Lectia de predare a citit - scrisului

Predarea – învăţarea integrată a impus modificări în structura lecţiei de limba şi literatura română. Nu se mai realizează lecţii distincte de citire, lecţii de scriere şi lecţii de comunicare. Fiecare lecţie de limba şi literatura română este o unitate didactică, un microsistem în care se îmbină comunicarea orală cu cea scrisă, elevii învaţă să citească ( să recepteze mesaje scrise), să scrie ( să emită mesaje scrise), să comunice oral şi scris. Lecţia I Încă din timpul conversaţiei se reţine un enunţ care contribuie la realizarea obiectivelor de referinţă ale lecţiei. Prin metoda fonetică analitico-sintetică se analizează şi se sintetizează propoziţia în care se află sunetul, respectiv, litera de învăţat. Demersul didactic cuprinde următoarele activităţi de învăţare:      Se delimitează propoziţia din vorbire; Se identifică toate cuvintele din propoziţie; Cuvintele se despart în silabe; Se stabileşte numărul de silabe din cuvântul respectiv; Se identifică sunetul în silaba/silabele cuvântului.

Învăţătorul demonstrează pronunţarea corectă a sunetului, explicând modul de articulare. Copiii pronunţă de câteva ori sunetul, apoi cuvântul respectiv. Dacă sunetul permite, se pot folosi onomatopee care ajută la pronunţarea corectă şi, în acelaşi timp, îi relaxează şi îi antrenează pe copii, în acest fel evitându-se monotonia lecţiei. Analiza fonetică este urmată de sinteză, prin refacerea unităţii cuvântului şi, respectiv a propoziţiei iniţiale. Cuvântul poate fi folosit la alcătuirea altor propoziţii de către elevi. Metodei fonetice analitico-sintetice i se adaugă metoda explicaţiei, metoda demonstraţiei sau a jocului didactic ( de exemplu, Jocul sunetelor, Jocul silabelor, Să compunem cuvinte noi etc.) şi chiar a jocurilor de mişcare, eventual, pe fond muzical, efectuat de copiii ale căror nume conţin sunetul de învăţat, în cele trei poziţii: iniţială, în interiorul şi la sfârşitul cuvântului. Elevilor li se cere să dea exemple de cuvinte care conţin sunetul respectiv în diverse poziţii, apoi să alcătuiască propoziţii cu acestea. Însuşirea sunetului este corelată cu învăţarea literei care îl redă. Elevii trebuie să recunoască litera în alfabetarul mare decupat şi în alfabetarul personal, apoi în abecedar. Din alfabetare, elevii alcătuiesc silabe şi cuvinte, la tablă şi în bancă. Elevii observă şi analizează ilustraţia din manual. În conversaţie, învăţătorul va orienta atenţia şi observaţia copiilor de la aspectele globale, esenţiale, spre acelea de detaliu semnificativ. În discuţii se vor folosi cuvinte care există în coloanele şi în textul din pagina manualului.

prin efort îndelungat. Întâi va citi silabele. litera mică. În primele lecţii de citire. La vârsta şcolarităţii mici. litera de tipar ( întâi. în lanţ. alternând exerciţiul cititului cu jocul didactic. „frământatul pâinii”. apoi le va combina pentru a forma cuvinte şi le va citi ( de exemplu. resapă). În etapa în care s-a format deprinderea cititului. „ploaia”. Sau se poate desfăşura următorul joc didactic: pe un jeton este scris cuvântul „carte”. pentru a forma cuvinte noi: carte car – te ce – te cu . Pe o planşă cu imaginea unui obiect a cărui denumire începe cu litera care trebuie învăţată este desenată această literă şi alături elementele grafice care o compun. 2 . particularităţilor memoriei şi celorlalţi factori psihologici implicaţi în învăţare. a fiecărui deget. În fiecare lecţie trebuie să citească fiecare copil câte o unitate logică. urmate de cuvintele întregi. cât şi ele moderne. de exemplu. pe rând. după aceea coloanele de cuvinte. va scrie pe tablă litera de 2-3 ori. pasăre. pasă. conştient. să compună şi să citească cuvinte din silabe date: copilul va primi 2-3 jetoane pe care sunt scrise diverse silabe din care va trebui să formeze cuvinte. apoi în pagina următoare. în ritm propriu.Se citesc titlul. să înlocuiască fiecare silabă cu altele. elevii vor ajunge să citească lecţia. litera mare de tipar). Copiii recitesc cu voce tare. În lecţiile următoare. Pregătirea momentului scrierii se realizează prin exerciţii de mişcare prin care „se încălzesc” muşchii mici ai mâinii: „cântatul la pian”. motric. mişcarea. să-i cuprindă în curriculumul de aprofundare. în timp ce verbalizează gesturile grafice. sapă. Însuşirea sunetului este corelată cu litera de tipar şi de mână. datorită caracterului concret intuitiv al gândirii şcolarului mic.te par – te pe . Demonstrativ. pe sărite. „evantaiul”. atât cele tradiţionale. „punerea şi scoaterea mănuşilor”. Învăţătorul explică scrierea literei arătând pe planşă atât litera respectivă. selectiv. citind fiecare în şoaptă. descompuse în silabe.te fe –te fra . conştient. pentru formarea deprinderii cititului corect trebuie să participe mai mulţi analizatori: vizual. iar elevul trebuie să despartă în silabe cuvântul „car-te” şi. din jetoanele cu silabele pa.val În asemenea situaţii / activităţi de învăţare sunt foarte importante mijloacele de învăţământ. „grindina”. re. vor descifra întâi elevii. prin efort propriu. Copiii care nu au reuşit să-şi formeze câmpul vizual de o silabă vor citi pe litere. învăţătorul trebuie să le citească elevilor pentru a le oferi un model. audio – vizuale. auditiv.te sa – te se – te si – te su –te car – ne car – tof car – ti – er car – na . să elevul poate forma următoarele cuvinte: pare. cât şi elementul grafic. dar învăţătorul este obligat să-i antreneze în activităţi de învăţare individuală. pe rând.

Sunt benefice recomandările şi aprecierile stimulative care le dau copiilor încredere în sine. Scrierea individuală în caiet. apoi face aprecieri. Încheierea activităţii trebuie să asigure odihna şi relaxarea copiilor. o invitaţie. imitând mişcările executate de învăţător. cu unele modificări de dozare a timpului. Lecţia a II-a . iar corpul literelor va fi suficient de mare. Atât exerciţiile de citire. Învăţătorul controlează cu atenţie modul în care scrie fiecare copil. Atenţia cadrului didactic trebuie focalizată pe începutul bun. la comanda/ explicarea acestuia. un premiu pe care trebuie să le citească. Climatul educaţional este deja asigurat. cu care elevii sunt familiarizaţi şi care le plac. 3 .Simularea scrierii literei: scrierea în aer. de accea se poate realiza un moment atractiv: se poate efectua un joc de mişcare.citirea textului din abecedar Această lecţie conţine aceleaşi evenimente didactice ca şi cea precedentă. demonstrează cum trebuie scris. Fiecare copil scrie trei litere. Controlul final. Forma literelor trebuie să fie asemănătoare cu a celor din abecedar. Captarea atenţiei trebuie să valorifice aspecte realizate în lecţia anterioară sau să constituie surpriza cu ajutorul căreia elevii să fie motivaţi pentru învăţare. Copiii vor scrie alte trei litere sau chiar un rând. recomandări. în timp ce învăţătorul supraveghează şi controlează aplicarea şi respectarea regulilor tehnice şi grafice. pozitiv al fiecărui copil. unde există modelul exterior – litera de mână. evaluarea stimulativă: pentru a crea motivaţia învăţării. pentru a preîntâmpina instalarea monotoniei şi a plictiselii. acolo unde este nevoie. În clasa I se folosesc unele jocuri practicate şi la grădiniţă. Suportul scris oferit va avea un număr redus de cuvinte. cât şi exerciţiile de scriere sunt urmate de discuţii sau jocuri didactice pentru a li se permite elevilor să se odihnească şi să se relaxeze după efortul intelectual şi fizic depus. de exemplu. de obicei. oferă explicaţii şi. în funcţie de creativitatea învăţătorului. se poate audia un fragment muzical agreat de copii. atât în însuşirea cititului. La sfârşitul activităţii se realizează lectura sau conversaţia de încheiere: copiii primesc titluri decupate din ziare în care trebuie să recunoască şi să încercuiască litera de tipar învăţată. „Să-l ajutăm pe iepuraş” / … pe Martinică!”: personajele ( animale îndrăgite de copii) au primit o scrisoare. această lecţie urmând după cea descrisă anterior. scrierea cu creionul pe o foaie de hârtie la dimensiuni mai mari decât spaţiul grafic din caiet. cât şi a scrisului.după ce au fost reactualizate regulile tehnice şi cele grafice. vor fi lăudaţi copiii care au scris corect şi frumos şi vor fi încurajaţi aceia care întâmpină dificultăţi. dar ele nu au învăţat încă alfabetul şi au nevoie de ajutorul copiilor. scrierea pe bancă. în podul palmei cu stiloul închis.

cu atât mai multe activităţi formative pot fi create. conştiente a cititului de către elevi este exersarea citirii în fiecare lecţie de limba şi literatura română de către fiecare copil. apoi. Se stimulează imaginaţia prin raportarea textului la aspecte din experienţa de viaţă a elevilor. citirea de tip „ştafetă”. după ce a citit o propoziţie. după aceea li se diminuează interesul. citire a unei unităţi logice ca răspuns la o întrebare sau ca o întrebare pentru un răspuns al învăţătorului sau al altui elev. Se practică diversele forme de citire: citire „pe sărite”. exerciţiul de scriere poate consta din redarea de litere. silabe. iar pe verso litera de tipar sau de mână cu care începe sau care se află în structura cuvântului – denumire a imaginii. urmată de citirea în şoaptă sau în gând. elevii descifrează textul. Se consolidează deprinderea de comunicare orală şi de receptare a mesajului scris. Condiţia însuşirii corecte. se păstrează motivaţia învăţării. se ajunge la citirea unor texte formate din 3-4 propoziţii. Urmează recitirea textului cu voce tare de către copii. După secvenţa pregătitoare a cititului. Prin aceste jocuri didactice li se formează acestor elevi câmpul vizual de o silabă şi de un cuvânt. se citeşte o propoziţie simplă. Se exersează memoria. Momentul scrierii: în funcţie de etapa din procesul de însuşire a citit – scrisului în care se află elevii. Cu literele de pe aceste jetoane copiii alcătuiesc silabele şi cuvintele formate. Se utilizează şi citirea alternativă sau citirea cu voce tare. cuvinte sau propoziţii simple din 4 . până la 75 de cuvinte în total. prin efort propriu. Cu aceşti elevi se pot organiza jocuri didactice precum: „Săculeţul” / „Caseta cu surprize”. citire sau scriere. în ritm propriu. Cu aceste cuvinte vor alcătui propoziţii. Învăţătorul trebuie să se asigure că fiecare copil descifrează textul conştient. de către aceştia. Cu cât textul este mai complex. numeşte un elev să continue lectura. citind fiecare în şoaptă. Secvenţele de citire vor fi urmate de o conversaţie prin care:        Se consolidează însuşirea conţinutului textului de către elevi. se procedează cum am arătat în prima lecţie: se creează şi alte posibilităţi de realizare a performanţelor minimale sau sunt cuprinşi în proiectul curriculumului de aprofundare. Dacă există elevi cu dificultăţi de pronunţie. Familiarizarea cu textul se face prin analiza lexicală. prin explicarea unor cuvinte şi expresii. prin citire în lanţ. Se înlătură monotonia. în care există jetoane cu imagini de obiecte. citire selctivă. în ordinea aşezării în bancă prezintă dezavantajul că unii elevi sunt atenţi numai la fragmentul pe care îl vor citi. citire de tip ştafetă. a mesajului textului. prin efort propriu. Recitirea de către elevi alternează cu exerciţiul cititului şi cu povestirea sau dialogul / conversaţia euristică pentru că elevii trebuie dirijaţi spre desprinderea învăţăturii pentru viaţă a mesajului transmis de autor. Citirea în lanţ.Citirea textelor din manual se dezvoltă progresiv: întâi. dacă este cazul prin întrebări şi răspunsuri. treptat. Se încurajează spontaneitatea şi originalitatea. în care un elev. Se pregăteşte descoperirea.

BIBLIOGRAFIE: 1.sau trisilabice. 5 . bi . În fiecare lecţie trebuie realizat feedbackul care direcţionează activitatea didactică în continuare şi asigură evaluarea curentă. În timpul desfăşurării activităţii. Florica Mitu ( 2006) – „ Didactica predării – învăţării integrate a limbii şi literaturii române în învăţământul primar. Elevii trebuie să citească şi să scrie acasă pentru a-şi consolida deprinderile formate şi pentru a se asigura continuitatea învăţării şi în alt climat educaţional decât cel instituţionalizat.. demonstrare şi evaluare stimulativă. În etapa postalfabetară copiii pot scrie un proverb adecvat textului.două cuvinte. învăţătorul va avea în permanenţă grijă:     Să controleze şi să îndrume individual elevii prin aprecieri. formativă. Să asigure începutul bun şi continuitatea în activitatea conştientă. Să alterneze metoda exerciţiului cu alte metode formative. apoi din trei şi patru – cinci cuvinte. Cuvintele pot fi mono . un enunţ din text care le-a plăcut cel mai mult. care relevă nivelul de performanţă al fiecărui elev. explicaţii. Să îi ajute pe şcolari să se relaxeze după un efort intelectual şi fizic mare. Bucureşti. Lecţia de limba şi literatura română se poate încheia printr-un joc de relaxare sau prin alt mod de interacţiune comunicativă. Editura Humanitas.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful