Sunteți pe pagina 1din 48

Studiu in tratamentul accidentului vascular cerebral AVC

INTRODUCERE

n societatea noastr AVC este o problem major de sntate, fiind responsabil pentru o serie din invaliditile fizice i mentale ale populaiei vrstnice. Statisticile europene relev o rat a incidenei anuale de 300 la 100.000 de locuitori pentru, populaia cu vrsta cuprins ntre 35-64 de ani. Aceast rat crete exponenial cu vrsta atingnd cifra de 3.000 la 100.000 locuitori pentru populaia de peste 85 ani. n medie, aproximativ o ptrime din pacienii cu AVC mor n prima lun, iar jumtate din ei n primele ase luni. Cei care supravieuiesc unui AVC, prezint un risc crescut pentru un nou AVC i aproximativ 15% dintre ei necesit o ngrijire susinut de lung durat, care n majoritatea cazurilor depete un an de zile.

SCURT ISTORIC AL BOLII

Starea clinica pe care o definim ca accident vascular cerebral(AVC)este cunoscuta din cele mai vechi timpuri.In scrierile grecilor anticiapoplexia,termenul vechi pentru AVC,era considerata ca o conditie cauzata de un dezechilibru al umorilor vitale:sange,flegma,bila neagra si bila galbena. Hipocrate (460-377 .e.n.) a fcut prima descriere complex a simptomatologiei, observnd c apoplexia afecteaz n general persoanele mai n vrst.Cauza acestei boli a fost considerat de Aretaeus din Capadocia ca fiind congestia vaselor i sngelui, iar de Galen din Pergamus (129-199) ca ntreruperea activitii spiritelor vitale ale creierului. Secolele care au urmat au lasat o umbra in istoricul AVC.Abia in perioada renasterii,desenele lui Leonardo da Vinci(1452-1519) si ale lui Andreas Vasalius(1514-1564) au reinviat interesul pentru bolile vasculare cerebrale.In secolul XII,descrierile si ilustratiile anatomice ale creierului si vascularizatiei sale facute de Thomas Willis(1621-1675) si

Pagina 1 din 48

cercetarile lui Johan Wepfer(162O-1695)au constituit pasi hotaratori.Astfel J.Wepfer remarca ca orice eveniment capabil sa impiedice influxul sangelui in arterele cerebrale,sau reintoarcerea sa in venele jugulare poate produceapoplexia.El este si primul care considera ca ateroscleroza arterelor carotidiene sau vertebraler cauzeaza AVC. Ulterior lucrarile lui John Cheyne(1819) si Richard Bright(1836) contureaza conceptul vaselor bolnave care prin influentarea circulatiei sangelui la nivelul creierului pot produce apoplexia(Quest Do.,199O). Studiile clinice ulterioare, datele anatomopatologice i n special dezvoltarea tehnicii neuroimagistice moderne ca: tomografie computerizata, rezonanta magnetica nucleara,tomografie cu emisie de pozitroni, spectroscopia n rezonan magnetic, au permis evidenierea fiziopatologiei AVC, oferind premisele nelegerii procesului biologic normal i patologic n scopul acordrii unei terapii ct mai eficiente.

PARTE GENERALA

1.Definitia Definitie= o afectiune tratabila,un deficit neurologic focal aparut brusc,de origine vasculara, mai degraba un sindrom clinic decat o singura boala, ce are la baza leziuni ischemice, hemoragice sau mixte ale parenchimului cerebral determinate de afectarea primara sau secundara a unei artere cu destinatie cerebrala.

2.Date anatomice de vascularizatie cerebrala

Irigarea creierului se realizeaza prin doua teritorii arteriale: Teritoriul anterior(carotidian) Teritoriul posterior(vertebro- bazilar) Teritoriul arterial carotidian

Pagina 2 din 48

Din artera carotida comuna( ACC) rezulta artera carotida externa( ACE) si interna(ACI).ACE vascularizeaza regiunea cervicala si fata.ACI patrunde in interiorul craniului si da ramuri:artera oftalmica,artera cerebrala anterioara(ACA),artera cerebrala mijlocie(sylviana,ACM),artera comunicanta posterioara. Teritoriul vertebro-bazilar Din fiecare artera subclavie ia nastere cate o artera vertebrala. Cele doua artere vertebrale(dreapta si stanga)se unesc in interiorul craniului si vor forma artera bazilara. Din arterele vertebrale se desprind ramuri pentru regiunea superioara a maduvei spinarii si bulbul rahidian. Artera bazilara da ramuri pentru trunchiul cerebral(punte si mezencefal) si cerebel.Ea se bifurca in cele doua artere cerebrale posterioare. Arterele cerebrale posterioare dau ramuri: Superficiale pentru fata interna a lobului temporal,lobul occipital. Profunde pentru trunchiul cerebral( mezencefal) si talamus. Intre cele doua sisteme exista anastomoze care permit trecerea sangelui dintr-un teritoriul in altul.Aceste anastomoze devin importante in momentul aparitiei unei obstructii la nivelul unei artere dintr-unul din teritorii.

3.Epidemiologia AVC constituie, prin incidenta si gravitate, o problema deosebita de sanatate si reprezinta peste 3O% din cauzele de deces. Din totalul bolnavilor care au suferit un AVC,se apreciaza ca: 47% mor in prima luna; 53% supravietuiesc,din care:1O% imoibilizati la pat,4O-5O% dependenti total,3O-4O% cu deficiente moderate,10% internati in spitale de bolnavi cronici.

4.Clasificarea AVC

Pagina 3 din 48

Exista doua tipuri de AVC: AVC ischemice(infarctele cerebrale) AVC hemoragice in care se incadreaza hemoragiile intracerebrale si cele subarahnoidiene.

A.Hemoragia cerebrala

I.Definitie:reprezinta un revarsat sangvin intraparenchimatos ca urmare a rupturii unei artere sau arteriole. II.Etiologie: Factori favorizanti: -varsta(mai mare de 6O ani) -fumatul -obezitatea -DZ -alcool -contraceptive orale Factori determinanti: -arteriolopatia din HTA -malformatii arterio-venoase -angiopatia amiloida -medicamente(anticoagulante,antiagregante) -vasculite inflamatorii Factori declansanti: -efortul fizic -puseul de HTA -stress-ul III.Simptomatologie Pentru a se produce o hemoragie cerebrala trebuie sa coexiste cel putin doi factori determinanti:presiunea arteriala crescuta si leziuni ale peretelui vascular.De cele mai multe ori HTA si ATS coexista si impreuna constituie cauza principala a hemoragiei cerebrale.(4)

Pagina 4 din 48

Debutul este brusc(ictus apoplectic),cu cefalee intensa si stare de coma,in jurul varstei de 5O de ani,mai frecventa la barbati.Uneori exista semne premonitorii care preced cu cateva ore sau zile instalarea ictusului:cefalee,urmata de varsaturi,rareori convulsii,ameteli,acufene, Parestezii localizate intr-un hemicorp,tulburari de limbaj tranzitorii.In marea majoritate a cazurilor,ictusul survine in plina zi,putand fi declansat de eforturi fizice,tuse,stranut,defecatie,coitus,excese alimentare,cresteri ale tensiunii arteriale. In hemoragia cerebrala pot surveni 3 faze evolutive:coma,hemi-plegia flasca si hemiplegia spastica. 1.Faza comatoasa: Aspectul general al bolnavului in coma se caracterizeaza prin urmatoarele semne: Fata este adeseori congestionata. In timpul expiratiei,obrazul de partea paralizata,seumfla,constituindsemnul panzei de corabie,denumit astfel deoarece acest fenomen al fetei a fost comparat cu panzele unei corabii atunci cant sunt suflate de vant.Tot in timpul expiratiei,aerul este eliminat prin comisura bucala homolaterala paraliziei:bolnavul fumeaza pipaCapul si globii oculari sunt deviati spre partea hemiplegica,daca focarul cerebral este iritativ,sau spre partea opusa hemiplegiei,dacafocarul cerebral este distructiv.Aceste semne se intalnesc in leziunile situate deasupra centrilor oculo-cefalogiri din trunchiul cerebral.Leziunile situate sub acesti centri,genereaza o simptomatologie inversa. La unii bolnavi se constata anizocorie,pupila midriatica fiind de partea hemoragiei. Respiratia este zgomotoasa,datorita hipotoniei valului palatin si mucozitatilor din faringe si laringe.Uneori se constata respiratie de tip Cheyne-Stockes. Examenul neurologic evidentiazain coma, pe langa pierderea constientei si urmatoarele semne: Sensibilitatea este alterata in comele profunde si bolnavul nu reactioneaza nici la excitantii durerosi.In comele superficiale durerea provocata este urmata de mobilizarea membrelor sanatoase.Compresiunea pe globii oculari sau pe unghiul mandibulei determina contractia muschilor fetei de partea sanatoasa. Motilitatea si tonusul muscular sunt disparute.Pentru a evidentia tulburarile de motilitate,se ridica membrele bolnavului pe rand si se lasa sa cada pe planul ptului.Se constata ca membrele paralizate cad cu o inertie mai mare. Reflexele in general sunt abolite.O valoare deosebita are abolirea reflexului corneean,care arata ca este vorba de o coma profunda,in care procesele de inhibitie supraliminara,intereseaza emisferele si trunchiul cerebral pana la protuberanta.Abolirea
Pagina 5 din 48

reflexului de deglutitie denota cointeresarea bulbului.Dintre reflexele piramidale patologice semnul Babinski este prezent de partea hemiplegica. Alte semne clinice: Frecvent se constata incontinenta sau retentie de urina si constipatie,mai rar incontinenta de fecale. Temperatura uneori creste progresiv,ajungand la 39-40 C Pulsul este tahicardic. Tensiunea arteriala poate fi marita 2.Faza de hemiplegie flasca Simptomatologia clinica descrisa mai sus este caracteristica pentru comele profunde din hemoragia cerebrala.Frecvent (cca.7O%),in cateva ore sau 1-2 zile,simptomatologia se agraveaza si bolnavul decezeaza.Mai rar(cca.3O%),tabloul se amelioreaza treptat,bolnavul iese din coma si ramane cu o hemiplegie flasca cu semne piramidale patologice,hipotonie,diminuarea ROT. 3.Faza de hemiplegie spastica. Dupa 1-2 luni de la debut,hemiplegia flasca se transforma treptat intr-o hemiplegie spastica cu contractura de tip piramidal si apar reflexele patologice.

IV. Clasificarea hemoragiei cerebrale dupa modalitatea de debut a.Hemoragie supraacuta (hemoragia cerebrala masiva). Survine brusc,in general in situatii tensonate,cu cefalee violenta;bolnavul cade si intra in coma,care se agraveaza progresiv.Bolnavul devine areactiv;in unele cazuri,pupila de partea hemoragiei este midriatica(in caz de edem cu hipertensiune intracraniana are loc angajarea hipocampului la nivelul tentoriului cu compresia segmentului mezencefalic) Ceea ce caracterizeaza acest tip de coma apoplectica este prezenta unor tulburari vegetative importante:hipertensiune,edem pulmonar acut,hemoragii digestive,tulburari respiratorii.Deseori,hemoragiile supraacute sfarsesc prin inundatie ventriculara cu tulburari vegetative mari.Desfasurarea evenimentellor clinice este deosebit de rapida,in cateva ore tabloul clinic evoluand spre exitus(uneori,moartea este subita). b.Hemoragie acuta--in care debutul este tot brusc,dar nu imbraca dramatismul
Pagina 6 din 48

formei supraacute.Bolnavul acuza cefalee in cateva minute intra in coma,starea de coma fiind mai putin profunda.Semnele vegetative au o mai mica amploare,iar examenul obiectiv arata semne de focar.Evolutia se face progresiv,cu agravare si exitus ori cu o disparitie a starii de coma,cu redobandirea starii de vigilitate.Bolnavul supravietuieste cu sau fara sechele de obicei, mari. c.Hemoragie subacuta -in care debutul este fie brusc,fie progresiv-cu sau fara cefalee,vertij,parestezii sau deficite motorii.Examenul clinic arata semne de focar.Evolutia poate fi progresiva,cu agravarea starii generale,aparitia comei si exitus sau cu ameliorarea simptomatologiei. Aceasta forma trebuie diferentiata de infarctul cerebral.LCR-ul poate fi clar.CT-cerebral,in aceste cazuri,pune diagnosticul cert de AVC hemoragic. Clasificarea hemoragiei cerebrale in functie de localizare: 1.Hemoragia putaminala: prototip de HC datorata HTA,atingerii globului palid si capsula interna -hemiplegie+hemisindrom senzitiv -+/- afazie -sindrom Foville -HHL,in colectii sanguine mari Prognostic peste 50cm3-letal 2.Hemoragia 3.Hemoragia talamica Posterolateral(artera talamogeniculata)cel mai fregvent 55-75% -hemipareza severa -hemiataxie,hipoextezie -sindrom Parinaud Medial,dorsal-hemipareza tranzitorie sau deloc,dezorientare,confuzie,sindrom Parinaud Cheia diagnosticului -sindrom Parinaud -skew deviation -sindrom varful nasului -pseudopareza III Prognostic:peste 30cm3-letal
Pagina 7 din 48

caudata-fara

deficit

motor,mimeaza

HSA:cefalee,voma,somnolenta,redoare de ceafa

4.Hemoragia lobara-predomina la raspantia TPO cu predilectie in substanta alba 6% din HC Forme:a)clasica in 2 timpi b)progresiva c)pseudotumorala Etiologie:malformatiile vasculare 50% ; HTA 25% Simptomatologie:-hemiplegie in localizarea fronto-parietala -hemisindrom senzitiv in localizarea fronto-parietala -afazie in localizarea temporo-parietala emisfer dominant -HHL in localizarea occipitala Prognostic: peste 60 cm3-letala 5.Hemoragia cerebeloasa:fara deficit motor,senzitiv,tulburari de vorbire,modificari ale campului vizual,miscari conjugate globi oculari;semne de nervi cranieni V,VI,VII,sindrom CBH Prognostic:peste 30cm3-letal 6.Hemoragia pontina -8-10% din HC -deficit motor bilateral,pupile punctiforme,bobing ocular,rigiditate decerebrare-1/4 din Hemoragia pontina Forme:a)paramediana cefalee,hemipareza,ataxie. b)laterala-CBH,tulburari de sensibilitate(disociate) Prognostic:peste 5cm3-letal 7.Mezencefal-superior-Parinaud;inferior-pareza hemipareza,hemiataxie, halucinatii pedunculare. 8.Intraventricular primara-asemanatoare HSA-cefale,edem papilar,instabilitate posturala,confuzie,somnolenta,Babinski Prognostic:peste 20cm3-letal V.Examene paraclinice 1.Tomografia computerizata:reprezinta examinare de electie ce poate pune diagnosticul de hemoragie cerebrala din primele minute ale aparitie simptomatologiei.Aceasta se evidentiaza ca o zona hiperdensa la nivelul parenchimului cerebral.
Pagina 8 din 48

unilaterala

asemanatoare

infarctului

lacunar,dar

apare

IV

bilateral

sau

III

+/-

2.Angiografia cerebrala pe 4 vase cu substracte digitala poate pune in evidenta malformatii arterio-venoase sau anevrisme,ca substrat anatomic al hemoragiei,mai ales la pacientii tineri. 3.Punctia lombara:este deobicei contraindicata datorita edemului cerebral de obicei asociat hemoragiei.Aceasta se efectueaza doar atunci cand nu exista semne de hipertensiune intracraniana si cand nu exista acces la CT. 4.La examenul fundului de ochi se constata ,la aproximativ 20% dintre bolnavi ,un edem papilar moderat,uneori insa,in formele severe,se descrie si staza papilara cu hemoragii retiniene,simptome care tradeaza existenta unui exprimat edem cerebral 5.Electroencefalografia arata in 80%o din cazuri,modificari cu caracter difuz sau prezenta unor focare cerebrale. 6.Examene de laborator:examenul sangelui evidentiaza o leucocitoza variabila si o hiperglicemie cu caracter tranzitor. VI.Complicaii Complicaii imediate: a). locale cea mai important complicaie local e edemul cerebral, care mpiedic irigaia sanguin normal a unei arii cerebrale i care poate determina hernieri cerebrale transtentoriale cu agravarea ulterioara a starii pacientului,coma si uneori deces. b). generale:- bronhopneumonii prin aspiratie n special cand sunt prezente tulburri de deglutiie; - tromboflebite venoase superficiale i profunde; - tromboembolismul pulmonar; - cardio-vasculare: IMA, insuficiena cardiac; - septicemie; - infecie urinar; - tulburri de ritm cardiac i tulburri psihice cu tendina la depresie sau agitaie psihomotorie. Decesul datorit edemului cerebral masiv cu sindrom de HIC survine de obicei n prima sptmn, iar cel datorat complicaiilor generale(mai frecvent celor septice) survine n sptmnile urmtoare. Complicaii tardive: - contractur spastic a membrelor; - redori articulare (umr);
Pagina 9 din 48

- escare; - atrofii musculare; - crize epileptice. VII.Evolutie si prognostic Rata de mortalitate si morbiditate este mai mare decat in infarctul cerebral: -1OO% in hemoragiile supraacute -5O% in hemoragiile acute. Agravarea se datoreaza: -inundatiei ventriculare(existenta de sange in ventriculi) -hemoragiilor secundare in trunchiul cerebral.

B. Hemoragia subarahnoidiana(HSA) I.Definitie:revarsat sangvin in spatiul subarahnoidian aparut spontan. Reprezinta 7-1O% dintre bolnavii cu stroke.Apare frecvent la varstele tinere(pana la 55 ani) II.Etiologie: Factori determinanti: -6O%anevrisme -6%malformatii arteriovenoase -15%HTA -alte cauze:boli hematologice,tratamente cu anticoagulante Factori declansatori: -puseu de HTA,efort fizic,stress. III.Simptomatologie Clinic hemoragia subarahnoidiana se manifesta:prin triada simptomatica ce domina tabloul clinic cu:cefalee,semne meningeale,LCR hemoragic. Debutul bolii poate fi supraacut,acut sau subacut.

Pagina 10 din 48

Debutul supraacut este cu cefalee intensa(bolnavul o descrie ca pe o lovitura de cutit,topor,etc.),varsaturi,vertij,crize convulsive,stare comatoasa(aproximativ 5%);cu rigiditate prin decerebrare,tulburari respiratorii;la acesti bolnavi exitusul este foarte frecvent. Debutul acut este cu cefalee intensa(8O% dintre bolnavi) varsaturi,tulburari ale starii de constienta,de la usoara stare confuzionala la coma superficiala,care dureaza aproximativ 3 zile. Debutul subacut se traduce prin cefalee sau crize de pierderea constientei. Tabloul clinic este dominat de sindromul meningean,modificari ale starii de constienta,semne neurlogice ,fenomene vegetative. Sindromul meningean consta in cefalee care este continua cu exacerbari paroxistice sau in timpul mobilizarii corpului,tusei,stranu-tului,actului defecatiei;fregvent apare fotofobie si fonofobie.Cefaleea este insotita de varsaturi care au caracter exploziv.Bolnavul mai prezinta rahialgii difuze,cu iradiere pe trunchiu si pe membre.Hiperestezia cutanata este un fenomen frecvent si foarte neplacut.Atitudinea bolnavului este in cocos de pusca.Bolnavul prezinta contractura musculara pe musculatura paravertebrala,cu rigiditatea cefei,a trunchiului,a musculaturii lombare.Manevrele meningeale sunt pozitive. Sindromul meningeal apare in primele zile de la debut si se explica prin actiunea iritativa a p[rodusilor de descompunere a hemoglobinei pe radacinile nervoase. Modificarile starii de constienta constau in obnubilare,somnolenta,coma. Semnele neurologice sunt nespecifice si constau in semne piramidale,semn Babinski bilateral,abolirea reflexelor osteotendinoase la membrele inferioare(data de interesarea radacinilor cozii de cal in procesul meningeal);paralizii de nervi cranieni(pot apare prin procese de arahnoidita,fie prin compresie directa a nervilor de catre malformatia vasculara sau cresterea presiunii intracraniene).Mai frecvent,sunt interesati oculomotorii si nervul facial.Se mai pot observa exoftalmie unilaterala cu ambliopie(prin infiltrarea sangelui in teaca nervului optic).Tulburarile de sensibilitate cu parestezii si dureri de-a lungul fetelor posterioare ale membrelor inferioare se datoreaza irigarii deficitare a radacinilor posterioare.Crizele convulsive pot fi generalizate sau localizate,si apar la aproximativ 3O%;repetarea lor poate sugera resangerarea. Fenomenele vegetative sunt reprezentate de hipertermie(prin dereglarea centrilor termoreglatori diencefalici sau resorbtia sangelui extravazat),HTA cu bradicardie(explicate prin dereglarea centrilor hipotalamici si prin hipertensiune intracraniana),aritmii cardiace,edem pulmonar,transpi-ratii profuze,insuficienta respiratorie.

Pagina 11 din 48

Tulburarile psihice sunt frecvente si se manifesta prin stare confuzionala,dezorientare temporo-spatiala,halucinatii,delir,stari de agitatie psiho-motorie. IV.Examene paraclinice A.Examene specifice a)CT cerebral b)arterio grafia cerebrala permite un diagnostic de localizare corect al anevrismelor si angioamelor B.Examene de laborator a.L.C.R.hemoragic in accidentele acute si xantocrome in cele mai vechi de o saptamana; b.leucocitoza moderata; c.V.S.H.usor crescuta.

VI.Complicatiile hemoragiei subarahnoidiene: a.vasospasmul care genereaza leziuni ischemice cu infarct cerebral chiar in primele zile de evolutie,tabloul clinic ffind foarte greu de diferentiat de o noua sangerare sau datorata unui hematom; b.hidrocefalia tardiv.Simptomatologia c.resangerarea VII.Evolutie si prognostic Pot apare complicatii acute ca: -resangerarea(mai frecventa in primele 24 de ore) -vasospasmul(tradus prin aparitia unui deficit motor in teritoriul arterei afectate) -hidrocefalia(cu abulie,somnolenta,incontinenta sfincteriana)(2) Dintre supravietuitori -1O%au o vindecare completa cu reluarea activitatii profesionale, -4O% sechele moderate cu reinsertie profesionala doar in 1/3 din cazuri,
Pagina 12 din 48

este

complicatie cunoscuta sugestiva este

si

poate

aparea

imediat

sau de

clinica

sindromul

Hakim-Adams(tulburari

mers,incontinenta urinara,dementa).

-4O% sechele severe cu invaliditate si ingrijire partiala, -1O% sunt total dependenti=imobilizati la pat

5.Diagnostic diferenial Diagnosticul diferential al hemoragiei cerebrale se poate face cu AVC ischemic sau cu HSA dupa cum e prezentat in tabelele de mai jos Diagnosticul diferenial ntre AVC hemoragic i AVC ischemic

IC Debut: de regul n somn TA crescut< 220 mmHg Simptome vegetative (transpiraii, cefalee,

HC Dup efort fizic sau stress TA > 230 mmHg Importante

vrsturi): de intensitate mic Redoare de ceaf : nu exist Prezent de obicei Puncie lombar: LCR clar LCR hemoragic CT: hipodensitate Hiperdensitate Diagnosticul diferenial ntre HC i HSA

HC

HSA

HTA Prezent

HTA migrene unilaterale foarte violent cea mai puternic din via, lovitur de tun prezent Nu apar LCR hemoragic totdeauna Hiperdensitate la nivelul anurilor,cisterne bazale

APP Cefalee la debut

Redoare de ceaf Semne de focar (deficit motor) Puncie lombar CT cerebral

Prezent Prezente LCR hemoragic Hiperdensitate intraparenchimatos

6. TRATAMENTUL HEMORAGIEI CEREBRALE

Pagina 13 din 48

I.PROFILACTIC consta in: 1.Prevenirea aparitiei factorilor de risc prin educarea populatiei pentru: -modificarea stilului de viata, -scaderea consumului de sare si grasimi animale, -scaderea in greutate, -scaderea consumului de alcool si renuntarea la fumat, -cresterea activitatii fizice. 2.Tratarea pacientilor care prezinta factori de risc pentru AVC: -fibrilatia atriala, -HTA, -DZ, -dislipidemii. II.CURATIV consta in: A.Tratament prespitalicesc Pozitionarea -decubit lateral(de securitate)sau -decubit dorsal cu capul la 3O(faciliteaza respiratia,usureaza eliminarea secretiilor nasofaringiene,previne aspiratia varsaturilor,diminua tensiunea intracraniana). ECG - monitorizarea:temperatura,puls,TA. -glicemia pe glucotester. -perfuzie endovenoasa(Ringer lactat-nu glucoza). -scorul Glasgow. -O2 pe masca. -IOT(intubatie oro-traheala)si ventilatie mecanica in caz de detresa respiratorie,la scorul Glasgow sub 5). De stiut Intotdeauna se masoara glicemia-o hipoglicemie are manifestari foarte polimorfe(poate mima aproape orice patologie neurologica). De evitat: Corectia brutala a HTA, Administrarea de solutie de glucoza Administrarea de anticoagulante inainte de efectuarea punctiei lombare sau CT.
Pagina 14 din 48

B.Tratament spitalicesc consta in: 1.tratament simptomatic 2.tratament etiologic. 1.Tratament simptomatic:masuri generale si masuri specifice. 1.Masuri generale Masuri vizand functia respiratorie: -eliberarea cailor aeriene, -administrarea de O2 pe masca cu efectuarea pulsoximetriei, -IOT daca este nevoie, -combaterea pneumoniilor de aspiratie prin sonda naso-gastrica si administrare de sucralfat, -tratamentul infectiilor respiratorii. Reechilibrare hidroelectrolitica -se evita hipohidratarea(poate predispune la tromboza) -nu se administreaza glucoza la glicemii peste 12O-15Omg% Tratamentul febrei mai mari de 38 C cu paracetamol supozitoare,Algocalmin i.v. Montarea sondei urinare cu profilaxia si/sau tatamentul infectiilor urinare. Prevenirea trombozei membrelor inferioare(risc de trombembolie pulmonara) prin: -ciorapi elastici -administrare de heparina subcutanat. Prevenirea escarelor prin: -mobilizare precoce:pacientului i se schimba pozitia la fiecare 2 ore. -tamponare cu pudra de talc. Ingrijirea cavitatii bucale(badijonare cu glicerina) 2.Masuri specifice Tratamentul edemului cerebral Manitol 2O% pana la 1g/kg.corp initial apoi O,25-O,5Og/kg corp la 6 ore.

Pagina 15 din 48

In cadrul hemoragiilor cerebrale se pot administra preparate cortizonice de tip Dexametazona(fiola de 8 mg;1-4 fiole/zi in primele zile). Tratamentul HTA In faza acuta a AVC nu se face corectia brutala a TA 7O-8O% dintre bolnavi cu AVC acut au HTA reactiva.Aceasta revine la normal,si spontan dupa 24-48 ore. Se monitorizeaza pacientul si se ia TA din 2 in 2 ore. Se trateaza doar pacientul cu valori TA mai mari de 2OO/1O5mmHg. 2.Tratamentul etiologic a.Hemoragia cerebrala Tratamentul simptomatic al AVC-cefalee-algocalmin,tramadol -varsaturi-metoclopramid cu masuri generale si masuri specifice. In plus tratamentul hemostatic se face in cazul existentei unor tulburari de coagulare cu vit.K.In primele 12 ore se urmareste pacientul din ora in ora(este perioada cu risc maxim de resangerare). Tratamentul chirurgical In hemoragiile cu volum mai mare de 6O-8O cm ,cu agravarea progresiva a simptomatologiei este indicata evacuarea hematomului. b.Hemoragia subarahnoidiana Tratament lichidian 2-3 l solutie NaCl O,9% si tratamentul HTA daca sunt valori ridicate. Tratamentul hemostatic. Tratamentul depletiv cu dexametazona. Administrarea de Nimodipin 60 mg per os la 4-6 ore sau Nimotop-flacoane de 5Omg pe injectomat 14 zile pentru prevenirea vasospasmului cerebral. Tratamentul chirurgical consta in cliparea anevrismului pe cale chirurgicala sau terapie endovasuclara

Pagina 16 din 48

7. PROFILAXIA AVC HEMORAGIC

Profilaxia este definita ca totalitatea metodelor,mijloacelor si procedeelor prin care se actioneaza pentru mentinerea starii de sanatate,prevenirea agravarii si complicatiilor bolii. Profilaxia primara urmareste ameliorarea sau eliminarea factorilor de risc,deci prevenirea imbolnavirii. Profilaxia secundara urmareste prevenirea agravarii complicatiilor bolii. In mari,traume general profilaxia primara a AVC se si adreseaza mai factorilor ales de risc(obezitatea,sedentarismul,stresul,depistarea tardiva,etc.),factorilor declansanti(eforturi fizice psihice,exces alcoolo-alomentare,etc) factorilor determinanti(H.T.A.,ATS,valvulopatii,etc.) Ameliorarea sau eliminarea factorilor de risc si a factorilor declansanti,tratamentul corect al factorilor determinanti maresc sansele evitarii sau amanarii unor AVC Profilaxia hemoragiei cerebrale inseamna,practic,prevenirea sau tratamentul corect al HTA.HTA cu o prevalenta de peste 5O% din populatie,este inca insuficient depistata si corect tratata.Se estimeaza ca tratamentul corect al HTA ar putea prelungi durata vietii cu peste 1O ani.Este de preferat,dincolo de controverse,sa nu se exagereze nici cu scaderea brutala a TA,dar nici cu tolerarea unor valori tensionale foarte mari favorizand aparitia accidentului vascular cerebral.Tratamentul HTA este relativ usor de efectuat,relativ ieftin,se poate administra ambulator,iar internarile in spital sunt exceptii. Avand in vedere ca dupa AVC raman o serie de pacienti cu sechele neurologice importante,partial sau total dependenti,la fel de importanta ca si profilaxia primara este cea secundara ce consta in tratamenntul corect ulterios al factorilor de risc,tratament etiologic ( acolo unde exista ) pentru a preveni aparitia recidivelor si nu in ultimu rand tratamentul de recuperare motorie in vederea reintegrarii sociale a acestor pacienti.

8. NOTIUNI DE RECUPERARE MEDICALA Indiferent de cauza in AVC hemoragic intalnim deficit motor,hipoto-nie apoi hipertonie spastica,dispraxie,tulburari de coordonare a miscarilor,tulburari de sensilibitate,tulburari de comunicare,tulburari psihice,disfunctii sfincteriene,etc.Recuperarea medicala urmareste

Pagina 17 din 48

ameliorarea tuturor acestor deficiente,tinzand spre aducerea lor cat mai aproape de normal.Succesul manevrelor de recuperare este conditionat de: starea de sanatate si anterioara calitatea AVC,varsta,natura,localizarea programului de si gravitatea accidentului,precocitatea recuperare,ambianta

familiala,etc.Evaluarea sanselor de recuperare se poate face tinand cont de grupele de factori implicati:factorii depinzand de contextul morbid al bolnavului,de gravitatea si urmarile accidentului,de solicitudinea si cooperarea bolnavului si a familiei si de calitatea asistentei medicale. In AVC hemoragic recuperarea medicala poate incepe dupa 2-3 saptamani.Bolnavul trebuie instalat intr-o camera confortabila,intr-un pat de inaltimea unui scaun sau fotoliu,relativ,tare,asezatstrategicfata de usa si televizor,cu partea paralizata la marginea patului. Schimbarea pozitiei bolnavului in pat trebuie facuta la 2-3 ore,pentru evitarea aparitiei escarelor.Pentru evitarea pozitiilor vicioase se pot confectiona atele in care mana se stea cu degetele in extensie si policele in abductie,iar piciorul la 9O in flexie pe gamba.Prin manevre executate de asistent,familie si bolnav vor fi mobilizate de mai multe ori pe zi toate articulatiile afectate si masate masele musculare. Programul de recuperare odata inceput trebuie continuat,dupa caz,luni,ani sau toata viata,utilizandu-se pe masura posibilitatilor si de pere de cauciuc,mingi,greutati,arcuri,etc.Pentru combaterea contracturii se pot face aplicatii calde si administrarea de decontracturante( mydocalm,baclofen sau diazepam).Dispraxia si coordonarea se corecteaza in timp si cu rabdare prin initierea cu ajutorul unor miscari simple la inceput,apoi gesturi si manevre utile pentru satisfacerea unor nevoi.Aplicarea unor stimuli durerosi sau termici,la inceput mai puternic,apoi din ce in ce mai slab,pot recupera,in timp,sensibilitatea.Asemanator se procedeaza si pentru identificarea prin pipait a unor obiecte(stereognozie).Treptat,in functie de rezultatele obtinute,bolnavul poate sta in sezut in pat intre perne,in sezut la marginea patului,in picioare sustinut,in picioare nesustinut,ajunganduse,in sfarsit,la mers.Se incepe prin stimularea mersului,bolnavul balansandu-se alternativ pe cate un picior tinandu-se de doua bare paralele.Dupa ce se apreciaza ca musculatura si articulatiilerezista,bolnavul poate,in sfarsit,pasi.Urmatoarea etapa este mersul cu sprijin in patru puncte,cu doua carje si apoi in trei puncte,cu baston.Odata cu consolidarea mersului pe teren plan trebuie inceputa exersarea mersului pe scari cu piciorul sanatos inainte la urcare,cu cel bonav inainte la coborare.

Pagina 18 din 48

Dupa cum se stie,deficitul motor la membrele superioare este mai mare si rareori reversibil in totalitate.Daca in cateva luni(nu mai mult de 5-6) functionalitatea mainii nu se inbunatateste,sansele de viitor sunt minime sau nule.In aceste cazuri ne vom multumi cu reabilitarea maini in masura in care sa fie cel putin ca sprijin pentru anumite gesturi si activitati. Prezente la cca.5O% din AVC dificultatile de comunicare verbala, atat in ceea ce privestereceptia,cat siemisia sunt foarte greu de remediat de catre persoane nespecializate;de asemenea si tulburarile psihice, care,mai mult sau mai putin grave,insotesc de regula AVC.Avand in vedere insa ca foarte putine persoane pot sa-si permita sa fie asistate de logoped si psihiatru,medicul de familie si asistenta trebuie sa-si insuseasca niste notiuni minime si in aceste domenii. Cu perseverenta si eforturi conjugate pot fireeducate si reflexele urinare si de defecatie,cel putin in masura in care sa nu creeze probleme deosebite. In consecinta prin contributia tuturor factorilor implicati,trebuie exploatate toate restantele normale pentru a le ameliora la un nivel la care bolnavul sa-si poate satisface in totalitate sau partial cat mai multe nevoi.

PARTEA SPECIALA ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU AVC HEMORAGIC

ROLUL PROPRIU Masuri de urgenta : Inlaturarea imbracamintei incomode, Scoaterea eventualelor proteze mobile si permeabilizarea cailor respiratorii, La nevoie,oxigenoterapie, Asezarea in pozitie decubit lateral,de partea sanatoasa sau decubit dorsal cu capul la 3O , Indepartarea curiosilor si solicitarea ambulantei-in functie de locul accidentului. Monitorizarea : Respiratiei,TA,pulsului,culorii tegumentelor si mucoaselor,colesterolului,
Pagina 19 din 48

Temperaturii corporale, Supravegherea diurezei si scaunului. Identificarea factorilor de risc Aport hidro-alimentar corespunzator : Regim hipolipidic,alimentatie pasiva si hidratare per os sau prin sonda endo-nazala(la nevoie), Efectuarea bilantului ingesta-excreta :limitarea ingerarii in exces a lichidelor,supravegherea eliminarii, Prevenirea edemelor. Pentru deficitul motor : Schimbarea pozitiei cu sustinerea necesara, Mobilizare prin exercitii pasive apoi miscari active ;masaj al regiunilor expuse, Asigurarea pozitiei fiziologice :sustinerea segmentelor afectate cu suluri,perne,etc., Prevenirea escarelor, Plasarea alimentelor,apei pentru a putea fi accesibile cu partea sanatoasa. Pentru deficitul senzitiv Daca exista deficit vizual compensarea lui(apropiere,ochelari), Protejarea pacientului de a veni in contact cu focul,apa fierbinte sau alte surse de traumatism, Educarea pacientului sa poata aprecia caracteristicile obiectelor nu numai prin atingere, Educarea pacientului sa verifice vizual pozitia partilor corpului, Pentru deficitul de comunicare Incurajarea pacientului sa comunice folosind si alte mijloace decat vocea, Asistenta medicala va ruga pacientul sa repete diferite sunete ale alfabetului, Asistenta medicala va vorbi clar,folosind cuvinte simple, Asistenta medicala va incuraja pacientul sa foloseasca cuvinte pe care si le aduce aminte. Pentru deficitul intelectual I se ofera pacientului toate informatiile care sunt necesare, Se impart activitatile pe pasi/trepte, Pacientul va fi protejat, Anturajul va fi educat sa nu astepte lucruri nerealiste de la pacient, Anturajul va fi educat sa nu reproseze pacientului incapacitatea de a calcula,de a gandi abstract.
Pagina 20 din 48

Pentru deficitul emotional : Asistenta medicala va explica pacientului ca labilitatea emotionala este datorata bolii, Asistenta medicala va proteja pacientul astfel incat sa-i fie respectata demnitatea, Asistenta medicala va reduce factorii de stres, Asistenta medicala va sprijinii in permanenta pacientul, Pentru mentinerea igienei : Asigurarea igienei personale(toaleta partiala la pat), Asigurarea lenjeriei curate(de pat si de corp) de cate ori este necesar, Evaluarea gradului de invaliditate : Gradul I :independent, Gradul II :deficit usor(poate efectua majoritatea activitatilor,merge), Gradul III :deficit mediu(poate efectua cu dificultate majoritatea activitatilor,are nevoie de suport,merge cu dificultate), Gradul IV :deficit sever :dependent,imobilizat la pat. Linistirea,calmarea pacientului si a familiei ;explicarea necesitatii colaborarii cu echipa medicala pentru recuperarea cat mai rapida a pacientului(fizioterapie,kineziterapie). Educarea persoanelor sanatoase : Sa-si modifice stilul de viata,sa reduca consumul de sare si grasimi animale, Sa scada in greutate,sa renunte la fumat, Sa reduca consumul de alcool, Evitarea pilulelor contraceptive dupa 35 ani. Explicarea necesitatii administrarii tratamentului pentru o perioada lunga de timp :4-6 luni Comprese reci la nevoie. ROLUL DELEGAT Recoltari sanguine(HLG,VSH,timp de protrombina,ionograma.R.A., Fibrinogen). Se pregateste pacientul pentru alte investigatii paraclinice :P.L examen fund de ochi,E.E.G.,tomografie computerizata. Administrarea sedativelor la cei cu agitatie psihomotorie, Administrarea i.v.de furosemid la valori foarte mari ale TA Tratamentul in H.C. : -administrare de hemostatice si combaterea edemului cerebral,
Pagina 21 din 48

-tratament chirurgical-hematoame, -combaterea cefaleei :algocalmin,tramadol, -combaterea varsaturilor :metoclopramid. Montarea p.i.v.cu Ringer lactat(nu glucoza-mai ales la glicemii peste 12O-15Omg%.) Administrarea de electroliti(conform ionogramei si R.A.) Reducerea edemului cerebral : Manitol 2O%(O,5-1 g/kgc/zi,in p.i.v.), Cortizonice :Dexametazon-1-4 fiole/zi. Administrarea antibioticelor la instalarea febrei, Recuperare prin terapie si reabilitare :fizioterapie,terapie ocupationala,terapie corectoare a modului de a vorbi.

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN EFECTUAREA EXPLORARILOR PARACLINICE

Desi explorarea clinica ramine in continuare primordiala, explorarea paraclinica reprezinta o partea importanta a examinarii bolnavului, fara aportul ei neputindu-se realiza un diagnostic de certitudine absolut necesar executarii unei interventii chirurgicale in conditii optime.Din acest motiv, explorarea paraclinica trebuie temeinic cunoscuta atat de medic, cat mai ales de asistenta medicala.P e parcursul explorarii paraclinice intre cadrele medicale particiante trebuie sa existe o colaborare profesionala permanenta care sa se desfasoare intr- o atmosfera de stima se respect. Rolul propriu si delegat al asistente medicale se evidentiaza prin participarea acesteia la urmatoarele explorari :- punctia rahidiana, - efectuarea electroencefalogramei.

Rolul asistentei medicale in efectuarea punctiei rahidiene.

Punctia rahidiana reprezinta tehnica de patrundere printre vertebre in spatiul subarahnoidian cu ajutorul unui ac cu mandren.
Pagina 22 din 48

Scop : - explorator pentru masurarea lichidului cefalorahidian,pentru recoltare de lichid cefalorahidian si pentru injectare de substante radioopace in spatiul subarahnoidian pentru examene radiologice, terapeutic pentru introducerea de substante medicamentoase ca :antibiotice,semiimune ; -anestezic pentru rahianestezii. Contraindicati : infectii ale tegumentelor,cand se face tratament cu anticoagulante si exista hipertensiune intracraniana,de aceea inainte se face obligatoriu oftalmoscopie care evidentiaza edemul papilar ce indica hipertensiune intracraniana. Pregatirea materialelor si instrumentelor necesare : - ace pentru punctia rahidiana sterile(8-1O cm.)cu mandren ; - seringi de 2-5-1O cm.sterile ; - materiale pentru dezinfectia regiunii :tampoane si solutii dezinfectante ; - tavita renala,pense sterile,manusi sterile de cauciuc ; - 2 eprubete sterile,manometru Claude pentru masurarea tensiunii lichidului cefalorahidian ; - substante analeptice si tonicardiace in cazul unor accidente punctionale ; Pregatirea bolnavului : Asistenta medicala va explica bolnavului necesitatea efectuarii tehnicii si importanta mentinerii pozitiei corecte care va fi aleasa de medic.Ea va incuraja si sustine moral pacientul.Punctia se executa in sala de tratament,dar in cazurile mai grave se face in salon la patul bolnavului care trebuie izolat cu un parvan.Se vor asigura conditiile de mediu :luminozita-te,aerisire,temperatura optima. In pozitia sezand bolnavul este adus la marginea patului,cu spatele catre asistenta si picioarele pe pat,mainile vor fi incrucisate pe piet,iar capul aplecat inainte si spatele incovoiat in forma de arc(pozitiaspate de pisica) In pozitia culcat bolnavul este asezat in decubit lateral pe marginea patului cu coapsele flectate pe abdomen si cu capul aplecat inainte,pentru a incovoia spatele sub forma de arc. Locul punctiei va fi ales de catre medic :punctia lombara se executa intre vertebrele D12-L1 sau L4-L5. Rolul asistentei in timpul tehnicii :
Pagina 23 din 48

Punctia se efectueaza de catre medic ajutat de doua asistente.Prima asistenta va efectua asepsia mainilor si va imbraca manusi sterile de cauciuc pentru a servi medicul cu manusi si instrumente medicale,a doua asistenta va mentine pozitia bolnavului si va supraveghea starea lui generala. Initial i se serveste medicului(cu ajutorul unei pense sterile) acul de punctie.Dupa introducerea acului i se va inmana manometru Claude pentru a masura tensiunea lichidului cefalorahidian,a carui valoare normala este de 2O-3Ocmm apa in pozitia sezand,in regiunea lombara scazand treptat spre regiunea craniana.Dupa masurarea tensiunii se recolteaza lichid cefalorahi-dian pentru examinarile de laborator in eprubete sterile.Dupa ce medicul scoate acul,asistenta medicala badijoneaza locul punctiei cu iod si aplica un pansament steril pe care il fixeaza.Ingrijirea pacientului dupa punctie. Pregatirea lichidului cefalorahidian pentru examinarile de laborator : Asistenta medicala eticheteaza recipientele cu lichid recoltat,completeaza biletele de trimitere si le duce la laborator.Se noteaza data punctiei si cantitatea de lichid extrasa in foaia de observatie. Lichidul cefalorahidian recoltat pentru examinari bacteriologice pe medii de cultura se plaseaza imediat in termostat sau la temperatura corporala(37 C) si se transporta la laborator.

Rolul asistentei medicale in efectuarea electroencefalogramei

EEG este o metoda de explorare a activitatii bioelectrice a creierului. Scop:diagnostic. Pregatirea pacientului: Psihica:- se inlatura factorii emotionali; - se lamureste asupra inofensivitatii tehnicii(nu e dureros,dureaza aproximativ o ora); - se asigura odihna necesara si linistea(inclusiv in timpul examinarii). Fizica:- cu 3 zile inainte se intrerupe medicatia; - pozitie decubit dorsal pe pat sau intr-un fotoliu prevazut cu rezematoare pentru cap, - parul sa fie spalat proaspat sau se degreseaza cu un amestec de alcool-eter-acetona,

Pagina 24 din 48

- in timpul tehinicii va sta cu ochii inchisi,nemiscat,pentru evitarea inregistrarii biocurentilor din timpul contractiilor musculare si al interpretarii eronate a E.E.G. - copii mici vor fi adormiti si apoi se va efectua inregistrarea, - parul capului trebuie sa fie curat,fara uleiuri,creme,fixativ. Efectuarea tehnicii: - se efectueaza cu ajutorul electroencefalografului,care culege,filtreaza,ampli -fica si inregistreaza biocurentii rezultati in urma proceselor metabolice cerebrale, - se aplica pasta de contact, - se repartizeaza electrozii pe toata suprafata craniului si se fixeaza cu o banda de cauciuc, - se evita orice miscare in timpul inregistrarii biocurentilor, - inregistrarea se face cu o viteza de 15 cm./min. - se pot inregistra in paralel si T.A.,pulsul,respiratia si fonocardiografia, - se pot face inregistrari si in hiperpnee voluntara(2O-25 respiratii/min.)-3 min.,in timpul somnului,cu ajutorul stimularii luminoase(stroboscop-2O-3O stimuli/min.)sau dupa activare medicamentoasa. Ingrijirea pacientului dupa tehnica: - se indeparteaza electrozii si se sterge parul cu prosop curat, - este asezat intr-o pozitie confortabila. Reorganizarea locului de munca: -curelele se spala la fel si electrozii care apoi se aseaza in solutia salina.

CAZUL I

Secia: Recuperare Neuro-Motorie Spitalul Neurologie Brasov Date de identificare a pacientului: Nume i prenumele pacientului: F.M. cum prefer s i se spun: MARIANA vrsta 46 ani, sex:-M X F , data internrii , data primului contact pe care l-ai avut cu pacientul 13.08.2007 13.08.2007
Pagina 25 din 48

secia unde e internat Recuperare nlime*1 1.72 TA* Date generale despre pacient: greutate* 98

asistenta medical care v e mentorMarilena Lupu temperatur* 36.5 puls* 80 respiraie* 16 130/80

motivele spitalizrii:deficit motor al membrelor stangi cu impotenta functionala a membrelor stangi, parestezii, disestezii in membrele stangi,hiperpatie in membrele stangi boli recente( : neaga operaii recente(: neaga alte probleme de sntate (boli, malformaii): HTA,BCI, dislipidemie. fumat: da nu numr de igri/ zi: X alergii: alimentare: neaga medicamentoase: neaga alte alergii (ln, sintetice, etc.)neaga Repere ale strii de sntate: Greutatea: subponderal apetit: normal X normoponderal exagerat diminuat: supraponderal X inapeten selectiv pentru: sanghinolente paloare cianoz X -icter de ci ani fumeaz: -

grea: vrsturi alimentare: bilioase: dentiie: carii: protez parial: protez total: X tegumente: calde: X reci: culoare normal: edeme: diet special: prezente hiposodata balonare: zgomote intestinale: scaun: numr: consisten: I1 X folosete acas laxative: X / --- X - P antidiareice -

S - M

miciuni/ zi: miciuni/ noapte: 4 1 urin normocrom: hipercrom hipocrom X disurie nicturie enurezis transpiraii diurne nocturne X Gradul de independen: total independent: dependent se mbrac singur X se poate deplasa singur X
1

sanghinolent -

necesit rarXnsoitor se mbrac cu ajutor -

necesit frecvent nsoitor trebuie mbrcat e imobilizat -

total -

se deplaseaz cu sprijin -

Se completeaz la primul contact cu pacientul se completeaz inclusiv folosind cuvintele pacientului

Pagina 26 din 48

i poate folosi membrele: superior-stng drept Personalitatea: orientat temporo-spaial da - nu X tipul de personalitate: melancolic X surse de stres: spitalizarea relaia cu:

superior drept X

inferior stng -

inferior X

coleric sanguinic flegmatic auto-percepere: modificat de spitalizare nemodificat de spitalizare X vizitele familiei perceperea viitorului X

ceilali membrii ai familiei : buna, primeste sprijinul familiei cu ceilali pacieni: buna, comunicativa cu personalul sanitar: adecvata nivel de educaie: mediu gradul de igien personal: satisfacator. Caracteristici specifice: Percepia senzorial: auditiv pastrata , vizual pastrata olfactiv pastrata, gustativ pastrata Motilitate activ adecvat Fora muscular: adecvat Staiunea biped: adecvat Mersul: adecvat Atrofii musculare: X Pareze sau paralizii: X - afectat n regiunea membrelor de partea stanga. - afectat n regiunea membrelor de partea stanga. - afectat X

- afectat memb.inf.stg. n regiunea membrelor de partea stg. n regiunea membrelor de partea stg.

Coordonare motorie: adecvat - afectat X Torticolis: spasme convulsii X Sensibilitate: adecvat - afectat n regiunea membrelor de partea stanga - afectat Migren: scrisul: adecvat Emisia i articularea cuvintelor: : adecvat X Starea de contien: prezent X alterat -

Diagnostic:Medical: Sechele AVC hemoragic capsulo-putaminala dreapta. Hemiplegie stanga predominent facio-brahiala.HTA std II. Dislipidemie. Probe de laborator: Explorarea Valori determinate Data cnd valoarea s-a normalizat
Pagina 27 din 48

Valori normale

Hb Ht L Tr VSH Glicemie Uree Trigliceride Ex.urina

13.6g% 41.9% 6200/ mmc. 236000/mmc. 11/23/ mm. 96mg% 21mg% 62mg% normal

11-15g% 40-48% 4-8000/mmc 150300000/mmc Varsta/2 70-110mg% 20-40mg% 80-150mg% normal

a. explorri radiologice :CT cranian(2OO4)=AVC hemoragic capsulo-putaminala dreapta. b. investigaii complementare: EKG = RS , AV = 72 batai/minut, AxQRS= + 35, HVS, leziuni ischemice difuze subepicardice. c.medicaie: Preductal 1+0+1, Sermion 30mg. 1+0+0, Betaserc 24mg. 1+0+1, Tertensif 1.5mg. 1+0+0, Aspenter 75mg. 0+1+0, Lypanthyl 160 mg 0+0+1, Amitriptilina 0+0+1, Fosinopril 10 mg. 1+0+1. Tratament fizioterapeutic( CMIF,Bai galvanice,CDD umar stang,Interfren sold stang, Masaj membrul superior si inferior stang,kinetoterapie) d.regim alimentar: regim hiposodat D = dia gn ost ic de ng riji re, O = Alterarea gradului de independenta prin limitarea acestuia

Pagina 28 din 48

obi ect ive ,I = int erv en ii D O I: Cresterea gradului de independenta proprii Stabilirea gradului de independenta; Evaluarea abilitatii de a se misca; Elaborarea unui program adecvat de mobilizare; Evaluarea durerii; delegate Cresterea gradului de sociabilitate. Consult medical inainte de a incepe exercitiile si aprecierea gradului de dificultatea miscarilor pe care pacientul le poate efectua in functie de starea de D O I: sanatate. Intoleranta la activitate fizica datorita activitatii cardiace deficitare Evaluarea gradului de intoleranta la activitatea fizica si cresterea tolerantei la efort. proprii Observarea modificarilor in starea de sanatate a pacientei ce apar la efort; Efectuarea de miscari pasive; Evaluarea pulsului,tensiunii,respiratiei inainte si dupa activitate; Recunoasterea manifestarilor de intoleranta la efort; delegate D O I: Educarea pacientei sa intrerupa efortul atunci cand apar manifestarile clinice. Administrarea medicamentelor;

Efectuarea EKG. Alterarea conceptiei despre sine Acceptarea modificarii imaginii corporale proprii Da pacientei posibilitatea sa-si exprime sentimentele si temerile fata de problemele legate de infatisarea sa; Ajuta pacienta sa identifice resursele si punctele sale forte pentru a depasi situatia; Invata pacienta sa accepte ajutorul altor persoane;

Pagina 29 din 48

Clarifica cu pacienta unele informatii eronate,primite accidental,privind handicapul sau; Evita criticarea pacientei,dar si supraprotectia. delegate Colaborarea cu psihologul,psihiatrul Alterarea relatiilor interfamiliale Identificarea modalitatilor prin care membrii familiei pot fi determinati sa sprijine pacienta; proprii Discutarea impreuna cu familia a modalitatilor prin care aceasta poate contribui la armonizarea relatiilor interfamiliale si la sprijinirea pacientei sa faca fata situatiei; Da explicatii familiei asupra comportamentului pacientei si-i previne in legatura cu reactiile emotionale determinate de boala; Incurajeaza familia sa viziteze pacienta si sa comunice cu ea; Educa familia sa creeze un mediu ambiant placut pentru pacienta la domiciliu(dupa externare); Pregateste familia pentru a recunoaste semnele de deprimare,ingrijorare si manifestarile de dependenta. delegate Colaborarea cu familia Alterarea somnului Refacerea calitatii si cantitatii somnului proprii Evaluarea somnului; Determinarea gradului de anxietate; Evaluarea manifestarilor de depresie; delegate Realizarea unui mediu favorabil pentru somn. Cunoasterea reactiilor adverse ale medicamentelor prescrise;

D O I:

D O I:

EVALUAREA PACIENTULUI Bolnava in varsta de 46 ani cu antecedente cardio-vasculare cunoscute, in 2004 in mod ictal instaleaza un deficit motor al membrelor de partea stanga. CT cranian efectuat evidentiaza AVC hemoragic capsule-lenticular. Actualmente prezinta mers spastico-paretic cu membrul inferior stang, posibil fara sprijin, FMS=3/ 5 brahial stang, 4/ 5 crural stang,parestezii,disestezii in membrele de partea stanga, hemihipoestezie tactila, termica si algica in 1/ 2- a hemicorpului stang, Urmeaza tratament fizical( CMIF,CDD,masaj,kinetoterapie) cu scopul antrenarii activitatilor complexe,a coordonarii in mers. Se externeaza cu recomandarile: -regim hiposodat, -miscari active si passive ale membrelor de pareta stanga,
Pagina 30 din 48

-tratament medicamentos cu: Trimetazidina 35mg 1+0+1,Sermion 30mg.1+0+0, Fosinoprol10mg.1+0+1. -control periodic la medical de familie.

CAZUL II Secia: Recuperare Neuro-Motorie Spitalul Neurologie Brasov Date de identificare a pacientului: Nume i prenumele pacientului: cum prefer s i se spun: vrsta 79 ani, sex:X M data internrii 10.08.2007 nlime*2 1.75 TA* Date generale despre pacient: motivele spitalizrii: deficit motor paretic hemicorp drept,afazie boli recente neaga operaii recente(: neaga alte probleme de sntate (boli, malformaii): HTA,IVC. fumat: da - nu X alergii: alimentare: medicamentoase: numr de igri/ zi: 15 neaga neaga neaga supraponderal inapeten selectiv pentru:sanghinolente de ci ani fumeaz: 40 greutate* 75 F , asistenta medical care v e mentor Marina Visan temperatur* 38.9 puls* 74 respiraie* 18 150/90 S.I. IOSIF , data primului contact pe care l-ai avut cu pacientul 10.08.2007

secia unde e internat Recuperare

alte alergii (ln, sintetice, etc.): Repere ale strii de sntate: Greutatea: subponderal apetit: normal X grea: X
2

normoponderal X exagerat diminuat: bilioase: -

vrsturi alimentare: -

Se completeaz la primul contact cu pacientul se completeaz inclusiv folosind cuvintele pacientului ultimele 6 luni

Pagina 31 din 48

dentiie:-carii: protez parial: protez total: X tegumente: calde: X reci: culoare normal: paloare edeme: diet special: hiposodata / - -- X - P - S - M antidiareice balonare: zgomote intestinale: scaun: numr: consisten: I 1 X folosete acas laxative: DA

cianoz X

-icter

miciuni/ zi: miciuni/ noapte: 6 2 urin normocrom: hipercrom hipocrom X disurie nicturie enurezis transpiraii diurne nocturne X Gradul de independen: total independent: X dependent se mbrac singur X se poate deplasa singur X drept Personalitatea: orientat temporo-spaial da - nu X tipul de personalitate: melancolic surse de stres: spitalizarea X relaia cu: ceilali membrii ai familiei:are sprijinul familiei cu ceilali pacieni: necooperant cu personalul sanitar: satisfacator nivel de educaie: redus mediu necesit rar -nsoitor se mbrac cu ajutor -

sanghinolent -

necesit frecvent nsoitor trebuie mbrcat e imobilizat inferior stng X superior-drept

total -

se deplaseaz cu sprijin -

i poate folosi membrele: superior stng X

inferior-

coleric sanguinic flegmatic X auto-percepere: modificat de spitalizare nemodificat de spitalizare X vizitele familiei perceperea viitorului -

gradul de igien personal: Caracteristici specifice:

Percepia senzorial: auditiv pastrata, vizual pastrata olfactiv pastrata, gustativ pastrata Motilitate activ adecvat Fora muscular: adecvat - afectat n regiunea membrelor de partea dreapta - afectat n regiunea membrelor de partea dreapta
Pagina 32 din 48

Staiunea biped: adecvat Mersul: adecvat Atrofii musculare: X Pareze sau paralizii: X

- afectat X

- afectat memb.inf.drt. n regiunea membrelor de partea dreapta n regiunea membrelor de partea dreapta

Coordonare motorie: adecvat - afectat X Torticolis: spasme convulsii Sensibilitate: adecvat - afectat n regiunea membrelor de partea dreapta - afectatafazie Migren: scrisul: afectat Emisia i articularea cuvintelor: : adecvat Starea de contien: prezent X Diagnostic: Medical:Sechele AVC hemoragic talamic stang cu hemipareza predominent crurala ataxica. HTA std.II.Atrofie cerebrala. Probe de laborator: Explorarea Hb Ht L Tr VSH Glicemie Uree Trigliceride Ex.urina Valori determinate 13.4g% 42.0% 5400/mmc. 154000/mmc 9/18/ mm 92mg% 42mg% 49mg% Infectie urinara cu E.Coli. Data cnd valoarea s-a normalizat Valori normale 11-15g% 40-48% 4-8000/mmc 150300000/mmc varsta/2 70-110mg% 20-40mg% 80-150mg% normal alterat

explorri radiologice : CT cranian(XI,2oo6)=AVC hemoragic talamic stang cu inundatie ventriculara si HSA investigaii complementare: EGK:RS,AV=72/ min.,AxQRS=+15.

Pagina 33 din 48

medicaie: Enap 5mg.1+ 0+ 1,Metoprolol 50mg.1/2+0+1/2,Nootropyl 1.2g 1+1+0, Sermion 30mg.1+0+0,Norfloxacin 1+0+1( 1 tb.la 12 ore) Tratament fizioterapie:masaj membrul superior si inferior drept,CDD umar drepr,US,Kinetoterapie. regim alimentar :regim hiposodat. D = dia gn ost ic de ng riji re, O = obi ect ive ,I = int erv en ii D O I: Refacerea capacitatii de comunicare adecvate proprii Evaluarea capacitatii de comunicare verbala; Colaborarea cu membrii familiei pentru a vedea care sunt tulburarile de comunicare; Ascultarea pacientului cu atentie si rabdare; Alterarea capacitatii de comunicare datorita afectarii cerebrale

Pagina 34 din 48

Incurajarea familiei sa comunice cu pacientul; Evitarea criticilor repetate,a tendintei de a corecta in permanenta greselile delegate D O I: pacientului care ar cea o stare de disconfort. Aplica tratamentul prescris;

Colaborarea cu logopedul. Alterarea activitatii cardiace prin cresterea tensiunii arteriale Mentinerea tensiunii arteriale la valori normale proprii Asigurarea repaosului fizic cand apar manifestari de oboseala; Monitorizarea tensiunii arteriale; Asigurarea unui climat linistit; Educarea pacientului sa nu foloseaca in exces sare si grasimi; Evitarea fumatului; Informeaza pacientul asupra gradului de efort pe care poate sa-l depuna,asupra delegate importantei continuarii tratamentului prescris. Administrarea medicatiei; Efectuarea EGK;

D O I:

Recoltarea analizelor. Alterarea temperaturii corpului prin cresterea acesteie datorita infectiei urinare Mentinerea temperaturii in limite normale proprii Verificarea temperaturii din 4 in 4 ore; Aplicarea de comprese reci; Schimbarea lenjeriei de pat si de corp de cate ori este nevoie; Educarea pacientului in privinta igienei personale; Administrarea de lichide in cantitate suplimentara; Anuntarea medicului asupra temperaturii pacientului si a modificqrilor ce apar in temperatura. delegate Administrarea medicamentelor antipiretice,antibiotice conform indicatiilor Stare de disconfort datorita spitalizarii Reducerea starii de disconfort proprii Asigurarea conditiilor de spitalizare; Repartizarea in saloane in functie de afectiune; Alimentatie corespunzatoare; Interzicerea consumului de alcool,a fumatului. delegate Administrarea tratamentului prescris Cunostinte insuficiente despre boala Acumularea de cunostinte adecvate despre boala

D O I:

D O

Pagina 35 din 48

I:

proprii

Educarea pacientului; Evaluarea capacitatii pacientului de a intelege; Explicarea cauzelor si efectelor; Explicarea complicatiilor; Initierea familiei si educarea acestora privind nevoile pacientului. Colaborarea cu familia.

delegate

EVALUAREA PACIENTULUI Pacient hipertensiv, neglijat therapeutic a instalat in luna a IX- a 2006 n AVC hemoragic thalamic stang cu inundatie ventriculara si HAS evidentiate prin CT cerebral. Actualmente prezinta: mers antalgic, probe de coordonare + calciil- genunchi, nasdeget, ROT vii pe dreapta. Urmeaza tratament fizical ( masaj,US,CDD) si KT insistandu-se pe antrenarea activitatilor de autoingrijire,a echilibrului si coordonarii in mers. Se externeaza in stare ameliorata cu urmatoarele recomandari: -regim hiposodat; - tratament medicamentos cu: Enap 5mg.1+ 0 +1 ,Metoprolol 50mg.1/2 + 0 + 1/2, Nootropyl 1.2g.1 + 1 + 0,Sermion 30mg.1+ 0 + 0. -continua KT la domiciliu -revine la control peste 3 luni.

CAZUL III

Secia: Recuperare Neuro-Motorie Spitalul Neurologie Brasov Date de identificare a pacientului: Nume i prenumele pacientului: cum prefer s i se spun: vrsta 67 ani, sex: M X data internrii 03.08.2007 F , V.I NELU , data primului contact pe care l-ai avut cu pacientul 03.08.2007

Pagina 36 din 48

secia unde e internat Recuperare nlime*3 1.79 TA* Date generale despre pacient: greutate* 80

asistenta medical care v e mentorMarilena Lupu temperatur* 36.3 puls* 70 respiraie* 18 120/70

motivele spitalizrii: tulburari de echilibru,deficit motor plegic periferic membrul inferior drept. boli recente( : gastrita cronica operaii recente: neaga alte probleme de sntate (boli, malformaii): neaga fumat: da - nu numr de igri/ zi: X 20 alergii: alimentare: neaga medicamentoase: neaga alte alergii (ln, sintetice, etc.): neaga Repere ale strii de sntate: Greutatea: subponderal apetit: normal normoponderal X exagerat diminuat: X supraponderal inapeten selectiv pentru: sanghinolente paloare cianoz X icter de ci ani fumeaz: 40

grea: vrsturi alimentare: bilioase: X dentiie:-carii: protez parial: protez total: X tegumente: calde: X reci: culoare normal: edeme: diet special: hiposodata balonare: zgomote intestinale: scaun: numr: consisten: I 2 X folosete acas laxative: /

--- X - P - S - M antidiareice sanghinolent -

miciuni/ zi: miciuni/ noapte: 5 1 urin normocrom: hipercrom hipocrom X disurie nicturie enurezis transpiraii diurne nocturne Gradul de independen: total independent: dependent se mbrac singur 3

necesit rar -nsoitor se mbrac cu ajutor X

necesit frecvent nsoitor X trebuie mbrcat -

total -

Se completeaz la primul contact cu pacientul se completeaz inclusiv folosind cuvintele pacientului ultimele 6 luni

Pagina 37 din 48

se poate deplasa singur drept Personalitatea:

se deplaseaz cu sprijin X superior-drept

e imobilizat inferior stng X inferior-

i poate folosi membrele: superior stng X

orientat temporo-spaial da X nu tipul de personalitate: melancolic surse de stres: spitalizarea X relaia cu: ceilali membrii ai familiei:

coleric sanguinic flegmatic X auto-percepere: modificat de spitalizare nemodificat de spitalizare X vizitele familiei perceperea viitorului -

buna,sprijina pacientul.

cu ceilali pacieni: nesatisfacatoare cu personalul sanitar: nesatisfacatoare nivel de educaie: mediu gradul de igien personal: nesatisfacator Caracteristici specifice: Percepia senzorial: auditiv pastrata, vizual pastrata, olfactiv pastrata,gustativ pastrata Motilitate activ adecvat Fora muscular: adecvat Staiunea biped: adecvat Mersul: adecvat Atrofii musculare: X Pareze sau paralizii: X - afectat n regiunea membrelor de partea dreapta - afectat n regiunea membrelor de partea drepta - afectat X

- afectat memb.inf.drept n regiunea membrelor de partea dreapta n regiunea membrelor de partea dreapta

Coordonare motorie: adecvat - afectat X Torticolis: spasme convulsii X Sensibilitate: adecvat - afectat n regiunea membrelor de partea dreapta - afectat Migren: scrisul: afectat Emisia i articularea cuvintelor: : adecvat X Starea de contien: prezent Diagnostic: Medical: Hemipareza dreapta ataxica.Hemoragie F-T stanga post TCC.Parkinsonism post TCC.Paralizie veche SPE, SPI drept.Dementa Alzheimer.
Pagina 38 din 48

alterat DA

Probe de laborator: Explorarea Hb Ht L Tr VSH Glicemie Uree Trigliceride Ex.urina Valori determinate 14.8g% 43% 5500/mmc 256000/mmc 10/20/mm. 89mg% 35mg% 132mg% normal Data cnd valoarea s-a normalizat Valori normale 11-15g% 40-48% 4-8000/ mmc 150300000/mmc varsta/2 70-110mg% 20-40mg% 80-150mg% normal.

explorri radiologice investigaii complementare. EKG:RS,AV=88/min,AxQRS=+35. medicaie:Sermion 0+0+1. regim alimentar :hiposodat. D = dia gn ost ic de ng riji re, O = obi Alterarea capacitatii de a se autoingrijii 30mg.1+0+0,Vinpocentine 1+1+1,Metamizol1+0+1,Diazepam

Pagina 39 din 48

ect ive ,I = int erv en ii D O I: Cresterea capacitatii pacientului de a se autoingrijii proprii Evaluarea capacitatii pacientului de a se autoingriji si aprecierea deficitelor de autoingrijire; Mentinerea unei igiene adecvate prin baie totala sau partiala; Asigurarea demnitatii pacientului; Prevenirea escarelor; Sprijinirea pacientului sa participe dupa puterile lui la efectuarea toaletei proprii delegate Colaborarea cu infirmiera,cu membrii familiei; Alterarea gradului de independenta prin limitarea acestuia Creasterea gradului de independenta proprii Recunoasterea caracteristicilor tremorului parkinsonian; Recunoasterea caracteristicilor rigiditatii; Recunoasterea caracteristicilor akineziei; Kinetoterapie pasiva,activa delegate Administrarea tratamentului parkinsonian Alterarea capacitatii familiei de a face fata afectiunii Cresterea capacitatii familiei de a face situatiei induse de imbolnavirea unui membrul al familiei proprii Evaluarea relatiilor interfamiliale; Sprijinirea familiei pacientului sa recunoasca efectele pe care le are imbolnavirea unui membrul al familiei; Incurajarea familiei sa-si exprime sentimentele; Implicarea familiei in planul de ingrijire; Asigurarea intimitatii in timpul vizitelor. delegate Colaborarea cu psihologul. Risc de violenta contra altei persoane

D O I:

D O I:

Pagina 40 din 48

O I:

Scaderea riscului de violenta contra altor persoane proprii Evaluarea comportamentului individual; Depistarea semnelor ce indica tentative de violenta; Mentinerea unei atitudine calme; Observarea in permanenta a pacientului; delegate Directionarea posibilei violente spre alte activitati Colaborarea cu psihologi,sociologi

D O I:

Administrarea medicamentelor conform indicatiilor Alterarea capacitatii de a se alimenta datorita senzatiei de greata Reducerea senzatiei de greata proprii Asezarea la indemina a uni recipient curat(daca apare voma); Pastrarea cavitatii bucake curate; Sprijinirea pacientului in timpul varsaturii; delegate Aerisirea incaperii. Determinarea cauzei ce produce greata Administrarea conform prescriptiei a medicatiei.

