Lectia de predare a citit - scrisului

Predarea – învăţarea integrată a impus modificări în structura lecţiei de limba şi literatura română. Nu se mai realizează lecţii distincte de citire, lecţii de scriere şi lecţii de comunicare. Fiecare lecţie de limba şi literatura română este o unitate didactică, un microsistem în care se îmbină comunicarea orală cu cea scrisă, elevii învaţă să citească ( să recepteze mesaje scrise), să scrie ( să emită mesaje scrise), să comunice oral şi scris. Lecţia I Încă din timpul conversaţiei se reţine un enunţ care contribuie la realizarea obiectivelor de referinţă ale lecţiei. Prin metoda fonetică analitico-sintetică se analizează şi se sintetizează propoziţia în care se află sunetul, respectiv, litera de învăţat. Demersul didactic cuprinde următoarele activităţi de învăţare:      Se delimitează propoziţia din vorbire; Se identifică toate cuvintele din propoziţie; Cuvintele se despart în silabe; Se stabileşte numărul de silabe din cuvântul respectiv; Se identifică sunetul în silaba/silabele cuvântului.

Învăţătorul demonstrează pronunţarea corectă a sunetului, explicând modul de articulare. Copiii pronunţă de câteva ori sunetul, apoi cuvântul respectiv. Dacă sunetul permite, se pot folosi onomatopee care ajută la pronunţarea corectă şi, în acelaşi timp, îi relaxează şi îi antrenează pe copii, în acest fel evitându-se monotonia lecţiei. Analiza fonetică este urmată de sinteză, prin refacerea unităţii cuvântului şi, respectiv a propoziţiei iniţiale. Cuvântul poate fi folosit la alcătuirea altor propoziţii de către elevi. Metodei fonetice analitico-sintetice i se adaugă metoda explicaţiei, metoda demonstraţiei sau a jocului didactic ( de exemplu, Jocul sunetelor, Jocul silabelor, Să compunem cuvinte noi etc.) şi chiar a jocurilor de mişcare, eventual, pe fond muzical, efectuat de copiii ale căror nume conţin sunetul de învăţat, în cele trei poziţii: iniţială, în interiorul şi la sfârşitul cuvântului. Elevilor li se cere să dea exemple de cuvinte care conţin sunetul respectiv în diverse poziţii, apoi să alcătuiască propoziţii cu acestea. Însuşirea sunetului este corelată cu învăţarea literei care îl redă. Elevii trebuie să recunoască litera în alfabetarul mare decupat şi în alfabetarul personal, apoi în abecedar. Din alfabetare, elevii alcătuiesc silabe şi cuvinte, la tablă şi în bancă. Elevii observă şi analizează ilustraţia din manual. În conversaţie, învăţătorul va orienta atenţia şi observaţia copiilor de la aspectele globale, esenţiale, spre acelea de detaliu semnificativ. În discuţii se vor folosi cuvinte care există în coloanele şi în textul din pagina manualului.

Pe o planşă cu imaginea unui obiect a cărui denumire începe cu litera care trebuie învăţată este desenată această literă şi alături elementele grafice care o compun. va scrie pe tablă litera de 2-3 ori. conştient. „evantaiul”. alternând exerciţiul cititului cu jocul didactic. atât cele tradiţionale. mişcarea. pentru formarea deprinderii cititului corect trebuie să participe mai mulţi analizatori: vizual. apoi în pagina următoare.te par – te pe . La vârsta şcolarităţii mici. Însuşirea sunetului este corelată cu litera de tipar şi de mână. urmate de cuvintele întregi. Copiii care nu au reuşit să-şi formeze câmpul vizual de o silabă vor citi pe litere. din jetoanele cu silabele pa. elevii vor ajunge să citească lecţia. conştient. învăţătorul trebuie să le citească elevilor pentru a le oferi un model. sapă. pentru a forma cuvinte noi: carte car – te ce – te cu . cât şi ele moderne. în ritm propriu. în lanţ.te sa – te se – te si – te su –te car – ne car – tof car – ti – er car – na . să înlocuiască fiecare silabă cu altele. prin efort propriu. pe sărite. litera mică. de exemplu. pe rând. datorită caracterului concret intuitiv al gândirii şcolarului mic. în timp ce verbalizează gesturile grafice. audio – vizuale. motric. dar învăţătorul este obligat să-i antreneze în activităţi de învăţare individuală. pasă. re. „ploaia”.te fe –te fra .val În asemenea situaţii / activităţi de învăţare sunt foarte importante mijloacele de învăţământ.Se citesc titlul. În fiecare lecţie trebuie să citească fiecare copil câte o unitate logică. cât şi elementul grafic. Învăţătorul explică scrierea literei arătând pe planşă atât litera respectivă. Pregătirea momentului scrierii se realizează prin exerciţii de mişcare prin care „se încălzesc” muşchii mici ai mâinii: „cântatul la pian”. Demonstrativ. selectiv. Întâi va citi silabele. litera de tipar ( întâi. auditiv. particularităţilor memoriei şi celorlalţi factori psihologici implicaţi în învăţare. litera mare de tipar). să elevul poate forma următoarele cuvinte: pare. În primele lecţii de citire. resapă). citind fiecare în şoaptă. să compună şi să citească cuvinte din silabe date: copilul va primi 2-3 jetoane pe care sunt scrise diverse silabe din care va trebui să formeze cuvinte. Copiii recitesc cu voce tare. să-i cuprindă în curriculumul de aprofundare. pe rând. a fiecărui deget. prin efort îndelungat. vor descifra întâi elevii. după aceea coloanele de cuvinte. descompuse în silabe. 2 . „punerea şi scoaterea mănuşilor”. „grindina”. iar elevul trebuie să despartă în silabe cuvântul „car-te” şi. apoi le va combina pentru a forma cuvinte şi le va citi ( de exemplu. În etapa în care s-a format deprinderea cititului. pasăre. „frământatul pâinii”. Sau se poate desfăşura următorul joc didactic: pe un jeton este scris cuvântul „carte”. În lecţiile următoare.

la comanda/ explicarea acestuia. o invitaţie. Forma literelor trebuie să fie asemănătoare cu a celor din abecedar. apoi face aprecieri. unde există modelul exterior – litera de mână. acolo unde este nevoie. de accea se poate realiza un moment atractiv: se poate efectua un joc de mişcare.Simularea scrierii literei: scrierea în aer. cât şi exerciţiile de scriere sunt urmate de discuţii sau jocuri didactice pentru a li se permite elevilor să se odihnească şi să se relaxeze după efortul intelectual şi fizic depus. pentru a preîntâmpina instalarea monotoniei şi a plictiselii. Atenţia cadrului didactic trebuie focalizată pe începutul bun. Atât exerciţiile de citire. scrierea pe bancă. cu unele modificări de dozare a timpului. Sunt benefice recomandările şi aprecierile stimulative care le dau copiilor încredere în sine. această lecţie urmând după cea descrisă anterior. cât şi a scrisului.după ce au fost reactualizate regulile tehnice şi cele grafice. oferă explicaţii şi. dar ele nu au învăţat încă alfabetul şi au nevoie de ajutorul copiilor. 3 . în funcţie de creativitatea învăţătorului. pozitiv al fiecărui copil. Controlul final. scrierea cu creionul pe o foaie de hârtie la dimensiuni mai mari decât spaţiul grafic din caiet. Învăţătorul controlează cu atenţie modul în care scrie fiecare copil. Suportul scris oferit va avea un număr redus de cuvinte. Captarea atenţiei trebuie să valorifice aspecte realizate în lecţia anterioară sau să constituie surpriza cu ajutorul căreia elevii să fie motivaţi pentru învăţare. cu care elevii sunt familiarizaţi şi care le plac. de exemplu. recomandări. în timp ce învăţătorul supraveghează şi controlează aplicarea şi respectarea regulilor tehnice şi grafice. Copiii vor scrie alte trei litere sau chiar un rând. La sfârşitul activităţii se realizează lectura sau conversaţia de încheiere: copiii primesc titluri decupate din ziare în care trebuie să recunoască şi să încercuiască litera de tipar învăţată. Lecţia a II-a . atât în însuşirea cititului. imitând mişcările executate de învăţător. un premiu pe care trebuie să le citească. iar corpul literelor va fi suficient de mare. „Să-l ajutăm pe iepuraş” / … pe Martinică!”: personajele ( animale îndrăgite de copii) au primit o scrisoare. Încheierea activităţii trebuie să asigure odihna şi relaxarea copiilor. În clasa I se folosesc unele jocuri practicate şi la grădiniţă. vor fi lăudaţi copiii care au scris corect şi frumos şi vor fi încurajaţi aceia care întâmpină dificultăţi.citirea textului din abecedar Această lecţie conţine aceleaşi evenimente didactice ca şi cea precedentă. evaluarea stimulativă: pentru a crea motivaţia învăţării. Scrierea individuală în caiet. în podul palmei cu stiloul închis. Fiecare copil scrie trei litere. Climatul educaţional este deja asigurat. de obicei. se poate audia un fragment muzical agreat de copii. demonstrează cum trebuie scris.

