P. 1
referat metodica

referat metodica

|Views: 163|Likes:
Published by Diana Olteanu

More info:

Published by: Diana Olteanu on Apr 09, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/15/2012

pdf

text

original

Lectia de predare a citit - scrisului

Predarea – învăţarea integrată a impus modificări în structura lecţiei de limba şi literatura română. Nu se mai realizează lecţii distincte de citire, lecţii de scriere şi lecţii de comunicare. Fiecare lecţie de limba şi literatura română este o unitate didactică, un microsistem în care se îmbină comunicarea orală cu cea scrisă, elevii învaţă să citească ( să recepteze mesaje scrise), să scrie ( să emită mesaje scrise), să comunice oral şi scris. Lecţia I Încă din timpul conversaţiei se reţine un enunţ care contribuie la realizarea obiectivelor de referinţă ale lecţiei. Prin metoda fonetică analitico-sintetică se analizează şi se sintetizează propoziţia în care se află sunetul, respectiv, litera de învăţat. Demersul didactic cuprinde următoarele activităţi de învăţare:      Se delimitează propoziţia din vorbire; Se identifică toate cuvintele din propoziţie; Cuvintele se despart în silabe; Se stabileşte numărul de silabe din cuvântul respectiv; Se identifică sunetul în silaba/silabele cuvântului.

Învăţătorul demonstrează pronunţarea corectă a sunetului, explicând modul de articulare. Copiii pronunţă de câteva ori sunetul, apoi cuvântul respectiv. Dacă sunetul permite, se pot folosi onomatopee care ajută la pronunţarea corectă şi, în acelaşi timp, îi relaxează şi îi antrenează pe copii, în acest fel evitându-se monotonia lecţiei. Analiza fonetică este urmată de sinteză, prin refacerea unităţii cuvântului şi, respectiv a propoziţiei iniţiale. Cuvântul poate fi folosit la alcătuirea altor propoziţii de către elevi. Metodei fonetice analitico-sintetice i se adaugă metoda explicaţiei, metoda demonstraţiei sau a jocului didactic ( de exemplu, Jocul sunetelor, Jocul silabelor, Să compunem cuvinte noi etc.) şi chiar a jocurilor de mişcare, eventual, pe fond muzical, efectuat de copiii ale căror nume conţin sunetul de învăţat, în cele trei poziţii: iniţială, în interiorul şi la sfârşitul cuvântului. Elevilor li se cere să dea exemple de cuvinte care conţin sunetul respectiv în diverse poziţii, apoi să alcătuiască propoziţii cu acestea. Însuşirea sunetului este corelată cu învăţarea literei care îl redă. Elevii trebuie să recunoască litera în alfabetarul mare decupat şi în alfabetarul personal, apoi în abecedar. Din alfabetare, elevii alcătuiesc silabe şi cuvinte, la tablă şi în bancă. Elevii observă şi analizează ilustraţia din manual. În conversaţie, învăţătorul va orienta atenţia şi observaţia copiilor de la aspectele globale, esenţiale, spre acelea de detaliu semnificativ. În discuţii se vor folosi cuvinte care există în coloanele şi în textul din pagina manualului.

auditiv. să-i cuprindă în curriculumul de aprofundare. cât şi elementul grafic. „frământatul pâinii”. „punerea şi scoaterea mănuşilor”. apoi în pagina următoare. pe rând. prin efort propriu. în timp ce verbalizează gesturile grafice. Demonstrativ. să compună şi să citească cuvinte din silabe date: copilul va primi 2-3 jetoane pe care sunt scrise diverse silabe din care va trebui să formeze cuvinte. În primele lecţii de citire. În lecţiile următoare. Învăţătorul explică scrierea literei arătând pe planşă atât litera respectivă. prin efort îndelungat. citind fiecare în şoaptă.val În asemenea situaţii / activităţi de învăţare sunt foarte importante mijloacele de învăţământ. particularităţilor memoriei şi celorlalţi factori psihologici implicaţi în învăţare.te fe –te fra . să elevul poate forma următoarele cuvinte: pare. audio – vizuale. Însuşirea sunetului este corelată cu litera de tipar şi de mână. a fiecărui deget. pasăre. resapă). 2 . În fiecare lecţie trebuie să citească fiecare copil câte o unitate logică. Pregătirea momentului scrierii se realizează prin exerciţii de mişcare prin care „se încălzesc” muşchii mici ai mâinii: „cântatul la pian”. conştient. pasă.Se citesc titlul. sapă. Pe o planşă cu imaginea unui obiect a cărui denumire începe cu litera care trebuie învăţată este desenată această literă şi alături elementele grafice care o compun. atât cele tradiţionale. Sau se poate desfăşura următorul joc didactic: pe un jeton este scris cuvântul „carte”. iar elevul trebuie să despartă în silabe cuvântul „car-te” şi. apoi le va combina pentru a forma cuvinte şi le va citi ( de exemplu. re. după aceea coloanele de cuvinte.te sa – te se – te si – te su –te car – ne car – tof car – ti – er car – na . pe rând. din jetoanele cu silabele pa. datorită caracterului concret intuitiv al gândirii şcolarului mic. litera mică. conştient. dar învăţătorul este obligat să-i antreneze în activităţi de învăţare individuală. „ploaia”. Copiii recitesc cu voce tare. „evantaiul”. vor descifra întâi elevii. elevii vor ajunge să citească lecţia. litera de tipar ( întâi. de exemplu. să înlocuiască fiecare silabă cu altele. cât şi ele moderne. mişcarea. în ritm propriu.te par – te pe . în lanţ. va scrie pe tablă litera de 2-3 ori. „grindina”. descompuse în silabe. litera mare de tipar). învăţătorul trebuie să le citească elevilor pentru a le oferi un model. La vârsta şcolarităţii mici. pe sărite. alternând exerciţiul cititului cu jocul didactic. selectiv. În etapa în care s-a format deprinderea cititului. motric. pentru formarea deprinderii cititului corect trebuie să participe mai mulţi analizatori: vizual. pentru a forma cuvinte noi: carte car – te ce – te cu . Copiii care nu au reuşit să-şi formeze câmpul vizual de o silabă vor citi pe litere. Întâi va citi silabele. urmate de cuvintele întregi.

imitând mişcările executate de învăţător. Atât exerciţiile de citire. evaluarea stimulativă: pentru a crea motivaţia învăţării. În clasa I se folosesc unele jocuri practicate şi la grădiniţă. cu unele modificări de dozare a timpului.Simularea scrierii literei: scrierea în aer. scrierea cu creionul pe o foaie de hârtie la dimensiuni mai mari decât spaţiul grafic din caiet. Captarea atenţiei trebuie să valorifice aspecte realizate în lecţia anterioară sau să constituie surpriza cu ajutorul căreia elevii să fie motivaţi pentru învăţare. se poate audia un fragment muzical agreat de copii. „Să-l ajutăm pe iepuraş” / … pe Martinică!”: personajele ( animale îndrăgite de copii) au primit o scrisoare. în podul palmei cu stiloul închis. oferă explicaţii şi. o invitaţie. pozitiv al fiecărui copil.citirea textului din abecedar Această lecţie conţine aceleaşi evenimente didactice ca şi cea precedentă. dar ele nu au învăţat încă alfabetul şi au nevoie de ajutorul copiilor. un premiu pe care trebuie să le citească. Fiecare copil scrie trei litere. Controlul final. pentru a preîntâmpina instalarea monotoniei şi a plictiselii. această lecţie urmând după cea descrisă anterior. Suportul scris oferit va avea un număr redus de cuvinte. Forma literelor trebuie să fie asemănătoare cu a celor din abecedar. atât în însuşirea cititului. de accea se poate realiza un moment atractiv: se poate efectua un joc de mişcare. Atenţia cadrului didactic trebuie focalizată pe începutul bun. vor fi lăudaţi copiii care au scris corect şi frumos şi vor fi încurajaţi aceia care întâmpină dificultăţi. recomandări. La sfârşitul activităţii se realizează lectura sau conversaţia de încheiere: copiii primesc titluri decupate din ziare în care trebuie să recunoască şi să încercuiască litera de tipar învăţată. 3 . Copiii vor scrie alte trei litere sau chiar un rând. apoi face aprecieri. cât şi exerciţiile de scriere sunt urmate de discuţii sau jocuri didactice pentru a li se permite elevilor să se odihnească şi să se relaxeze după efortul intelectual şi fizic depus. de exemplu. de obicei. Climatul educaţional este deja asigurat. Învăţătorul controlează cu atenţie modul în care scrie fiecare copil. în funcţie de creativitatea învăţătorului. Lecţia a II-a .după ce au fost reactualizate regulile tehnice şi cele grafice. Încheierea activităţii trebuie să asigure odihna şi relaxarea copiilor. acolo unde este nevoie. cât şi a scrisului. Scrierea individuală în caiet. la comanda/ explicarea acestuia. iar corpul literelor va fi suficient de mare. Sunt benefice recomandările şi aprecierile stimulative care le dau copiilor încredere în sine. demonstrează cum trebuie scris. cu care elevii sunt familiarizaţi şi care le plac. scrierea pe bancă. unde există modelul exterior – litera de mână. în timp ce învăţătorul supraveghează şi controlează aplicarea şi respectarea regulilor tehnice şi grafice.

Cu literele de pe aceste jetoane copiii alcătuiesc silabele şi cuvintele formate. citire a unei unităţi logice ca răspuns la o întrebare sau ca o întrebare pentru un răspuns al învăţătorului sau al altui elev. silabe. Se înlătură monotonia. prin citire în lanţ. Se practică diversele forme de citire: citire „pe sărite”. numeşte un elev să continue lectura. Se pregăteşte descoperirea. se procedează cum am arătat în prima lecţie: se creează şi alte posibilităţi de realizare a performanţelor minimale sau sunt cuprinşi în proiectul curriculumului de aprofundare. Cu aceste cuvinte vor alcătui propoziţii. După secvenţa pregătitoare a cititului. Condiţia însuşirii corecte. prin efort propriu. Urmează recitirea textului cu voce tare de către copii. Recitirea de către elevi alternează cu exerciţiul cititului şi cu povestirea sau dialogul / conversaţia euristică pentru că elevii trebuie dirijaţi spre desprinderea învăţăturii pentru viaţă a mesajului transmis de autor. după ce a citit o propoziţie. Dacă există elevi cu dificultăţi de pronunţie. Familiarizarea cu textul se face prin analiza lexicală. Se încurajează spontaneitatea şi originalitatea. Se exersează memoria. citind fiecare în şoaptă. până la 75 de cuvinte în total.Citirea textelor din manual se dezvoltă progresiv: întâi. se ajunge la citirea unor texte formate din 3-4 propoziţii. dacă este cazul prin întrebări şi răspunsuri. Citirea în lanţ. se păstrează motivaţia învăţării. conştiente a cititului de către elevi este exersarea citirii în fiecare lecţie de limba şi literatura română de către fiecare copil. treptat. Cu cât textul este mai complex. urmată de citirea în şoaptă sau în gând. cu atât mai multe activităţi formative pot fi create. după aceea li se diminuează interesul. în ritm propriu. se citeşte o propoziţie simplă. Se stimulează imaginaţia prin raportarea textului la aspecte din experienţa de viaţă a elevilor. în care există jetoane cu imagini de obiecte. apoi. citire sau scriere. în ordinea aşezării în bancă prezintă dezavantajul că unii elevi sunt atenţi numai la fragmentul pe care îl vor citi. exerciţiul de scriere poate consta din redarea de litere. Secvenţele de citire vor fi urmate de o conversaţie prin care:        Se consolidează însuşirea conţinutului textului de către elevi. Prin aceste jocuri didactice li se formează acestor elevi câmpul vizual de o silabă şi de un cuvânt. citirea de tip „ştafetă”. elevii descifrează textul. a mesajului textului. cuvinte sau propoziţii simple din 4 . Se utilizează şi citirea alternativă sau citirea cu voce tare. citire de tip ştafetă. iar pe verso litera de tipar sau de mână cu care începe sau care se află în structura cuvântului – denumire a imaginii. prin explicarea unor cuvinte şi expresii. Momentul scrierii: în funcţie de etapa din procesul de însuşire a citit – scrisului în care se află elevii. de către aceştia. în care un elev. Se consolidează deprinderea de comunicare orală şi de receptare a mesajului scris. prin efort propriu. Cu aceşti elevi se pot organiza jocuri didactice precum: „Săculeţul” / „Caseta cu surprize”. Învăţătorul trebuie să se asigure că fiecare copil descifrează textul conştient. citire selctivă.

5 . Să alterneze metoda exerciţiului cu alte metode formative. apoi din trei şi patru – cinci cuvinte. care relevă nivelul de performanţă al fiecărui elev. Editura Humanitas. un enunţ din text care le-a plăcut cel mai mult.două cuvinte. Să îi ajute pe şcolari să se relaxeze după un efort intelectual şi fizic mare. explicaţii. Bucureşti. În fiecare lecţie trebuie realizat feedbackul care direcţionează activitatea didactică în continuare şi asigură evaluarea curentă. demonstrare şi evaluare stimulativă. formativă. Lecţia de limba şi literatura română se poate încheia printr-un joc de relaxare sau prin alt mod de interacţiune comunicativă. Cuvintele pot fi mono . În etapa postalfabetară copiii pot scrie un proverb adecvat textului. bi . Elevii trebuie să citească şi să scrie acasă pentru a-şi consolida deprinderile formate şi pentru a se asigura continuitatea învăţării şi în alt climat educaţional decât cel instituţionalizat.sau trisilabice. Florica Mitu ( 2006) – „ Didactica predării – învăţării integrate a limbii şi literaturii române în învăţământul primar. În timpul desfăşurării activităţii.. Să asigure începutul bun şi continuitatea în activitatea conştientă. învăţătorul va avea în permanenţă grijă:     Să controleze şi să îndrume individual elevii prin aprecieri. BIBLIOGRAFIE: 1.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->