EVALUAREA PACIENTULUI Pacient de 67 ani cu hemoragic post TCC in 2004 soldat cu hemipareza dreapta ataxica, cu veche paralizie de nerv sciatic popliteu extern si intern post hernie de disc operata in 1988,diagnosticat cu maladia Alzheimer forma severa,in ianuarie 2006 se interneaza pentru accentuarea tlburarii de mers,tulburare de echilibru Obiectiv:mersul este stepat pe dreapta,dezechilibrat,posibil doar cu sprijin,r. achilian drept este absent,reflexul rotulian drept mai viu, hipoestezie gamba si picior drept, tegumente cianotice cu modificari trofice unghiale. Urmeaza tratament fizical- KT cu scopul antrenarii echilibrului ,a tonifierii articulatiilor portante. Se externeaza in stare ameliorate cu urmaroarele recomandari: -reevaluare psihiatrie periodic; -continua KT la domiciliu.

CAZUL IV Secia: Recuperare Neuro-Motorie

Pagina 41 din 48

Spitalul Neurologie Brasov Date de identificare a pacientului: Nume i prenumele pacientului: L.N. cum prefer s i se spun: vrsta 72 ani, sex: M X data internrii 08.08.2007 nlime*4 1.68 TA* Date generale despre pacient: motivele spitalizrii:decifit motor hemicorp drept,afazie. boli recente : neaga operaii recente: neaga alte probleme de sntate (boli, malformaii): HTA,BPOC,Dislipidemie fumat: da - nu numr de igri/ zi: X 10 alergii: alimentare: neaga medicamentoase: neaga alte alergii (ln, sintetice, etc.) neaga Repere ale strii de sntate: Greutatea: subponderal apetit: normal normoponderal X exagerat diminuat: X supraponderal inapeten selectiv pentru: de ci ani fumeaz: 30 greutate* 115 F , asistenta medical care v e mentor Vlasceanu Augustina temperatur* 36.6 puls* 74 respiraie* 18 140/80 NICU , data primului contact pe care l-ai avut cu pacientul 08.08.2007

secia unde e internat Recuperare

grea: vrsturi alimentare: bilioase: sanghinolente dentiie:-carii: protez parial: protez total: X tegumente: calde: X reci: culoare normal: edeme: diet special: hiposodata balonare: zgomote intestinale: scaun: numr: consisten: I 1 X folosete acas laxative: DA / paloare cianoz X icter -

--- X - P - S - M antidiareice sanghinolent -

miciuni/ zi: miciuni/ noapte: 5 1 urin normocrom: hipercrom hipocrom X 4

Se completeaz la primul contact cu pacientul se completeaz inclusiv folosind cuvintele pacientului ultimele 6 luni ultimele 6 luni

Pagina 42 din 48

disurie nicturie transpiraii diurne total independent: dependent se mbrac singur -

enurezis nocturne necesit rarX nsoitor se mbrac cu ajutor X necesit frecvent nsoitor trebuie mbrcat e imobilizat inferior stng X inferiorsuperior-drept total -

Gradul de independen:

se poate deplasa singur X drept Personalitatea:

se deplaseaz cu sprijin -

i poate folosi membrele: superior stng X

orientat temporo-spaial da - nu X tipul de personalitate: melancolic X surse de stres: spitalizarea X relaia cu:

coleric sanguinic flegmatic auto-percepere: modificat de spitalizare nemodificat de spitalizare X vizitele familiei perceperea viitorului X

ceilali membrii ai familiei:buna,primeste sprijinul familiei cu ceilali pacieni: multumitoare cu personalul sanitar:coopereaza nivel de educaie:mediu gradul de igien personal: satisfacator Caracteristici specifice: Percepia senzorial: auditiv pastrata ,vizual pastrata, Olfactiv pastrata, gustativ pastrata. Motilitate activ adecvat Fora muscular: adecvat Staiunea biped: adecvat Mersul: adecvat Atrofii musculare: X Pareze sau paralizii: X - afectat n regiunea membrelor de partea dreapta - afectat n regiunea membrelor de partea dreapta - afectat X

- afectat memb.inf.drept n regiunea membrelor de partea dreapta n regiune membrelor de partea dreapta

Coordonare motorie: adecvat - afectat X Torticolis: spasme convulsii X X Sensibilitate: adecvat - afectat n regiunea membrelor de partea dreapta - afectat afectat Migren: scrisul: X afectat Emisia i articularea cuvintelor: : adecvat Pagina 43 din 48

Starea de contien: prezent X Diagnostic: Medical: Sechele AVC

alterat -

hemoragic

talamo-capsular

stang

cu

hemipareza

dreapta.Afazie.HTA std.II Epilepsie cu crize generalizate G.M.BPOC.Dislipidemie Probe de laborator: Explorarea Hb Ht L Tr VSH Glicemie Uree Trigliceride Ex.urina Valori determinate 13.9g% 42.3% 4700/mmc 258000/mmc 15/28/mm 129mg% 63mg% 356mg% normal Data cnd valoarea s-a normalizat Valori normale 11-15g% 40-48% 4-8000/mmc 150300000/mmc varsta/2 70-110mg% 20-40mg% 80-150mg% normal

explorri radiologice : CT cranian(II.2005):AVC hemoragic capsulo-lenticulo-talamic stang.AVC vechi capsulo-lenticular- talamic drept. investigaii complementare: EKG=RS,AV=55/min.,AxQRS=+15. medicaie: Enap 10mg.1/2 +0+1/2,Egilok50mg.1/4+0+1/4,Nootropyl1.2g1+1+0, Diazepam0+0+1,Eurovita1+0+1,Depakine 300mg.1+1+1,Carbamazepina200mg. 1/2 + 0 +1/2 Tratament fizioterapie:MDF,BG,masaj membrul superior drept si inferior drept, KT. regim alimentar :hiposodat,hipolipemiant. D = Alterarea functiei cardiace prin cresterea tensiunii arteriale

Pagina 44 din 48

dia gn ost ic de ng riji re, O = obi ect ive ,I = int erv en ii D O I: Mentinerea unei tensiuni arteriale in limite normale proprii Educarea pacientului cu privire la regimul alimentar; Evitarea situatiilor stresante; Asigurarea unui climat linistit; delegate Monitorizarea functiilor vitale Administrarea medicatiei prescrise; Efectuarea EKG; Recoltarea de produse biologie; D O I: Informarea medicului asupra rezultatelo Alterare nutritiei prin ingestia unei cantitati exagerate de alimente Revenirea progresiva la o alimentatie adecvata proprii Determinarea cauzelor care duc la o alimentatie exagerata Educarea pacientului asupra cantitatii si calitatii alimentelor; Gasirea motivatiei ce ar determina pacientul sa scada in greutate; Educarea pacientului sa-si modifice comportamentul;

Pagina 45 din 48

delegate D O I:

Antrenarea familiei in procesul de scadere in greutate Colaborarea cu dieteticianul;

Realizarea unui program de exercitii fizice,plimbari. Alterarea starii de constienta datorita convulsiilor Refacerea starii de constienta proprii Protejarea pacientului in timpul caderii; Impiedicarea muscarii limbii cu ajutorul unui material textil; Indepartarea obiectelor de jur pentru a impiedica lovirea; Asezarea pacientului in decubit dorsal cu capul intr-o partea; Monitorizarea functiilor vitale. delegate Administrare de Diazepam Alterarea somnului prin scaderea numarului de ore Refacerea calitatii si cantitatii somnului proprii Evaluarea somnului; Determinarea gradului de anxietate, Realizarea unui mediu favorabil pentru somn, delegate Comunica cu pacientul si il lamureste asupra starii sale,inlaturand teama,tristetea; Administrarea medicamentelor prescrise;

D O I:

D O I:

Determinarea afectiunilor ce determina insomnia Risc de constipatie Scaderea riscului de aparitie a constipatiei proprii Evaluarea defecatiei,a ritmicitatii eliminarilor,a consistentei materiilor fecale; Reevaluarea medicatiei folosite; Incurajarea pacientului sa consume suficiente fibre alimentare,ingestia a 1,5-2.5 l/zi de lichide; delegate Incurajarea pacientului sa evite sedentarismul(in functie de starea de sanatate); Administrarea medicatiei.

EVALUAREA PACIENTULUI Pacient hipertensiv a fost internat de urganta in 28 mai 2005 pentru tulburare de vorbire si deficit motor al hemicorpului drept la Neurologie Brasov.Evolutia clinica a fost partial regresiva sub tratament medicamentos. Actualmente se deplaseaza singur,mersul este cosit pe dreapta, prezinta hipertonie piramidala dreapta,sindrom parestezicv predominant membrul superior drept,ROT vii pe dreapta. In tratamentul fizical- KT se insista pe antrenarea activitatilor functionale complexe,a prehensiunii,complicarea exercitiilor in mers.

Pagina 46 din 48

Se externeaza cu recomandarile: -regim hiposodat, hipolipemiant -tratament medicamentos cu: Enap 10mg + 0 ,Egilok 25mg.1/2 +0 +1/2, Nootropyl1.2g.1 + 1 +0.

CONCLUZII

Sanatatea, acest echilibru de bunastare bio-psiho-sociala, poate fi oricind conturbata de anumiti factori negative,care-l aduc pe individ intr-o stare critic ace trebuie rezolvata de personalul medical cu promtitudine si competenta. Accidentul vascular cerebral constituie, prin incidenta si gravitate, o problema deosebita de sanatate si reprezinta peste 30% din cauzele de deces. Avind in vedere faptul ca dupa accidental vascular cerebral ramin o serie de pacienti cu sechele neurologice importante, partial sau total dependenti, la fel de importanta ca si profilaxia primara este si cea secundara, ce conta in tratamentul corect dupa producerea accidentului vascular cerebral, prevenirea recidivelor, tratamentul de recuperare motorie in vederea reintegrarii sociale a acestor pacienti. . Evaluarea pacientului cu accident vascular cerebral, indiferent de optiunea terapeutica,se face din puct de vedere: - neurologic; - medical, in special cardiologic; - radiologic,imagistic,neuro-fiziologic. In urma studierii celor patru cazuri, apreciem ca: accidentul vascular cerebral reprezinta un capitol important si permanent in pregatirea asistentei medicale, iar prin implicatiile si dificultatie diagnosticului si tratamentului o grava problema de sanatate.

Pagina 47 din 48

Pagina 48 din 48