citire sau scriere. în care un elev. citirea de tip „ştafetă”. dacă este cazul prin întrebări şi răspunsuri. până la 75 de cuvinte în total. de către aceştia. Recitirea de către elevi alternează cu exerciţiul cititului şi cu povestirea sau dialogul / conversaţia euristică pentru că elevii trebuie dirijaţi spre desprinderea învăţăturii pentru viaţă a mesajului transmis de autor. se ajunge la citirea unor texte formate din 3-4 propoziţii. elevii descifrează textul. Învăţătorul trebuie să se asigure că fiecare copil descifrează textul conştient. în care există jetoane cu imagini de obiecte. în ordinea aşezării în bancă prezintă dezavantajul că unii elevi sunt atenţi numai la fragmentul pe care îl vor citi. după aceea li se diminuează interesul.Citirea textelor din manual se dezvoltă progresiv: întâi. Se utilizează şi citirea alternativă sau citirea cu voce tare. apoi. Condiţia însuşirii corecte. urmată de citirea în şoaptă sau în gând. citind fiecare în şoaptă. Cu cât textul este mai complex. Familiarizarea cu textul se face prin analiza lexicală. cu atât mai multe activităţi formative pot fi create. Cu aceşti elevi se pot organiza jocuri didactice precum: „Săculeţul” / „Caseta cu surprize”. Citirea în lanţ. se păstrează motivaţia învăţării. prin efort propriu. a mesajului textului. Se înlătură monotonia. Se exersează memoria. Momentul scrierii: în funcţie de etapa din procesul de însuşire a citit – scrisului în care se află elevii. Prin aceste jocuri didactice li se formează acestor elevi câmpul vizual de o silabă şi de un cuvânt. Se pregăteşte descoperirea. Dacă există elevi cu dificultăţi de pronunţie. se procedează cum am arătat în prima lecţie: se creează şi alte posibilităţi de realizare a performanţelor minimale sau sunt cuprinşi în proiectul curriculumului de aprofundare. treptat. se citeşte o propoziţie simplă. exerciţiul de scriere poate consta din redarea de litere. Urmează recitirea textului cu voce tare de către copii. Cu aceste cuvinte vor alcătui propoziţii. Secvenţele de citire vor fi urmate de o conversaţie prin care:        Se consolidează însuşirea conţinutului textului de către elevi. prin citire în lanţ. citire a unei unităţi logice ca răspuns la o întrebare sau ca o întrebare pentru un răspuns al învăţătorului sau al altui elev. citire de tip ştafetă. După secvenţa pregătitoare a cititului. Se încurajează spontaneitatea şi originalitatea. numeşte un elev să continue lectura. Cu literele de pe aceste jetoane copiii alcătuiesc silabele şi cuvintele formate. în ritm propriu. cuvinte sau propoziţii simple din 4 . citire selctivă. prin explicarea unor cuvinte şi expresii. iar pe verso litera de tipar sau de mână cu care începe sau care se află în structura cuvântului – denumire a imaginii. silabe. Se consolidează deprinderea de comunicare orală şi de receptare a mesajului scris. după ce a citit o propoziţie. prin efort propriu. Se practică diversele forme de citire: citire „pe sărite”. conştiente a cititului de către elevi este exersarea citirii în fiecare lecţie de limba şi literatura română de către fiecare copil. Se stimulează imaginaţia prin raportarea textului la aspecte din experienţa de viaţă a elevilor.

explicaţii. Cuvintele pot fi mono . BIBLIOGRAFIE: 1. Editura Humanitas. Elevii trebuie să citească şi să scrie acasă pentru a-şi consolida deprinderile formate şi pentru a se asigura continuitatea învăţării şi în alt climat educaţional decât cel instituţionalizat. În fiecare lecţie trebuie realizat feedbackul care direcţionează activitatea didactică în continuare şi asigură evaluarea curentă. Florica Mitu ( 2006) – „ Didactica predării – învăţării integrate a limbii şi literaturii române în învăţământul primar.sau trisilabice.două cuvinte. Lecţia de limba şi literatura română se poate încheia printr-un joc de relaxare sau prin alt mod de interacţiune comunicativă.. învăţătorul va avea în permanenţă grijă:     Să controleze şi să îndrume individual elevii prin aprecieri. apoi din trei şi patru – cinci cuvinte. Să asigure începutul bun şi continuitatea în activitatea conştientă. Să îi ajute pe şcolari să se relaxeze după un efort intelectual şi fizic mare. bi . care relevă nivelul de performanţă al fiecărui elev. demonstrare şi evaluare stimulativă. formativă. un enunţ din text care le-a plăcut cel mai mult. Să alterneze metoda exerciţiului cu alte metode formative. În etapa postalfabetară copiii pot scrie un proverb adecvat textului. În timpul desfăşurării activităţii. 5 . Bucureşti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful