Sunteți pe pagina 1din 53

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir -Management Turistic si Comercial-

Valorificarea potentialului judetului Prahova

turistic al

Moraru Iulia Dana Grupa 208

Bucuresti 2008

Cuprins 1.Localizarea si caracterizarea judetului..3


1.1.Scurt istoric...3 1.2.Asezare geografica5 1.3.Cai de acces5 1.4.Nivelul de dezvoltare economic-sociala...6

2.Prezentarea potentialului turistic al judetului...10


2.1.Resurse turistice naturale.10 2.2.Resurse turistice antropice17 2.2.1. Principalele orase si statiuni ale judetului Prahov22 2.2.2. Trasee turistice Sinaia,Busteni,Azuga..31

3.Analiza bazei tehnico-materiale si a ofertei de servicii...37 4.Analiza circulatiei turistice si previziunea evolutiei viitoare......................41 5.Propuneri de valorificare..49

1.Localizarea si caracterizarea judetului.


Prahova este un judet in regiunea Muntenia din Romania. Prezinta o importanta deosebita datorita statiunilor sale montane , dar si datorita orasului Ploiesti , care este resedinta de judet. Ca unitate administrativa, judetul Prahova a functionat cel putin din secolul al XIV-lea, insa teritoriul si suprafata lui au variat in decursul istoriei. Pana la 1 ianuarie 1845 el avea o intindere mai mica si cuprindea partea de vest a actualului judet. El se invecina cu vechiul judet Saac sau Secuieni, al carui teritoriu a fost impartit in 1845 si atribuit judetelor Prahova si Buzau. Pana in preajma celui de-al doilea razboi mondial, judetul Prahova cuprindea teritoriul actual, cu unele exceptii: Morenii cu regiunea lor aferenta se numara printre orasele prahovene, in schimb Mizilul apartinea judetului Buzau. In functie de necesitatile economice, aceasta unitate administrativa a suferit modificari ca suprafata si limite si, temporar, a fost inglobata la unitati mai mari. In anul 1968 judetul Prahova si-a capatat conturul actual.

1.1.Scurt istoric

Resedinta de judet este Ploiestiul. Cu privire la data nfiinrii i la primii locuitori ai unei localiti cu numele Ploieti exist puine mrturii scrise. Dup Nicolae Blcescu, ar fi existat pe vremea lui Mircea cel Btrn o Cpitnie a Ploietiului (ca. 1413). Din punct de vedere documentar, toate lucrrile de istorie se opresc la anul 1503, de cnd dateaz prima apariie n actele Braovului a unor nume de cruai ploieteni, Drgoi, Tudor, Neagu i alii.
3

Ploieti: rezervoarele de petrol ale rafinriilor n flcri dup bombardamentul american din 1 august 1943 Prezena unor ploieteni pe pieele unor orae din Ardeal denot c localitatea avea un nume i o baz economic ce-i permiteau s intre n relaii comerciale cu centre de peste muni. Numele mai apare ntr-un hrisov din 1567, semnat de domnul rii Romneti, Petru cel Tnr, prin care se ntrea o vnzare a "cinci rzoare" de vie ntre un anume Avru din Ploieti i logoftul Coresi din Brcneti. Un moment crucial a fost alegerea Ploietiului n 1597 de ctre Mihai Viteazul ca baz pentru operaiuni militare i a ridicat satul de moneni la rangul de trg domnesc. Sprijinit de domnie, Ploietii se dezvolt continuu pe parcursul sec. XVII (este sediu al cpitanului de Ploieti), devenind un important centru urban al rii. Ridicarea sa a provocat decderea unui alt ora aflat n apropiere, Trgor, ce va deveni un simplu sat. n august 1870 aici a fost proclamat, pentru o zi, Republica de la Ploieti. Pn la instaurarea regimului comunist n Romnia a purtat numele de Ploeti i a fost reedina judeului Prahova (interbelic). La 1 august 1943 i n vara anului 1944, Ploietiul a suferit efectele bombardamentelor aeriene ale forelor anglo-americane, care au pricinuit distrugeri grave. Dup 1944, n cadrul transformrilor sociale i economice sub regimul comunist, importana oraului a sczut. Dup 1990 cunoate din nou un avnt economic i cultural.

1.2.Asezare geografica

Situat pe pantele sudice ale Carpatilor, in apropiere de curbura acestora, judetul Prahova cuprinde un teritoriu ce se intinde de pe culmile inalte ale muntilor pana in campie, pe malurile Ialomitei. Aceasta situatie confera judetului o mare varietate a conditiilor fizico-geografice si, implicit, a celor economico-geografice. Judetul Prahova are o suprafata de 4694 kmp (1,97% din suprafata tarii), o populatie de peste 800000 de locuitori si un numar de 100 de localitati si anume : un municipiu, 13 orase, 10 comune suburbne, 76 de comune, la care se adauga 403 de sate. Resedinta judetului o constituie municipiul Ploiesti. Din punct de vedere industrial acest judet se evidentiaza prin productia de : benzina, motorina, petroluri, benzen, toluen, xileni, masini, utilaje si instalatii pentru exploatare

geologica, pentru forajul sondelor, carton asfaltat, productia de anvelope, geamuri trase si laminate, ingrasaminte fosfatice, acid sulfuric,sticla, hartie, tesaturi de in si canepa, utilaje tehnologice pentru prelucrarea titeiului. Judetul Prahova este strabatut in lung de meridianul de 26, care merge aproximativ in lungul Teleajenului si trece prin Ploiesti si Maneciu Ungureni.De asemenea este traversat de paralela de 45,care intersecteaza localitatile Filipestii de Padure si Mizil. Intretaierea celor doua linii geografice are loc in raza localitatii Blejoi. Teritoriul judetului are aproximativ forma unui patrulater, cu laturile paralele si egale, doua cate doua: lungimea este de circa 90 de km, iar latimea este de circa 56 de km. Intre cele doua puncte extreme : varful Omu in nord-vest si coltul de sud-est al judetului este o distanta de 112 km.

1.3.Cai de acces

Cai Azuga

de

acces

Valea

Prahovei

Modalitatile de acces sunt variate, astfel: Rutiere: Bucuresti - Brasov pe DN1 (E 60) dinspre Rasnov pe DN 73 A, jonctiune cu DN 1; Feroviare: Gara Azuga, pe linia Bucuresti Brasov. Breaza Principalele cai
5

de

acces

sint:

rutiere, pe drumul national 1 (DN 1), ce traverseaza teritoriul administrativ al statiunii Breaza de

la Km.95+400 la Km.106+550.Aceasta artera se identifica pe teritoriul Romaniei cu drumul european feroviare, II(Bucuresti III(Bucuresti IV(Bucuresti 60 (E 60) ce pe Oradea Satu Mare leaga orasele europene liniile AradEpiscopia Hamburg si Varna.

magistrale: Curtici), Bihorului) Halmeu)

Statiunea este deservita de doua gari, Breaza Nord si Breaza Centru (foto) si o halta, Nistoresti. Sinaia Principalele pe pe calea ferata: 1, cai intre intre de Ploiesti Ploiesti (38 (43 km) km) acces si si Sinaia Sinaia (25 (24 sunt: km); km);

soseaDN

Predeal Principalele cai de acces:

Rutiere: Bucuresti - Brasov pe DN1 (E 60) dinspre Rasnov pe DN 73 A, jonctiune cu DN 1; Feroviare: Slanic Principalele Feroviar:ruta cai de acces: Bucuresti-Ploiesti-Slanic Gara Predeal, pe linia Bucuresti Brasov;

Rutier:Drumul national DN1, Bucuresti - Ploiesti si apoi fie pe Valea Teleajanului peste dealul Bughea, fie pe Valea Varbilaului si Slanicului din Plopeni.Drumul judetean Valenii de MunteSlanic.Poteci si drumuri comunale spre localitatile de pe Valea Doftanei,Varbilaului,Teleajanului.

1.4.Nivelul de dezvoltare economico-social

Judeul Prahova are o populaie de 819.600 locuitori i o densitate de 173,8 locuitori/kmp, fiind al doilea dup Bucureti din acest punct de vedere. Gradul de urbanizare al judeului este de 50,5%, iar populaia ocupat are urmtoarea structur: 30,5% industrie, 22,8% agricultur, 7,5% construcii, 6,0% transporturi, 12,8% comer, 4,1% nvmnt i 16,3% servicii. Reedina administrativ a judeului este municipiul Ploieti, cu o populaiei de 230.640 locuitori. Situat pe pantele sudice ale Carpailor,aproape de curbura acestora, Judeul Prahova este caracterizat de proporionalitatea formelor de relief - muni 26,2% (Vf. Omu - 2505 m), dealuri 36,5% i cmpii 37,3%.
6

Limita nordic desparte judeul Prahova de judeul Braov i traverseaz toate formele de relief, de la muni la cmpie, iar la vest de judeul Dmbovia, pornind de la vrful Omu pe culmea de rsrit a Bucegilor cobornd spre cmpie pn la confluena Cricovului Dulce cu Ialomia. Limita sudic strbate cmpia pe direcia vest-est i desparte judeul Prahova de judeele Ialomia i Ilfov.

Punctul extrem NORD SUD EST VEST Comuna Mneciu Comuna Poenarii Burchii Comuna Boldeti-Grditea Ora Sinaia

Vecinii judeul Braov judeul Ilfov judeul Buzu judeul Dmbovia

mprirea administrativ a judeului Prahova

Suprafaa - kmp Total jude 4716

Numr localiti 104

din care: municipii 2 orae 12 comune 90

Numr sate total 405

Altitudinea oraelor
Localitatea Altitudinea -mPLOIETI AZUGA BICOI BOLDETI-SCENI BREAZA BUTENI CMPINA 165 930 310 / 285 205 / 190 600 875 435
7

Localitatea

Altitudinea -m-

COMARNIC MIZIL PLOPENI SINAIA SLNIC URLAI VLENII DE MUNTE

555 125 252 880 450 142 350

Repartizarea populatiei pe sexe si medii de provenienta in perioada 1990-2007

Total (numr persoane) Ambel e sexe Prahova 1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 879821 432356 873525 426652 856961 416557 855707 415749 838066 407388 834445 405365 831033 403738 829253 402676 825389 400510 822081 398806 447465 446873 440404 439958 430678 429080 427295 426577 424879 423275 Masculin Feminin

Urban (numr persoane) Ambele sexe

Rural (numr persoane) Ambele sexe

Masculin Feminin

Masculin Feminin

452500 458116 446413 444135 429492 426973 424674 422357 418744 416307

219068 221198 213774 212513 205363 203893 202549 201249 199445 197986

233432 236918 232639 231622 224129 223080 222125 221108 219299 218321

427321 415409 410548 411572 408574 407472 406359 406896 406645 405774

213288 205454 202783 203236 202025 201472 201189 201427 201065 200820

214033 209955 207765 208336 206549 206000 205170 205469 205580 204954

Sursa:Anuarul statistic al judetului Prahova, 2007, INSSE.

Din tabel se poate deduce ca exista un echilibru in repartitia populatiei in mediul urban si cel rural, populatia din mediul urban fiind constant mai numeroasa din 1990 pana in 2007, dar cu un numar relative scazut.Pentru ambele medii se observa o scadere constanta a numatului de locuitori din 1990 pana in prezent.De asemenea in ceea ce priveste structura populatiei pe sexe, se observa ca cea masculine este intr-un numar mai mic decat cea feminina, iar cea masculina are o scadere mai consistenta din 1990 pana in prezent.

Populaia, pe grupe de vrst, la 1 iulie numr persoane Pe grupe de vrst Total 0 - 14 ani Prahova 1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 880465 871919 855539 854552 835745 832558 829026 827512 823509 821013 198325 168117 146546 142383 134495 128736 123382 119111 118539 117138 543153 547197 538669 541180 532830 535426 537147 539583 536395 534884 138987 156605 170324 170989 168420 168396 168497 168818 168575 168991 15 - 59 ani 60 ani i peste

Sursa:Anuarul statistic al judetului Prahova, 2008, INSSE.

Se observa si in acest tabel scaderea continua a numarului locuitorilor, cei mai numerosi fiind cei cu varsta cuprinsa intre 15-59 de ani, numarul lor fiind constant cel mai mare. In 1990 se observa ca numarul locuitorilor cu varsta cuprinsa intre 0-14 ani este considerabil mai mare decat cei de peste 60, acelasi lucru nu mai este valabil in 2007, numarul celor de peste 60 de ani fiind mai mare decat grupa de varsta 0-14 ani, numarul scazut al acestora din urma subliniaza faptul ca natalitatea a scazut foarte mult.

2.Prezentarea potentialului turistic al judetului

2.1.Resurse natural turistice

Relief

Relieful judetului Prahova are drept principala caracteristica varietatea si dispunerea lui in forma unui vast amfiteatru. Muntii cu altitudinile lor de peste 1400 m, dar care depasesc pe alocuri inaltimea de 1800 m si chiar 2000 m ocupa partea nordica alcatuind treapta cea mai inalta. Dealurile cu inaltimi cuprinse intre 400 si 800-900 m formeaza treapta mijlocie si ocupa partea mediana a judetului. Campia , cu inaltimi de 70-200 m, prelungita in lungul Prahovei pana la 350-400, se dispune in partea sudica si se prezinta ca un plan usor inclinat (NV-SE). Intre cel mai inalt punct varful Omu (2505 m)-si cel mai coborat- in zona de varsare a Prahovei (70 m)- este o diferenta de nivel de 2435 m. Aceste trepte de relief sunt asezate proportional si anume : muntii, 26,2%; dealurile,36,5%; campia,37,3% din suprafata judetului. Aceste mari trepte sunt , in general, clar delimitate prin denivelari de cel putin 200 m.

Muntii

Regiunea de munte, alcatuita predominant din formatiuni cretacice, iar spre est si din formatiuni paleogene, ocupa partea nordica a judetului. Ea este delimitata spre sud de o

denivelare de cel putin 200 m, care trece pe la nord de localitatile Talea, Posada, Pietriceaua, Bertea,Schiulesti, Maneciu Ungureni, Cerasu, Batrani, Starchiojd si domina regiunea dealurilor. In cuprinsul muntilor se disting trei trepte de relief care au rezultat in urma unor perioade indelungate de eroziune, ce au avut ca efect nivelarea reliefului, intrerupte de faze de inaltare in bloc. Dupa fiecare inaltare a edificiului muntos eroziunea si-a reluat activitatea ducand la formarea unor nivele mai scunde, cel mai recent reprezentat prin trepte in lungul vailor sau la marginea muntilor. Cel mai inalt nivel de eroziune se situeaza la o inaltime de 1750-1800 m si a fost denumit platforma Bobu Mare.

10

Al doilea nivel de eroziune se numeste platforma Setu si are o inaltime de 1400-1500 m, iar cel de-al treilea nivel poarta denumirea de platforma Predeal si are inaltimea de 1000-1200 m. Masivul Bucegi , cu peisajul lui impozant si cu inaltimi de 2000-2500 m,este impartit intre judetele Prahova, Dambovita si Brasov. Din acest masiv , judetului Prahova ii revine partea lui estica, cu spectaculosul abrupt dintre Sinaia si Busteni. Prin peisajul lor alpin, prin numeroasele cabane , hoteluri, poteci marcate si instalatii de transport pe cablu ca si prin modernizarea unor sosele, Bucegii constituie prima regiune turistica din judetul Prahova. Muntii Garbova, cuprinsi intre vaile Prahovei , Azugii si Doftanei , sunt alcatuiti dintr-o culme principala sinuoasa cu directie generala nord-sud. De-a lungul acesteia se insira cele mai mari inaltimi : Neamtu (1923 m), Rusu (1902 m), Cazacu (1753 m ), Baiu Mare (1895 si 1908 m), Gagu Mare (1660 m). Din culmea principala se rasfira spre vest si est culmi secundare ale caror inaltimi staruie la 1400-1500 m si la 1100-1200 m, reprezentand resturi ale vechilor platforme de eroziune- Setu si Predeal. Muntii Grohotis ocupa spatiul dintre vaile Doftanei si Teleajenului.Culmea lor principala, aflata in prelungirea culmii Bratocea din Masivul Ciucas, grupeaza cele mai mari inaltimi:Babes (1684 m), Grohotis (1767 m) si Sf. Ilie(1588 m).Din acest varf se desprinde spre sud-est Culmea Nebunului, intre vaile Crasnei si Teleajenului,o insiruire de maguri despartite de sei, consecinta a alternantei de gresii si sisturi marnoase. Spre sud-est culmea se continua pana in varful Radila Mare (1490 m), unde se bifurca imbratisand Obarsia Varbilaului : Culmea Trifoiu (1372 m), continuata cu Plaiul Serban Voda, Paltinetu (1317 m). Masivul Ciucas este al doilea masiv proeminent din judetul Prahova. Desi mai mic decat Bucegii, el isi afirma personalitatea geografica prin inaltimile lui de peste 1800 m ( varful Ciucas cu 1954 m din Culmea Bratocei si varful Gropsoare cu 1883 m din Culmea Zaganului ) si prin relieful sau ruiniform cu o deosebita nota de atractie. Muntii Tataru se intind la est de Telejenel si se prezinta ca o culme monotona, dar nelipsita de pitoresc, ci inaltimi de circa 1400 m. Din ea se desprind culmi secundare, asemenea unor contraforturi. Inaltimile maxime se gasesc , de la nord la sud , n varfurile Tataru (1476 m), Manaila (1407 m) si Varful lui Crai (1473 m si 1502 m). Ca depresiuni remarcam : Depresiunea Sinaia , din lungul Prahovei, Depresiunea Tesila, dezvoltata pe Doftana, urmata de micul bazinet Valea Neagra, Depresiunea Cheia, sculptata la poalele Ciucasului si Depresiunea Slon, in cursul superior al Drajnei.
11

si Culmea Paltinetu cu varfurile Clabucet (1394 m) si

Dealurile subcarpatice

Dealurile reprezinta o treapta intermediara intre munti si campie, constituie o unitate de relief cu trasaturi aparte : culmi rotunjite, pante domoale, vai largi, cu lunci si terase bine dezvoltate, depresiuni mari si masive colinare inalte. In judetul Prahova,dealurile se desfasoara intre inaltimi de 800-900 m si 300-400m.La vest de Prahova dealurile subcarpatice sunt reprezentate de doua culmi prelungi care incadreaza valea Prahovitei pe de o parte si de alta, ele desprinzandu-se din muntele Gurguiatu. In culmea vestica , varfurile Magura Mare(911 m), Sultanul (849 m) si Varful Teisului (714 m) sunt cele mai inalte, iar in cea estica, cel mai proeminent varf este Gurga, de langa Breaza (743 m). Partea lor nordica cuprinsa intre marginea muntilor si culoarul depresionar Mislea-Podeni ( Magurele) este denumita si subcarpatii interni. Intre Prahova si Teleajen se desfasoara depresiuni sculptate cum sunt depresiunile

Brebu, Alunis si Slanic, iar in partea sudica depresiunile: Macesul (816 m) si Magura Trestioarei (654 m). Mai la est , intre Varbilau si Teleajen se intind Dealurile Bughei, iar la rasarit de Teleajen se distinge mica depresiune de la Cerasu si la sud se desfasoara culoarul depresionar Drajna-Chiojd. Dealurile Priporului marginesc spre sud Depresiunea Drajna-Chiojd si culmineaza in varfurile Lazuri (770 m) si Priporului (823 m). Spre sud relieful scade in inaltime la 500-600 m si este fragmentat de Lopatna si de afluentii sai, aici formandu-se Depresiunea Soimari. In regiunea Apostolache sunt culmi ceva mai inalte , dintre care mentionam : Culmea Salciei (716 m), varfurile Chiojdeanca (539 m) si Bordea (580 m). Deasemenea trebuiesc mentionate Dealurile Ploiestilor care sunt formate din dealurile

izolate de la Tintea si Blejoi si din Masivul Bucovelului si Masivul Istrita care are inaltimi cuprinse intre 500 si 600 m.

Campiile

Treapta de relief cea mai joasa , cu inaltime de 70-200 m, ocupa partea sudica a judetului Prahova. Dar inaltimea ei urca in lungul Prahovei la peste 300 m, continuandu-se in tinutul
12

dealurilor cu terasa Campinei. Suprafata terenului este in general neteda si cel mult prezinta ondulari abia sesizabile. Singurele accidente de teren sunt malurile raurilor, de cele mai multe ori cu inaltimi de cativa metri, iar pe valea Ialomitei o terasa de 4-6 m. Numeroasele movile raspandite la suprafata campiei sunt forme de relief antropice si dateaza din timpuri istorice. Campiile Prahovei sunt : Campia inalta a Cricovului Dulce, Campia Ploiestilor si Campia Gherghitei.Etajarea celor trei trepte de relief: munti, dealuri si campii are importante consecinte pentru ceilalti factori ai mediului geografic din judetul Prahova.

Reteaua hidrografica

Mai bine de din suprafata judetului Prahova apartine bazinului hidrografic al Prahovei. Din cei 3740 kmp cat are suprafata bazinului Prahovei numai doua mici portiuni depasesc limitele judetului, la obarsie si la varsare. In schimb , o fasie ingusta sprijinita pe limitele de vest si sud ale judetulului apartin bazinelor Cricovului Dulce si direct bazinului Ialomitei; deasemenea in partea de nord-vest, o suprafata redusa este inglobata bazinului Buzaului, iar in partea de sud-est, o regiune ceva mai mare apartine iarasi bazinului Ialomitei, prin intermediul afluentilor Saratei. Principalele rauri care constituie bazinul Prahovei sunt Prahova, Doftana , Teleajenul, Varbilaul si Cricovul Sarat. Prahova este cel mai mare colector al apelor din judetul cu acelasi nume, are lungimea de 183 km, din care primii 6 si ultimii 16 km se afla pe teritoriul judetelor Brasov si Ilfov. Izvoraste din Predeal si are ca afluenti raurile: Azuga, Cerbu si Izvorul Dorului si raurile mici Talea si Campinita. Doftana izvoraste de sub pasul Predelus, are lungimea de 50 km si numerosi afluenti : Musita , Prislop, Florei, Secaria, Valea Mare , Negrasul, Irmeneasa , Paltinoasa, Leaotul, Iazul Morilor, Teleajenul si Cricovul Sarat. Teleajenul are o lungime de 119 km si izvoraste din Masivul Ciucas. Principalii sai afluenti sunt : Drajna, Bucovel, Crasna, Varbilau, Bughea, Mislea si Dambul. Cricovul Sarat are o lungime de 83 km , izvoraste de sub varful Poiana Hotilor si are ca afluent raul Lopatna.

13

Alaturi de reteaua de rauri exista in judetul Prahova si o serie de lacuri si anume: in campie sunt lacurile Balta Doamnei, Curcubeul si Saracineanca, iar in zona de deal Lacul Brebu, Lacul Pestelui si Lacul Bisericii la care se adauga Baia Baciului, Baia Verde si Baia Rosie, care sunt lacuri formate in incaperile vechilor ocne de la Slanic.

Clima

Diferenta de nivel de peste 2400 m intre varful Omu, cel mai inalt punct din judetul Prahova, si cel mai coborat punct din campie, ca si dispunerea reliefului in amfiteatru fac ca elementele climei sa difere destul de mult pe verticala si de la regiune la regiune. Temperatura medie anuala a aerului variaza pe teritoriul judetului intre mai putin de -2C in regiunea celor mai mari inaltimi in Bucegi si peste 10C in regiunea de campie, de unde rezulta o amplitudine de circa 13. Intre aceste extreme , temperatura medie anuala are valori intermediare, in functie de altitudinea reliefului. Astfel in muntii cu inaltime mijlocie ea este de 2-4C . Trebuie mentionat insa , ca pe vai temperaturile sunt mai ridicate cu 1-2 fata de cele de pe culmi, consemnate mai sus. In luna ianuarie temperatura aeruluidin Bucegi, la varful Omu, este mai scazuta de -10, iar in muntii cu altitudine mijlocie ea urca la 5 sau la -8C. In regiunea subcarpatica, temperatura lunii ianuarie este de -3C si chiar -2C, iar in campie ea coboara din nou la sub -3C. In iulie temperatura aerului este de 21-22C in regiunea de campie, 16-20C in regiunea de deal, 12-14C in zona muntilor mijlocii si sub 8C in Masivul Bucegi. Cea mai ridicata temperatura (39,4C) s-a inregistrat la Ploiesti si Valea Calugareasca la 10 august 1945 si , respectiv, la 7 septembrie 1946. Cea mai scazuta temperatura s-a inregistrat la varful Omu, la 10 februarie 1929 (-38C). Precipitatiile atmosferice medii anuale sunt distribuite in mod variat pe teritoriul judetului, in functie de circulatia generala a aerului si de conformatia si altitudinea reliefului. Cele mai mari cantitati de precipitatii se localizeaza in regiunea de munte, unde totalizeaza 1200-1300 mm anual , iar in Bucegi, la peste 2000 m altitudine, ajung si depasesc 1400 mm. Mai jos, in regiunea de deal, precipitatiile totalizeaza un numar de 700-900 mm anual, iar in regiunea de campie acestea se reduc la 550-600 mm. O serie de conditii locale introduc variatie in distributia de detaliu a precipitatiilor, in sensul ca mai ales masivele proeminente, pantele cu expunere vestica si nordica primesc cantitati sporite de precipitatii, in comparatie cu cele expuse spre sud si est.
14

Cele mai abundente precipitatii se produc in luna iunie, cand aerul umed de provenienta oceanica patrunde in tara noastra si este insotit si de puternice procese de convectie ale caror consecinte sunt ploile torentiale. Si in acest caz, valorile cresc de la campie spre munte : Ploiesti588 mm, Campina-120,6 mm, Sinaia-126,2 mm, varful Omu-173 mm. Circulatia aerului se face in mod diferit la inaltime si la sol, unde relieful constituie un obstacol in calea vanturilor. Se observa diferentieri nete intre frecventa vantului la varful Omuunde predomina vantul din sectorul vestic fata de vanturile din sectorul estic, iar la Ploiesti predomina vanturile de nord-est si de sud-vest. Variatia pe verticala a tuturor elementelor climei permite si impune chiar desprinderea unor tipuri de clima cu aspecte particulare si anume : clima de munte care se desfasoara in zona reliefului inalt cu altitudini de peste 1000-1200 m si se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale mai mici de 5-6C si prin amplitudini termice sezoniere, in general reduse. clima de deal care ocupa treapta intermediara a reliefului cu inaltimi de 400-1000 m si se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 6-9C si prin precipitatii de 600-800mm anual. clima de campie care este localizata in partea sudica a judetului si se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de peste 10C si prin precipitatii de 550-600 mm.

Vegetatia si flora Vegetatia. Urmarind repartitia vegetatiei in functie de altitudine, se remarca existenta celor trei zone:zona alpina, zon apadurilor si zona de silvo-stepa. La peste 2200-2300 m altitudine se intind pajistile alpine formate din asociatii de graminee: Carex curvula, Carex sempervirens, Festuca supina, Agrostis rupestris, Juncus trifidus, tufarisuri: Rhododendron kotschyi, Salix herbacea, Salix reticulata si alte plante cum sunt : Potentilla ternata, Geum montanum, Minuartia sedoidea, Silene acaulis, Primula minima, Campanula lapina etc. Sub 2200-2300 m si pana la limita superioara a padurii se intinde peisajul subalpin cu palcuri de : Pinus montana, Juniperus sibirica, Alnus viridis, Rhododendron kotschyi si Vaccinium, graminee precum:Festuca supina, Poa media, Nardus stricta si alte plante ierboase ca

15

: Achillea stricta, Gentiana kochiana, Scorzonera rosea, Veratrum album, Hieracium alpinum, Pulsatilla alpina etc. Se mai intalnesc molidisuri in amestec cu zada in abruptul Bucegilor si in Ciucas si cu bradul sau fagul la latitudini mai joase. In zona subcarpatica , padurile ocupa teritorii discontinue , alternand cu livezi sau cu culturi agricole, in componenta lor intalnindu-se exemplare de fag in amestec cu gorunul. Teritoriul situat la altitudini cuprinse intre 650 si 200 m este ocupat de padurile de gorun. Padurile de stejar ocupa si o parte din teritoriul de pe suprafata conului de dejectie al Prahovei. Intalnim astfel exemplare rare de stejar in aceasta regiune: stejar brumariu si stejar pedunculat precum si alte plante ierboase xerofite cum sunt: Artemisia austriaca, Poa bulbosa, Agropyron cristatum, Cynodon dactylon, Verbascum. Fauna

Privita in ansamblul judetului, fauna prezinta o mare bogatie de forme, adesea cu populatii bogate de animale. Acestea constituie nu numai podoaba muntilor , dar si a dealurilor si campiei.Stancile abrupte ale Bucegilor sunt populate de caprele negre, in zonele inalte traiesc pasari precum : vulturul plesuv, vulturul cafeniu, acvila de munte, fluturasul purpuriu. Pe stancile golase ale Bucegilor si Ciucasului intalnim covoarele cenusii de Alopia, insecte, soparle, batracieni, mierla gulerata, potarnichea de stanca, cioara alpina. In zona alpina intalnim cocosul alpin, lupul, vulpea, ursul brun, jderul,rasul, pisica salbatica, buha, corbul, dintre rozatoare amintim soarecii , veveritele, parsii. Atat in zonele montane cat si in cele de deal si de campie dintre ierbivore intalnim : caprioara, cerbul, dar si mistretul.Arealul silvo-stepic este comun rozatoarelor: popandai, harciogi, iepuri.In padurile de campie intalnim fazanul si caprioara .Fauna piscicola este reprezenata de : pastrav, zglavoaca, lipan, mreana, salau, crap, lin, caracuda, stiuca, tipar, boarta si diverse nevertebrate precum : scoici, melci, buhai de balta, raci etc.Pe malul apelor cuibaresc adesea pasari caracteristice de balta: starci, berze etc.Cerbul carpatin, caprioara, capra neagra, rasul, mistretul, ursul, lupul, vulpea, jderul, nevastuica, pisica salbatica , iepurele, dintre

mamifere, cocosul de munte, potarnichea si fazanul, dintre pasari, sunt specii faunistice din judetul Prahova, care au o deosebita valoare cinegetica.

16

Rezervatii naturale

Ca si in alte zone si in judetul Prahova sunt consemnate rezervatii si monumente ale naturii care apartin domeniului geobotanic, geologic, floristic, faunistic, forestier, cu mare valoare stiintifica, peisagistica si turistica, care au fost puse sub ocrotirea legii. Dintre rezervatiile judetului Prahova mentionam: Rezervatia naturala din Masivul Bucegi, unde pe numai 300 kmp au fost identificate circa 1200 de specii de plante fanerogame si criptogame vasculare si au fost semnalate numeroase endemisme; plante declarate monumente ale naturii precum: floarea de colt, ghintura galbena, sangele voinicului, bulbucii de munte, smardarul, zambrul, tisa si zada; o rezervatie forestiera la vest de Poiana Tapului; padurea Glodeasa de pe valea Doftanei; statiuni de plante termofile; Rezervatia geobotanica Arinisul dela Cumpatu ;Muntele de sare de la Slanic; Plaiul Hotilor; monumente ale naturii precum stejarii seculari .

2.2.Resurse turistice antropice Resursele antropice sunt elemente de cultur specifice, create de om, de-a lungul timpului, ele existnd pe teritoriul oricrei ri i putnd fi valorificate turistic.1 Obiectivele turistice antropice existente au fost construite de om din cele mai vechi timpuri n alte scopuri, ajungnd n zilele noastre n ipostaza de potenial turistic. Ele sunt diverse i pot fi grupate n componente cultural-istorice, pe de o parte i etno-culturale i etno-folclorice, pe de alt parte. Acestea sunt: -monumente i situri arheologice; -monumente i ansambluri de arhitectur i art de factur religioas; -monumente sau ansambluri de arhitectur i art de factur civil; -case memoriale; -monumente tehnice; -locuri istorice; -resurse turistice culturale;
1

Firoiu D. Economia turismului i amenajarea turistic a teritoriului, Editura Sylvi, Bucureti, 2003, p. 93. 17

-manifestri etno-folclorice. Atractivitatea componentelor antropice este definit de urmtoarele nsuiri: unicitatea reprezint unul din principalele motive care sporete atractivitatea turistic, fie c este vorba de un produs unicat, fie de un obiectiv ajuns unicat datorit meninerii n timp; dimensiunea obiectivelor antropice poate polariza atenia i interesul turitilor n cazul n care este ieit din comun. Componentele antropice de dimenisiuni foarte mari sau foarte mici sunt admirate zilnic de mii de turiti; ineditul reprezint de asemenea o surs de atracie rezultnd din natura materialului i arhitectura deosebit; vechimea trezete atenia turitilor, unele obiective aflate n muzee sau n spaiul geografic (obiectele antice, podoabele foarte vechi, elementele de tehnic popular veche) sunt un punct de atracie turistic; funciile ndeplinite de anumite edificii pot deveni adesea o surs de interes turistic. Valea Prahovei deine un imens potenial turistic antropic, ceea de demonstreaz evoluia i continuitatea vieii sociale, economice i culturale pe meleagurile prahovene. Patrimoniul cultural-istoric al Vii Prahova cuprinde: Monumentele i ansamblurile de arhitectur i art religioas: Mnstirea Sinaia ctitorit de Mihai Cantacuzino (1695); Monumentele i ansamblurile de arhitectur de factur civil, simbolurile evoluiei aezrilor prahovene ce reprezint stilurile tradiionale, exprim originalitatea sistemului de construcii arhitectonice i totodat msura gradului de dezvoltare cultural i socio-economic a Vii Prahova. n cadrul monumentelor i ansamblurilor de arhitectur de factur civil, un loc important l ocup castelele i palatele, care au o putere de polarizare a fluxurilor turistice deosebit. Edificii interesante sub acest aspect sunt: Castelul Pele Sinaia, construit n stilul renaterii germane de influen gotic, este cel mai important castel de vntoare din ar, cu importante colecii de picturi i sculpturi, mobilier i arme; Castelul Pelior deine o valoroas colecie de art decorativ aparinnd Art-Nouveau-ului, printre care lucrri ale unor artiti ca E. Galle, fraii Daum, J. Hoffmann, L.C. Tiffany. Muzeele reprezint instituii de cultur intens vizitate, care funcioneaz, n general, n ansambluri de arhitectur valoroase i sunt importante din punct de vedere tiinific, artistic i
18

cultural. Muzeele importante din Valea Prahovei sunt: Muzeul Pele care cuprinde obiecte de art, colecii de picturi, arme, mobilier, sticl, metal; Muzeul de art medieval de la Mnstirea Sinaia care cuprinde: veminte preoeti, cri aurite, icoane romneti i strine; Muzeul Cinegetic de la Posada care cuprinde arme i trofee de vntoare. Casele memoriale sunt cldirile care au aparinut unor artiti valoroi, scriitori i medici i constituie obiective turistice care astzi sunt foarte puin valorificate prin turism. n Valea Prahovei se afl Casa George Enescu de la Sinaia i Casa memorial Cezar Petrescu. Monumentele de art plastic i comemorativ nu nfieaz momente din istoria naional, ele sunt dedicate unor eroi, oamenilor de cultur, istoriei naionale i cinstesc evenimentele i personalitile prahovene prin ansamblurile monumentale i plcile comemorative care se integreaz peisajului prahovean. Cele mai multe aparin unor meteri anonimi i sunt un prilej de aducere aminte pentru valorile istoriei i culturii. Din multitudinea lor, cele mai importante sunt: Monumentul Ultima grenad din Buteni, Monumenul eroilor de pe Caraiman (33 m). Localitile urbane i rurale sunt i ele puncte de atracie datorit arhitecturii specifice, valorilor de art, cultur i civilizaie i datorit evenimentelor pe care le gzduiesc. Monumentele tehnice sunt lucrri de tip industrial i tehnic cu valoare turistic inedit. n aceast categorie se nscriu: podurile metalice i de lemn, instalaiile vechi de morrit, mijloacele de transport i amenajrile hidrotehnice. Locurile istorice sunt obiective turistice care se refer la spaiile unde s-au desfurat importante evenimente istorice i la amplasarea cimitirelor militare. Parcurile i grdinile care de-a lungul evoluiei aezrilor umane au fost modernizate i dotate cu elemente noi (Grdina Zoologic de la Buteni, Parcul Sinaia). Obiectivele etnoculturale i etnofolclorice Resursele turistice etnoculturale sunt reprezentate de arta popular. Aezrile rurale tradiionale, privite n ansamblu, reprezint un grup de construcii, locuine ce alctuiesc un mod de via care se poate schimba n timp i spaiu. Acestea se definesc prin vechime istoric, funcia socio-economic, durata de locuire i modul de organizare a gospodriilor. Arhitectura tradiional s-a conturat n timp, specificul ei fiind dat de structura material a construciilor, de proporii, de volume, decor i ornamente. Condiiile naturale, mprejurrile sociale, istorice, ndemnarea tehnic i opiunea estetic a locuinelor i-au pus amprenta asupra diferitelor edificii ale satului. Elementele care definesc orice construcie tradiional, laic sau
19

religioas sunt dimensiunile, materialele folosite, temelia, dispunerea elementelor de construcie, formele de acoperi, ornamentele exterioare i interioare. Cele mai atractive din punct de vedere arhitectural sunt bisericile care se impun prin modul de fasonare i mbinare a brnelor, prin mprirea interioarelor i elevaia turnului care n zona Vii Prahova este mic de nlime. Organizarea interiorului constituie cea mai concludent expresie a modului de via i a formelor de manifestare a ideilor despre familie, frumos i funcionalitate. Interiorul locuinelor rneti este condiionat de mediul natural, ocupaii, nivelul de dezvoltare i schimburile culturale. Locuinele se identific prin planul i funciile ncperilor. Obiectele tradiionale sunt legate de ocupaiile agricole, silvice i transport. Ele s-au dezvoltat i diversificat o dat cu circulaia produselor meteugreti prin trguri, oboare, blciuri, iarmaroace. Astzi puine gospodrii mai folosesc astfel de obiecte, ele fiind pstrate n muzee i colecii etnografice pentru a putea fi cunoscute de turitii interesai. Portul popular reprezint o carte de vizit a locuitorilor din Valea Prahovei. Este un ansamblu vestimentar cu piese de mbrcminte i podoabe distincte de mare valoare artistic. Costumul popular este determinat de zon, de ocupaii i meteuguri. Ele reflect starea social, vrsta i trecutul istoric. Astzi constituie un element de podoab pentru zilele de srbtoare i pentru importantele ceremonii din viaa omului. Sculptura popular n piatr s-a dezvoltat mai ales pentru caracterul ei ornamental. Meterii populari realizeaz multe elemente de construcie: stlpi de pridvor, de poart, scri, balustrade, mese de piatr, pietre funerare. Arta popular a prelucrrii pieilor este prezent acolo unde exist meteri care se ocup cu tbcria, cojocria i cizmria. Elementul dominant este confecionarea pieselor de iarn: cojoace, cciuli. Ele au tehnici de decorare deosebite n funcie de ocaziile la care sunt folosite. Alturi de acestea se mai confecioneaz: curele, opinci, tobe de vntoare, traiste, hamuri i alte elemente de marochinrie. Instrumentele populare tradiionale sunt aparate de producere a sunetelor realizate prin tehnici speciale i din materiale deosebite. Unele dintre acestea sunt foarte vechi precum buhaiul, buciumul, fluierul, iar altele au fost asimilate n decursul timpului: vioara, chitara, clarinetul. Alturi de acestea mai sunt folosite, n completarea liniei melodice, frunza i coaja de mesteacn, solzul de pete. Arta mpletiturilor are o veche tradiie la sate. Cele mai rspndite sunt mpletiturile din nuiele care au o larg ntrebuinare. Aria de rspndire a acestui meteug s-a restrns foarte mult n ultimele decenii din cauza modernizrii elementelor de interior i a ustensilelor casnice.
20

Arta picturii pe sticl. Valenele artistice i turistice ale acestui meteug sunt date de tematica iconografic ortodox, de armonizarea i alternana tonurilor, de culoarea i fineea desenului, de prezena foielor de aur i argint. Toate acestea amplific valoarea i dau originalitate picturilor realizate de meterii populari. Meteugul ncondeierii oulor este practicat la sate. Confecionarea mtilor sunt folosite n dansuri i la srbtorile laice legate de Crciun i Anul Nou. Manifestrile etnofolclorice La nivelul comunitilor rurale, viaa social se desfoar n concordan cu un anume instrument de msurare a timpului, care s pun n acord varietatea preocuprilor umane cu fenomenele constante ale mediului terestru i cosmic. Aceste legturi sunt materializate prin multiple srbtori i ritualuri specifice poporului romn.2 Manifestrile folclorice se bazeaz pe existena a trei calendare: Calendarul civil cu dou solstiii i echinocii, fazele lunii i alte evenimente astronomice sau meteorologice; Calendarul bisericesc care cuprinde srbtorile i zilele importante dintr-un an; Calendarul popular care indic perioadele favorabile pentru derularea activitilor agricole i pastorale. Calendarul popular romnesc cuprinde mai multe tipuri de manifestri, legate de: Srbtorile de Crciun, Anul Nou i Boboteaza. Practicile cele mai cunoscute sunt: colindul i uratul cu capra. Srbtorile agricole ale primverii, legate de nceutul anului agrar sau ale toamnei, legate de strnsul recoltei. Srbtorile pastorale ale primverii, legate de adunatul oilor i nceputul punatului la munte sau cobortul oilor toamna. Srbtorile muntelui, Serbarea Zpezii de la Sinaia.

Cndea M. Erdeli G., Simon T., Romnia: Potenial turistic i turism, Editura Universitii Bucureti, 2000, p. 120 21

Calendarul religios cuprinde srbtorile legate de Crciun i Pati, de aniversarea unor sfini i arhangheli, de evenimente importante din viaa omului. Alturi de aceste srbtori un loc important ocup trgurile i festivalurile, ca pstrtoare de obiceiuri i datini. Muzeele etnografice sunt instituii culturale care sunt vizitate de turitii ce vor s se cultive i s cerceteze materialele expuse. Unele dintre ele sunt ataate mnstirilor. Muzeele conserv valorile tradiionale locale i sprijin vizitatorii n nelegerea procesului de dezvoltare spiritual i cultural a zonei n care sunt amplasate. Ele sunt obiective turistice care pot fi puse n valoare prin vizitarea lor n cadrul circuitelor i excursiilor tematice organizate.

2.2.1. Principalele orase si statiuni ale judetului Prahova

PLOIESTI

Straveche asezare , ridicata intre stejarii seculari ai legendarului codru al Vlasiei, unde culmile domoale ale dealurilor se infratesc cu apa Teleajenului, Ploiestiul apare in documente abia in anul 1503- ca sat mosnenesc -, iar din 1597, prin hrisovul dat de primul fauritor al unitatii nationale, Mihai Viteazul, ajunge Cetate de scaun a voievodului si targ care , cu trecerea vremii, devine tot mai prosper. Dezvoltarea urbanistica a municipiului se caracterizeaza astazi prin imbinarea utilului cu frumosul arhitectural, elemente subliniate de o linie moderna. Muzee:Muzeul National al Petrolului,Muzeul de Arta, Muzeul de Istorie, Muzeul Ceasului, este unicul muzeu de acest fel din Romnia, i cuprinde o bogat colecie de ceasuri furite de meteri vestii din Europa, cele mai multe fiind adevrate opere de art. Organizat din iniiativa profesorului N.I. Simache, ca secie a Muzeului de Istorie, el dateaz din 1963. A fost instalat mai nti ntr-o sal din Palatul Culturii, pn cnd, prin achiziii, a cptat un patrimoniu att de bogat nct a avut nevoie de un local propriu. I s-a pus atunci la dispoziie Casa Luca Elefterescu, care a fost adaptat noului scop; lucrrile de amenajare sau terminat n anul 1971 i muzeul s-a deschis n ianuarie 1972.

22

n prezent, muzeul are o colecie de aproape 1000 de piese (numai n parte expuse), printre care: cadran solar, pendul construit din lemn n 1634, ceas pus n micare printr-o cdere de ap (Londra, 1654), primul ceas de buzunar (oul de Nrnberg), orologii de turn, o pies din 1693 (realizare a ceasornicarului Ralf Gout), ceasul de mn construit n acelai an de Courvoisier (cu efigia lui Ludovic al XIV-lea), piese realizate de maetrii londonezi Georg Prior, Edward Prior, Th. Whit, George Clarke, Markwich, Markham, Jo Wightmann, Van Laure, de ceasornicari francezi (Benjamin Balber, George Charle, Meuron), austrieci (Philipp Ia-cob, Beyr) sau elveieni (Pres Vaucher, A. Hess). Pot fi vzute ceasuri cu mecanisme muzicale care cnt Marseilleza, Deteapt-te, romne!, valsurile lui Strauss. Sunt prezentate ceasuri care au aparinut unor personaliti (Constantin Brncoveanu, Al. I. Cuza, Mihail Koglniceanu, Cezar Bolliac, B.P. Hadeu, Theodor Aman, I.L. Caragiale, Duiliu Zamfirescu, Ioan A. Bassarabescu etc.), ceasuri distractive (al morarului, fierarului, frizerului, motanului etc.), ceasuri cu diverse indicaii n afara orelor, ca i alte obiecte legate de tem. Biserici: Biserica Sfantului Ioan Botezatorul,Biserica Domneasca, Biserica Sfanta Vineri,Biserica Maica Precista,Biserica Sfintii Voievozi,Biserica Buna Vestire etc. Cladiri importante: Palatul Politico-Administrativ,Palatul Culturii,Casa de cultura a sindicatelor. CAMPINA Este cel de-al doilea oras , ca marime si numar de locuitori, al judetului Prahova, este unul din centrele urbane asezate in plina zona subcarpatica, pe terasa Prahovei, pe una din cele mai importante magistrale feroviare si rutiere ale tarii ( Bucuresti-Brasov ). Campina este, prin

23

traditie, un oras industrial, pentru ca incepand cu perioada de pionierat a extractiei si prelucrarii petrolului si pana in zilele noastre, orasul s-a dezvoltat pe coordonatele industrializarii. Obiective turistice

Biserica "de la Han", numit i "Biserica de la Brazi", construit n 1883 de Sfntul Calinic de la Cernica, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". Este cea mai veche cldire din Cmpina. Biserica romano-catolica Sfantul Anton de Padova cu o vechime de 102 ani(constructia s-a terminat in anul 1906,proiect sustinut de ing. Anton Raky) construita in stil baroc.

Capela "Hernea", construit n stil baroc n memoria pionierului petrolului cmpinean, Dumitru Hernea. Castelul Iulia Hasdeu, creaia lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, construit n memoria fiicei sale, Iulia Hasdeu (numit i "Castelul Magului de la Cmpina"), care, alturi de cavoul Iuliei Hadeu din Cimitirul Bellu din Bucureti, reprezint una dintre construciile unicat realizate aproape exclusiv pe baza informaiilor i planurilor transmise de ctre Iulia (din "lumea de dincolo") n cadrul edinelor de spiritism organizate de tatl su. Aici a scris B. P. Hadeu lucrarea de esoterism Sic Cogito ("aa gndesc!") i tot aici a realizat primele experiene de psihofotografie. Muzeul Nicolae Grigorescu, amenajat n fosta locuin a pictorului Nicolae Grigorescu.

VALENII DE MUNTE

Este o localitate straveche, a carei dezvoltare a fost determinata de asezarea ei pe drumul de pe valea Teleajenului, cunoscut si sub numele de drumul cel mare al Brasovului, cat si la raspantia mai multor drumuri comerciale. Muzee

Casa memorial N. Iorga


24

Muzeul Etnografic "Valea Teleajenului" Muzeul de tiine Naturale "Cultura Prunului" Muzeul de art religioas i coala de misionare naionale i morale "Regina Maria" Monumente:

Bustul N. Iorga din curtea muzeului, creaia lui Oscar Han Bustul N. Iorga din faa Bisericii Mnstirea, creaia sculptorului Emil Russi Bustul N. Iorga din faa Colegiului Naional N. Iorga, sculptat de Maria Grigorescu Vasilovici Bustul N. Tonitza din faa Centrului de Cultur European Monumentul eroilor din faa Complexului muzeal

Lcae de cult: Biserica "Mnstirea", monument de arhitectur, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" este ctitoria lui Hagi Rzvan Clucerul i a soiei sale Ilinca Hagia i Clucereasa din Ceptura, la 1680 pe vremea domniei lui erban Cantacuzino.

Biserica "Nica Filip". Are hramul "Intrarea n Biseric a Maicii Domnului" i a fost trnosit n 1808. Ctitorii au fost Nica Filip i Soare Pioi. Biserica Berceni. La cutremurul din 1940 a fost puternic avariat i n-a mai fost reparat din lipsa banilor sau pentru c era prea aproape de Mnstire. Era deservit de Ion Hrlceanu, preot refugiat.

Biserica Berevoieti. A fost i este o filial a Bisericii "Nica Filip". Hramul este Sfntul Spiridon. Ca vechime este a doua dup Mnstire, la 1726, menionat pe crucea spart de lng ea. Cu ceva timp in urm aici s-au reluat slujbele la fiecare srbtoare i au nceput lucrrile de renovare a bisericii.

Biserica Sfntul Ioan. n faa bisericii a stat mrturie peste timp de 400 de ani un plop (Populus nigra), dezafectat nainte de 1989. Un incendiu devastator din anul 1999 a mistuit ntreg edificiul. n prezent se execut lucrri pentru o reconstrucie integral.

Biserica Sf. Nicolae Tabaci. Hramul bisericii este Sfntul Nicolae. Era biseric de cartier a tbcarilor care s-au stabilit aici mai aproape de ap pentru prelucrarea pieilor.
25

SINAIA

In urma cu mai bine de 300 de ani, in padurile prea putin umblate ale Bucegilor, a fost cladit un lacas de cult. La poalele zidurilor sale, oamenii si-au ridicat case, si-au incropit gospodarii si, firesc, au botezat locul cu numele sfantului lacas in jurul caruia se infiripase asezarea: Sinaia. De fapt, se spune ca fara muntii Bucegi, fara Manastirea Sinaia si fara Castelul Peles, Sinaia ar fi fost o localitate ca oricare alta, pieduta in anonimat. Manastirea Sinaia sau Catedrala Carpatilor a fost prima constructie pe acest teritoriu si este considerata piatra de temelie a orasului. In secolul al XVII-lea Spatarul Mihail Cantacuzino se intoarce in tara dupa un pelerinaj la Locurile Sfinte si hotaraste sa construiasca o manastire inchinata Sfintei Fecioare Maria, care sa aminteasca de lacasurile Muntelui Sinai. La aproape 200 de ani de la ctitorirea manastirii este cladit Castelul Peles-resedinta a familiei regale. Arhitectura sa deosebita si impresionantele sali: maura, florentina, a oglinzilor si de onoare atrag mii de turisti din toata lumea. In prima jumatate a secolului nostru, Sinaia a devenit cea mai importanta statiune montana, capatand infatisarea pe care o are si astazi. Cu strazile sale in trepte si casele in stil de burg, strajuita de crestele impadurite ale Bucegilor, Sinaia este locul ideal pentru vacante. In statiune pot fi tratate cu succes afectiunile aparatului locomotor si ale sistemului nervos periferic, reumatismul, bolile cardio-vasculare, ale sistemului nervos central, nevrozele, bolile tubului digestiv si ale glandelor anexe, bolile de nutritie si metabolice, afectiunile endocrine, ale aparatului respirator, ORL si bolile profesionale. Principalele metode de tratament folosite sunt baile cu ape minerale, electroterapia, gimnastica medicala, aerosolii, cura interna cu apa minerala, masajul, cura geriatrica si cea antistress. Amplasare : Statiunea este situata pe faimoasa Vale a Prahovei, la 126 km de Bucuresti si 47 km de Brasov, la poalele masivului Bucegi, la o altitudine cuprinsa intre 790 si 970m. Cai de acces: Feroviara pe calea ferata Bucuresti-Brasov; rutiera pe DN 1 (E 60). Climat: De munte cu o temperatura medie anuala de 6C, cu zapada abundenta din noiembrie pana in martie si o temperatura medie iarna de 3,5C. Obiective turistice: Complexul Peles-este un ansamblu arhitectural impresionant ( Castelul Peles, Pelisorul, Foisorul, Corpul de Garda, Economatul ), costruit intre anii 1875-1903 de Regele Carol I pe

26

malul

stang

al

paraului

Peles,

intr-un

loc

deosebit

de

pitoresc.

Acestei construcii de referin nu numai pentru Sinaia, ci i pentru Romnia, i s-a pus piatra de temelie n ziua de 22 august 1875. Locul construciei, respectiv suprafaa din Valea Peleului fusese cumprat de domnitorul Carol I. Ceva mai trziu, se va construi Vila "ipot", ce va fi pentru un timp locul de lucru al arhitectului Karel Liman, la indicaiile cruia se va desfura construcia Castelului Pelior, precum i Vila Regelui Ferdinand, de la Stna Regal (actuala Poiana Stnii). Pn la terminarea, n anul 1883, a Castelului Pele, Regele Carol I i Regina Elisabeta, au locuit la Foior, construcie terminat mult mai repede. n ceea ce priveste Castelul Pelior, acesta a fost terminat n anul 1903, i era Ferdinand i Reginei Maria. Peliorului, i acetia au locuit al II-lea a locuit acolo, n atta timp ct a fost Regele 1932 i 1933, cnd casa de de un incendiu. n urma
27

nceput n anul 1889 i destinat viitorului Rege Totui, pn la finisarea la Foior. Chiar i Carol perioada 1930-1940,

Romniei, exceptnd anii vntoare a fost mistuit

dispoziiilor sale, pe locul aceleia, s-a ridicat actualul Castel Foior. Castelul Pele are circa 170 de ncperi, spre deosebire de Pelior care are doar 70. Demn de menionat este faptul c Peleul a fost primul castel electrificat n ntregime din Europa. Acest lucru a fost posibil ntruct electricitatea era furnizat de Uzina Electric proprie, de pe malul prului Pele. Peleul adpostete una dintre cele mai importante i mai valoroase colecii de tablouri din Europa, n numr de aproximativ 2.000 de piese.

Manastirea Sinaia- este prima manastire electrificata din Romania ; cel mai vechi muzeu religios din tara amenajat in incaperile ocupate , timp de 11 ani, de familia regala; aici pot fi vazute prima Biblie tradusa si tiparita in romana, o superba colectie de icoane si numeroase obiecte de cult; in biserica manastirii se afla epitaful realizat de Ana Roth, cu fir de aur si matase, epitaf inscris in patrimoniul UNESCO; mormantul lui Tache Ionescu , ministru in perioada Primului Razboi Mondial si bustul sotiei acestia , Adina. Muzeul Rezervatiei Bucegi- este amplasat in parcul orasului, prezinta mediul natural al muntilor Bucegi si al bazinului hidrografic al Vaii Prahovei. Cazinoul- este situat tot in parcul orasului, a fost construit in anul 1912, dupa modelul celui din Monte Carlo. Muzeul Cinegetic- este situat in Posada, la circa 8 km departare, prezinta trofee unicat de urs, capra neagra , mistret, muflon, cerb carpatin, lopatar si zimbru, majoritatea acestora facand parte din colectia lui Nicolae Ceausescu. Casa memoriala George Enescu- Vila Luminis , pe Cumpatu. Casa memoriala Nicolae Iorga- strada Gheorghe Doja, numarul 1. Mormantul lui Badea Cartan- cimitirul orasului. Nocturna: Discoteca Black Horse, Disco Bar, Disco Blue Angel, Disco Vip, Cazino Sinaia, Bar International, Bar Bucegi, Bar Montana. Ieftin-scump: 12 hoteluri, cotate intre doua si patru stele si peste 60 de vile, de la una la patru stele, stau in orice sezon la dispozitia turistilor. Acestora li se adauga oferta particularilor, deloc de neglijat. Divertisment: Amatorii sporturilor de iarna au la dispozitie partii de schi de diferite grade de dificultate, partii de sanius, pista de bob , scoala de schi, centre pentru inchirierea materialelor si echipamentului de schi, mijloace de transport pe cablu (telecabina, telescaun, teleschi, babyski) spre partiile si platourile din imprejurimi. Statiunea dispune si de trei piscine acoperite.
28

PREDEAL

Statiunea climaterica de odihna Predeal este situata pe culmea care desparte Valea Prahovei de Valea Timisului, fiind strajuita de masivele muntoase Bucegi, Postavarul, Piatra Mare si Clabucet. Altitudinea de 1030 m la care se afla statiunea face ca temperatura medie anuala sa fie de circa 5C, iar aerul sa fie bogat in ozon. Nebulozitatea este ridicata, predominand ploile de scurta durata, dar frecvente. Anual se inregistreaza peste 900 mm precipitatii. Localitatea s-a infiripat la confluenta Prahovei cu Rasnoava, deoarece in secolele XVI-XVIII drumul spre Carpati se abatea pe calea Rasnoavei, revenind in traseul actual, la Timisul de sus sau pana la Rasnov, unde se intalnea cu vechiul drum de care se lega Brasovul de Campulung. La inceputul secolului XX, Predealul era doar un sat mare asezat la curmatura muntilorDe aici, tasnesc de sub maluri izvoarele care, mai la vale, se aduna intr-o singura albie si dau fiinta Prahovei, scria Alexandru Vlahuta in Romania pitoreasca. Distrus in buna parte in primul razboi mondial, Predealul s-a refacut treptat devenind localitate de interes turistic si sportiv. In ultimii ani au fost construite aici vile si hoteluri confortabile printre ele aflandu-se si hotelul Carpati, cu o capacitate de 179 de locuri, apartinand Filialei de turism a sindicatelor Predeal. Spatiile de cazare, confortabile , sunt completate cu un restaurant, bar si o terasa de vara, depasind capacitatea de 250 de locuri. Cai de acces: Feroviare gara Predeal pe linia Bucuresti-Predeal; rutiere- DN 1 intre Bucuresti (145km) si Brasov (25 km), DN 73 A spre Rasnov (25 km) si Sercaia (70 km), jonctiune cu DN1. Posibilitati de agrement: casa de cultura cu sala de cinema, lac de agrement, patinoar, biblioteca, sala de jocuri, sali de jocuri mecanice, sauna, piscina acoperita, terenuri de sport ( tenis, handbal, volei, fotbal ), partii de schi. Dotari : telescaun la Clabucet Sosire si Clabucet- Plecare, teleschi ( dublu ) la Clabucet-sosire, teleschi ( simplu ) la Clabucet- Plecare, baby-teleschiuri la Garbova, Clabucet-Plecare, Cioplea , Orizont, Trei Brazi. Excursii cu autocarul: Brasov, Bran (Castelulsecolul XIV , Muzeul de arta feudala, Muzeul de etnografie ), Sinaia, Sighisoara (cetatea Turnu cu ceas din secolul XIV, biserica evanghelica etc.), Sibiu (Muzeul Brukenthal, Palatul Culturii, Casa Haller etc.), Rasnov, Bicaz, Neamt etc. Drumetii: cabanele Cristianu Mare, Postavarul, Babele, Varful Omu, Piatra Mare etc. Factorii naturali de clima: bioclimat stimulator (aer curat, fara praf si substante alergice,atmosfera ionizata, bogata in radiatii ultraviolete).
29

Indicatii terapeutice: nevroza astenica , stari de debilitate, surmenaj fizic si intelectual, convalescenta cu stare generala buna, hipertiroida benigna, rahitism si tulburari de crestere la copii, sechele dupa pleurezii sau unele forme de astm bronsic si de bronsite cronice astmatiforme.

BUSTENI

Statiunea include si localitatea Poiana Tapului, este dominata de abruptul Bucegilor si prezinta un important punct de plecare in ascensiuni, dar constituie si o veritabila statiune climaterica , fiind indicata nu numai pentru odihna, ci si pentru tratarea unor afectiuni de debilitate, surmenaj fizic si intelectual, cat si afectiuni ale tubului digestiv si ale glandelor anexe. Obiective turistice Biserica Naterea Maicii Domnului. Este un monument de arhitectur religioas. Ctitorie din 1889 a regelui Carol I i a reginei Elisabeta, dup planurile arhitectului I. N. Socolescu, cu sprijinul unor constructori italieni. n altar se pstreaz pictura mural original. Biserica a fost deteriorat dup luptele din primul rzboi mondial, fiind reparat i pictat ulterior. Castelul Cantacuzino. Este un monument de arhitectur laic. Edificiul a fost construit n 1911, n stil neoclasic. Casa memorial Cezar Petrescu este muzeu memorial..construit in 1918,avand o arhitectura traditionala. Conine biroul de lemn, biblioteca, obiecte personale, colecii de ziare i reviste aparinnd scriitorului. Aici scriitorul a trit ultimii 25 de ani ai vieii. Programul de vizitare este zilnic ntre orele 9-17, luni nchis. Monumentul comemorativ Crucea Eroilor din Caraiman. A fost nlat ntre anii 1926-1928 la iniiativa reginei Maria i nchinat eroilor romni czui n luptele primului rzboi mondial. Crucea este construit din oel i are o nlime de 33 m. Este luminat noaptea. Monumentul comemorativ Ultima grenad. Este o oper n bronz a sculptorului Dimitriu-Brlad din 1928, reprezentndu-l pe caporalul Muat, erou din primul rzboi mondial. Festivalul internaional al tinerilor dirijori manifestare artistic.

30

BREAZA

Este situata in zona sucarpatica aVaii Prahovei, intre Campina si Comarnic si este apreciata pentru climatul sau moderat de deal, cu ierni mai blande si veri racoroase, protejata natural impotriva vanturilor. Statiunea dispune de un complex hotelier si vile si este indicata in tratamentul nevrozei astenice , surmenajului fizic si intelectual, cat si in stari de debilitate. Pastratoare a unor traditii etnografice vechi, orasul Breaza detine un muzeu de etnografie, in care sunt prezentate costumul, scoartele si tesaturile traditionale din zona. Monumente istorice. Biserica din 1777 cu hramul sfntul Nicolae zidit n timpul domniei lui Ioan Alexandru Ipsilante Voievod. n interior se pot vedea unele cri cu valoare istoric cum ar fi: Evanghelia grecoroman, Apostol tiprit n 1760, un Penticostier i un Liturghier din 1792. Biserica de la 1830 cu hramul sfntul Gheorghe ce a fost zidit n timpul domniei lui Grigore Dimitrie Ghiga Voievod. Castelul Voievodal care a fost conacul lui Toma Cantacuzino unde au locuit o vreme Martha Bibescu i Anne de Noailles, nscut Brncoveanu. n vremurile recente, cu unele modificri de structur, vechiul conac a fost transformat n hotel. O puternica atractie exercita asupra turistilor si Masivul Bucegi, Masivul Ciucas, statiunea balneoclimaterica Slanic, statiunea Cheia, Valea Doftanei, Muzeul de istorie si arheologie, manastirile Comarnic, Cocorastii Mislii, Filipesti de Padure, Magureni, Margineni, Valeni etc.

2.2.Principalele trasee turistice in zona

Trasee Turistice Predeal - Zona de interes turistic Bucurandu-se de o deosebita popularitate ca artera de circulatie la intalnirea drumurilor care duc spre toate statiunile romanesti, Predealul, prin particularitatile sale geografice, climaterice si
31

estetice, si-a creeat un potential turistic, favorizand mereu traseele vechi turistice, carora li se adauga mereu altele.

Inaltimea de peste 1000 m care i-a adus renumele de ceea mai inalta asezare urbana din tara, este departe de a-l devantaja, caci mediul climatic este favorizat de incorsetarea montana, si datorita padurii de rasinoase - cca.65% din totalul padurilor sale, de ozonizarea deosebita a aerului, bogat in ioni pozitivi.

Varietatea si bogatia vegetatiei din tot arealul contribuie la potentialul natural al acestei zone turistice. Prezenta unor varietati floristice ca: floarea de colt, iedera alba, sangelevoinicului, zada-laricea, bulbucii de munte, conditioneaza stabilirea pe viitor a unor biotipuri si biocenoze puse sub ocrotire, ca monumente ale naturii.

1.

Cabana

Cioplea

Cabana

Susai

(marcaj

dunga

rosie)

Este unul dintre cele mai populate trasee, practicabil pe tot parcursul anului, parcurs in nu mai mult de 1 ora.

Situata la 1110 m. inaltime, Cabana Cioplea ofera turistului posibilitatea sa admire arhitectura montana a Bucegilor, Pietrei Craiului, Postavarului si Piatra Mare, in zarea indepartata pierzanduse sesul Brasovului. Spre sud se zareste zarea adanca si intunecoasa a Prahovei, dominata de "Cetatea de Piatra" a Bucegilor, in vest poarta larga a Rasnovului, care lasa sa se intrevada linia domoala a sesului Barsei, deasupra careia se inalta Piatra Craiului, spre nord se zareste Valea Timisului, stransa intre culmile Postavarului si Piatra Mare. Iarna, ca si vara, aceste locuri sunt de o frumusete de basm. De la cabana Cioplea, traseul marcat cu "cruce rosie"se indreapta spre est, pe drumul umbrit de coroanele mari ale arborilor. Frunzele de fag de un verde crud primavara si vara, galben-roscate toamna, se unduiesc in adierea vantului lasand razele soarelui sa patrunda blajin prin luminisuri. Alaturi, molizii falnici isi apleaca la pamant crengile impovarate iarna sub greutate zapezii. Drumul spre creasta Susaiului porneste din soseaua nationala,in apropiere de piata, pe Valea Polistoaca. Drumul marcat cu punct albastru coteste spre stanga, intreptandu-se spre Piatra Mare, spre
32

stana de la Pietricica. O poteca mancata de ape, aproape paralela cu drumul forestier, se indreapta catre Valea Azugii, inconjurand muntele Susai. Pe masura ce se inainteaza, poteca se largeste, oferind posibilitatea de a ajunge la fosta cabana Clabucet-Plecare si de a urca spre Masivul Piatra Mare. Poteca de la Clabucet Plecare este considerata o varianta a traseului si este folosita de cei ce urca pe Clabucet cu telescaunul. Poteca coboara prin padurea ce acopera Muchia Susaiului, paralel cu Valea Limbaselului Mare si, cotind usor spre nord-est, reantalneste la scurt timp poteca ce urca in continuare spre cabana Susai ,situata in muntii Baiului, sub varful Susai. Solitara in imensitatea poienii de pe culmea neteda a Susaiului, care formeaza cumpana apelor dintre Timisul Sec, Limbasel si Azuga, cabana imbie la un popas mai indelungat. De la Cabana Susai, o poteca marcata duce spre cabana Renta (in prezent scoasa din circuitul turistic) situata intr-o poiana din zona sudica a muntelui Rentea.

Catre sud, deasupra culmilor tesite, impadurit pana in crestet, se inalta masiv si golas Clabucetul Azugii, 1586 m. pe care paraul Azuga il ocoleste intr-un unghi de apoximativ 90 grade.La dreapta lui, pe Valea Limbaselului, se zareste fratele sau geaman, Clabucetul Taurului, 1520 m. In ultimul plan, dincolo de adanca Vale a Azugii se intind Garbova (Baiu), din care se ivesc ca niste galme varfurile Neamtu, Unghia Mare, Cazacu si Baiu Mare, toate acoperite cu pasuni intinse pe care vara pasc numeroase turme de oi. La nord privirile alearga spre culmile mai intinse ale Retevoiului sau Rentei, armonios inlantuite. 2. Predeal | Azuga (marcaj triunghi albastru)

Acest circuit strabate culmile impadurite ale Clabucetului Taurului, permitand cunoasterea frumoaselor privelisti strabatute de apa Limbaselului. Plecand de la Clabucet-Sosire si urcand, azi cu telescaunul, pana la fosta cabana Clabucet-Plecare se deschide in imagini crestele Bucegilor, inzapezite pana la mijlocul lunii mai, precum si spinarile mai domoale ale Garbovei(Baiului), care se intind la sud de Piatra Mare. Coborand spre sud, pe marcajul cu triunghi albastru, la numai 45 minute de mers pe jos, se ajunge la cabana Garbova. Poteca urmareste culmea nordica a Clabucetului Taurului, intr-o alternanta de portiuni netede si pante mai accentuate.Cabana este asezata in saua de sub Varful
33

Clabucetului

Taurului,

1324m.

De la cabana urcusul continua spre Varful Clabucetul Taurului, 1586m. Pe culmea acoperita cu iarba, stirigoaie si stevie salbateca, se vad, razlet, molizi falnici. Se coboara, spre dreapta, Valea Ursoaia, apoi se urca pe culmea sud-vestica a Clabucetului Taurului, de unde se deschide frumoasa perspectiva spre Valea Cerbului din Bucegi, o vale glaciara cu mai multe trepte marcate de zapada care staruie pana in vara. Treptat coborasul devine ceva mai abrupt si mai dificil, din cauza pietrisurilor colturoase provenite din straturile de piata ale masivului. Pana in Poiana Mare se mai parcug cca. 350m, cand panta se indulceste. Culmile dantelate ale Jepilor, Caraimanului si Costilei se zaresc cu usurinta din aceasta poiana, pentru ca apoi drumul sa urce o mica portiune si apoi sa coboare spre Azuga, ajungand in soseaua nationala, la capatul nordic al orasului. De obicei, turistii revin la Predeal cu trenul.

3.

Predeal

Cabana

Trei

Brazi

(marcaj

cruce

albastra)

Cei 8 km pana la Paraul Rece, drum foarte populat, pot fi parcursi cu autobuzul, cotind spre Valea Rasnoavei de la punctul de control aflat la iesirea din Predeal spre Azuga. Se strabat culmile estice ale Muntelui Poiana Arsa, presarate cu frumoasele vile, multe din ele foarte recente. Un drum forestier se desprinde spre stanga, ducand spre cabana Diham.

Continuand traseul pe Valea Rasnoavei, suntem inconjurati de mici poieni, inverzite vara, ce ofera o priveliste minunata. Pe dreapta se distinge Cimitirul Eroilor, in care odihnesc soldati si ofiteri romani si straini cazuti in luptele de la Predeal din 1916.

Dupa cca. 1 km se afla terenul special amenajat pentru concursurile de schi fond si biatlon, unde au loc competitii nationale si internationale. La capatul de nord al terenului se afla paraul Bradet, iar spre dreapta cele doua pavilioane ale sanatorului climateric de nevroze.

Apoi drumul strabate frumoasa padure de fag si molid pana la Pasul Rasnov, la 1074 m, de unde porneste spre dreapta poteca care duce spre cabana Trei Brazi peste muntele Fitifoiu. Un alt drum forestier duce spre stanga, spre cabana Diham dar, continuand drumul pe soseaua asfaltata, se

34

strabat pantele estice ale Muntelui Piatra Arsa pentru a se ajunge la Paraul Rece situat la 10501090 m altitudine. O varianta a traseului este poteca din Valea Joitei, care urca sub Galma Mare si ajunge tot in Valea Rajnoavei, la statiunea de la gura paraului Stana Mare, de unde se deschid imagini deosebite spre Masivul Postavarul si spre coama lui stancoasa. De aici se poate porni spre cabana Trei Brazi. Traseul porneste din sosea, pe langa casa de odihna Paraul Rece si trece prin liziera padurii de fag, lasand in stanga poiana folosita in timpul ierni pentru schi. Dupa o panta destul de abrupta se zareste muntele Moraru cu palcuri de padure si poieni insorite, cu arbori solitari. Coborand in continuare se ajunge mai intai in valea raului Pietrosu. Dupa traversare, se urca din nou pe versantul vestic al muntelui Moraru, printr-o plantatie tanara de mesteacan, printre care au mai ramas cativa arbori seculari. Pe dreapta se zaresc Bucegii cu crestele Bucsoiu, Coltii Morarului si Costila. Se ajunge intr-o poiana inconjurata de o padure de mesteacan, pentru ca apoi drumul sa continue prin padure. Urcand in continuare se ajunge intr-o alta poiana, unde directia de mers se schimba spre dreapta (marcajul este foarte bine venit). Un mic lac si pietrele rotunjite ale Muntelui Moraru incanta privirea. Dupa cateva valcele cu urcusuri line se iese in poiana larga din preajma cabanei Trei Brazi. Construita langa o veche cabana cu acelasi nume, cabana Trei Brazi este asezata in saua dintre bazinul Paraul mic, afluent al Ghimbavului, si paraul Vladut,la 1128 m altitudine. Peisajul este deosebit de atragator. Se zaresc de aici vaile nordice ale Bucegilor, despartite de culmile Tiganesti si Velicanu, apoi Bucsoiul cu muchiile sale colturoase, mai greu accesibile. Spre nord privelistea este tot atat de deosebita, zarindu-se cu usurinta Muchiile Cheii din Postavarul si varfurile ascutite ale Pietrei Craiului. De la Cabana Trei Brazi e ajunge, intr-o jumatate de ora, la Cabana Secuilor, la 1070m altitudine, de unde se poate face o plimbare pe Valea Toclitei pana la Cheile Rasnovului. Drumul inapoi spre Predeal, cca 5km, poate fi parcurs cu autobuzul sau per pedes, cu scurtaturi prin padure. Poteca strabate culmea Fitifoiu, pentru a ajunge la Cabana Vanatorilor, de unde se poate cobori in oras pe vechea poteca turistica, intrarea in oras facandu-se prin cea mai vestica strada a Predealului,
35

str.

Ceahlau.

4.

Paraul

Rece

Cheile

Rasnovului

(marcaj

triunghi

galben)

Unul din traseele turistice preferate vizeaza Cheile Rasnovului, cu punctul de plecare de la statiunea Paraul Rece. Se porneste spre Cabana Cheia pe drumul national 73 A, trecand pe langa Cabana Cerbu, aflata la altitudineade 900 m. Soseaua coboara in serpentine stranse pe pantele nord-esticeale Muntelui Piatra Arsa pentru a ajunge in Valea Pietrosul (devin mai jos Paraul Mic). Pana la cabana Cheia drumul este aproape rectiliniu. Aflata la altitudine de 700 m, cabana Cheia ofera o priveliste deosebita,fiind amplasata in valea larga de la confluenta dintre Paraul Mic,Valea Cheii si Valea Poienii. De aici se strabate, pret de aproape 3 km, un drum forestier pe Valea Cheii, traversandu-se mai inatai Paraul Mic (Pietrosu). De la Gura Cheii drumul se bifurca spre Poiana Brasov si spre Cheile Rasnovului.

Cu o lungime de mai bine de 200m, cu pereti abrupti de 70-80 m, Chaile Rasnovului oferasatisfactii estetice deosebite. Apa, care a retezat cu putere stanca, a creat colti ascutiti si privelisti salbatice. Torentii de apa strabatin forta aceste muchii, pentru a se linisti in padurea ce acopera poalele muntelui.Dupa ce parcurge cheile de la vest spre est, calatorul se poate intoarce pe acelasi traseu, sau urca peste Dealul cu Mesteacan si ajunge la Paraul Rece, trecand pe la cabanele Poiana Secuilor si Trei Brazi. 5. Paraul Rece | Dealul cu Mesteacan (marcaj cruce albastra)

O varianta pentru a ajunge la Cheile Rasnovului este cea propusa prin titlu. Se strabat culmile domoale ale Muntilor Predealului spre Cabana Trei Brazi, apoi spre Poiana Secuilor, pornind de langa casa de odihna de la Paraul Rece. Drumul coboara in panta spre Paraul Mic (Pietrosu), apoi urcaversantul vestic al muntelui Moraru. De la cabana Trei Brazi spre nord-est, pana la Poiana Secuilor, traseul merge drept, dar aici isi schimba brusc directia spre nord-vest, pornind din spatele cabanei spre versantul stang al vailor Tocilita Mare si Tocilita Mica,care la un moment dat se unesc. Drumul continua pe versantul vestical Muchiei Oii. Coborand, valea se largeste oferind o panorama care are ca reper Muntele Postavaru. Se traverseaza Valea Tocilita, se coboara apoi pe drumul forestier de pe Valea Cheii si
36

se urca spre Spinarea Calului, spre est. Pe partea dreapta a apei drumul coteste pe dreapta, pentru a traversa Paraul Cheii prin valea care se ingusteaza brusc. Se ajunge astfel la Cheile Rasnovului, ce atrag prin salbaticia si pitorescul lor. Pentru intoarcerea din Cheile Rasnovului se foloseste acelasi drum pe soseaua forestiera, apoi poteca de pe Valea Tocilitei, cca. 300 m, pentru ca apoi sa seurmeze traseul pe coama ingusta pe sub varful Dealul de Mesteacan,1025 m, de unde se coboara in spatiu de basm al unei poieni din carese zareste versantul nordic al Muchiei Chaii. Traseul continua spre sud-est, pe sub Culmea Morarului, traverseaza o poiana larga si intrain padurea de mobila si fag. Se coboara domol spre Cabana Secuilorla altitudinea de 1070 m, de unde se poate cobora spre Cheile Rasnovului. Drumul nostru continua sa urce pana la Cabana Trei Brazi, la altitudineade 1128 m, pentru ca apoi, spre Paraul Rece, sa coboare peste Muntele Moraru pana la paraul Pietrosu. De aici urca din nou un povarnis, amenajat ca partie de schi, pentru a ajunge, in sfarsit, in statiune. 6. Predeal | Valea Leucii (marcaje punct rosu dunga rosie)

Este unul din traseelepreferate de Cabana Diham, situata la 1320 m altitudine. Se parcurge mai intai distanta pana la Pasul Rasnov, punctul "La Sipote",respectandu-se traseul spre Paraul Rece. De la acest punct o potecamarcata cu punct rosu si banda rosie se desparte de drumul forestierspre cabana Diham, ce strabate frumoasa padure de brad si fag pesteculmea ce desparte bazinul Vaii Rasnoavei de cel al Ghimbavului, pentrua se intalni iar cu acesta la cca. o ora de mers. Drumul forestierurca spre stanga, iar poteca coboara spre Valea Frasinetului,

completimpadurita, pentru a intalni drumul forestie de pe Valea Ghimbavului.Mergand pe drumul forestier cca. 6 km, acesta urca in serpentine,trecand pe langa Cabana Steaua, ajungand in Saua Baiului, 1355 m, sub Vaful La Cleste, 1461 m, de unde coteste la dreapta spre Cabana Diham. Urmand poteca, in fata se zareste Varful Diham, 1582 m altitudine, usor de recunoscut prin culmea lui rotunjita.

37

Se traverseaza paraul Frasinet si se ajungein partea defrisata a Magurii Cenusii, invadata de zmeuris. Niste serpentine urca spre Muntele Diham, intalnind mai intai Cabana Poiana Izvoarelor. In plan departat se zaresc Coltii Morarului si Bucsoiul.In fata se adanceste saua larga a Baiului, la 1355 m, intre varfurile Diham, 1582 m, si La Cleste, 1461m, loc in care se incruciseaza catevatrasee turistice.

La Cabana Diham putem admira pitorescul peisaj al Coltilor Morarului si culmile Bucsoiului si Tiganestilor, cu vaile lor ramificate.

Coborarea spre Predeal se face pe Valea Iadului in cca. doua ore de mers printr-o padure deasa ce a dat numele vaii, apoi drumul continua pe valea larga a Leucii. Drumul urca mai intai spre Culmea Diham, mergand in dreapta spre cabana Poiana Izvoarelor. Drumul continua aproape orizontal spre est, ajungand la Saua Baiului, de unde se zaresc in toata maretia lor abruptul Bucegilor si culmea molcoma a Garbovei.

Parasind drumul forestier, care se indreapta spre nord, si mergand spre sud-est catre Cabana Vanatorilor de Munte, aflam cel de-al treilea Monument al Eroilor, ridicat in memoria celor cazuti la 1916 in Primul Razboi Mondial. Traseul continua pe langa cabana si, la mica distanta, potecile se despart. Cea marcata cu triunghi galben si banda albastra duce spreAzuga peste Varful Grecului, 1432 m altitudine. Poteca spre stanga, marcata cu triunghi rosu, coboara pe Valea Iadului, vale ingusta cu panta mare si repezisuri, pana la Leuca. Drumul continua prin padurea umeda, pe un drum forestier care insoteste Valea Leuca pe o distanta de 3 km, ajungand la Valea Rasnoavei, aproape de varsarea ei in Prahova,de unde traseul continua pe soseaua asfaltata pana la Predeal, unde circuitul se incheie.

7.

Predeal

Varful

Fitifoiu

(marcaj

cruce

albastra)

Un circuit de 2-3 ore, foarte agreabil si usor de parcurs, strabate culmile domoalela sud-vest de Predeal. Traseul porneste din partea de vest a orasului, patruzand pe strada Narciselor, langa piata de legume si urcand peValea Joitei spre padure. Mergand pe dreapta, cu respectarea marcajuluicu banda albastra se ajunge pe un drum forestie care porneste din Valea Rasnoavei. Se urca pe varful Galma Mare, 1272 m, complet impadurit,de unde traseul continua pe o poteca larga cu pietrisuri rotunjite provenite din conglomeratele din care este alcatuita si Galma Mare. Se intersecteaza trei viroage, ultima abia sesizabila, pentru a se traversaun drum forestier. De aici panta se accentueaza, drumul continuand spre Valea Rasnoavei, unde se patrunde pe la Sanatoriu
38

climatericde nevroze. Se urca in continuare cca. 600 m pe soseaua care duce spre Paraul Rece, pana in apropierea Pasului Rasnov, situat la altitudineade 1074 m, loc cunoscut sub numirea "Cracanel" si "La Sipote". Se paraseste soseaua, pentru a patrunde, in nord-est, pe un drum forestier catre Predeal, peste Culmea Fitifoiu. Drumul strabate padurea de fag si molid spre est, urcand spre Varful Fitifoiu, ajungand mai inatai la paraul Stana Mare, de unde coboara putin, pentru a urca din nou spre proeminentul varf al Fitifoiului, 1288 m. De aici poteca se indreapta spre cabana Trei Brazi, situata la 1288 m altitudine.Se continua traseul pe culmea impadurita, orientata spre est. Se traverseaza doua mici mameleoane, ajungandu-se intr-o sa de unde, spre stanga, se ajunge in soseaua Predeal-Trei Brazi. O poteca urca spre hotelul Orizont, de unde se ajunge usor in centrul orasului, incheind astfel unul dintre frumoasele trasee de agrement.

