bh b — 3 —. (153) wa2 ( : ) (ass) — armarea constructiv’t a elementelor se face dack se respects conditia : 94 MH cos R, a5) ‘bh, Wi,STAS 10111/2-87 30 - — armarea suplimentar%, eu étrieri si bare longitudinale, pentru pretuarea eforturilor iune (M,) (fig. 29) se determing cu relafiile : produse de momentul de to (155) (156) preluarea torsiunii Gare longitudinale pentru_pre— Tuarea incovoeri Etrieri pentru prewarea_efortu— vitor unitare principale ain ineovaere i 4 a of cerurior ante pocoale an , [a] ed | : Fig. 29 in care Ajaria sectiunii unei ramuni a etrierilor suplimentari A, aia secfiunii tuturor barelor longitudinale dispuse uniform pe perimetrul de ealeul al seotiunii elementului 's, distanfa in lungul elementului, dintre etrierii suplimentari A,,atia secfiunii de beton cuprins’ in interiorul perimetrului de ealeul (U) = Ag, = b. I, U perimetrul de caleul al secfiunil : U= 2 +h) 6.3.9 ' In planul de contact dinire betoanele turnate in etape diferite, de exemplu intre un element prefabricat si stratul superior turnat ulterior, se prevd conectori, sub form de etrieri (fig. 30), iar suprafafa prefabricatului in planul de contact se executi rugoash sau profilats. ___ Ramurile etiferilor trebuie « pitrundii in stratul de suprabetonare pe o lungime egal ou eel pufin 30 d (d = diametrul etvierilor). ‘Beton turnatfteror Veriton Beton tena intial prefatricat) Fig, 90 Aria seefiunii tuturor remunilor unui etzier se caleuleas’ ew relagia : (as) in care @ este forfa tAietoare, din secfiunea considerat, produst de inoir&tile cu valori limits. 4 4= 31 — STAS 10111/2-8 Se: recomandi aii se respecte condifia : Q< hk | . (158) | 6.3.10 _La.grinzi care se intersecteaz (fig. 31), forfa titietoare transmist la reazem se preia in intregime de arm&tura transversal firi a se Ita in consideratie rezistenja betonului. AA 8-B IP. fi (ep ml An Fig. at Pentru preluarea inciredirilor concentrate, Iungimea portiunii de grindi in limitele e&reia + se ia in consideratie armitura transversal (piese de suspendare, ettieril inchisi, bare transversale sudate, armituri Inclinate), se secomand’ si se Tespecte condifia : S04 2h (59) tn care . b lifimea pe care s6 aplict inedrearea ; 4, distanja de la fafa inferioar’ a elementului ce se calouleac® pink la fafa inferioars a clementului care transmite inc&ircarea. 1n mod exceptional, dact armiturile rezultate necesare din calcul nu se pot dispun pe lungimea s,, determinat& conform relafiei (159), ele se pot ageza pe o lungime maxim& : 3D + Dh, < b+ 4h (160) 6.4 Verificaren In: starea limit de-oboseald G41 Lastarea limit de oboseali se verifick eforturile unitare normale in beton $f armitur’ eforturile unitare principale de intindere in beton si eforturile de intindere din armitura {inclinat’ si etrieri.-Tn ealcule se consider solieitirile maxime stabilite en valorile de exploatare ale inctiretirilor, in gruparea I fundamental, incdresrile mobile Iuindu-se cu coeficient dinamic. La console sourte se verificl numai armiturile, la starea limit& de oboseal’. 64.2 Valorile efortuzilor unitare normale. de compresiune in béton si de‘ intindere in armé- turd, calculate in stadiul I conform anexel E, eonsiderind coeficientul de echivalenfi (x, din ‘tabelul 17), trebuie si se limiteze 1a valorile rezistenjelor de calcul la oboseald stabilite conform pet. 3.3.2 pentru beton si conform pet. 3.3.3 pentru armiturl. La console scurte eforturile unitare in armiituri so stabilese cu relafiile de la pet. 6.3.7.1 6.4.3 Efovturile unitare principale de intindere in beton,{o,) stabilite conform anexei B, trebuie si indeplinease& conditiile din tabelul 16, atmitura”inclinat’ si etrierii previzindw.se in funefie de mitimea eforturilor unitare respective. Tabet 16 ] Armaturle tnelinate Be] mem nani | my rt mane | x 4 tay erie ss Si S08 ‘S_| Pitet gi dale ~ ena cm 25 RS Gy > 00 2} Retistenfele de calcul Ia tntindore (Rj) s0 Sau conform pet, 9.4.6 4%) La clemente a Ca%© Gings>0,0 Rj, eforturte unitare principale unite pe care a; <0,5 Fy gl de elite armat inelinate pe restul lanai situafi' speciale. Intindere se preiau de etre beton pe por smentulul; se aPmeand ea etrierl, numa tn3TAS 101T1/2-87 = 82 - Bforturile unitare de intindere din etrieri si armiturile inclinate stabilite prin calcul (tabelul 16 nr. ert, 2 gi 4) mie trebuie sti depiizeased rezistenfele de ealcul la oboseal determinate conform pet. 3.3.2 $1 3.3.3 . ‘Coeficientil de asimetrie p pentru verificarea Ia obosealii in sectiuni inclinate se stabi- Iegte cu raportul : 6.4:.4. Eforturile unitare principale de intindere (fig. 32), stabilite pe baza diagramel infiigu- Sitoare de forte tdietoare inaxime se preiau de etrieri (suprafata hagurati dublu) si armiturt inclinati (suprafa{a hagurat® simplu). blen ie Fig. 92 Efortul unitar principal de intindere preluat de etrieri.(o,,) fe determin et relafia : a (161) in care’ ‘Aqaia tuturor ramuitilor de etrieri din secfiunéa transversal aq distan{a dintre etriert 8" Wipimea grinzii, sau a inimii, Ia nivelul Tn care s-a calculat efortul principal ( ¢;) Rg reristenta de calcul, 1a oboseali, a armiturit, conform pet. 3.3.37 - slabi, trebuie si fie limitatis In 0,2 mm pentru gruparea I de incdrciri gi la 0,25 mm pentra — 33 — STAS 10111/2-8 Aria tuturor armaturilor inelinate (A,,) pentru preluarea eforturilor principale de intindere (a) (fig. 32) se stabileste eu. relafia : (162) in care A, este aria supraféfei de eforturi principale o,, care se preiau de etre armétura inclinata, Distribugia barelor inclinate de-a lungul elementului se face respectindu-se condifia : A Aabs Aut = (163) das » in care Sen'5 Avg {Ang Sint ariile armiturilor inclinate, din cele trei sectiuni (fig. $2). Eforturile unifare de intindere produse de solicitirile-de torsiune stabilite conform anexei E se preiat prin armituri suplimentare longitudinale si etrieri. . 6.4.3.2 Reducerea diagramei de eforturi unitare principale dela ojg,, in dreptul sectiunii situats | Ja distan(a 0,5 4 de marginea reazemului, la valoarea zero in axtil de rezemare (fig. 32 a), mi este permisi la grinzile la care transmiterea forfelor tHietoare se face ta alte gringi (cazul grinzilor | secundare interseetate de grinzile principale) ; in aceste cazuri (fig. 32D), diagrama eforturilor | ‘unitare principale se reduce de la eye. itt dreptul seetiunit de la marginea"reazemului, la zero in axul de rezemare. | 6.5 Verifieurea Ja starea limita de fisurare 6.5.1. La starea limiti de fisurare se limiteazi miirimea deschiderii fisurilor in secfiuni normale si inclinate, in conformitate cu provederile pet. 6.5.2 gi 6.5.3, sub actiunea solicitirilor maxime, considerind inctiredrile eu valori de exploatare gi influenfa coeficientulut dinamic, 6.5.2 - Marimea deschiderii fisurilor maxime (A), in medii neagresive sau cu agresivitate foarte gruparea IT de inedredri. Calculul mirimii deschidenii fisurilor se face pe baza prevederilor de la pet. 6.5.3 6.5.3. La elemente din beton armat solicitate Ia incovoiere, compresiune excentricd gi intindere centric si excentrici, marimea deschiderii fisurilor (z,) in secfiuni normale, se determini cu relafia : (164) in care ¢, efortul unitar din armitura longitudinalé intinst, stabilit in stediul 11 de luera al betonului armat, conform anexei E, considerind coeficientul de echivalenfi en valorile din tabelul 17; pentru elemente cu secfiunea circularé solicitate la incovoiere sau compresiune excentrici cu excentricitate mare a, s¢ calculeazi ou relafia : . 165) 125 Meay - ey jar pentra celelalte solicitiiri eu relafia : Ry Ay necesar, ; 1,25. A, efectiv ne) B, modulul de elasticitate al armiturii, conform pet. 3.2.2 2, distanfa dintre fisurile normale, in milimetri : yaa¢nt as7) |. a ana (or a) (168)PAS 10111/2-87 — 34 — B_ coeficient conform tabelului 18; @ — diametrul armiturii longitudinale, in milimetri; A, nit i = 2% cooticient de armare ; pentru sectiuni cirenlare yy = = ; Aw | 5 408 Fig. 35 dy, aria de inglobare, determinat& conform fig, 33 yi anume : se obfine prin adiugarea de la ultimal rind de armituri a unei indlfimi de 7,5 d; dacd aria armiturilor care se afli in ultimul rind este mai mici decit jumitate din aria armituri uneia din celelalte rinduri, 7,5 dso miisoari de la penultimul rind de armituri; ¢ strat de acoperire, in mm, conform tabelului 225 + distanfa dintre axele afmiturilor, in mm, dar na mai mult ea 15 d (d, in mm); pentra elemente cu secjiunea circulant: ba eee in care 7, este raza cercului pe care sin dispuse anmiturile longi- A. tudinale, iar A, este aria sectiunii tuturor armiturilor longitudinale ; { coeticient caleulat cu -relafia: Y=1—F 1-05 ») (269) sectiuni circulare (170) Pentru obosealé = 1,0 cooticient functie de tipul ofelului din arm&turi conform tabelului 18; ‘0 raportul dintre ‘solicitarea din inciredri permanente si temporare de lung’ durati ‘sau Tepetate (care pot provoca oboseala elementelor) gi solicitarea total ; Ry reristen{a caracteristicd de intindere (tabelu 3); A mirimea maxims a deschiderii fisurilor, conform pet. 6.5 ‘Tabelul 1777 ‘Raportul dintresolieitarea din inebredrt de lung Carat sau repetate gt solicitarea totald(e) Potonetut| “o00 | 0,5 | 0,50 | 0,75 | 1,00, Bers | 35 18 20 25 30 : Beto | 12 5 is 2 | 35 Beis | 10 a 15 1s | 20 Be2 | 10 10 a | i | 2 Bo 25 3 Fa i] 8 18 Be 30 | wo | 10 2 15 Be 35 5 ae, 20) aa |e a Be 40 7 as | w | a | a5 Be 80 7 8 x | 1 | 2 Be 60 7 3 | 20 12-— 3 . STAS 10111/2-87 ‘Tabelut 18 : ‘Tipul ofelulul ain armatura Tongitadinala “| omar . PC 53, PC 60 imea deschiderii fisurilor in sectiuni inclinate se determin cu relafia : an 2 Ke 20mm vor avea diametrul minim de 8 mm. La bolfi se vor respecta prevederile pet. 6.7.8.5: i yA barele de. repartifie ale plicilor e vor rerpecta diametrele minime previzute Ja pet: 6.7.7.10. 673. Stratul‘de beton pentru acoperirea armiturilor gi di tanta (lumina) dintre bare 6.7.3.1. Grosimea minimia stratulai de beton pentru acoperirea armiturii se ia conform tabe- Talal 22 31 pet. 6.7.3.2....6.7.3.4. ‘Tabelut 22 Dinner bari ae] Oruea pink 2 Xr Devmitea elemental ee ful de Deton, penten et ‘fra armtuilor | ete (0) | snes senior 1 | Put i perey, eu grosimt | |< 100 mm = |=» >100mm - 25 2__| Grinal eu tnaimen pind Ia 250 rom inelusiy 7 25 i 2. | Grinat ew fndtimen peste 250 dc a 0 stip | pretebreate S 5 | Etrien a - 7 w Se vor prevedea gla alte clemente care fn exploatare sat tn contact cu plot! (tp, pereti et.)~ 39 - STAS 10111/2-87 7.3.2 Grosimile minime previzute in tabelul 22 la nr. ert. 1, 2 g1 3 se pot reduce cu 5 mm la clementelo prefabricate. 6.7.3.3 Grosimile minime previsute in tabelul 22 pot fi reduce in cazul armaturlor situate sub hidroizolatii astfel : — cu 10mm, la grinzi, antretoaze si lonjeroni ; nm, ia plict dar nu sub grosimi egale eu diametrul armituri 6.7.3.4 In cazurile speciale, cind elementele de constructie se gisese in medi agresive, atope; rirea armiturilor se va majora, in conformitate cu prescripfille speciale. Pentre constructitle din zona litoralului Miri Negre se vor adopta, misuri speciale, 6.7.3.5, Distanta‘dinue axele barelor si lumina dintre barele aumiturilor se iau conform tabe- ulul 23. Tabetal 23 a {Distanta atte | Lamina minimk : Denumires | "akete bareor’ | “aint ‘bare n , no "mm 1 ts plan orizontal “| tumate ronalit = 0 leew 7 9 nina Armiturt de | ned 5 fevistenia | j 2: | Gein | fongttudnata » i | preabrcate Ec $4 ata i | 18d 3 } 0 i - minimum @ 4 max 200 — . for maxine (i Armaiora de | iio 3 | rua | renutents, nin a 7 Tongttucinaa | eazeme) a ° tn colette pone max 20 - z Arméturd de repartte, transversal | _ max si0 |_ soos 250 = £ | Balt (arc) 9 Armiturd de” | jt i Ferstentt ‘min = 0 9 | Pert | onetadinans > i > Armatura transversal la grt, bolt (ares) sip se prevede cont. et 0.781...0:78.8. lara perel cont. pet. 07.05 * 6. 6.7.4.1 Armaturilé elanentelor din beton armat se aledtiniese cn bare: — ftir cio, in eaznl ofetului PC 605 tioe semicircular, in cazul"barelor"eu suprafele netede (fig. 34 a); la agrafele stilpilor si perefilor la care Njgp= N (veri pet. 6.7.8.5. gi 6.7.8.6.) si ale armaturilor curbe (la Vutelo gtinzilor, arce, bolti) partea dveaptt a viocului in loc de 3d se va realiza de:10d3 Ancorarea armaturii = eu cioe in unghi drept, in cazul barelor cu profil periodie PC 52 (fig. 34D); — inelinate (fig. 34 0). Luncimee de oncerare enema Lungimeo de oreorare acpe (ee a raiod rom @ Fig. 24STAS 10111/2-87 = 40 ~ Ln 6.74.2 Lurgimen de ancerare a aumituiilor 1 (fig. 34 sl 38), fat de seofiunea in care bara rezult% din calcul, ca necesara in Intregime, se ealculeazd cu relafia : Land (183) in care 2, coeficient dat de relatia : + hee asa fs @ — aiametrul armaturii intrerupte eau efortul unitar maxim, sub acfiunea solictirilor de caleul “R, — rezistenfa de calcul la intindere conform pet. 3.1.6 . ° tose} Be» Coeficienfi conform tabelului 24. Tabelal 24 if | Armaturi eu prot! | xr Armaturt netede Ba Condit de Yueru ale armiturlor” + perioale | 4 [nase dao | rane De 1 | Ancoraze in zona tntinst | 0,05, 12 | ‘0,08 2 “4 2 | Ancorare tn zona comprimatt 0.03, 10 0.08 10 ‘Lungimile de ancorare (J,) stabilite cu relafia (183), in zonele intinse, in mod acoperitor, se pot Ina conform tabelului 25. Pentru elementele calculate la oboseal sau la solicitiri seismice importante, lungimile de ancorare se sp orese eu 30%. ‘abet 25 : P Ti atom we ‘Tiel de etl Beton “sown | omen Tupi de ancone () Ta ai de dete | (08 57 (Ga daca conform fi. 0 © % PC 52 -_. 33 30 , Pc 00 clr % 6.7.4.3. Ancorarea armitutilor la reazeme se tealizeaz conform tabelului 26.4 -_STAS 10111/2-87 ee : Tabelal 26 Modul de , Mogul ae | , lode Langimea | Cazurite in care 2 | ctmentaet | SHEE a | tert Figure ce we adnite frmaturitor | “Serer ancorare’ | neorares 1 | Gina, date] Plase yi | eu ctoe, con arinaton tnclnate pike (reas carense de | conform 10d | 3 etriert previc - | Femele de | are Tegate | Tig. 84 e918 uit constractlv capat) | eu airmd | | 10m min apatut Margines eparatukd armaturi regen 2 i a y armaturtncinate lay = 184 | Grete! rerutatt : ett fy cleat | | . | | | 10m min, ” . al S leane » 4) | srmatur tnetinate | top = 104 | qetrert prevazuti ‘onstructiv hare wudate| tard eloe armituri tnclinate SL etriert rezutati Sin caleul ‘ t—} teste con-| armaturi rezultate 5 | Comate | Plane st [cu coe ls ieearitaner)| taeraean aweae seurte, | eareate de | conform a cecte ae Tutu 25 I Fig. 37 1) Langimea de ancorare lar 56 poate reduce eu Sd, dack de Ia sec{iunes tn care armltura este necesaed tn tntregime pentru preluarea efortulul se resllzeazi 0 lungime de ancorare eyald eu etl pun lungimen fy din elul 253 distanfa de la marginea reazemulul ‘pind te eapétul armaturit tebule sf fie cel putin 100 min (ig. 35 51 38), acd intervin forte concentra’é mari (din stIpl grina! secundare ete.) situate fa}4 de marginea interioard a reaxemulul, la distanje mal mict de 60 d pentru armdtunl din OB 37 sl 40 d pentru armatuni din PC 53, ae vaSTAS 10111/2-87 49 — ‘de ancorare, luindu-se eventual mir speciale de reslizare a ancorieli (de exemple, 1 verifiea prin ealeale Tangl aan ee pile miptaice Sau bare. feansvarsale iatroduse {a interioraleioeurlor barelor longitadina te). ‘ » capetele bareior longitudinale ale plasel se provede o bart sudaté transversal, avin} diametral da > (Gig. $6), 12 dlstanfa. maxim 45 mm, pentra d < 10 yom 15 dy pentru d > 10 mm. 6.7.44 Ancoraréa armiturilor in desehidere (fig. 38), se realizeaz’l conform tabelului 27. “Secjune in core bara Tig ma este necesard ara este necesard i wiregme wh intregine: Inzurdtoare @ momentebr iieaté cortorm 49.42.Momentee se. tise in care bara 3 numa) este rece ai este necear® th iregine. — Dilese eu IncBrciie cu vet tig TS, [tell les le et ax mn \? side ch ae a alSleereeenereeeereree aE Tat og war sumysoadusoo anon sti03| 3 “rim eT pre ae jon atl biel os eno 4 nes n> sox SNe | nord mot 9 : eqns apsvoanye oye | [wo ea cone | sumstins “Stes svete __a2pnonn of wanna (oe my sys) sora aon SBrunauy’ |, wee ETT, [anh LEB] eSB ae | neces seme’ | die oe wien Oe on { L qee AU e-oF T = eee Lungimea de ancorare w in deschidere (fig. 38), a arm¥turilor din zone turi de intindere reduse, se stabileyt9 confor.n tabslului 28 e de beton eu efor- ‘Tabetul 28 | Blemente 6 nalime | forta tletoare ain trciredrite eu valor limita, tn sectiunes toni Sorvall eare‘Dara numa ete neces ain eaeal Ga | trotentSocowltar) | Oy fora tletonie prelude armaturiletntnat, determina create | = 08 ata sine . = os a |e sontorm relate (137) mt ai | AaRgangy | Gm a as sa en deat ern 200 wera +oa 4 lametrat bare cae se ancoren 1 unghlol format de aridturafutinsd Ag fat de axul longitudinel al elemental ‘Aga seetiunen harelor inclinate situate in zona Tungimil de anco- | a unghiut format de armétura inelinaté eu axa grinrit *) Lunglmea de ancorare w trebule $4 fle cel putin 20.4. La clementele cu armitura Inelinati elrier! previtzutt constructiv, se vor adopta direct aceste lunglinl de ancorare (Cird verificare prin caleul. 67.5 Innadirea barelor 6.1.5.1 Innidiren prin sudare : 6.7.5.1. funiidirea barelor se face prin sudate electried, prin presiune cap la cap, sau prin sudare cu are electric prin topire, folosindu-se eclise. ‘Sudarea se aplict'la bare cu diametre de cel pufin 10 mm. La ineerearea imbinarilor sudate, ruperea ofelului beton sub ine&rearea stati si se product Ia rezisten{a normati, in afara"zonei influenfata termie. 6.7.5.1.2 Eclisarea se realizeazii eu dona eclise, din bare rotunde sau din otel lat, decalate, sudate en cordoane pe ambele pir{i, ale c&ror lungimi se stabilese prin caleul, dar nu vor fi mai miei decit cele din fig. 39. a Se poate folosi si innddirea in cochilie, cu cusi{uri longitudinale executate in pozitie orizontali (fig 39) sau in pozifie vertical. Sectiunea transversalii a ecliselor trebuie si asigure in zona inniiditd o rezisten{a de cel pufin 1,2 rezisten{a bare’, cu diametrul mai mare, trebuie 2d_25dmin. -25dmn._ 24 : ct § Og : Fig, 99 6.7.5.1.3 Se recomand& ca innidirea barelor intinse si se fact in.zona cu solicitari reduse si ‘eu Iumint corespunsitoare intre bare. 6.7.5.1.4 Innidirea prin sudare a barclor de diametre diferite se admite daét raportul ariilor celor dowd bare inndidite nu depaseste 1,5. tnntdirea prin suprapunere (fink sudur’) . ‘1 fnnddirea barelor prin suprapunere fiir sudare, se admite numai in zonele de beton comprimate, conform pet. 6.STAN 10111/2-87 $$$ i ties in cazuri bine justificate, pentru bare pind la maximum 25 mm diametra se admite innidirea prin suprapnnere gi in zonele de beton intinse ale elementelor incovoiate, comprimate excentrie sau intinse excentric cu excentricitate mare. La elementele intinse sau intinse excentric cu excentricitate mic, inniidirea barelor se face numai_prin-sudare.. ue 5.2.2 In zona intins§ a betonulul Ia clemente tneovoiate, comprimate excentrie, sau intinse excentrie eu excentricitate mare, innddirea prin suprapunere a barvlor trebule si Indeslinnnes urmiitoarele condit aria armiturii intinse innddit& intr-o seofiune transversald si fie de max. : 9% la elemente cu bare netedo 50% la elemente ew bare cu profil periodie din aria totals a armaturl. ~ distanta dintre dou secfiuni suecesive de innAdize si fiecel pugin eguld cu Tangimea de suprapunere (jy) (fi. 40) |= Tungiméa’de suprapunere (1,) armiturilor se ia egalli cu lungimea (J) conform tabelului 25 multiplicaté eu valoarea expresiei (1+ a yincare Ay, este aria armiturilor innidite in aceeasi sectiune si A, aria tuburor armiturilot din sectiunea respeetivit iw cr Fig. 40 i La elementele solicitato Ia compresiune excentried, in eazurile in care unul din capetela L zonei do suprapunere corespunde unel solicitiiri de compresiune excentricd cu excentricitate i mic, inniiditea barelor se face astfel : t ~ cu lungimi de suprapunere (J, = 1,) conform tabelului 25, daci se innddese in aceeagi secjiune bare avind pind la 50% din aria total a armaturilor ; i ~ eu lungimi de suprapunere (J,) egale cu Tungimile 1, (tabelul 25) sporite eu 50% acl se tnnddese in aeeeusl seefiune bare avind, un procent mai mare de 50% din aria totali a armiturilor, . Se recomandi ea la bare cu diametrul mai mare de 20 mm lungimea de ancorare (J,) si se stabileascd eu relafia (183). 67.5.2.3 Lungimea minimi de suprapunere pentru barele inniidite in zona betonului comprimat se ia . 30 d, pentru elemente realizate eu betoane de clasti Be 20 si mai micit; . 20 d,- pentru elemente cu betoane de clas Bo 25 si mai mare. 676 Procentele minime de armare Paci din preseriptiilé cu privire ta aledtuirea elementelor din beton armat (pet, 6.7.2, 6.7.7.5. ..6.7.711, 6.7.8.1) nu rezulté mai mult’ armitur’, elementele de beton armat vor fi previzute eu armituri conform pet. 6.7.6.1. 6. 1 Procentele minimede armare (p) pentru armitura intinsi la elementele solicitate 1a incovoiere, compresiune excentriedi sau intindere excentric& (plici, dale, grinzi, rigle de cadre), Vor fi corespunzitoare ariilor rezultate. din calcul, Pentru procentele de armare (p,) rezultate din calcul, mai miei de 01% se vor prevedea procentele minime (p), dup’ cum uiinvazi : — pentru p. < 0,045% 0,05% - T Pentru 0,045% 5h, bi h flind lasimea respectiv grosimea) armitura longitudinald de pe cele doud laturi trebuie s& fie corespunzitoare procentulut minim de 0,5%. Dack elementul este astfel alcituit incit N..,>WN, procentul de armare se Stabileste conforia pet. 6.7.6.2. aliniat 2. La bolti si arce armitura transversal se prevede conform pet. 6.7.8. si subpunctele respective. La peresi, armBtura transversal se prevede conform pet, 7.9.1.10 31 tabelului 37, peretii asimilindu-se cu inimile grinzilor, 61.7 Bare longitudinale, bare inclimate'si de repartitie 6.7.7.1 Armitura longitudinaldi de rezistenfii se recomandd. 8% fie alcutuitt din ofel de acelasi tip. 6.7.7.2 Nu se admite folosirea barelor inclinate sub formé de bare flotante (fig. 41). Bard fotonts ina 56 admite) \ -secfiunii). Fig. 41 6.7.7.3. Unghiul barelor inclinate, fais de axa elementului se ia de reguld 45°; in cazuri speciale unghiul poate fi de 30°. . .60°. Harele inclinate se previd dup posibilititi, astfel ca ele si fie agezate simetric fat’ de planul vertical ce trece prin axa longitudinald a 'elementului. OBSERVATIE: La clementele carg se caleulearH la starea limitd de oboseslé, nu se admit tnetinel aiterite de 6.1.74 In zona intins’, inclinarca barelor (fig, 42) inecpe astfel . — Ja starea limith de rezisten{i, in scc}iunile normale in care barele nn mai sint necesare din caloul entra solicitdle care rezultd din diograma momentelor stabilite cu inedresrile limit + si'modifieat conform fig. 425 15h (conform punctual 627%. ainiat ultin) @ mementebr Diggrama messurbtoare «@ momentebr, modiiat (aeplasard cu b/2) ¢ momentebr, medificata (deplasata eu %/2) on. i—4t - - STAS 10111/2-87 — la starea limita, de oboseala, tn secfiunile normale in care barele nu mai sint necesare din calcul la solieitatile rezultate din diagrama momentelor, stabilite cu inedredrile de exploatare, nemodificat’, H Barele inclinate se stabilese conform pet. 6.8.4; 6.3.4.1 si 6.3.4.2, La elementele Ja care se fac caleule la oboseali, barele inelinate se verifick conform pet. 6.4.3; 6.4.3.1 §1 6.4.3.2. Distanfa maxim intre barele inclinaté, misuratd pe axa longitudinal’ a grinzii, trebuie ‘i nu fie mai mare decit indlpimea grinziif, iar distanja de la marginea reazemului pind la rindul intif al barelor (fig. 42) trebuie s& fie maximum 50 mm. Ineepind eu al treilea tind-de bare inelinate (pornind de la reazem) se poate miiti distanfa:dintre barele inelinate pind la 1,5 h. La elemenfele supuse 1a incliretiri repetate (oboseali) distanta de 1,5 h se aplici la ultimul rind de bare, : 6.7.7.5. La elementele solicitate la ineovoiere, cel putin 259% din armitura din elmp sf minimum 2 bare se prelungese peste reazemele intermediare, iar la extremitifi eu reazeme libere la rotiti, armitura se ancoreazd conform tabelului 26 ur. ert. 1...4, prelungindu-se peste reazem cel putin 30% din armitura din cimp. 6.7.7.6 Armitura longitudinal asezatt pe fefele laterale ale grinzilor cu intlfime mai mare de 700 mm se recomanda s% fie aleituité din bare ou profil periodic. Pe fefele laterale din zona intinsd a inimilor grinzilor (aproximatiy 1/3 din indifimea inimnilor) $i pe fefele lateralo ale tilpilor cr Gin zona intinsk unde nu exist armituri de rezistenfi, se previgl bare eu diametrul de 6... 14 mm, asezate la distante de 10...15 diametre. Sectiunea acestei armituri trebuie si teprezinte cel pufin 8% din sectinnea armiturii_ longitudinale de rezistenfai. Pe restul indlfimil inimilor gtinzilor se prevad bate longitudinale cu diametrul de 6...10 mm, agezate la distanfe de maxi- ! mum 330 mm, Sccfiunea total a armiturii de pe fefele laterale, se recomandy si se ia : t 0,0015 bh, pentru’grinzi cu lifimi b egale sau mai mari de 300 mm, dar cel mult F ‘Yalorile rezultate din tabelul 37; ' 0,0025 bh, pentru grinzi cu grosimi ale inimilor sub 200 mm. Pentru valori intermediare ale lui b, sectiunea total a armiturit se stabileste prin intér polare liniark. : 6.7.7.7. La plieile rezemate pe contur gi calculate pe dou directii, distribuia armaturii se face dup’ cum urmeazai : — suprafaja plicii se inparte, pe fiecare direefio, in trei figii, din care ecle marginale ‘au lijimea egal eu 1/4 din latura scurti a plicit; — in fisia central se prevede sectiunea de armituri rezultati din caleul, iat in cele marginale cel pufin jumitate din aceast’ armiturs ; — distanfa dintre bare trebuie si fie conform tabelulai 23, nr. ert. 4....7, 6.7.7.8. La pliei, ridicaréa barelor se face in dou seopiuni; barele ridicate vor fi, faj% de axa reazemului, 1a distanta-de 1/8...1/4 din deschidere, distanjele misurindu-se la nivelul. median al plicti, Din numarul barelor previizute in cimp, se prelungese deasupra reazemelor : 25...60% si minimum 3 bare/m, 1a reazemele intermediare ; 30% si minimum 3 bare/m, la reazemeéle extreme cu rotiri ibere. 9. Pentru preluarea momentelor negative din mijlocul deschiderii; 1a plied continue, se preyede la fafa supetioars a plicilor, 1/6 din armitura de la partea de jos, dar cel pugin 3 bare/m de 8 mm diametru, dae din caleul nu rezultd mai mult, L 6.7.7.10. Armiitura de repartipic 1a dale, pliei earosabile sau cuve de balast calculate pe o sine Gurl directie, este formats din cel pufin 3 bare pe metru, cu diametral de 8 mum, iar aria minima, @ acestora este 15% din armitura de rezistenta. 6.7.7.11. La plicile rezemate pe contur si calculate cu rezemarepe doult laturi (pe grinzile longitudinale), la partea superioari a plieilor de deasupra grinzilor transversale gi perpendiculare po ele, se prevede o armaituri aleituiti din bare cu diametrul cel pujin egal eu cel al armaturli de Tepartifie. Accasti armituri se agazi la distanfa maxima de 200 mam, sectiunea totals pe metru fiind cca. 1/3 din secfiunea armiturii de rezistenja a plicit. Armituta se prelungeste in fiecareSTAS 10111/2-87 = ~ 48- plack veeint grinzii transversale, pe 0 Tungime de eel putin 1/4 din deschiderea de ealeul a « plieli respective (lature sourta). Lungimile se imisoart de la fefele laterale ale grinzit : transversale (lig. 43). Grinds transversal 2. 67.8 Etrieri 6.7.8.1; Birieri rerultafi din calcul sau cot previzuti constructiv, trebuie si-aibi cel putin seott- | unile care rezult& conform tabelului 37 $i minimum sectiunile care rezultd conform prevederilor 7.8.8 ‘Htrierii, impreund cu barcle longitudirale, trtuie #& formeze carcaele care asigurs positia proiectath a atmiturii de rezistenti. In ficeare colf al ctrietilor, trebuie si se afle 0 Dari de'rezistenti sau de montaj. de mai jos, pet. 6.7.8.2. “La elementele solicitate Ia incovoiere, intre dowk ramuti de etrieri, thebuie s% fie cuprinse cel mult 5 bate intinse agezate pe un singur rind; barele comprimate rezultate din calcul, vor Hi cuprinse de etrieri conform prevederilor de la stilpi (pet. 6.7.8.6) 6. rozistenfi intinse nu trebuie si depaigeaved 350 mm rau 3 La clementele solicitate la incovoiere, ‘distanta dintre ctricrii care euprind barcle de din inalpimca clonentulut | | Etrieri care cuprind barele de rezisten{4 comprimate re agazi la distanta maxima de 15 d | (a este diametrul minim al barelor de rezisten{a), dar cel amult 5CO mm Ta catcascle legate eu | simi. ‘“ 4 6.7.8.3 La clementele arate eu bare netede, eupure la incovoiere, la cxtromitate, pe o lun gime egald cu ecl putin lungimea de ancotare a barelor de rezistentd (conform tabelului 26 nr. ert. 1 12) etrierif se agazi la distanta maxim de 100 mim, avind diamctrul minim de 8 mm. 6.7.8.4 La clementele solicitate la inecvoicre, eu kitimi de 440 mm, san mai mari, Fe previd etrieri eu 4 ramuri verticale. ‘Pilpile elementelor cu secfiunca in T sau I, trebuie sk fig-armate cu etricri inchigi, cu diametral de cel pufin 8 inm, care si cuprindd intreaga axmstunt de relstent i 6.7.8.5 La bolfi gi aree, precum sila vure cu suprafe{c eurbe, barele longitudinale de rezistenj intinse de lingi suprafaga:concavd, ca gi barele comptin ate de lirgh supiafaja coyveai, se leags eu etrieri sau agrafe, Seotiunea ficeiirei ramuri a etyicrului rau agrafel (4), {rebuie #8 fi8 ec] putin + (185) in care ‘A, aria sootianit armis{urii de rezistenj aferenti upei ramuni de etrier (agraft) 4, distanta intre etrieri (agrafe) raza de curburi a suprafetei eurbe. La bolti, Ia, mijlocul distanfei dintre etrieri (agrafe), atit la intrados, cit $i la extrados se previid bare de repartitie transversal, conform tabelului 21-4i asteriseul J'de sub acesta,pnt — 49 — STAS 10111/2-87 6.7.8.6. La elementele supuse 1a compresinne ‘cenirici gi excentric§ (stilpi), armate cu bare longitudinale gi etrieri, distanja dintre etrieri trebule sf fle mai mie de 15 d (deste diametrul minim al armAturit longitudinale), mai mici deeit Iatura mick a stilpului si maximum 400 mm. ‘Pg inalpimea stilpului etrierii yor fi dispugi cu ciocurile decalate. Pentru clementele eu procente de armare mai mari de 3% etiierii se agagi 14 distanfe maxime de 10 d, sudindu-se de armitura longitudinal, Pe lungimea de innddire prin suprapunere a barelor de rezisten{i (conform pet. 6. distanfa dintre etrieri trebuie sf fie 10 4. Numirul de bare agezate pe un singur rind, pe o laturi intro dou ramuri de etrieri, nu trebuie si fie mai mare de 3, daci lumina intre bare este de 50 mm sau maximum douk diametre ale barei longitudinale ;'daci lumina intre bare este mai mare, fiecare bar va fi prinsk intr-un colf de etrier sau ou agra. Prevederile de la acest punet sintvalabile si la peretit la care Nesy=N (pet. 6.7.6.2). Dac Neey >, arnuiturile transversale exterioare de pe cele -doua laturi se leagé cu eel pujin 4 agrafe pe m® al suprafefet peretelui. Aceste agrafe pot lipsi la elementele eu bare de rezistent’, avind diametrul minim d—14 mm daci acoperirea de beton este cel pufin-egald cu 2d. In acest caz barele de rezistent& longitudinale se pot ageza spre exteridr. La plage sudate armiturile Tongitudinale de rezistenfi, intotdeauna se agaz8 spre exterior. 6.7.8.7 La elementele torsionate se previd etrieri inchisi gi cu extremitifile suprapuse pe o Tunginie de cel pufin 30 d, d fiind diametrul barei etrierului. 2.3) 7 PREVEDERI PRIVIND CALCULUL SI ALCATUIREA ELEMENTELOR DIN BETON PRECOMPRIMAT TA — Verificdri necesare 71.1 Calculul elementelor din beton precomprimat trebuie si, cuprind verifietrile{de Ia pet, GLI; GLI 6LL2 ” 7.1.1.1 In zonele de transmitere se efectueaz si caleule pentra limitarea eforturilor unitare de compresiune si pentru dimensionarea armiturii necesare preluirii eforfurilor de despicare, produse de compresiunile locale. 7.1.1.2 Eforturile unitare in beton si armitura pretensionata, necesare verificérilor la stirile limité de obosealt, fisurare si deformatic, in stadiul elastic, se stabilese conform pet. 7.2. 7.1.2 Verificirile se efectueazi la rolieitirile din faza initiala (la transfer, transport si montaj), la solicitarile din faza finali (in exploatare), preeum gi la alte solicitari ce apar'in etape intermediare gi pot fi defavorabile (in timpul precomprind iin fara inifials in exploatare: etc.). 7.1.8 ‘Termiinologia specific betonului precomprimat este dati in anexa PF. 7.2 Determinarea eforturilor unitare in-beton gi armatura pretensionata sub a carilor eu valori de exploatare : al werclitizty nea ined. 7.2.1 La caleulul eforturilor unitare din armftura pretensionat® si beton se folosese relajiile din rexistenfa materialelor, considerindu-se materialele elastice iar fora de precemptitnare ca o for exterioars. In ealeule, ineiredtile din convoaié se multiplick ey coeficientul dinamic. 7.2.2 In stadiul T (beton hefisurat), caracteristicile geometice de calcul ale sec{iunilor se stabilese considerind intreaga scetiune de beton si scetiunca armaturii pretensiorate multiplicat’ eu coeficientul de echivalentit : (186) in care B, $i B, au valori conform pe 3 si BLT. La elementele cu armituri postintints, nu re iau in contidcrafie axiile amaturilor si ale canalelor in faza de transfer. Dups intirirea materialului injcctat, pot fi luate in consideratie $i ariile armiturilor; de asemenca pot-fi luate in considerare $i ariile canalelor, dar numai ale acelora situate in zona sectiunii transversale, unde inciredrile cxterioare produe compresiuni, Ariile armiturilor nepretensionate pot fi luate in considerafie Ia stabilirea secjiunilor de calcul, cocficientul de echivalen{’ fiind cel corespunzator stadiului de Iueru al betonului, In care se face verificarea,STAS 10111/2-87 — 50 — 7.2.3. tn stadiul TT, in care elementele Inercaz4 eu zonele intinte fisurate, caleulul eforturilor unitare pentru verificares Ia starea limita de fisurare, se face luindu-se in considerafie urnxitoa- ele ipoteze (fig. 44) : . ‘ — seefiunile plane rimin plane §i dup deformare ; — zonele intinse de beton nu se ian in considcratie la prcluarca rolicitasilor; — modulul de deformafie al betonului se consider constant pe intrcaga zonk comprimat, iar coeficientul de echivalenfi are valoarea : Maur = My (L + 0,8 Fr) - (487) in care ‘ny cocficientul de echivalent% stabilit eu relajia (186) B catucteristica final a curgerii lente (relajia A.1) v raportul dintre inéarcirile pamanente gi de Jungt drat si frcirctile totale; pentry solicitiri compuse, raportul Fe stabileste cent. yet. 6.6.8, — eforturile unitare in betonul zonei compritrate sint dieuiuite liniar pina la atjngerea rezistenjei de calcul K,, dupa care eforturile unitate fe mrentin ccnstante la valcarca Bj — efortubde precemprimare re ccnsidérs ca 0 orf extericari z / com Fig. 44 7.2.4. Dacti sectiunea elementului este realizatt din betoane de clare difcrite (la elemente cu ammituri in canale deschise sau la elemcnte prefabricate complciate ultericr cu beton tumat tmonolit), atia seefiinii de calcul se stabileste pentru o singura clavd de beten, prin immulfirea ariilor respective eu Tagortul Weculiler de clasticitate. Bfortul unitar de control op, trebule #8 indepUincarcl wim atoarele conditit : — ponttu SBP SBPA si FBP on < Ry ass) pentru life 0x $0,095 Ry “(189) in care . R, rezistenfa de calcul a armiturii pretensionate, conform tabdelui 7. 7.2.6. La elumentele din beton precomprimat, efortul unitar in armitura_ pre faza Mnali., (dup% consumarea curgeri lente $1 ccntiactici betcnului, gi relax trebuie si indeplinease’ urmiitoatele-condif . 0,50 R, < 8, < 0,85 R, (190) La elementele care se verified 1a starea limit: de oboseali, valorile eforturilor unitare %, trebuie siifie mai mici decit valorile tezistenfelor de calcul la obosealé 3, stabilite conform pet. 3.3.4.| t | i 1 } —~ 51 — STAS 10111/2-87 eeeee————————o 7.2.7 Bforturilp unitare din armitura pretensionaté, in diferitele faze, se stabilese eu rela{iile din tabelal 29. Tabet 20, a ae 7 fatiana pretnkinst = (on 4+ doy + Son + Bay + Sor) : ast Postntinad op = Gy — (Soy + San + doe), ey tins Spe = pe ~ (ddr — Sar) + 8a: 493) finals Be = Ope ~ (Bar + Aaitead ao postintinst tn care in care efortul unitar de calcul din armi&tura pretensionati, in faza initial, care corespunde efortului unitar nul, in fibra de beton de la nivelul armiturii pretensionate ; \o,eefortul unitar de-eontrol (pet. 7.2:5.) 5 9, efortul unitar efectiy in armitura pretensionati considerati, sub actiunea precompri- | mmiii in faza inipialt 5 3, efortul unitar de calcul din armatura pretensicnat®, in faza firala, care courzunde efortului unitar nul in fibra de beton de la nivelul anwaturii pretensicrate 5 Ac, picrderea de tensiune datorité Inneckrilor si deformafislor locale in aneoraje, la blo- care; Ao; pierderea de tensiune produsé de frecéri, pe traseul armaturilot ‘Ac pierderea de tensiune produs de tratamentul termie al betonului ; Ac, pierderea de tensiune datorité intinderii in etape succesive a armiturilor ; Ac, cota din pierderea de tensiune datoriti relaxitri consumi inaintea transferului, in cazul armatw Ac, pierderea de tensiune datoritd relaxirii armiturii pretensionate ; Acco pierderea de tensiune datorith curgerii lente si contractiei betonului ny Coeficientul de ethivalen{, conform felatiel (186) ; oi, cfortul unitar in fibra de beton de la nivelul centrului de greutate al armaturii pre- / tensionate, produs de forja de precomprimare, Calculul pierderilor de tensiune in armitura pretensionat Fe face conform anexei @ si anexel A. ve OBSERVATIL ‘ ‘ ita armaturl prelatinse ancorate prin aderent, pe Tungimen de transmitere, efotul unitar din armatura pretensionata se considerd avind 0 variate inlard de la Zero pind la aloarea de calcul (9p) determinat& conform relator fin tabla 29. ; "2 In_cazal tn care snt necesare verficdr ale elementelor din Beton precompliat in etape intermediare,efortul unitar din armatura pretensionatd se slabilete inind seama de plerdeile de tensiune pentru Intervalil de tip, de tanefer pind Ta etapa considerat& = ‘raDach se considerd este posibil ca valorie plerderlor de tenslune Galeulate cu relate in anexa G sku se realizene integral iar reducerea plerderlor de tensiune are fect defavorabil la verficares.respectiva, valorile de ealeal 8 Feaue prin inmmuitiea cu coeicientul 0,6. “tn caleute pot fi considerate i alte pierdert de tensune, tn functie de condifile speciale tehnologice, de executie sau de exploatare ale elementulul (de exemplu plerdei de tenslune datoita (aeformArt rosturilor dintre trossoane la Drecomprimare). armiturii pretensionate care se preintinse ; 7.3 Verificaren la staren limith de rezisten{a in seefiuni normale 7.3.1 _ Caleulul se efectucaz luindu-se in consideratie valorile limit® ale inedredrilor, ou cocficient dinamic in gruparea cea mai defavorabili. 7.3.2 La elementele aledtuite'din materiale eu calitipi difcrite, ficeare material (heton si armiturk) se introduce in caleul en rezisten{a corespunzatoare ; in accst caz, in relafiile respective, valotile A, Ruy, AyR, i Aye Re se iulocuiete cu DA, Ryy EA, Ky Tespeetiv Lye Me. 7.8.8. Verificarea la starea limita de rezisten{a in sectiuni' normale, la elemente difi beton precomprimat, solicitate la incovoiere, compresiune exeentrici cu excentricitate mare i intindere excentricd cu excentricitate mare3 STAS 10111/2-87 — 52 = 7.3.31 In caml clementelor solicitate in sgefiuni“normale Ja incovoiere §i 1a compresiune excentricd cu excentricitate mare trebuie sk Tespecto condifia Bae < fim (196) in care 4 Shilfimea zonei comprimate; 1h, inklfimea utili a secfiunii; Eq Taport limith avind urmatoarele valori : 0,4 pentru elementele ou armitunt pretntinsd ; 0,35 pentru clementele cu armitur’ postintinsd opsenvati 4. Pentru sec seasel 0,5 hy ni cu placa in zona comprimatd, se recomands ca Indlfimea zonei compeimate de beton sf nu dept 2, Pentru elemente solicitate Ie compresitine excentricd, Influenfa flexibiitatil asupra comportaeil elementelor ‘comprimiate te ia in considerajie conform pet. 7.3.44 3. fn cazul in care, din consideratit constructive sou din caleuul a starea tmit® de fisurae, in zona tallnsd a secctiunli se prevede'o coutitate mal mare de armatusa pretervicratd dell ar fl necesard pentru staren Titi te reristentie se permite a re oa In censiceratie, in caculul la stetca mild ce reistentd, mumal seca parte Sormaturit pretensionate care TOUNA ca uccesard pentn Verlieatea respect Blementele solicitaté Ja intindare cxcentrik cv axcerieitsic MFC #¢ CenFga’ aeclea la care forta N actioneaza in afara distan{ei dintre eentséle Cx greutate ale zin Htvsit imtinre (Ay) si armiturii comprimate (43). 7.8.3.2, Caleulul If starca limit de rezisten, a dementdc din heten preeemprimat solicitate Ia incovotere, compresiune excentrick cu excentricitate marc si intindere excentric’ eu exechtri- citate mare ke face pe baza urmiitoarelor ipoteze : —~ pentru deformajiile medii ale betonului gi armiturii, ecetiunile plane inainte de defor. mare, rimin plane pind la Tupere ; = cresterea deformajiei «pccifice a mmitusii ydtaea ate (Ae) in scefivnca fisurati de rupere, deformafia epecifich a aurituril catcrits prdcreicriaii (e,), ee exprimd in funefic de deformajia medie a betonului intins in fibia ediecent’, prin relafia : Ag . (197) ¥ in care J este un factor subunitar care {ine scama de conluerarea betonului intins eu armétura pe distanja intre fisuri in starea limita de rezistenta; pentru facterul } ee rec anda valorile + 0,75 Ia armitura preintins’ TBP, SBP si life; 1 Ia armstura postintinss. — im fibra extrems a zonei comprimate de beton se atinge deformayia specific’ Limits de aloud Ia eompresiune din incovoiere ©, — 0,003 5 — eforturile unitare din betonul zonei intinse nu se iau in considerafie 5 — eforturile unitare din betonul zonei convenficrale ccm priate de indljime 2, de reguli, au mirimen Hy pe intreaga suprafaf’i a acestcia; curba carsetaisticd oy — e) se ia cone form fig. 25 — curba caracteristics de caleul o, — ¢, a ofduiler de cu relafiile (2) $3 (3) gi este conform fig. 3. Deformatia specified limits de caleul (¢;) a armiturii pretensionate corespunzitoare stinit Limits de tezistenga (fig. 44), rezult din relajia (198): ip SPP 1BP i life se obtine = phate te j= Mor b25 2 ye, 198) iase yt ee) in care %, reprezintit deformatia specific corespunziftoare lui 3, Bfortul unitar limit& (@,,) corespunzind Ini %, se objine din curba caracteristict de caleul op — &p@ ofelului (tig. 3). .33 7.3.3.8 Dack armiitura pretensionati este disteibuitd pe inaljimea I t Ave Re = Y Agi Gy + A, Ry — Asa ; ME mA oy (Ye ~ 9p) + Ae Beth — Yq) + ALTA fg b= yp =1,250 | Epp = 6, + Se Ra Hoe = LBS i o1,abe Om =S (En) = pentra ey < 48 Be ; Ey 0,6 Ry = pentru ey > fy SE, = 3 x10-8 dle caleul eu efortul unjtae limit, dupé cura uemenz3 ~ dae > 2af : ofr 400 ~ 141’ o5o(Nimm') ~ duct 2 245 sep = 1 Gyo se considers m = 0,85 pentru armituri de tip SBP, TBP §i life, i 7.3.3.5 Pentra cazurile curente, in care armitura nu cste disteibuitd pe intreaga inkitime a Seofiunii sau pe intreg conturul, se permite utilizarea relafiller : Relatia (205) poate fi aplicati la elemente din beton pre \ tensionate din ojel SBP; SBPA; TBP si lije care respect condi ile A ' i Ask A bebe An 4| ra 1 Tecouandi ca valorile o,; sf fle stabilite sepatat pentru ficeare rind de armaturt eu Gelafille: “5 oq Yeault® din echivalarea relafiflor (3) gi (201) OBSERVATIE — Armitura pretensionalisltuatd’In zona eomprimatd a sectlunil se poate considera tn relafile 7.3.8.4 Cooficientul conditiilor de lucru al clementelor din beton precomprimat din relat ia (200), STAS 10111/2-87 zonei intinse (fig. 45), se (199) (vs — ye) (200) (201) (202) (203) on = m,R, (204) — pA Be (205) bh, R in care coeficient, avind valorile : 0,30 penta armitura preintins . 0,60 pentru armitura postintinsd Am fractiune din armitura pretensionath situat’ in zona intinsd care echilibreazi, in calcul la starea limit de rezistenta, compresinnea pretuati de betonul din iunea Apa, de litime D, a zonei comprimate (fig. 46); > ate Ia nivelal axel neutze, >” iprimat eu armituri_pre- relafiflor (190) si (196). Fig. 46 i Pentru cazurile lard avind armitura uniform distribuiti pe contur, relajiile de caleul — in tabelul 30, pentrn solicitarea la incovoiere ; j_fila intindere excentrick cu excentrieitate mare. ‘ai des intilnite in practiced, inclusiv pentru elementele eu seepiune ine- Frat t#belul 31, pentru solicitarea Ia compresiune excentricd gu excentrisitate mare Sint dat.— 4 STAS 10111/2-87 nm c PL Zsolt ovo far oes wo {fener z - [-»prote 0] (0a) say — oY ar oa) {ce -sonuty +e ~eotfo gy + seo gine —104 (oor prmiojsuojandou amyguure no 16 aotonoouy ‘yan areutza [ezous8 ne fod uy arouse op. xe un no sx¥oaxwo sUno9g 4p ‘pieuojsuayaud samp na Ne ‘Sonpoud as aze9 ta Ge more op tem og (809482 ! snenmaeonde 9p HhpuO9 1 WHOyED snmoxoouy a ayeypior anjaquauiny> “opuny}90s euO iSTAS 10111/2-87 =i = lax | : co ot om) tua to | | F | a } ce -sorety 8] May fay ee 5 ele . i Day Mow s 1d ore) [> ~ somoay (Zea) soo 5 | |& 7 i & = “ i forse BLS sc'oA + oso — fu aw § : won i (ete) te a 2 a (oe) 5 “Dv Ww | \(rr2) ] , ey es cs (E-%)rense0> Tee ( my 9p nt auooxoouy yeyPHOs sopPIUaHHET> soFTISOs eULD,i — 67 — ° STAS 101112/-87 Distanja de la limita simburelui central pind la centrul de greutate al secfiunit r, se determing ou Telafia : We Ay - 7.6.3.1.7 Pentru cazurile menfionate Ja pet. 7.6.3.1.8 #1 7.6.3.14 se admite si se efectueze calculul conform pet. 7.6.3.1.6 considerind pentru r, 0 Valoare redusi cu 20%, respectiv : (281) 7.6.3.2 Verificarea deschiderii fisurilor in secfiuni normale 7.6.3.2.1. Bforturile unitare de intindere din beton oy care pot conduce la formarea unor fisuri (eforiurile unitare eu asterise 7 in tabelul 34) se preiau prin armaturi nepretensionate, iar in zonele cu armituri pretensionate, se preian gi prin aceste arnaituri, daci eforturile unitare ¢, sint sub limitele previizate la pet. 7.2.6. In zonele in care se afli armiturile prctensionate, verificarea Ia fisurare in sectfuni normale se face prin limitarea deschiderii fisnrilor «,, a pentru elemente de beton armat, solicitate la compresiune excentrici, eforiul de precomprimare fiind considerat ca o solicitare exterioard. La elemente la care 2, este sub limitele previizute la pet. 7.2.6, intr-o primi etapi, se considers e& intregul fort de intindere este preluat de arm&tura pretensionata, far ealeulul de verificare la fisurare se efectueazd pentru elementele eu armituri SBP; SBPA; TBP i lite preintinse gi postintinse eu relafiile : (282) Ae, =, ~ (283) in care : ° Ac, cresterea efortului unitar in armitura pretensionat’ in faza finald,” dup& cea avut foc decomprimarea betonului ; se determing pe baza efortuly! de intindere stabilit in stadinl IT, conform pet. 7.2.3. fir a depiisi 230 N/mm? ; In cazul sectiunilor T sau cind %,<2N/mmt, AG, se poate stabili in stadiul I pe baza efortului de intindere caleulat ca volunmul eforturilor unitare a5 E, modulul de clasticitate al armaturii pretensionate conform pet, 3.2.55 dy distanfa intre fisuri care se ia egal cu distanfa. intre etrieri, ins minimum 150 mm. si maximum 300 mm ; es , efortul unitar in armitura pretensionati, in faza finals eare trebuie sk respecte condifille de la pet. 7.2.65 Zp efortul unitar in fara final’ in armiitura pretensionat’, cind in fibra de la nivelul centrului de greutate al armiturii pretensionate, efortul unitar in beton este zero. tn caleule mu se vor Iua in considerate : ~ armiturile postintinse Ja care nu este ariguratd ccnlvaarca eu betonul (arméiturile din canalele neinjectate) ; — armiturile pretensionate ale citor distante interax sint mai mari decit cea mai miei dintre valorile 20d, h/2 sau 400 mm in care deste diametrol de caleul objinut pentru ‘TBP, lite gi fascicule cu relatia 1,13 /4,,, 4, fiind aria unei singure arméturi iar h indltimea seetiunil transversale ; — armAturile ale ciror distanfe dela marginea zonei intinse a sectiunii transversale sint mai mari decit cen mai mic dintre valorile lo d, 2/4 sau 200 mm. aed (a,) nu indeplineste condifiile din tabelul 34 se previid armituri nepretensionaté in zona respectivi, calculele efectuindu-re conform prevederilor de mai sus, luindu-se in éonside- rare armitura 4, $i 4, precum si armuiturile previzute construetiv conform pet. 7.9.1.10 gi 79111. ‘Bfortul unitar in armiiturile nepretensionate c, nu va depiyi 0,8 Ry dar maximum 230 N mun 7.6.3.2.2 Verificarea In deschideren fisurilor normale fn zonele in care nu exist, armituri pretensionate, sau in zonele in care nu §-a realizat conlucrarea cu betonul a armiturilor postintinse, de regula Se face in stadiul II prin limitarea deschiderii fisurilor normale calculate ca pentru elemente din beton armat cu Telafia (164) solicitate la compresiune excentrics, efortul de precomprimare fiind considerat cao solicitare exterioari.- Valorile Timiti ale deschiderii fisurilor sint date in tabelul 34, In‘cazul eforturilor de intindere reduse, verifiearea deschiderii fisurilor se poate face eu efortul de intindere stabilit in stadiul I, pe baza volumului eforturilor unitare de intindere oy. ‘Marimea lui, va respecta condifia dela pet. A.£ ase : ” fece $9 ur i Z ; : 5 cz) 5 om fas sary > ee) tte NeMoiy 162) (2 =) avo > oe 2 = stot + ovo=w : cy 4 : a ear ue *y zt g UY ste + _t_.,| BO fecga ht ees) na i 44 4a = Ho : 2 fe . Len wa” aE — 2) sf so wa > ie wl oat el & ie (ose) {eon + foes merr suf: pare + (Ey) sal}'sv0> of 7 = (e moyes op wed 2 Te pans= 58 me STAS 10111/2-87 Blea ge q santas op Haontunydasp sunesoe © ey foc) “a >= 38 2 5 Es EB 25] ; + 112) =se'0 A+ ov0= Sn . ——i (sz) NF Mody — Mody ~* et) weer +(2 =) ue Joos on ® 9 2p net 3 wy Gaeauya0s) 1¢ MELSTAS 10111/2-87 — 59 — ‘unpsouduios 2189 Av e}0} rep soyod 21 hoy poEP sou eee wd HED oF sm oysuaias parades ano rau MM Bue “OEIMOGLES eH E (fe +n vb ary Neary oun P+ ty + euey] ZS wk (xm =s050 ayo 2d vnnqinsip wuojtun greupayioy amjeuar no.(Rebyegey) EBM SUAS BLS ol + ov'o= Sw pene a NFU aa Naty — io ey ee *1) =|} swosen (a roe 9p ie TL Oveoiiow aoqeyua[> 20m }9e8 wo (Grenunueo) 1¢ eI, ante Shim ASTAS 10111/2.87 — 60 — 7.3.4. Verificarea la starea limit de rezisten{’ in secjiuni normale, la elemente din beton precomprimat, solieitate 1a compresiune excentriek cu exeentricitate mici, 7.8.4.1. Se consider’ compresiune excentrici cu excentrieitate miei, acele cazuri in care [nll fimea felativ’ @zonei comprimate a sectiunil, dedusk prin caleul pe baza ipotezclor de Ia pet. 7.3.3.2, depigeste valoaren Erg de la pet. 7.3.3.1 7.3.4.2. Blementele din beton precomprimat solicitate la compresiune centriek se calculeanst ca elemente solicitate excentrie eu excentricitatea aditionala (¢,) conform pet. 5.2.2, Influenta flexi {i asupra comportirii clementelor comprintate, se ia in considerafie conform pet. 44. 7.3.4.3. Capacitatea portantit necesart la verificarea la starea limita de rezistenta se stabileste prin interpolare liniani intre cazul ideal al compreshunif centrice gi eazul pentru care & = Gin Cian conform pet. 7.3.3.1.). Relatiile de caleul pentru sectiunile curent intilnite eolicitatela comp en excentricitate micd sint date in tabelul 32. __Semnificajia unor simboluri, care mu rezulta din tabelele £0...32 (relatiile din aceste taifele sint valabile numai pentru armituri SBP, SBPA, TBP si life, deoarece contin corficientul condifiilor de lucru 0,85 conform pet. 7.3.3.4 §1 coeficientul m, conform pet. 7.3.3.5.) + ine exeentticd 6, lajimea activa a plicii din zona comprimati, conform anexei D e excentricitatea fafii de centrul de greutate al armiturii A, dati de relafiile : — pentru compresiune excentrict eu excentricitate mare’: nee th — ay — ay — pentru intindere excentriek eu excentricitate mare : g-htinta («= 3) ‘excentricitatea forfel fafii de centrul de greutate al seofiunil de beton ¥ fe excentricitatea de caleul stabiliti: ou relafia: ee =e + 6 excentricitatea adifional conf. pet. 5.21 & distanja dintre centrul de grentate al Secfiunii de beton si fibra cea mat comprimati a distanta intro centrul de greutate al armiturit gi al ariei porfiunilor de plack aflate de o parte gi de alta a inimii Ay} A, daria intregii seetiuni de beton, respectiv a intregii seefiuni de arm&turi longitudinal pretensionatii, In secffunt circulare inelare. aja" jay ja} cocficienfi conform relafiilor nena Ayly_ Uh Sean Ajo 2 DhRe ~ coeticientul de influent’ a flexibililatii conform pet: 7.3.44 6, efortul unitar din armatura pretensionata, conform pet. 7.3.3. 7.8.4.4. La clementele solicitate la compresiune cxeentried, influenta f derajie in calcul conform pet. 6.2.5. o Pentrn cazurile in care se permite ca influenta flexibiliti{ii si fie Inat& in eonsideratie in caleul prin multiplicarea excentricitifii de calcul (¢,) stabilith conform pet. 7.3.4.3 eu coeficientul determinat cu relafia (123), forja longitudinalé critick (.¥.,)' se stabileste ea relagia : 9 iitagii se ia in consi- (263) in care ye ~~ momentul produs de actiunile exterioare cu valori limit’, permanente gi de Tungé duraté Af — momentul otal produs de acfiunile cu valori limits. 78.5. Verificarea 1a statea limitX de rezisten{it insectiuni normale, 1a elemente din betom precomprimat solicitate la intindere centricCfo anty ey og maT Tey ero” leva) STAS 10111/2 (we) 0g 0 [eee te ees ~amyuos of wn kcese) 4 10 = 140 feo Ne eec0 = Hs use) ou a'o = “ty 7 = esunepsod emygatte — . “nae = 0 fare) my < | {sce geese = 5, “e000 = "Hy : 38 (o22°*ayg) sxmaceo suns foes niqtad wm nBumdosp ounyfoos FEL od topos ywapaae —61— nea 9p ayaa no yades wy ty py (080) BI ferry < varpjonoogy conpoud of 23to uy ynuRd yfiours 9p Xe Un Bo axesoIe SUNyfoes m9 sumypsuditon a6 ge joanAS 10111/2-87 — 62 — ‘Hlem>atele din beton precomprimat solicitate la intindere centried (tirangi, bare intinse ale grinzilor cu z¥brele ete.) 80 caleuleaz’ ou relapia : 2 ¥ <0,75 (ApR, + 44s) + (264) fin care N _forfa exterioar’ de intindere 4,; 4, aria armiturilor pretensionate respectiv a amiturilor nopretensionate, distri- ‘buite astfel pe sectiune, ca central lor de greutate 8% coineid’ eu punctul de aplicatie al forfei R,; Ry rezistenfele de calcul ale armiturii pretensionate (conform pet. 8.2.4.) respectiv ‘ale armiturii nepretensionate (conform pet. 3.2.1.) 7.3.6 Verificarea la starea limits de rezistenti in secjiuni normale, 1a elemente din beton Precomprimat, solicitate la intindere excontriek cu excentricitate mick Se consider solicitare de intindere excentried on excentricitate miei, aceea la care. forfa acioneazi intre centrelo de greutate ale armfturilor A, gi 4, (fig. 62). 4, be FORT i. Ti g7 : Fig. 62 Calculele se efecteanis ou relafiile : We’ < 0,15 (ApRy+ AaRe) (ho — 45) (265) Ne < 0,75 (A;R, + AjR,)(I, — a3) (266) in care K, gi R, au semnificafia de la pet. 7.3.5. 7.3.7 Verificarea 1a starea limit’ de rezjsten}’ in seofiuni normale @ clementelor din beton precomprimat, completate cu boton turnat ulterior 7.3.7.1 La clementele ale oftor seofiunt se comploteazts ulterior ou beton (execupie in dowd etape), caloulul la statea limit do rozistanf’ in sec}iuni notmale se efectueacd asifel 1 ‘ [+ pontra prima etap’, considerinda-se seofiunes initials gi solicitirile date de incirck- nile gare acpioneaz’s pin la intérirea betonului turnat ulterior; + Z Baniea claps a dows, considerinda-se seopiunea complotaté ulterior (seofiunea in- treagh) i solicitatile date de toate incstotrile ca gi cind de la inceput ar fi fost execubaté cu secfinnea intreagi. ot 1.8.7.2 Oalitifile diferite ale betoanelor se introduc in calcule prin Iuarea in consideratie a, Tezistentelor de ealoul respective. - In rostul in care #0 realizeacd legétura intre elementul inifial gi betonul turnat ulterior ‘trebuie 8h se provadi conectori (etrieri) in numir corespunzitor, pentru preluarea eforturilor din rost, conform pot. 6.3.9, iar suprafafa prefabricatului in planul de contact se executt ra- goasi sau profilata. 7.8.8 — Calculul elementelor din beton precomprimat Ia statea limitt de rezistenf& la transfer 7.3.8.1 Galoulul se efeotueazs ou relajiile pentra elemonte din beton armat sau din boton simpla sblioliato 1a compresinne excentrics sub aofianes efortulul de precomprimare gi a ineivedior axterloare ce achioneaz’ concomitent ou precomprimarea Bxoontrioitates aditionalé nu so ia in considerate in cazul efortului de precomprimare. 7.8.8.2. Bfortul de precomprimare se determin ou relafia : Mi =(4y + 43) on en) eta exba sub actiunen coral de precorpsimare I iratr ein tn conse teaelor cu armatrt polation, amplaate nextel setae aoe In saul wena ae ‘pots 29mm dott vote rechatadste ta ances Hh— 63 — STAS 10111/2-87 In relafia (267) eforiul unitar din armiturile pretensionate la transfer se consider, ‘cquvenfional eu valorile de mai jos : — pentru armituri preintinse : 0); = 1,169 — 300 Nini? (268) — pentru armituri postintinse : oy =1jLop (269) 7.3.84 La transfer, eforturile unitare maxime de compresiune se si tabelului 34. TA Verifiearea la starea limiti de rezistenta, in sectiuni inelinate fisurate imiteazit conform pet.7.6.3.4. 74.1 Stabilirea solicitarilor care acjioneazii in seciuni inclinate se efectueazi eonform pet. 6.3.2 atit pentru momente incovoietoare, cit si pentru forte taietoare. 74.1.1 Caleulul in seefiunt ine te fisurate, la moment incovoietor (fig. 63) se face eu relafin : M 0,85 (Ay ou 2 + YAp op Het YAa Ra Zed) (270) Hig. 63 fn care M. moment incovoietor stabilit conform pet. 6.3.2. 4, aria seofiunii armiturilor pretensionate longitudinale ; oy fort unitar de calcul in armiitura pretensionatd, in etapa in eare se face verifiearea 5 > : aria séefiunii fiectirei arnuituri pretensionate inelinate care intersceteazi sec}iunea consideratis 5 Aq” aria sectiunii transversale a tuturor tamurilor unui ettier eare intretate secfiumen consideratd, ancorate corespunzdtor de ambele pir{l ale fisurit 2% % distanja de la centrul de greutate al zonei comprimate pink la armiitura. pretensionat& longitudinal’ din zona intinsi, respectiv pin la armitura pretensionat& inclinata sau pind la fiecare etrier considerat (lig. 63). Stabilirea capacitifii portante ihinime (moment incovoietor minim) in sec(funt inclinate se efectueaz prin incereiri, considerind lungimile proieefilor orizontale ale sectiunilor inelinate (60) euprinse intro gt 20, - onservarit . 1 Valorile cforturiar unitare de calcul fn aematurile pretensionate se determin astfel & Ya armitun! pretensionate postinnse, xpi se deteruia’ In see{iunea normala pe axa clementutussituat@ la extremitatea din zona comprimatd 2 see{iunil Inelinate ‘S* jg armaturi SBPA, TRP gllife prelntinge, gp1 se determina tn punctul in care fisura inclinata intersecteard rmatura pretensionata, Caleulil se poate face considerind ef, pe Tungimea de ancorare fg, data in anexa 1, valoatea stu efort unitar Copia) variezh linia® de la 20¥0 la yy dar eu condi pte < opt fn care op: este efortul uniter limita in armatura pretensionati, detorminala tn seetiune normals "2 Gopsderaren aportulul supiinentar al arinaturit repeetenslanate longitudinale concomitent eu armatura pretenstonaia se face po bat de date experimentale, " 7.4.1.2 Caleulul in sectiuni inclinate fisurate la acfiunea forfelor tiietoare (fig. 63) se efectueazs cu relafia : QF 0,9 Gyo Ape simay + Yo Ay mar Re + Qo + aa (ert) 7STAS 10111/2-87 — 64 ~ in care Gyo efortul unite Ay, atia_ seefiuni considerati Aq atia sectiunii transversale a tuturor ramutilor fiecirui etrier intersectate de secfiunea, considerat’, ancorate corespunzitor de ambele parti ale fisurii ‘ma coeticient, avind valorile : 0,7 pentra STNB} 0,8 pentru alte calitiji de ofel. R, rezistenfa de calcul din armituri, conform pet. 3.2.1.5 Q) forfa tiietoare preluaté de beton, caleulaté conform pet. AE momentul incoveietor din incircirile exterioare care ac nati, stabilit conform pet. 6.3.25 2° braful de pinghie interior ; @ unghiul dintre armitura pretensionat& inclinat gi axa elementului; B, unghiul dintre Intura, intinsk inclinata gi axa elementului al cdirui semn se stabileste conform pet. 6.3.4.5 @ forta tiietoare cu valoare Himitd de calcul in armiitura pretensionatd in faza finals; fiecirel_armituri pretensionate inclinate intersectate de sectinnea ioneazii-in secfiunea incli- 7.4.1.2, Forfa tiietoare preluati de beton se determina cu relafia : 1,6 bg : % a A (272) fn care — } Witimea grinzii (s}imea inimii la grinzi cu secfiuni 7 sau 1) hi inalfimen wtilt a grinzii : : s'proiectia pe axa elementului a sec{iunii inclinate considerate, care se determin’. prin {neeredai, Inindu-se cu valoti cuprinse intre 0,5 4 $12, sau cu ajutoral relafiel (273), respectindu-se condifia 0,5h <3 <2h | ets (213) « in care R, rezistenja de calcul Ia intindere conform pet. 3.1.6 % efortul preluat de etrieri pe unitatea de lungime, determinat cu relatia (137), fia elementele din beton precomprimat care nu sint armate cu cttieti (igi, dale}, forja, tAietoare preluatd de beton se determing cu relajia : - Qs =0,75 bh, (274) | 7.4.1.2.2 Pentmn elemente curente, forfa taietoare minimit care poate fi preluatit de beton gi citieti se determing cu relafia (139) luind coeficientul ka pentru stabilirea lui oq astfel : . aS — pentrn grinzi ky =1,5, — pentru plici gi dale he = 0,75, . transversale se poate realiza conform fig. 64. Distribufia armaturi Fig, of— 65 s! AS 10111/2-87 7.4.1.2.3 Verificirile dela pet, 7.4.1.2; 7.4.1.2.1 gi 7.4.1.2.2 nu mai sint necesare dack se res- ‘pect, condiia : : ou sR a (275) gitierii si armitura longitudinal nepretensionati, previzindu-se constructiy conform pet. 79.110 1 7.9.1.1. Valorile eforturilor unitare principale (o)se determin conform prevederilor pet, 7.6.3.3.4 sub acfiunea inedreirilor cu valori limita. 741.24 Dimensionarea clementelgr din beton precomprimat se efectueazit astfel ca si se res peete condigia : : . Qe <3,5 bh R, (276) in care Q forta tiietoare care se stabileste astfel : — Ia efémentele cu armituri preintins’ corespunde forfei tiietoare produst de inciredrile exterioare Q — Ia clementele cu armiituri postintinst se calculeazi cu relafia : Qe =O = F 09 Ags. Gyr sin 2, 7) in care semnificatia simbolurilor este conform pet. 7.4.1.2. - b grosimea minimi a inimii . 7.4.2. | Verificarea elementelor din beton precomprimat la momente de torsiune (4f,) si forte {tletoare (Q) se efectueaz’ ca la beton armat, conform pet. 6.3.8. si finind seama de urmb toarele preeiziri cfortul unitar in armiitura pretensionati de tip SBP, TBP 4 life, se consident eu valoarea 0,85 Ry; — pe Tungimea de ancorare, 1a axmituri preintinre, te considera c& efortul unitar in ‘armiitura pretensionatd variazi liniar, de Ia zerq 1a 0,85. Ras — alegerea dimensiunilor secfiunii se face’ reepectind condigiile (151) si (152), 7.5, Verifiearen Ia starea limita de oboseald, 5.1. Caleulul, elementelor din beton precomprimat la starea Imnith de oboseali se face numai in secfiuni normale, verificindu-se respectarea urmatoarelor condifii (dup consumatea curgerii lente, contracfiei si relaxArii armXturi) : ~ eforturile unitare normale de compresiune in beton sk nu deplgéase’ rezistentele de caleul 1a oboseali conform pet. 3.3.1. ; © ~ eforturile unitare in armitura pretensionat& si fie mai mici decit valorile conform, pet. 3.3.4 . in ealeule se consider solicitarile maxinie gle incargtrilor cu valori de exploatare in gtuparea I, ineitedzile mobile Iuindu-se cu eoeficientul dinamic. 7. Garacteristicile geometrice ale secfiunilor de calcul, in'stadiul I(beton nefisurat), se stabilese conform pet. 7.2.2 i pet. 7. 7.6. — Verificarea la starea limiti de fisurare 7.6.1. La starea limita de fisurare, elementele din beton precomprimat, ale suprastructurilor 86 clasifieX in dow clase de verificaré, funefie de felul armiturii, al gradului de agresivitate al mediului §1 de modul de protejare contra coroziunii, conform tabelului 33. lite ‘Tabelut 93 Clasa de | tipat arma voriticare Ia turilor pre Agresivitatea mediulut Modul de protejare contra cororiunil Tisurare "| ‘tensionate 1 orice up | puternica acoperiri protectoare suplimentare con- pe Htoralul Meli Negre form. prescriphilor tebiee speeifice tn pasajele superioare peste lini de cale | vigosre un | sep = tae agresivitate = Ce silite | — agresivitate foarte slabi Devederi constructive adecvate din pres| po | aint specie ~ agresivitate slaba gi medio coperiri protectoare suplimentare conform) Drescripiilor tehnice specitice tm vigoare PnSTAS 10111/2-87 TAS 2011 o 8 Blementele unui pod sau pirfi ale unui acelag clement pot fi ineadrate in clase de verificare la fisurare diferite. 7.6.2 Caleulul cforturilor unitare in beton sé efectueazs considerind eatacteristicile geometrice de calcul conform pet. 7.2.2 si 7.2.4, see{funile stabilindu-se corespunziter fazei in care 0 face verificarea, ‘Tn caleule se ian in consideric inetireitile cu valori de exploatare (x, =1) eu exceptia convoaiclor tip Tuticre V 80 $i A 30 care se afecteazi cu coeficien{ii acfiunilor me <1, conform tabelelor 34 $1 35, la verificarea inchiderii fisurilor in secfiuni normale. Tnedre&rile mobile se afecteazi eu coeficientul dinamic. Calculul la starea limit& de fisurare se efectueazt in afara zonelor de transunitere co form pet, 7.6.3 (inelusiv subpunetele respective) si pet. 7.6.4. si in interiorul zonelor de transmitere conform pet. 7.6.5. (inelusiv subpunetele respective). 7.6.3 Calculul la starea limiti de fisurare a clementelor din beton precompriniat, in porfiunile ailate in afara zonelo de transmitere cuprinde : — verificarea inchiderii fisurilor in sectiuni normale conform pet. 7.6.3.1 ; — yerificarea, deschiderit fisurilor in sec{iuni normale conform pet. 7.6.3.2; fn secfiuni inelinate conform pet. 7.6.3.3, — verificatea 1a aparijia fisurilor longitudinale, paralel eu direefia eforturilor de compresiune maxime in beton, conform pet. 7.6.3.4. 7.6.3.1 Verificarea inchider 7.6.3.11 Verificarea inchidérit fisurilor in sectiuni normale se face 1a marginea elementului mai putin comprimata situatd alituri de armitura pretensionatd, punind condifia ca eforturile tunitare in sec,iuni normale o, stabilite conform pet. 7.0.3.1.2...7.6.3.1.7 a fie numai de com- ppresiune gi egale cel pufin eu valorile limita prevazute in tabelul 34, surilor in see{iuni normale 7.6.3.1.2 Caleulul in gecfiuni normale se face ca pentru materiale elastice gi omogene, conform pet. 7.2. 7.6.31.8 Dac ofortul unitar maxim de compresiune in beton depiseste 0,8 R, sub inckredrile de exploatare, este necesar ei se fini seama de o distribugie a eforturilor unitare de compresiune de tipul celei’mengionate la pet. 7.2.3 7.6.3.1.4 Dact anterior fazei in care se face verificarea, in zona comprimati a secfiunil s-a admis deschiderea fisurilor, esté necesar si se fink seama de reducerea efortului capabil Ia starea limita de inchidere a fisurilor. 7.6.3.1.5 Nu se fine seama de reducerea menfionati la pet. 7.6.3.1.4 in eazurile in care eforturile unitare de intindere in beton oy Stabilite conform pet. 7.2.2 au valorile : om < 0,5 R; la. elemente solicitate la intindere centric& sau in planul median al talpilor Ja, elemente ‘olicitate de momente incovoietoare, cu Secfiunea transver- salt in 7 sou Ts cw <1,5 Rela marginea seefiunii elementelor soliitate 1a momente incovoietoate. 7.6.3.1.6 Blementele solicitate In incovoiere, compresiune si intindere excentrici, caré se cal- culeazé conform pet. 7.6:3.1.2 sila care o,, respect condifille de la pet. 7.6.3.1.5 se pot verifica Ja inchiderea fisurilor in Seefiuni normale cu Telatia : Me Ps atm 278) Ww, a iar elementele solicitate la intindere centric cu rel -- > of 279) eee in care : c, _efortul unitar minim de compresiune, din seefiune, 1a marginea mai pufin comprimati, situati alituri de armétura pretensionata ; Mf. momentul produs de cfortul de precomprimare gi de incliredrile exterioare date in tabelul 34, coloana 4 nr. ert. 1; 2 faj% de limita simburelui central, opusi ‘manginii mai’putin comprimate @ secyiunti 5 W.; A, modulul de rezistentii yi respectiv atia secfiunii ideale; N® forta-axiala data de efortul de precomprimare si de incire’rile exterioare indicate in tabelul 34, coloana 4-nr, ert, 1; 2. o™ — efortul unitar limiti conform tabel. 34 nr. ert. 1; 2— 67 — STAS 101112/-87 Distanja de la limita simburelui central pind Ia centrul de greutate al seofiunii r, se determin& on relafia : . (280) 7.6.3.1.7 Pentru cazurile menjionate la pet. 7.6.3.1.3 fi 7.6.3.1.4 se admite si se efeetueze cal culul conform pet. 7.6.3.1.6 considerind pentru 7, 0 Valoate Tedusi cu 20%, respectiv : We 1 08 (281) 7.6.3.2 Verificearea deschiderii fisurilor in seefiuni normale 7.6.3.2.1 Blorturile unitare de intindere din beton 9, care pot conduce la formarea unor fisuri (eforturile unitare cu asterise 7 in tabelul 34) se preiau prin armituri nepretensionate, far in zonele cu armiituri pretensionate, se preiau si prin aceste armiituri, dacd eforturile unitare ¢, sint sub limitele previzute la pet. 7.2.6, In zonele in care se afl armiiturile prctensionate, verifiearea Ta fisurare in sectiuni normale se face prin limitaren deschiderii fisurilor 2, ea pentrn elemente de beton armat solicitate la compresiune excentric’, efortul de precomprimare fiind considerat cao solicitare exterioar. La elemente la care 4, este sub limitele previizute la pet. 7.2.6, intt-o prin etapl, se consider’ c& intregul efort de intindere este preluat de armitura pretensionati, iar caleulul de ‘verificate la fisurare se efectueazd pentra elementele eu armituri SBP; SBPA; TBP i lite preintinse gi postintinse eu relatifle : As, Sues My (282) AG, = Gy — Gyo (283) in care Ao, cresterea efortului unitar in armittura pretensionati infaza finaliy dupa cea av joe decomprimarea betonului; se determing pe baza efortulyi de intindere stabilit in stadiul I, conform pet. 7.2.3. fark a depigi 230 N/mm* ; In cazul seetiunilor T sau cind @,,<2N/mm, Ag, se poate stabili in stadiul I pe baza efortului de intindere caleulat ei yolumul eforturitor unitare ay; B, modulul de elasticitate al armiturfi pretensionate conform pet, 3.2.55 dy distan{a intre fisuri care se ia egali cu distanta intre etrieri, ins minimum 150 mm si maximum 300 mm; s %, efortul unitar in armitura pretensionatai in faza final care trebute si respecte condifille de la pet. 7.2, Gyo efortul unitar in faza final in armiitura pretensionati, cind in fibra de Ta nivelul ‘centrului de greutate al armiturii pretensionate, eforlul unitar in beton este zero. In calcule nu se vor lua in considerare : ~— armiturile postintinse la care nu este ariguratd cenlucarca cu betenul (armiiturile din canalele neinjectate) ; — armiturile pretensionate ale ciior distanfe interax sint mai mari decit cea mai miei dintre valorile 20d, k/2 sau 400 mm in care d este diametrul de calcul objinut pentru ‘TBP, lite gi fascicule cu relajia 1,13 VA,j, 4,: find aria unei singure arméturi iar > indljimea seofitinil transversal; o — anmiiturile ale efror distanfe de la marginea zone! intinse a seefiunii transversale sint mai mari decit cen mai mic dintre valorile fo d, 2/4 sau 200 mn Daci (a) nu indeplineste condififle din tabelul 34 se previd armituri nepretensionaté in zona respectivg, caleulele efectuindu-se conform prevederilor de mai sus, luindu-se in considerare armitura 4, 91.4, precum si armiturile previzute construetiv conform pet. 7.9.1.10 gi 794.11 ‘Rfortul unitar in armiturile nepretensionate 9, mu va deptisi 0,8 yy dar maximum. 230 N/mm. " 7.6.3.2.2 Verificarea la deschideren fisurilor normale in zonele in care nu exists armiturt pretensionate, san in zonele in care nu $-a realizat conluctarea cu betonul a armatuilor postintinse, Ge reguli se face in stadiul II prin limitarea deschiderii fisurilor normale calenlate ea pentru elemente din beton armat cu relafia (164) solicitate la compresiune excentried, efortul de precomprimare fiind considerat- ea o solicitare exterioani.- Valorile limiti ale deschiderii fisurilor sint date in tabelul 34, In-cazul eforturilor de intindere reduse, verificarea deschiderii fisurilor se poate face cu efortul de intindere stabilit in stadiul I, pe baza volumului eforturilor unitare de intindere 04. Miirimea Iui 9, va Tespecta condifia de la pet. 7.6.3.2.1.STAS.10111/2-87 — 68 — a te 7.6.3,2.3 Verificarea deschiderii fisurilor nu se efeetueazi in cazutile care rezult% din tabelul 34, Tespectiy cagurile in eare in tabel nu este previznti valoarea limita a deschiderii fisurilor a,, Conditiile de fisurare sint satisficute, in aceste cazuri, dacd valoarea efortului unitar deintindere om este mai mick deeit valoarca limit’ din tabelul 34, Caleulele pentru determinarea lui oy se efeetueazt conform pet. 7.2.2. 7.6.3.8 Verificarea deschiderit fisurilor in sec{iuni inelinate 7.6.3.3.1 Veriticarea deschiderii fiswuilor in rectiuni inclinate, re admite a se efectua indirect prin limitarea-eforturilor unitare prineipale sub inclircizile de exploatare. Eforturile unitare principale re caleuleazs, de regul’, la nivelul centiului de greutate al eecfiunii si in punetcle de modificare a Kitimii rectiunii ; eférturile unitate princigale la marginea Fectiunii se determing numai in cazul actiunii concomitente a unui moment de torriune. In caleulul eforturilor unitare prinejpale se fine scarca de efortunile unitare pe direetia perpendiculara pe axul elementului, datorate unor eventuali etzieri pretensionati. "Efectele favorabile ale efortunilor locale de compresitine care apar in dreptul reazenrelor, se iau in consideratie prin corectarea diagramelor forfelor thietoare conform pet. 6.4.3.2. fig. 92. Eforturile unitare normale in sectiune se stabilese finind seama de aetiunea efortulul de precomprimare avind miiximea corespunziitoare fazei respective, Pentru sectiunile elementelor eu armitura preintins’ cuprine pe zona de transmitere ly definita conferm pet, 7.8.2, mi- Timea efortului de precomprimare Fe reduce in mod corespunzitor, {inind seama de obser vajia 1 de la pet. 7.2.7, Ta stabilirea eforturilor unitare tangentiale se fine reama de eventnalele monzente de torsiune prectim si de reducetea forfei thietoare din sectiune datorit& componentei verticale a eforturilor din aimiturile pretensionate cu tiareu cuabiliniu sau Foligonal ;.de arerenca, in relafiile de calcul se fa in consideratie influenta variafici indlfimii eectiunii ‘elementul La elementele cu armaturi postintinse, ealculul se face pentru o sectitune a inimii slibita prin canalele pentru armitur. 7.6.8.8.2, Bforturile unitare pri belul 34. ‘pale de intindere cy ttebuie #% satisfack condifiile din ta- 7.6.3.3.3. La elementele aledtuite din tronroane prefabricate aramblate prin precomprin are, in rosturile dintre tronsoane valcarea eforturilor unitare tangentiale z, va respecta conditia : ty < 0,550, (284) centrului de greutate al sectiunii, 7.6.8.3.4, Bforturile unitare principale in beton se determina cu relatia : ots 6, efortul unitar normal in seofiune ; y +H (285) in care efortul unitar tangential. 7.6.3.3.5 Eforturile unitare tangentiale in beton se determind in eecfiuni normale pe axa elementului, dupa cum urmeazit : — pentiu elemente cu inilfime constanti, eu relafia : QE ” oT, (286) fin care forta tiietoare corectati, egal cu diferenfa dintre forta tMietoare datoriti actiunii ineircdrilor exterioare Q¥ gi componenta vertical Q, a eforturilor din armiturile pretensionate cu traseu curbiliniu sau poligonal, dati de relayiile : QE =O ~ Oy (287) Qs = Y Ans eyo Sin cy (288) in care oq: efortul unitar de calcul dizi armitura pretensionatit inclinati, in faza consideratit, en semnificatia de la relafia (271) ; a4 Unghiul dintre axa elementului si armiitura pretensionati inclinat, in secfiunea normal respectivi. Aa | in care o, este efortul unitar maxim de compresiune in sectiuni normale in beton, Ia nivelul -— 69 — STAS 10111/2-87 Pentru elementele cu arméturi pretensionati paraleld cu axul longitudinal QF = S, momentul stitic al porjiunii din sectiunea idealé situata deasupra fibret in eare se determing =, faph de axul care trece prin centrul de greutate al see{iunil ideale; > Wifimea nett a seefiunii in dreptul fibrei in care se determin +55 J, momentul de inertie al sectiuni ideale. — pentru elemente ou indlgime li, Se poate folosi relufi (or ‘89, 8 Da (289) fn care : MF momentul produs de inciredrile exterioare ; = braful de pirghie al eforturilor interioare caleulat numai sub acfitunea lui If” P, Uunghiul format intre laturile, superioar’ gi inferioard, ale clementului ; Semnul minus corespunde cazului in care momentul M* si brajul de pirghie s crese sau deserese in acelagi sens, La elementele care sint soiscitate st de momente de torsiunie — in afard de forfa titie- Se fine seama si de eforturile unitare tangenfiale produse de torsiune, toare 7.6.3.4 Verificarea la aparitia tiswrilor longitudi 7.6.3.4. Verificarea In aparifia fisurilor longitudinale paralele cu directia compresiunilor maxime {in beton la, execufie, se face prin limitarea eforturilor unitare de compresiune in beton in sec- piuni normale , conform tabelului 34, 7.6.8.4.2 Bfortul unitar principal de compresiune in beton, sub solieitarile produse de inedredtile gu valori de exploatare, in gruparea I, trebuie si nu depayeased 0,8 Ke (He tind rezistenja de caleul conform pet.’3.1.8). 7.64 Ta calculul suprastructurilor aleituite cu elemente prefabrivate ale eXror secfiunt sint completate ulterior cu beton (executate in dows faze) trebuie si se aibi in vedere ecle de mai jos, La suprastructurile la care betonul turnat ulterior reprezint& tin procent important din sectiunea totali trebuie si xe fini seama de contractia diferentiata a betoanelor (prefabricat, sf monolit), Tn calcul se introduce si efectul de reducere a solieitisilor din coutractie, produs de curgered Tent, Caleulele se efectueazi pentru verificarea inchiderit si deschiderii fisurilor in seefiuni normale, elt si pentru deschiderea fisutilor in sec{iuni inelinate, efor urile unitare din cele dou faze instmindu-se. Zn cazul in care‘seetiunea betonului turnat ulterior reprezimt& un procent mie din see- siunen fot i ne giseste Ih zona intinnd, cfectul contraciel diterentiate & betoanelor se ponte hea Armiturile pentru solidarizarea betonului turnat ulterior se stabilese prin caleul conform pet. 6.3.9. : .— 7% — gS cer 09°0 or «tr sco | a e sr a oso a ou oro eS ( ce to = ta 9 5 us aumyoot fea uy venous ude eres uy 11 easednas reqwouzepany 1 (s3u0dtud so [_Po2m# BE Fue 9 29 sr an | 7, i Sp aL analy wf ONT STAS 1011 /2-87 v2 2p soqysed ‘eacmact gounan os oz69 grnaureeg sonst eopnone soqansyy valpI USED ise oysuoyoi "13007 areata. o9uy 98 228 va atau, ve inoaes,STAS 10111/2-87 -1— * “Hen oaeodioay wad stones ey or rHoerV09 o> —L > zo aad ~ HC 0 < pus Tm H NePE XM MLEEHIND n-oserodsenn mad anongns 9 2 ty swale * TE modes aye axepausen 1o(es ated (y TEESE Le ee we oye “TT ae T “Sreuopseojoud mye pagy We MEE ea 01e, up 10 6Bdap 404 na ‘oxeo}oVoRo2K4 sIMaUHOL! 9p 2101 ‘wbogoupin eae. 8 otazeay od 9p. oqyumttoas uy cg 5 #40 woyag Uh osopUy 10s J nes uy speseasunsy wunt9e no ewvoUa|S efonoud aisa psuriar ting aySoupapw ase mminiuuols © ystorasyns Histdee H 9p ose UR Lami0}9 jupe a8 psUTAUload PaMyUILe no SyeusussoD Ie '$¢ ImInjone) mZoyHe> wet 36 My avoFiNg aiinoans | webee rio Tan, aay | ej mewouds noes no yeoncout | -jrodop 16 | “yrentouepuny ‘urns i sosntna aaryvordxa oy smears ewieuepuny : 7 oe o-| DUNS oes atUaWi.® th 11 eased oc GGG us [-pe-|_ounuse owunup otuowore er saRUN OF = Sivoston anu snanior ay | Zoveworuon ewewtela | gpeysowipany | agement | soins | umptaae a ce suROHdNGD op oaRHTUN TANT TUM WUE oF i corqounur owoware ot | —"T (zeaxednad | suas uy | eaapraoe | gots eae ne omnsan 96 o1e> qouesea sae 9p ony ov aae> aN sue ‘up aqau9g Seine HANAN op ATT (@aenaM09) HE PGE, ° : .df 48 10111/2-87° . - 2 Tabet) 35 conveaie rutiere =e tip y * Pentru podutile de yosea aleftute din clemente tronsonate eu rosturimicl, tratate eu clorurt de sodiu sat clorura d¥'caleiu pentru topirea ziperii care se caleuleazd la obosealA, se fata = 1 7.6.5. Pe lungimea zonelor de tranmitere Ia elementele din beton precomprimat se verified : — eforturile unitare principale de intindere produse de incArcirile exterioare gi efectul precompyimiit ; — efortirile unitare produre de comprésiunile locale sub ancoraje, determinindw-se gi arméturile necerare pentru preluarea eforturilor de despicare. 7.6.5.1. Bfortuile unitare principale de intindere produce de incéredrile exterioare si de efectul precomiprimarli Ia clemente cu rectitine constant, im zona de Uantmitere, se consider’. ch Yariazi liniar de la valoarea <, Ia marginea reazemmlui (cind rezemayea este conforin fig. 82 5) sau la distanfa 0,5 h de marginea reazemului (cind rezemarea este conform fig. 32a), pind la < valoarea opinia 12 sfirgitul zonei de trantmitere I, (fig. 65). Comin ul a eforturilor unitare prinetpate (051) 1 — dlagrama de e ‘a eforturilor ualtare principale. (oy)) 2 —“diagrama Cismin Pi 6 tn care : sy ofoxt uniter principal de intindere dat do relia: . 200) rs (290) QF forjs tHietoare stebititA conform pet, 78.8.3.5; 2 braful de pirghie interior in sec{ianfisurate; - fort unitat principal de intindere stabilit conform “pet. 78.34 4 7.8.3.3. Coulderind Forfa ticteate dia setflunen respective qi ea iniregul efor do Sprecumprimnare este repartisat lniar pe sec(lunes clementult. ta cazurile in care secjiunea do la sfirsitul zonei de tantmitere este situat’ aproximativ In distanga 0,5 4 de marginen reazemultl, Ia elementele cu rezematea conform fig. 38 a, efortl unitar de intindere 99; +¢ calculeazi ca pentru oj; ye Ge mai 'Us. Daci efortul ‘unitar prineipal c,, depageste. valoarea 0,5 R,, eforturile de intindere se preiau prin etrieri, a cluor seofitne 4,, se determing cu relafi on dab Aga Sutub 201) 08k, saad in care; aq ~ distanta dintre etrieri; R, —reristenta de ealeul in armiturk conform pet. 3.2.1. Etricrii rezultati din ealeul se previid si pe portiunile ¢ respectiv (¢ + /3) di= 73 — STAS 10111/2-87 7.6.5.2. Limitarea ‘eforturilor unitare produse de compresiunile locale ale for{elor de precomprimare si determinarea armiturilor pentru preluarea eforturilor de derpicate se efectueazi confer. 7.8 gi anexa C. : 7.6.5.8 Armarea transvervalil in zonele de transfer re adopt dupii cum sezulti mai defavorabil, fie pe baza caleulului efortului unitar prineipal de intindere, fie pe baza calculului Ia eompresitini locale produse de fortele de precomprimare, ined aceasta trebuie ed fie cel pufin almatura co nstructivay care resulta conform pet. 7.9.1.10 §1 7.0.1.11, 1.7 Verificarea In starea limit de deformajie 771 | La elementele din beton precomprinat condifiile pentin starca lin it de deformatie si pentiu stabilinca contue: agetilor tint satiesacute dack ce ierpecta prevederile Ce la pet. 6.61, 77.2 Caleuiul deformatiilor produre de convoaie la podurile de tale felatt din clarele de veri- fieare Ia fisurare I si IE preciim gi la podurile- de yosea din clasa de verificaie J se face cu Telatiile din statiea constructiilor considerind materialele elastice si factorii de rigiditate (IC) Stabilifi pe baza relafillor din tabelul 36 nr. ett. 1; momentul de inertie (I,) si aria (As) nece Sare stabiliril factorilor de rigiditate se calculeari considerind nusraf eeetiunile de heton, Neer | Fen etinte Sanam | Feetorit do igtatate | 14 | remporate de seurta.~ | torte axiate | ~ | —— ~ | momento teovastenre de hung durata 205») ‘momente tneovoietoare (285)4) | | | | | *) 9 este caracteristica curgeril lente final& stabilith conform anexel A. Caleulul deformafiilor produse de convoi: Ia podurile de gorea din clara de verificare Jn fisurate TT re face ea pentaw elamente din beton anmat Iuind in considerare efectul forfet de precomprivare ea forfa exterioard, 77.3 La ealculul deformatiilor din incitcaica perm arent& gi de Tungt duratt, la clementele n clasele de verificare la fisurare I gi 17, factorii de rigiditate (K,) se ttabilere cu relatiile din takelul 36, nr.cit, 2, luind in consideragio’ cuigerca lent a betonulai. Se 7.74 Valoarea modulului de elasticitate al hetonului(#,) se considera in functie de rezistenta > betonutui Ia data precomprimanii, respectiv Ia Gata aplic&rit fiecitei incaredil considerate, dar nu mai mare decit valoarca corespunzitoare clarel de beton. 7.1.5 Ta clémente la care s-0 admis tisurarea in zona de Deton fir armftunt pretensionatd, Valourea factoritor de rigiditate calctlatd cu relajite din tabelul JO te Teds et 15g. 7.8 Caleulul zonelor de transmitere 1, Caleutul zonclor de trantmitere a forfelor de preconpriare re face conform pet.5.4 i si anexa C. : Forfa P care xe fa in cousiderafie in caleulul la compresiuni locale este forfa de control sporita en 10% 7.8.2 Lungimea zonei de transmitere a forfei de precompritrare ([.) misuraid incepind de la capitul unui element din beton precomprimat, ee poate considera cu urmatoatele Siler! + ag — in cazul in care transmiterea forfei de precomprimane re fc ce prin ancoraje de capt : Lah . (296) — in canul in care tranemiterea forfei de precomprinrate re face yin aderenta : BEE : (297) in care 4} indlfimea secfiunii transversale a grinaii ; J, Iungimea de transmitere a armiturii_pretensioriate stabilit& conform anexei J, {ard ave lua in considerare majorarea de 25% pentru transfer bruce. ———STAS 40111/2-87 eee Tn cazurile previzute In pet. 0.2.3.1. zonele de transmitere ot avea lungimi mat miei aecit cole care rezulté din relatiile (296) $1 (297). 7.9 ~ Preserip{ii privind aledituirea elementelor din beton precomprimat 7.9.1 Prevederi generale : 7.9.1.4 Forma gi dimensiunile elementelor din beton precomprimat, trebuie astfel alere, ca st satistack eondifiile de rezisten{d si de deformatie, precum si condifille tehnologice de executie. 7.9.1.2 Ta elementele la care forja de preconiprimare mi re aplicd centrie, greutatea proprie Tada He ine integral in [uetu, la termninarea precomprin-arli, In acest s¢op, esafodajul eu platforma de turnare a elementului ce prevede cu gprijiniri netasabile, in dreptul reazemelor seater. Duck aceasta conditie nu poate fi respectats, se previd disporitive care rl permit deseintarea trepiata a elerentului, pe misura efectuitii precomprimai \Tranemiterea for{e! de precomprimare asupra elementulut din beton, trebule wigurats _ prin realizarea unor esafodaje sf platforme de turnare, care #1 permit deformatia (reurtarea) ‘hestinjenitd a elementului din beton sub efectul precomprimaiii. 7.94.8 Solutiile constructive adoptate trebuie sk asigure protectia armiturti pretentionate qontia corortunii, finind scama de mediul inconjurxtor si de condifiile de exploatare. 7.9.4 In cazul elementelor mixte (prefabricate completate cu beton monolit), a edror gecfiune cee cmpuck din betoate turnate in mai multe etape, unele precompritrate, jar altele neprecom- Grimate trebuie ariguiaté conlterarca dintre difetitele betoane, prin waleuri constructive pre- Virute in proicet 7.9.1.5 Armiturile clementelor din beton precomprimat re aleatuiese astfel = — cele pretensionate (pet. 3.2.3), conform anexei Hy =~ ~ cele nepretensionate (pet. 3.2:1.), conform. pet: 6.7. -privind elacentele din beton ” ' ammat. N 7.9.1.6 Tmildirea armaturilor pretensionate Fe admite mumai dacti te folosese dispositive ome logate, aplicate conform instiuctiunilor speciale ale acestora. 7.9.1.7 Elementele din beton precomprimat re realizeazi cu: e, In prefabricate de mare serie executate in fabrici 5 — armituri preinti — armituri postintinee, Ia elewente ronolite rau elcrente prefabricate la dimensiunt mari. 7.9.8 Armétura pretensforetd poate fi ancoratX in beton prin aderautd rau cu disyozitive sietalice rau din betow arvat cum ar fi: ancoraje cu Fene, ancoraje cu bulbi, cu blocuri din beton armat ete. 7.9.1.9 Procedcul de precomprin are adoptat in proicet ticbuie +4 H@ coifam pre ciptiitor tehnice in vigonre eau orolegat CaracteristieHle prineizate ale procedcelor Ge precen prim are, cu arnelitua postintine’y sint date in anexa H. 7.91.10 Ariniiturile nepretensionate vor fi cele rvltete prin calcul, dor nu mai pusine decit date indicate minim conetavetiv, in tekelul 34, fig. 66 si la pet, 7.01.11 5 7.9.3.7. La stabilirea procentelor de armare indicate in tabelul 37, ee va Jua in conrideaare gi arindtura preintins cu aderen{a. 7.9.1.11 Armaturile constructive vor avea diametrul minim @ = 8 mm si vor fi distribuite pe Toate fetele elementelor, transversal si longitudinal, 1a distanta maxim’ de 330 mm ; la fetele Th care spar eforturi de intindere oy (tabelul 34) distanta dintre armaturi se recomanda si fle Bod. Petra armiturile constructive previizute din plase’ sudate-’din STNB dimensiunea maximd a ochiurilor plaselor va fi de 150mm. : {In toate puncicle de intersectie, intre barele_nepretensionate longitudinale gf transve sale (otniei) ve realizen 7 legiturd en Sim san suduri astfl init «8 se formeze o enreatleuprin- zind in interiotul ef armatura pretensionata. & Prevcriptiile constructive de alcituire a carcarelor, tint conform pet. 6.7. ‘Tabetul 37 Tipu armaturl poss | Poa | “SINR Goeficient_de armare Be 25 ‘o,oo10 | 0.0007 | 0.0008 | 0.0008 Be 30 pioors | o.oo | 0,008 | - 070010 oe be 40 owo2 | ajoo10 | 0;o009 | 0,012 > Be 50 djoor | 0.0019, peas | oot= STAS 10111/9-87 {In zonele intinse, procentele de armare se sporeve cu 50%, Se recomandé folosirea armi- turitor et” profil. perfodie. La stabiliren procentelor efective se cumuleazi gi sirmele preinti ron{it, aria lor considerindu-se eu 1,5 4, e ancorate prin ade- sashes ‘ \ Mime AL io oh 7 : a “ ia 2yoghes ses ane al AN she sayhom 7 ler Y= otamante easotate et perett subtini : Fig. 00 Tn zonele de capit ale eler entelor din beton precon primat re provitd etvient constructivi en dian:etzul minim de 8 mm, la distante de max. 100mm, pe o lungime egali cw Tungimea , zonel de ancorare ly. Primul ettier #6 prevede la 0 distangé minima fata de extiemitatea grit, egal cu grotimea stratului de acoperire eu. beton, Dack din calcul rezulti un numir mare de etvieri, auia lor va fi astfel aleas’i incit sf permit’ o distribugie la distante care s& asigure realizarea bctomului de calitatea preserisd (desi mea armiturilor in aceasta zona trebuie +21 permit pitrunderea si compactarea in mod corespunzitor a betonului), 1.12 Nu se admite executarea de suduri dup’ rontarea arm-itmilor pretensionate. 7.9.1.13 In project trebuie ri se cuprind procesele tehnologice de cxecitie, tolerantelendnire In executia betoanelor si nontarea armaturilor, rezistenfa betonului (2) la care +e adiite executarea precomprimatii, ordinea ce preintindere a armituili, fora de contiol in preve, alun girile — rezullate din caletl — ale armiturilor pretensiorate finind seama de fieciai, imodul si Succesiunea injectétilor canalelor. ‘au a torcretiuii armiturilexterioare. Pentru elementele prefabricate te. previid in plus cord intinirii si dupa intarirea betonului — avuie in vedere la proice' de agij{are, manipulare, transport, depozitare si montaj.” 7.9.2 Prescriptii specifice elementelo? din beton precom 7.9.21 Grosimea minima a stratului de acoperie pentrt arm Attnile preintinee ote 25 mm in cazul suprastructurilor aflate in medii {ard agresivitate ; 30 mm sau mai mate, in azul suprastructurilor aflate in n edii cu agtesi ile de tratarent in timpul ne — precum gl disporitivul in at cu arméitn’ yreintinst, tate, 7.9.2.2 Lumina dintie armaturile preintinee de orice tip, este m inin wi 20mm gi mu sub dis metitl armiturii respective (cerciil infiigurator al toxonulu) Accasti lumind trebuie si fie cu cel putin 5.mm mai mare decit diametiul maxim al agregatelor. Se poate admite gi alti distanti intze anituni, pe haza unor ineercéri corclucente, 7.9.3. Preseriptii specifice pentiu clemente din beton piecon:piimat, cu armituri postit-tinst 7.9.3.1 In cazul structurilo? aledtuite din tronroane atan.blate piin precomprimare, avind rosturile umplute cu mortar ee tecomands ca grosimen rosturilor si-fie de 20...40 mh, dup posibilitatile de executie.STAS 101L1/2-87 ~ 16 Clasn mortarului din rosturi trebuie s% fie echivalentit cu clara betonului Dack rosturile au_grosimea mai mare de 50 mm, acestea se umplu cu beton si se armeazi on o plasi din ofel beton gj 4...6 mm, ct ochjuri de 50. . .80 mm sau eto plask de simi @ 3mm, cu ochiuri de 30 mm. La fixarea grosimii rosturilor trebuie si se fink seama si de tolerantele admire la lungimea tronsoanclor prefabricate, Se va avea in vedre posibilitatea de compensare intie tole- Tanjele admise la lungimea tronsoanelor si grosimea rosturilor, in deovebi li elementele a ctor lungime totals dupi asamblare este limitatd prin condifii constructive, ea de exempt in eaztl introducerii clementelor intre zidurile de gard’ ale-culeelor, Ia agezarea pe apagatele de reazem ete. In proiect trebuie si se prevadd gi rolupia-constructiva pentru realezarea.continuitit canalelor armituri 7:9.3.2 Ancorajele armiturilor postintinse care se intrerup pe parcursul Tungimii elementului, se recomanda sf fie dispose in zona con.prin att rub aetiunea ineductailor din exploatate. Daci amplasarea de ancoraje in zona intinsi sub acfiumea inciretrilor din exploatare a clementului monobloc mu poate ft evitata, suma ariilor suprafefelor de rezemare a ancora jelor dintr-o secfiune, trebuie st nu depayeascs 1/3 din aria zonel intinse.a seetiunit. Atit la’ancorajele din zona comprimati, eft si 1a cele din zona intinsf, se previd, pentru evitarea dezvoltirii fisurilor, armituri din ofel nepretensionate, dispuse.dupi directii eores- anzhtoare transmiterii forfelor de intindere ce apar in beton in zona ancorajelor. In caleule se are in vedere c& eforturile unitare produse de compresiunea local a ancorajului se ‘uprapun peste eforturile unitare produse de celelalte incireari in sectiunea respeetivis, 7.9.3.3 Grosimea minim’ ai stratului de acoperire pentru armitturile postintinse introduse in canale circulare, pentru armaturile eit seetiune drepturighiulari si forfi mare de pretensionare, precum gi pentru armAturile exteridare a eiror acoperire se realizeazi. cu mortar toreretat sau ‘deton armat, este dats in anexa H. . - ‘La inglobarea in beton a pieselor metalice a-ancorajelor si_capetelor arm sionate, care ies din el conform anexei H. |. urilor preten- entul precomprimat, grosimea stratului de acoperire.en beton se ia 7.9.8.4 Loming minimis intre canalele circulare sam en. seein introdue armiturile postintinse, se ia conform anexst H. ¢ dreptunghiulari, in care se 7.9.3.5 In portiunile curbe ale armiturii pretensionate, sau in zonele de dispersate a armitu lor pretensionate, unde existé tendinja de smulgere a armiturii din beton, se prevéd arma&turi tmusversale neprétensionate stabilite prin caleul. 7.9.3.6 La grinaile cu tilpi inferionre, avind forma din fig. 33 si in care sint previizute armiituni pretensionate, se dispun etrieri inchigi sau frete, la echidistanfe de maximum 200 mm si ew Giametrul minim de 8mm. La tronsoancle de grind’ la care eforturile unitare in tipi ating valorile limit’, o, previzute in tabelul 34, echidistanta etrierilor in t&pi pe lungimca acestor ‘trousoane se reduce la 150mm, La inimile grinzilor se_previid etrieri 1a echidistanje aproximativ egale cu. grosimea sau mai miei in eazul in care rezultd din condifiile de mai jos iniini pentru grosimi de inimi de peste 200 mm, echidistanfe de maximum 300 mm; — pentru grosimi de inimi egale sau sub 200 mm, echidistanfe de maximum 200. mm. Diametrul etrierilor gi echidistanjele trebuie s% respecte si prevederile de la pet. 7.9.1.1 tabelul 373i fig. 66. 7.9.3.4 In zonele de ancorare a armiturilor postintinse se previd plage sudate sau legate eu sirmi sau frete, dimensionate prin calcul si aledtuite conform anexet ©. sib; Plasele legate cu sirma (fig. 67 a) se confectionear% din sirmi fasonat& conform fig. un se admite confectionarea plasei din bare izolate conform fig. 67 » » ° Fig. 6 7.9.3.8 Canalele se realizea2i prin introducerea in cofraje a unor tuburi de tabli, suficient de rezistente pentru a suporta, fark a se deteriora sau deforma, presiunea betonului in timpul turnirii si vibririi, La elementele prefabrieate tuburile pot fi extras7 STAS 101 11/2-8 7.9.3.9 Se Yecomand’ ca unghitl de inclinare a armaturilor pretensionate si nu dephscacets fafi de axa longitudinal a elementului : 30°, ii cazul in care acestea sint introduse in canale eu tubu 20°, in cazul in cate sint introduse in canale firs tuburt. ‘Troseul armitwrilor introduse in ganale, eu sou fink tubuti, poate fi format dintr-o suecesiune de porfiuni rectilinii, racordaté prin arce de cere avind raza de eel putin 4,00 m la canale cu diametrul pint la 40 mm gi de 5,00 m la canale eu diametral peste 40’ mm, Se recomand’ ca'razele de‘curbur’ ale racordirilor si se ia cit mai mari posibil, La extremitifi fasciculele se previd eu porfiuni drepte, de minimum 800 mm lungime. Tn cazul fascieulelor cu sectiune dreptunghiulari, traseul se aleituieste din portiuni rectilinil, previzute in punetele de schimbare a directiel eu dispozitive speciale de deviere $i de reducere a freeiril, : 7.93.10 Suprafata de rezemare a ancorajului trebuie si fie perpendiculark pe directia ultimel porfiuni rectilinii a canalnlui. 7.9.3.1 Menfinerea pozitie! corecte a arméturilor, in timpul turnirii si compactarii betonului se realizeazi cu plese de sprijinire gi fixare (cilirefi, diafragme, distanfiere, suporturi din beton, console ete,), a etiror formé, numir $i amplasament se stabilese prin project, fixindw-se in co. fraje, la extremitaten armiturilor, in punetele de schimbare a ditectiei, precum si pe parcurs Ja distange de max. 1,00 m, 7.93.12 Intre ancorajele metalice si suprafafa betonului se” introduc plici metalice de re- partijie, avind dimensiunile din anexa H. Plicile se inglobeazi in beton, previizindu-se cu ancore sudate, cu diametrul de 10... 14mm, 7, Distanele dintre axele armiturilor postintinse la extremititile elementelor se stabilese in fumetic de condifiile de amplasare a ancorajelor si de gabaritele dispozitivelor de pretensionare, canform anexei H. 7.9.3.14 La pretensionarea armiturilor se iau misuri necesare pentru reducerea picrderilor de tensiune, Arméturile postintinse, cu lungimi mari, de reguld, se intind de la ambele capete, 7.9.3.15 Protectia armiturilor postintinse se realizeazi atit inainte de pretensionare, eu man- foane speciale previzute la eapetele fasciculelor, cit xi dupi efeetuavea punerii lor sul tensiune, Pini la injectare. Injectarea gi controlul pi inderii mortarului in eanale se face prin orificii amenajate _ {in ancoraje si pe traseul canalelor, dispuse la intervale eare ai. permit’ observarea ncestor operat in intervalal de timp in care aderenta intre armitura pretensionath $i beton mu este realizatd, elementul precomprimat na se incared suplimentar peste inelvedrile cate a existat in, momentul precomprimari.§TA8 10111/2-87 = 18. . ANEXA A DEFORMATIILE tN TIMP ALB BETONULUI PRODUSE DE OURGERBA LENTA §I DE CONTRACTIE, ; Ad Camteristion als a cugei lente (@) se dgtrmin ex eatin ’ 9a En ee (Aa) K, cocficient conform tabelului 38, avind valori in functie de grosimea fictivi by; grosimea fictivis (bj) se determing cu telatia : or (Aa) in care by ; Ay aria sectiunii de beton ; U, perimetrul sectiunii de beton in contact eu atmostera ; 2° coeticient conform tabelului 39. ‘Tabeta) 387 Grosimen tctiv8’ {ransversal seojioult Tabetst 99 Titman » caracterstia) nai ner= Medi in cate sv gteete elemental de | Umitates eorgrtfente| mata prods consrusie ogee eel Single | ‘sh elcome | | normatd |" tracte p | oo | feo tn apt |» | “MiionTerd foarte unieda 30 i i Yo apalil lnchine uscate | (ero oe *) Lucrabilitates otonulut se stablleste conform STAS 962: Interpoteazd.Tinar + pentru betoane avind Wierabiltatea, Ly se Hq coeficient conform tabelului 40, avind valori in fonefie de maturizarea betonului in momentul transferului forjei’ de precomprimare. ‘Tabetut 40 [Raportor aintre resistenta betonulul ta Intervalul de timp dela tamarea lmomental inde etectuenra Incdrcarea fetoaulul pink in momentul tnedreAril(Ty) ) 4h revs teal, betonulld. 1a 28 | #7 fu forla de" preeomprimare “tau et |i’ Ry Kp Incareari permanente fume aie) Bey 1) Pa se determin pe eubur standardizate. mentite In gana n eae se see cemental de consrutie seapectiv, :SUE EES ERREeneeemeneee eee nee — 7 ~ STAS 10111/2-87 Jn cazul in care nu se poate aprecia momentul aplickrii inckrestilor permanente se permite a se lua in considerare un interval de 90 zile dela turnarea betonului. g2caracteristion curg*rii lente finule norms, avind vatori in fanetie de medial in care se gisoste elomentul ds eoustracfio sida Inctabilitatea botonului, conform tabe- Tului 39. Aceste valori sint stabilits, dipt termin wea procesului, de’ curgere lent, pe prisme de poton simplu eonfesfionate cu ciment Porfland eu intétire normali * (netratate termie). A2 — Deformapia fins produsi ds cvatrartia betonutui (€,) este data de relajia : in care = KK, Kyte (A3) Kj coeficient conform tabelului 41, avind valori in funetie de grosimea fictivii (b,) a secfiunii transversale; ‘Tabelul 41 Grosimea fietivi (by) a sect luni transverse = 20.750 Si K,, coeficient, avind valori in funefie de felul armiiturii pretensionate, conform tabelutui “42; : : Tabetul 42” Felul armaturit pretensionate “Armaturd postintias Ky cocticient, avind valoarea 1 pentru elementele cu armiturk preintinss si conform tabelului 40, pentru-clementele cu armituri postintinss; f» deformatia finalk normati produei de contiactia betonului avind valori in funetie de mediul in care se giseste elementul de constructie si de luerabilitatea betonulut conform tabelutui 39. : Aceste valori sint stabilite dupii terminarca precetului contrac{iei pe prisme de beton simpla confectionate cu ciment Portland eu intitire ronal (netratate termic). 3 Calculul pierderilor de tensiune finale in armitura pretensionatd (Agy..) produse de deformafiile in timp ale betonului se face éu relafia : in care % conform relafiet (A.3); i HB, _ _modulul de clastictate al armituril pretensionates y= 72, fn cate B, este modu de elasticitate al betonuluts % conform rélafiei (A.1); eueer efortul unitar in beton, din incirearea permanent si din fora de precompri. mare (la transfer), la nivelul centrului de greutaté al armiturii pretensionate (fascigule, sirme, foroane) ; . : %p _efortul unitar in beton, din forfa de precomprimare (Ia transfer), la nivelul centrului de greutate al armiturii preterisionate; %p _efortul unitar in armitura pretensionaté, produs de fora de precomprimare la transfer. . In relafia A, eforturile unitare se introdue eu valori absolute.STAS: 10111/2-87 * 7 — 80 - A3.1 So recomandi aplicatea relatiel (A.4), cind elemoritul de construcfie este previzut, in seofiunea in care se fa22 ealeulul, ea un singar faseieul svi ea un grap de fascicule (sirme, toroane). : ‘Relaia (A.A) poate fi aplicatt si cind elementul de constyucfie este previzut eu dow’ 4 de fascicule, do exempla unul in tulps inferioat’ gf altul in talpa superioars, daek un grup de fasefoule este foarte mic in raport eu celitalt gra ‘Dack grupurile de fascicule, din cele dow’ tilpi, sint aproximativ egale,sau faseiculele ‘int repartizite pe intreaga intljime a secfiunii transversale, se recomand’ aplicarea unor metode mai exacte (m}oda fibrelor conjugate, metoda impArfirit pe’ etape a curgerii lente gi contractiel); se poate apliea gi relatis (A.4) caloulindu-se pentru fiecate fascicul, sau grup defascieule pier- derle de tensiune, lund in considerate eforfurile unitare in eton oy y+ yy 1m central fieedrui fascicul. 3.2. Calculul pierderilor de tensiune in armitura ‘pretensionatis, cind incircatea elementelor de constructie se face in etape suecesive, de exemplu Ia elementele prefabricate, se poate efectua on relatia : ea By + My qe LSet 5 tears eee (As) %) 2 in care “ vp efortul unitar. din beton Ia nivelul centrului de grentate al armiturii_pretensionate azi inifials sub acfiunes precomprimirii 51 a jnedredrilor permanente ; Spr iderh in fazX final, sub actiunes forfei de precomprimare si a inciredrilor permanente aplieate pini la timpul t. A.3.3- ’Variajia in timp a curgerii lente gi contrac{iei se poate stabili cu felafii exponentiale sau eu relafiile: (a8) (a7) a=, Ky in care . “ 914 €4 catacteristica curgerii lente, respectiv deformatia ‘produsi de contractia betonului, la timpul t5 $j %. caracteristiea curgerit lente finale, reepectiv’ deformatia final produsi de con- tracfia betonului [relafiile (4.1) gi (A.3)]5 : K, — coefieient, avind valoii, in funcfie ce Sntavalul de timp ecnsideat, conform tabelului 43. =l=[el=l#|*[# 4) ¢ virsta Betonului fm momento} considera; {, virela betonului In momental.precomprim ari. Coeficienfii K, pot fi folosifi si la’ calculul variatiei in timp a eforturilor din armiturile pretensionate. Ad. Pentru stabilizes solicitirilor din contractie; la structurile static nedeterminate, deformafia finali produss de contractia betonului (¢,) se determin’ astfel : 3 = dac& nu se iau misuri speciale pentru reduceréa mirimii contractiei (de exemplu folosirea rosturilor de contracfie si incheierea. construefiel dup’ consumarea unei fracfiuni din contracfie), ou Telatia (A.3), in care se consider’ : ot Ky . Kp=1 — dacés se iau misuri speciale pentru reducerea mirimii contractiei, cu relapia : = KS ( — Keo (48)— 8 STAS 1o111/2'87 in care . KS conform tabelutui 41; K, conform tabelului 43. In eazul folosirii rosturilor ae reducere a contracfiei intervalul de timp: se considers de la turnarea betonuluf pini la incheieres construetiei. ee, conform tabelului 30. tn ambele cazuri, solicitarea din contractie se diminueazi prin Iuarea in considerare a ceurgerii lente. AS La construcfii, cu structuri static nedetermihate din beton armat, la care nu se introdue cforturi inifiale, se poate aplica un calcul simplificat al solieitatilor date de curgerca lenta $i de contractie, conform STAS 1480-78 gi STAS 1545-80,STAS 10111/2-87 5 = ANEXA B LUNGIMEA DE FLAMBAJ PENTRU EDEMENTE DIN BETON SIMPLU SI) BETON ARMAT. B.l_* Lungimea de flambaj pentru elemente din beton simplu si beton-armat so stabileste conform tabelului 44. ‘Tabietul 44 Material ain care este ale tlt clementil Liungimes de flambaj @ elementulai 4 ctementuiai | F Concligit de rezemare Beton simp | Stiipt si perett 1.50 . Ancasteate Ia un eapat gl Uber 1a celdlat apa it la capel 1a un expat 9i articulatie Supt $f perett Incastrore la un capit, Uber la Beton armat celdlat capa. e wal Aree si bolll cu 7 Te ‘i secliunea constant tn care pilin 1 deschiderea’ arculut (ambaj tn planat I sigeata areata ceurburii) 4 coetielent conform pet, B12 fn tabetul 44 H este inalfimea elgmentulu. BA. Lungimea de flambaj a stilpilor incastrafi ai cadrelor izolate este conform tabelului 45. ‘Tabetut 48 ees Sportal dintro rigiditatea riglel (Ky) sla spall (a) derea @) a cadrulul yi EG Indlgimes stip (H1) Xe t ay os. i de Faportul dintre sigeata ateului sau boltii (f) gi dese ‘ acestora conform tabeh 46, astfel —. pentru arce dublu articulate BA2 Coeficientul & se stabileste cn ajutoral coeficienti lor sa k, determinati.in funofio jerea (by ul si a (Ba) — pentru arce dublu articulate gi tiranti suspendafi de arce . k=2k (B2)" — pentru arce dublu incastrate (B3)— 8 — STAS 10111/2-87 + = pentru arce triphn articulate, valoarca cca mai mick dintie valonile ut My si h5 — pentru arce care conlucrear’ cu tablierul (grind& continua rezemat& pe arce prin intermediul. stilpilor) : - {xu [oo + ort (4)] (Ba) in care . * 7 EI; vigiditatea tablierului; BL, rigiditatea areului. . Tabelul 48 ORSERVATIE Pentru valor! intermediare ale raportulul ff, valorile ky $y se determin& prin interpolare linia B2 _ Lungimea de flambaj a arcelor cu sectiune variabili la care variatia rigiditifil este mick, se stabileste cu relatia BA, introducindu-se in formuld rigiditatea arcului de la sfertul deschiderii. Cind variagia rigiditatit areului este mare, valoarea Tui k se determin printr-un caleul , special, sub ineireatea uniform distribuith pe intreaga deschidere, B.3. -_ Verificarea stabilit’tii generale, transversal planului curburii, a arcelor pleostite comprimate extentric, se poate face ca pentru o right dreapti a cirei lungime este egal eu lungimea axulul arculul In acest caleul se fine seama de influenga legiturior dintre elementéle principale le Texistenta.STAs’ 10111/2:87 ~ mR : ANEXA C CALCULUL CUZINEJILOR DIN BETON ARMAT LA COMPRESIUNI LOCALE (CUZINETI APARATELOR DE REAZEM, CUZ[NETI ANCORAJELOR =ARMATURILOR ~~" PRETENSIONATE, PENDULI BTC.) CA, Verificarea eforturilor unitare in beton sub plicile de reagem C11 . Bforturile unitare efective (1) produse de fora P care acfioneark normal pe plicile de reazem, trebuie si nu depiseasch rezistenta de calcul la compresiune local (R,) corespun- zitoaré celei mai mari vale, cL{irutt cu relafille ~ Ra =0,7 xf <2R, Ry=R (07 +2) 2m, on care > R, rezistenfa de caleul la compresiune a betonului determinatdi conform pet. 3.1.6; ‘A. ania pe care se repartizeagt fora P in beton, Ia adincimea > (fig. 68); A, aria pe care se repartizcazt fora P in planul de contact dintre placa dé reazem si beton (fig. 68) ', Yolumul armiturilor din interiorul ariei 4; pe unitatea de adineime, determinat eu relafia : . V4 volumul armaturilor dintr-o plast sau al unei spire a fretei din interiornl ariet A, 4 istanfa dintre plase sau pasul fretel; R, reristenfa de caleul a armiturii determinat& conform pet. 3.2.1. Armaréa transversal, se ia in consideratie nurai dae adincimea zonei azmate reprezint& cel putin latura mick a plicii de rezemare, jar primul plan de armare se giseste la o dit- taif& de suprafata incircats de cel mult 30 mm. ‘Trufichiul de piramid& din fig. 68 cu tnltimea h, eu baza spare A si baza mick “Ay trebule s% riming in interioral cuzinetului cu inilfimea 7; in consecin{s laturile ariel Agi inilfimea h, trebuie si satisfaci relagiile (0.2. ..0.6). Cuzinet din beton armat a<3a (02) . b< 3b, (3) E hpa-a - (C4) b>b—b, (5) iph (Cs) Fig. 68— 8 — STAS 10111/2-87 ‘C144 In cazutile in care fer{a P actioneazi centrie pe placa de reazem, atia Ai se considers egaid en aria plicli de rcazcm la ccutactul eu betonul (Suprafatahagurata din fig, 68). of} cfortul cnitar real of# efortul unitar de calcul Fig. 69 In cazutile ini care forta P action’asi excentric pe placa de reazem, aria A, este egal Seu portiunea de arie inchicatl ccntrie (suprafata Lagurata din fig, 70), ale edrei dimensiuni a] ; Bf) Se determina éu relagiile (C.7) gi (C8). a} =a,— 24, (C7 yd 20, (csy 2} efortul unitar real off) efortul unitar de caleul Fig. 70 0.1.1.2 In camurile'in care distanta ¢ de a manginea plicii de reazem pink Ia marginea euzinetului este mai mick decit b,, respectiv a; (fig. 71) laturile ariei A (a; b) se stabilese conform relafillor (C.9) si (C.10) ; distanfa (c) nu trebuie si fie sub 50 mm. é asa, +20 (9) =b +20 (©.10) Fig. 71 0.1.1.3. Cuzinetul trebuie previizut cu armiturile necesare pentru preluarea eforturilor de despicare, conform pet. 0.2. - C.1.2. In cazurile in care pe un cuzinet se gisése mai multe plici de reazem — eazurile cuzine- filor comuni — ariile (4,) $i (4) se determing eu relafiile din tabelul 47, funcfie de distanjele (D,) dintre plici, de numirul plicilor si de inilfimea euzinetului (i), respectindu-se condigiile care Tezultd din ultimul aliniat de la pet. ©.s8TAS 10111/2-87 L nnued tqze |e Gro) - iio Sv (aro) eemeceeeneeict| wg SV wo t C+ MO +m S¥ = " aD aN a wea,- 81 -— __STAS 10111/2-87 eo ore : sexy |" eee ve Gz) 6+ 96 > wow (oe) a — “eke =H U4 0+ 08 > Lao) ‘wee see Wy we=e » + ae + teeyog > nie Gry a Cee tot #9) «| we | > oro) P| wr9 r ‘tog S ed ‘gio = ty yer er» 6+ > ¥ ro) | (964% >¥ ewe mo): ory, : (G+Ess}oosy| ten ce awe | .) (E+t+49 att osmsy z [ae fe Jeon) va y 7 oenouyano se Soot] wets | a. i — . “aarti, tne eh pret op aren mmm pope aed [i |eSTAS 10111/2-87 | tog = 2 aot et fie oq rognaye> aaa fer (oxen u0o) 2 TTB, umsuoueyy any ie 2 Ez ms [in wiomstcrSTAS 10111/2-87 eo (s9) (seo) G+ Wok + to) Sv 00 = ane tog = se some ymmoye> ued Ie ramoureno ceountgeuy (esenunwoo) 2+ ToT,STAS 10111/2-87 = 9 a C2 — Caleulul armiturilor din euzinefi 2.1, Armaturile din cuzinefi, neceiare preluatii eforturilor de intindere care produe despica~ rea’ betonnlui, denumite in preventul standard eforturi de despicare, se stabileso considerind forjele P, normale pe plicile de reazem, Daci forfele P nu sint normale, armturile rezultate pentru ineiredrile normale se vor suplimenta eu armiturile corespunzitoare prelairii componentelor tangenfiale. 0.2.2. Dack fora P este izolati, efortul de despicare (1) se stabileste cu relatia : ana - : T=kP. (C37) tn carer coeficient, avind valorile : + in caml fbrfelor P care acfioneaz’ centric (fig. 78 a) -L, im cazul forfelor P care actioneaz excentric, i apropierea marginii euzinetului pletely (fig. 78 b). Fig. 78.0 Fig, 788 @ léfimea cuzinetului; « lifimea plicti de reazem; i iniltimea cuzinetului care ke ia cel mult egal& cu (2). 0.2.2.1. In cazurile in care forja P actioneazt centric, efortul de despicare (7) este plasat a ‘ximatiy la mijlocul inglfimit cuzinetului gi este egal ou rezultanta eforturilor unitare de intin distribuite aproximativ. parabolic pe inalfimea cuzinetulul (fig. 78 a). In caloule, forja 7 se considers sporitt cu! 50%, far armiitura ‘pentra preluaren acestui efort spotit se repartizeaz’ uniform pe tniilfimea cuzinetului. 0.2.2.2. In cazurile in care forfa P actioneazi excentric, efortul de despicare (7) fiind situat in vecinitatea suprafefai superioare a cuzinetului, armituta pentru preluarea acestui efort se am- plaseazi In aceasti zonk. 0.2.2.3, Calculul armitufilor din cuzinefi, pentru cazurile curent intilnite se efecttieant cu relafille din tabelul 48.STAS 10111/2-87 =o andy (rer ad year sed roqnoqes mayo err 6c my cane 4 my . . we» pipteees prone | : Jvoasd se ena a poy ns | |seo > srimos | to ee wo wt veers 9p Wp aavardsop op tmuoja— yp | — a= ee unt give) od 5 Siena gus] romseds Hang | T (o “ = sennegtn sous axa nen 08 essa ior : = axeuo! ae 9p (apOne 9 intone,eS STAB 10111/2-87 62 "Fu poe oy Dot By nee wy eT + wagoopes. purse 3uo}9H209 9 songs usoju09 aoqpimyuare © (nope> 9p eluapsias My no 1 1 oyezed padvasp op faite [faa od oyexryedad sofezoq paxptan aoe 4=% soqumyoqts wfeoytS wun Goxenaniies) ey mEqELSTAS 10111/2-87 =) 94 9p yep axsordsop soqangoquas ei ‘indeaup op tmusuises react sofateg (naptn fese xf toqwsed “eideam ap revour ios ad Syrapaaud szojoieg fuayun My 2» 90 880 (cio) wis, | esto ap (mu0}9— 9 nig wo pnw merino vie | ; a eon anti pias © ee sxeuo}}98 2p [NpOR, a 2 (oxeauru00) gy EGE,= STAS 10111/2-87 a onmngaaad sean toapunt — *u,| a eh0y ee “* amet 0 pote bon 2g exer a9 1a ve jared pideaap op pyuoustos Be Syeaganid sofded. agus — sandy aoyue> eaeattens ea Steenaedas aopareg tnspunu — te (9). Soe (eo) ore > oma : 80 “Eg lny qyaqnaed ain [ed vieseadns 0 od Los ap wp assoydnp op rans — % ” sea sabre) vemnsedas eho | ¥ wo | se | a oquitoqays wfeouTaMES soo tn pom | FED ema eit ® R roger anode |g soto 9 L000, \orenumao>) gP PAL *— % — STAS 10111/2-87 0.2.3 In cagurile in.care pe un cuzinet (zona de rezemare a ancorajelor) actioneazs mai multe forje P (cazurile cuzinetilor comuni), acestea pot fi distribuite la distanje aproximativ egale sau la distanfe mult diferite. 0.2.3.1 In cazurile in care fprfele P sint distribuite la distante aproximativ egale (fig. 81) armiturile pentru preluarea eforturilor de despieare (T) se calculeazi. pentru fiecare fori P conform prevederilor de la pot. C.2.2, considerind ei forja acjioneazi centric. ‘Laitimea euzinetilor izolati de caleul (a, .a,), sub fiecare for{% P, se stabileste pe baza echilibrulut care trebuie si existe intre fortele’ P gi Tezultantele eforturilor unitare (22) ale diagramei liniare situat& in interiornl zonei de transmitere 1, (pet. 7.8). 0,7 Kitimea activa a plieii se stabileste en relatille + bap = 0,130 1, bee = 0,173 1, bay = 0,104SPAS 10111/2-87 = 100 ~ Tabet 50 Deschideren 7 Schema stati de eal cD 1 | Grinda simyta rezemata 1 2 Detchideres marginalé 0.751 3 | Grinds contiout | regeideres tntermedird ost 4 | Consota ' . gs t Lajimea activi a plicilor de-a lungul grinzilor vaviazt tabel 50, intre valorile stabilite eu relatiile (D.1)....(D.3). Lungimile pe eare variazi aceasti Kitime sint hotate cu a gi ¢ in tabelul 50 gi se stabilese ew relatiile : a=b (D4) dar nu mai mare de 0,25 1 OAL . (D5) D2. . Dack litimea 1, a pliell este variabilt pe lmgimea grinaii, Isfimea activ’ se determini, considerindu-se kitimea 2, a plicit din seefiunea respeetiva. D3. Pentru plici eu grosimi variabile'se pot folesi cocficientii m,, m, si my inlocuindn: lifimea plicitreale en o Kitime de plack avind grosimea constant (medie) si” aria scefiunii transversale echivalent& cu aceea a plicii reale. De dese Daci intr-o deschidere Yee< bey Fatt bee 0,5 b; eforturile unitare repartizate prezint® o diagiamA trapezoidalfi iar dacit bs < 0,5 by prezinta o diagrama triunghiuars (fig. 87 ¢). D.1.__ La grinaile cu sectiuni transversale de tipul celor din fig. 88 supuse Ia forte care actioneazi longitudinal grinzii, Vitimen activa a plicii be, in lipsa unui ealeul mai cxact se poate stabili considerindu-se 3 forfa longitudinal’ (de exemplu forta de preccmprimare, actiunea unui reazom) se repartizeazi de Ia marginea Iitimii pe eare actioneazi, forfa (Iijimea ancorajului, 1ijimea reazermutui) prin‘plane avind tangenta unghiului faji de axul longitudinal al-grinaii egal, eu 2:1,“ — 101 — STAS 10111 — Solicitarile de pe Iungimea de repartizare, egal: ou 2 b, se stabilesc folosind teoria stibelor, eforturile de intindere preluindu-se prin armaturé din ofe! beton saw prin precompri- mire. Seetiune in care intr tmyRote>'RrEaMT2I}> 9g — =| SS (ova) (o), ty > soqojusuisa anyfoar wae, wrewie nds wyoue nds zeuntioas axsyonoouy =m ates} ‘srenuroe) 19 Oa,STTAS 10111/2-87 — 105 — (ea) eno on prep 96 #0, oT | gainou oxe op etey soqumpuze ye ortiouy op ymuawous #7 i Zz a8 sinow ose > ae lo vies “eusduioo ymuoron nuns ye alam ap" yonueeut aa oe =) op 32 (ova | |B sabes oy fe (3) teas 9 gonnsnap oe Yo i ee ein wae 9p iy puna yunaes ye apes nuaON #5 is wsynou iz [. fer youushnia ‘njaq op yentioes je aqme pryeeeton y a HP |e ° : # [8 ares m0 = #50 4 5 nom tu beg . ze 1 yormanep 6 “r anno jo eed é P (Way wae no Fann we — 3 ' mins imsyep ot ne wa, mameve die = aN ig ay aay "t , . (ep Eg ano ut wie. | E (ea) wim 19 gomsmp oe | PES | iq i) 2 s loro [a ee z t1-be ae “lew en+e- om Bs as = ‘8 oyquouer moos wig = (etequnme) 19 rear.=106— STAS 10111/2-87 pxOUE tw9;H09 ot |_£ og Sa ates et 6 - , a ” Hi Se at 96 a a 2|4 z Z| 2 3 518 B | <2 wee | ° aa. ¥ > +f-2 so) ]See(e- Fee 0) yer n> yurMD9p 9s NOU JoxE eHLZ0.d (enw joe qu oye uy eaeauojjow x eliog) arwar ayeyyuaox> mo yo}UEDxD suNppanduIOD aojequomey9 unrfoas wenso var, “PatsSTAS 101i1/2.87 = 107 ov o="%4pt9-9-K e u-(ct-- wit lege ‘Jo-(e-f>- wa) aruotiow 6 (64-3) | 96 ir " ov +4 Eg [8281 l 0 Out e ewe PEERS oyfouy op ryuowous My EF lial Gee ee (EE | eme wowed 9p uerao8 © eps ste My | » [aaa 2/83 [5.8 Elge [E84 2] ie| 23 g|a.| £4 Blan] Es 1 i az] 74 33 | sf | 35 aE) ga. : 3} 28 s sumyioag enu2e mmpanquys exe uy pzeouotion IN. whog) armas synyoqnyaaoxe ng yoLmuaaxe cunisoxuog, ow ; fo m4 wana esd onpap nese | OE [ation joes 'op otnon ats tmusnop oe smeee mae sey | ty ct somis wp + ze we 5 page oe wom ite ea, opuiays frente mata i: (orenunw0) 16 weacen # 28 Bz # i i i z : ¢ i ow Z i 2 z i z er 5 a twa edo é Meee eh ee : Seaton oe ae . “San op Gere aE ss iF ; (a) wrfeias no guUD}9p a6 * ee won A a l-sNt-25 a 2 Fee aral | o | $2 1 2 | a & : re z- e ay afeo % aa & | aE lees o-[(>- BiB | a | ae ui +(o+ 2-9) ] Safes f- 2 2 7 uw © g prt io ssimoyip 00 snaae pin mid | 5 ’ | el inoqe> op ator, soqequotaay junyfoae wang (oxenupans) 1g mEqeE, LAS 10111 /2-87 r coy109 — STAS 10111/2-87 Caleulut eforturilor unitare pringipale de intindere «se efectueazi dup cum urmeaai : E31) La elementele solicitate Ia incovoiere, eforturile unitare principale maxime fn axa neniri ¢,, egale cu eforturile unitare de Iunéeare 7,, se stabilese cu relatia : OF, ME teh bez bey . (B.33) in care @; M¥—forta taetoare maxima, yespectiv momentul incovoietor corespunzitor, in valoare absolut, in secfiunea considerata ; b,hy —Titimea, respectiv indlfimea utili, de calenl & seetiunii; . 2'” —bratul de pirghie al eforturilor interioare ; 8, — unghiul dintre latura superioari gi cea inferioari a eeefiunii longitudinale prin elementul de beton armat (pentiu grinzi eu inaltime constant 8, = 0) Semnul minus din relatia (E 33) se ia cind variagia valorilor absolute ale lui M* este asemenea cu vatiatia indlfimii hy (crestere, respectiv descrestere). E32, La elementele ‘din beton armat solicitate Ja ‘compresiune excentrieX Ia care axa heutni se afli in interiorul sectiunii gi 1a elementele solicitate la intindere excentried, caleulul eforturilor unitare principale o, se poate face conform pet. B23, La elementele din beton armat solicitate la compresiane excentriei la care forta N* acfioneazd in interiorul seo{iuni simburelul central (axa neftr8 este in afara secfiun), gal culul eforturilor unitare principale,o, se face cu relafia (B.34),ca pentru materiale elastice gi omogene, la nivelul fibret la care o, este maxim 2-/(@srs (2) +3 (8.34) 6» efortul unitar normal de compresiune in beton so efortul unitar tangential Yn relatia (E.34) op si t» se introduc cu valori absolute. E.3.4, tn cazul soliitirilor compuse eu niomente de torsiune, eforturile unitare prineipate de intindere o, se determiné Iuindu-se in considerare gi‘ eforturile unitare principale produse de torsiune, stabilite in stadiul I, in ipoteza ei elementul este aledtuit din material elastic gi omogen. in careSPAS 10111 2-87 ANEXA TERMINOLOGIA SPECIFICA BETONULUI PRECOMPRIMAT Detinitle . : i Vermene 1 *] Precomprimare ‘Actiune prin eae se intaldue efor aifiale de compresané fnte-un element de convtrelie 1 2 “Operate prin Gane we TRO efvTur Tailafe de Tatindere To annaturh 2 tr de inal |4 rokiurdprsiensionaté ageval To nteroral elemental, cae se iting intre i puncte fixe pe standuri saw pe tare igide, Inainte de turaarea betonulul tn j lemental respects. Yransmiteres efortull Ta element se face prin aderen(8 dup ' [Inglebares armaturil fo beton st Intdrirea aeestula : interoral cementalol sau ln ele a “Armidlura-pretensionataayenata in canale i ‘oral acestuta, prevdeuta laexinemitaicndisponitive de ancorare care eintinde a) inp tatariea betenus tin elemento respects : ‘Trinsmiteres efortuol ia eerbent ae fae prin lopettivele de a ‘Gerenja im beton a armaturi gi protectiaacesein contra coreaunil se reall Jeera Trin Injectareacoateter it faterior] element! su prin betonares ei __| San foferotaren armatorior extetioare : z ikae Ge contrat | Eton anitar de inindere Introdus in armature prtensionata | 7} Porta de pistensonare | Farla corespuprltosreeforufutunitar de eof, qpletd arma sau grax ~ {de contrel) plu de armaturl pretensionale la care operat ia de pretensionare se face simullan uta sau sporty de pretensionare Forfa. de"compresiue reprezentind electul precomprinia i aectianea i ment T | Riumgied de contrat “Ajonalven air protnafonate conspamriToae Coruna walt de nto] si ulungitt| armaturi diatre olsporitivele cu care se face pretensionares ‘Formular in care se inser: datcle tehnice necesare exesulirt preeomprimr |. tunul elements Frectm’ si rervitatele misurilerlor sfectvate Ja pretensionare faa "ye sob aos -esjo8 rae1 5 1 8 |S = |_o---+8 s9"“09 re ee oa | fa mgs an ry oe? | ahaa ky ser | _oet mz + PO + "es 2. a }——— = X06 09. Six Go xb erxcexge'|_sofejnopid a4 CT | sunt ‘war fala paler P | : are eae ate : ° ere eeres =f |# fe lc ere aes es | om .o brag | 428° 10% weer Tonsuopiuey (Gouenunu02) 1 VXaNV—l8- STAS 10111/2-87 Coy . i ‘am nse ol Jota | rytore | eto | eto | cove oot con oom con | ouaix —| ar -foce>oce) Jost os) av ogg) | Cay-tong) | evtoeg) | oserx oer, 1x oct x08)" Jost 1 Sosa |_osegs |_“Soseis |_vsr coo Xone ose want oon one [one xose | 08e Xone on = S = owe_| core ooss)oor | CoorsDoorz_| (ovet00re = = cost oot oot oss cog)ostt (oos)osrs_|_osooos. coc |__ ove oe ot oct ou (os)on oshos_j_onot ost) sn) 4 = = = ‘we oor O8 Gonest jot ‘oer) soon a | ow ove ove oe, 09 06t (oonost (oes sonore ai lop ey SE 1 | cor oo owe 08 one, (oe2)006 orz)one soymuayaad rang 99 : Bien ‘war mah | mwa@ | meee | cei wma 6@ veer |ume @ er [mas @ ZI] pmo | 20 8 [we [ete | oriee | see pnsnatieg TiRINAomVa_VAWIALYOIV (Grenonu03) H-YXENV °RR Re Mom me Sceuseseeseeseeeeeeeeeeeeeens 19 — STAS 10111/2-8% OBSERVATH 4 In Limite numérulel maxim de slime previzut th fascicule se pot folosi numat numere pare de sme ta fase cleulele eu maximum 26 slime si multiply ‘de 3 slrme ln fescieulele ce depayese 30 de alee a Se pot prevedea clmente de ordonare la arc lip de fascieul eu condifie corelioh dometrulul rezultat ou cela} canafutut tn care se va introduce ¢ Tevile metalice se admit numa pe porfiunea rostulei de monalitizare, ta elemventele reali Drefabrieste 4 Ja capetele cu ancora} inc-con, dumetrl analulul se va racorda Ia diametrl ehuri din placa de repartite eo hungime de.cirea 200 mm. Racordarea se poate face eu (rempele din tabla, fat pentru eoseurcle ee eke fapetele eanaluhil se trateazd conform fig, 104 i e*Dimensiunca mare este perpendiculerd pe axa éornalut i f In funetie de tipul ancorajutal pasiv Hl 4 Diametrul cureat al canalelor st va racorda la dimensiunile gGurlor din pliile de eapSt pe o lungime de tea 00mm, Racordarea se poate face eu trompete din tabla sal plese de formd adecvald teeugersbiie en fl 4h Axa doroutut si tnaitimen gturit din place de repartitie sat dlspuse Ia 90" {Se recomanda adoptarea primelor valorl eare permit folosirea vei gamme mal mari dc instalait de pretensionare 4 Distantelesint valabite in earl tn care orlentarea gauri din placa de reparlitiepermile asea ec eet ee eestula si nu intertecteze ancorajul inelcon alatarat X Nalorilein paranterd se referd le cazul plicior de repartitie comune lx toate ancorajele 11a! cea mal apropiatd a sectinil fn azul in eare darnul $e dspune perpendicular pe marginea cet al cocoate Alistanta minima preserisd se mésoard din axa pitculel de sub dorm, situata ing mangoes selent ‘m La amplasarea ancarajelor de la partea de jos a secflunit se va fine ama de modi de Feaestare a eementulal St de gabaritul wtlisjutal 1 Distantele se vor spori pentru unele situatil speciale la care condifie de armare transverselé a zonelor de capt 5} de compactare a Detonulu sint mai difilteexempla:-nervurile de ancorare de la rosereoareke ane tee precomprimat) © Valorile sint orientative s1 ele yor fi detin p Pe te din tronsoane vate In funcfie de utilajl existent pe gantier ra fascculele en bulbi AI reprezinta alungires armturii la pretensionare, 2 Yalarile din perantead se relerd ke pied $ pereti et frosiinen pfaf fa {66 mm Inclusiv ) Valorile se pot reduce cu 10 mins tn cazul elementelor retabriceta, i - i : . | es - } 8) i — | | L al 4 Fig. 101,STAS 10111/2-87 — 120 — 2685 ies 1207 (pe un tind! * a) 3605 2605 pe dous rindarit— 121 — STAS 10111/2-87 : ANEXA I LUNGIMEA DE ANCORARE §I DE TRANSMITERE A ARMATURILOR PREINTINSE 1.1, Lungimea de ancorare ~ Lungimea de ancorare (J.) prin adereng% a arméturilor preintinse se poate stabili ou relafia : aK, (L1) in care _ d diarnetrul de refetinti al armiiturii, care se ia astfel: — pentru lite 1,6 diametral unei sirme — pentru TBP, diametral toronului K, — coeficient, ale cirai valori sint date in tabelul 57 ‘Tabet 57 ‘Chase Beton ‘Tipul armaturi 30_| Beto | Be 50 D Ka - ‘TBP 200 | 160 | 190 e Life de 2 saw'3 strme onsERVATH 41 Pentru alte tipuri de armaturi, tungimea de ancorare se stabilete prin prescrip speciale 2 Pentru armiturile pretntinse dela partea superioart a elementelor,in rapart eh posijia de turnare, valorile Ka n tabelul 87 se sporese eu 25% 12. Lungimea de transmitere Ta elementele cu armiituri preintinsd se eonsidert cf, in eazul transferului lent, eforturile unitare dintr-o armitur’ erese liniar, de la valoarea zero la eapitul elementului, pin’ 1 valoarea de calcul la stirsitul lungimii de transmitere a armituri respective. Tungimea de transmitere (J,) se poate stabili cu relafia: Lak, (2) in car diametrul de referinf% al armiturii, conform pet. Li K, , coeticient, ale cirui valori sint date in tabelul 98, corespunzitor unui efort unitar ‘ im armitura pretensionatit (0/8. 150) Ry Tabelul 58 TReristenfa betonululla transfer] ‘Nira? ‘Tipul armatuet sie baat ae [amas Dac& transferul are loc in mod bruse, de exemplu prin tiierea sirmelor sub efort, lungimea de transmitere 1, se sporéste cit 0,25 4. In acest caz la capitul clementului, efortul unitar din armituré se consider’ egal ou zero; pe lungimea 0,25 l,. +- Pentru cazill in care efortul unitar din armituri determinat pe lungimea de transmitere are efect defayorabil, valorile K; se vor reduce cu 20%, -Pentrn alte tipuri de armituri, lungimea de transmitere se Stabileste prin prescripfii speciale. OBSERVATIE:: Se recomandi utilizarea transferulaj lent dacd este eompatibil eu procedent de pretensionareSTAS 10111/2-87 — 122 -— ERATA LA STAS 10111/2-07 Pagina postin je Tm foe de T we va a ‘Pag. 6 relatis: (2) pentru 6, < 0,6 Ry; ey o5/By] pentru o, <0.6 Ky | Pag. 37 tabelal 20 ur. ert. 5 | da | aar coloana 5 Tau depigeste 1,5 mm. Tn depligeste 13 mm pentra 0,045 % S-ar putea să vă placă și
The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life
De la Everand
Mark Manson
Evaluare: 4 din 5 stele
4/5 (5810)
The 7 Habits of Highly Effective People
De la Everand
Stephen R. Covey
4/5 (353)
The Art of War: A New Translation
De la Everand
The Art of War: A New Translation
SUN TZU
4/5 (3044)
Reviste
Podcast-uri
Partitură
The Iliad: The Fitzgerald Translation
De la Everand
The Iliad: The Fitzgerald Translation
Robert Fitzgerald
4/5 (5646)
The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)
De la Everand
The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)
Stephen Mitchell
4/5 (7771)
De la Everand
Mark Manson
Evaluare: 4.5 din 5 stele
4.5/5 (20054)
The Handmaid's Tale
De la Everand
The Handmaid's Tale
Margaret Atwood
4/5 (13227)
Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books
De la Everand
Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books
Jane Austen
4.5/5 (20479)
Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It
De la Everand
Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It
Chris Voss
4.5/5 (3295)
Oscar Wilde: The Unrepentant Years
De la Everand
Oscar Wilde: The Unrepentant Years
Nicholas Frankel
4/5 (10370)
Wuthering Heights Complete Text with Extras
De la Everand
Wuthering Heights Complete Text with Extras
Emily Bronte
4/5 (9955)
The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)
De la Everand
The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)
Oscar Wilde
4/5 (9054)
Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy
De la Everand
Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy
Stephen F. Kaufman
4/5 (3321)
Anna Karenina: Bestsellers and famous Books
De la Everand
Anna Karenina: Bestsellers and famous Books
Leo Tolstoy
4/5 (7503)
Freakonomics Rev Ed
De la Everand
Freakonomics Rev Ed
Steven D. Levitt
4/5 (7865)
The Hobbit
De la Everand
The Hobbit
J. R. R. Tolkien
4.5/5 (24728)
The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition
De la Everand
The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition
Stephen R. Covey
4/5 (2484)
Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)
De la Everand
Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)
Emily Bronte
4/5 (9974)
Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice
De la Everand
Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice
Stephen R. Covey
4/5 (2558)
Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution
De la Everand
Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution
Stephen R. Covey
4/5 (2507)
American Gods: The Tenth Anniversary Edition
De la Everand
American Gods: The Tenth Anniversary Edition
Neil Gaiman
4/5 (12954)
Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation
De la Everand
Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation
Stephen R. Covey
4/5 (2499)
The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander
De la Everand
The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander
Homer
4/5 (5719)
De la Everand
Stephen R. Covey
4/5 (2568)
Life of Pi: A Novel
De la Everand
Life of Pi: A Novel
Yann Martel
4/5 (13473)
The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition
De la Everand
The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition
Oscar Wilde
4/5 (9759)
How To Win Friends And Influence People
De la Everand
How To Win Friends And Influence People
Dale Carnegie
4.5/5 (6533)

STAS 10111 2 87 Suprastructuri Din Beton Beton Armat Si Beton at

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STAS 10111 2 87 Suprastructuri Din Beton Beton Armat Si Beton at

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S-ar putea să vă placă și