8.

Predeal

Timisul

de

Sus

Tinta acestui traseu este Cabana Trei Brazi situata la 1128 m altitudine, in Muntii Predealului, sub varful Morarului, la 1194 m altitudine, excursia presupunand cam 5 ore de mers lejer. Traseul proneste din fata hotelului Orizont, urmand indicatorul cu banda galbena. Se taie mai multe serpentine pentru a se ajunge la Cabana Vanatorului. Se urmeaza soseaua de la poalele Muntelui Fitifoiu, ajungandu-se pe varful muntelui, de unde drumul coboara spre Valea Rasnoavei. Apoi soseaua urca pana la Cabana Trei Brazi. Inainte de a strabate saua larga dintre muntii Fitifoiu si Moraru, se patrunde in poteca ce duce spre Varful Fitifoiu si se continua pana in Valea Rasnoavei, in Pasul Rasnov, aproape de drumul spre Diham.

Cabana Trei Brazi, strajuita spre nord-vest de Varful Morarului, 1194 metri altitudine,se afla intr-o pozitie deosebita de atragatoare. De aici se zaresc in departare statiunea Paraul Rece si serpentinele drumului care coboarala Cabana Cheia si la Rasnov.

Traseul nostru coboara spre frumoasa cabana din Poiana Secuilor, situate la 1070 metrii altitudine.La stanga, spre vale, este poteca ce duce la Cheile Rasnovului, prin valea Tocilita (traseul 5). Traseul marcat cu banda galbena merge prin Culmea Carbunarea catre Varful Postavarul. Traseul nostrum urmeaza o poteca larga, marcata cu triunghi galben si taie frecvent curbele drumului, schimband mereu directia de mers (marcata, de altfel). Se coboara pe langa

39

complexul hotelier din Timisu de Sus pana in soseaua nationala Brasov - Predeal, avand la dreapta cabana Timis. 2.2.2. Trasee turistice Sinaia,Busteni,Azuga I. SINAIA

1. SINAIA - COTA 1400 - FOSTA CABANA VF. CU DOR -CABANA VALEA DORULUI SAUA LAPTICI -CABANA PADINA Marcaj: banda rosie Durata: 5 1/2 - 6 ore; timp intermediar Sinaia - Cabana Valea Dorului 3 1/2-4ore Caracteristici: deschis tot timpul anului 2. FOSTA CABANA VF. CU DOR - COTA 2000 - CABANA PIATRA ARSA - CABANA BABELE - CABANA VF. OMU Marcaj: banda galbena Durata: 5-6 ore; timp intermediar Fosta Cabana Vf. cu Dor - Cabana Babele 2 1/2 - 3 ore Caracteristici: traseul este dificil iarna intre Saua Sugarilor si Cabana Vf. Omu 3. FOSTA CABANA VF. CU DOR - SAUA CALUGARULUI Marcaj; banda rosie Durata: 1/2 - 3/4 ore Caracteristici: interzis iarna 4. FOSTA CABANA VF. CU DOR - CABANA VALEA DORULUI - BLANA - CABANA ZANOAGA Marcaj: cruce galbena Durata: 2 - 2 1/2 ore.Caracteristici: deschis tot timpul anului

5. SINAIA - POIANA STANEI - PICIORUL PIETREI ARSE - CABANA PIATRA ARSA HOTEL PESTERA Marcaj: banda albastra Durata: 6-7 ore; timp intermediar Sinaia - Cabana Piatra Arsa 4 - 4 1/2 ore Caracteristici: traseul este interzis iarna pe Piciorul Pietrei Arse

II. BUSTENI

40

7. BUSTENI - CASCADA URLATOAREA Marcaj: punct rosu . Durata: 3/4 - 1 ora . Caracteristici: deschis tot timpul anului

8. POIANA TAPULUI - CASCADA URLATOAREA Marcaj: punct albastru . Durata: 3/4 -1 ora Caracteristici: deschis tot timpul anului 9. BUSTENI - VALEA JEPILOR MARI - CANTONUL JEPI - CABANA PIATRA ARSA Marcaj: triunghi albastru . Durata: 3/4 - 4 ore Caracteristici: interzis iarna 10. BUSTENI - VALEA JEPILOR MICI - CABANA CARAIMAN - CABANA BABELE HOTEL PESTERA Marcaj: cruce albastra Durata: 5-6 ore; timp intermediar Busteni - Cabana Caraiman 3 1/2 - 4ore Caracteristici: traseul este interzis iarna intre Busteni si Cabana Caraiman 11. BUSTENI - CAMINUL ALPIN - PLAIUL MUNTICELULUI - POIANA COSTILEI PICHETUL ROSU - LA PREPELEAC - CABANA MALAIESTI Marcaj: triunghi rosu Pichetul Rosu - La Prepeleac marcaj comun cu banda rosie Durata: 5 - 6 ore; timp intermediar Busteni - Pichetul Rosu 3 - 3 1/2 ore.Caracteristici: traseul este interzis iarna intre Pichetul Rosu - Cabana Malaiesti 12. BUSTENI - PLAIUL FANULUI - POIANA COSTILEI -VALEA CERBULUI - CABANA VF. OMU Marcaj: banda galbena Durata: 5 1/2 - 6 1/2 ore; timp intermediar Busteni - Poiana Costilei 2-2 1/2ore Caracteristici: traseul este interzis iarna intre Poiana Costilei si Cabana Vf. Omu 13. BUSTENI - CABANA GURA DIHAM - CABANA POIANA IZVOARELOR - PICHETUL ROSU - LA PREPELEAC - CREASTA BUCSOIUL MARE - CABANA VF. OMU Marcaj: banda rosie Durata: 6 1/2 - 7 1/2 ore: timp intermediar Busteni - Cabana Poiana Izvoarelor 2 - 2 1/2 ore Caracteristici: traseul este interzis iarna intre Pichetul Rosu si Cabana Vf. Omu 14. BUSTENI - CABANA GURA DIHAM - SAUA BAIULUI - CABANA DIHAM
41

Marcaj: triunghi albastru .Durata: 2 1/2 - 3 ore.Caracteristici: deschis tot timpul anului 15. CABANA CARAIMAN - MONUMENTUL EROILOR Marcaj: punct rosu .Durata: 1 - 1 1/2 ore .Caracteristici: interzis iarna 16. CABANA BABELE - VF.CARAIMAN - MONUMENTUL EROILOR - SPINAREA COSTILEI - SAUA SUGARILOR Marcaj: cruce rosie .Durata: 2 - 2 1/2 ore.Caracteristici: traseul este dificil iarna intre Vf. Caraiman si Monumentul Eroilor 17. CABANA VF. OMU - OBARSIA IALOMITEI - HOTEL PESTERA Marcaj: banda albastra . Durata: 2 - 2 1/2 ore . Caracteristici: interzis iama 18. CABANA OMU - MUNTELE DOAMNELE - SAUA STRUNGA - CABANA PADINA Marcaj: banda rosie . Durata: 3 1/2 - 4 ore.Caracteristici: interzis iarna 19. SAUA BAIULUI - VF. LEUCA MICA - VALEA GRECULUI-AZUGA Marcaj: triunghi galben . Durata: 2 - 2 1/2 ore. Caracteristici: deschis tot timpul anului

III. AZUGA

20. AZUGA - VF.CLABUCETUL TAURULUI - CABANA GARBOVA Marcaj: triunghi albastru . Durata: 2 - 2 1/2 ore. Caracteristici: deschis tot timpul anului 21. CABANA TRIFOI - CABANA SUSAI Marcaj: triunghi albastru . Durata: 1 ora. Caracteristici: deschis tot timpul anului 22. CABANA LIMBASELUL - CABANA GARBOVA Marcaj: punct albastru . Durata: 1 ora. Caracteristici: deschis tot timpul anului

3.Analiza bazei tehnico-materiale si a ofertei de servicii


Evolutia numarului de unitati de cazare turistica in perioada 2001-2005
2001 Unitati de 193 2002 180 2003 191 2004 195 2005 203

cazare turistica total Hoteluri Hanuri si motel Cabane Campinguri 28 10 13 2 33 9 11 2


42

37 9 15 2

39 12 16 2

45 14 15 2

Vile turistice Tabere

76 9

60 9

57 9

47 9

38 8

Sursa:Institutul de statistica a judetului Prahova, 2006.

Din tabel se poate observa cresterea totala a unitatilor de cazare pentru judetul Prahova, aceasta nefiind semnificativa, crescand cu relative putine unitati . De asemenea se observa cresterea unitatilor hoteliere,care aproape s-a dublat, in detrimental vilelor turistice, care din 2001 pana in 2005 a scazut de la 76 la 38, o scadere notabila, numarul acestora injumatatindu-se. In rest numarul unitatilor de cazare ramane relativ constant, in special in ceea ce priveste taberele, unde scade doar in anul 2005 cu o unitate, si in ceea ce priveste campingurile, care sunt in numar de 2.

Capacitatea si activitatea de cazare turistica 2001 Capacitate cazare de turistica 9357 2002 9557 2003 9810 2004 10253 2005 10289

existent-total In hoteluri In han si motel In cabane turistice In campinguri In vile turistice In tabere de elevi Sosiri ale turist 3769 717 642 140 1254 2031 857 4406 411 496 328 1043 2031 803 4537 314 700 328 1056 2031 831 4658 511 720 328 881 2031 894 5011 535 626 308 629 1931 929

cazati mii pers Indicele de utilizare neta la locurilor de cazare-% Sursa:Anuarul statistic al judetului Prahova, 2006 Se observa din tabel faptul ca au crescut sosirile turistilor in unitatile de cazare , dar indicele de utilizare a locurilor de cazare a scazut fata de 2001 in 2005. S-a inregistrat o usoara crestere in 2003, dar in urmatorul an a revenit tendinta de scadere. A crescut de asemenea si capacitatea de cazare turistica, cu in jur de 1000 de locuri de cazare, mai ales in hoteluri, iar in restul unitatilor
43

30.5

27.7

29.4

27.7

28.8

de cazare se inregistreaza o scadere , mai ales in ceea ce priveste vilele turistice, inregistrandu-se o scadere dramatic de peste 600 de locuri, adica jumatate din locurile de cazare cum s-a putut observa si in cazul unitilor de cazare.Desi unitatile de cazare sub forma de camping s-au mentinut constant dupa cum am vazut in tabelul precedent, numarul de locuri inregistreaza o fluctuatie notabila, de la 140 in 2001 la 308 in 2005. Caracteristici functional comerciale ale principalelor unitati de alimentative Acestea se refera la facilitatile de alimentatie si catering pentru servirea mesei turistilor pe durata sejurului lor temporar la destinatiile turistice. Restaurantul este locul public care imbina activitatea de productie cu cea de servire punand clientilor la dispozitie o gama diversificata de preparate culinare, bauturi etc. Judetul Prahova ofera un numar mare de restaurante, cu sau fara specific, mai ales in statiunile cele mai vizitate si populate cum ar fi Sinaia si Predeal. Exemple de restaurante din Sinaia: -Restaurant Riviera, cu specific romanesc international -Restaurant La Brace, cu specific italienesc- este primul restaurant din Sinaia cu specific italienesc, care ofera pizza facuta in cuptorul pe vatra, paste si alte mancaruri italienesti, fara sa excluda bucatele traditionale romanesti. Ofera si o gama larga de servicii, atat meniuri personalizate cu ocazia sarbatorilor, cat si scaune pentru copii, parcare . -Restaurant La Marmote, cu specific international -Restaurant Taverna Sarbului -Restaurant Palace. Exemple de restaurante din Predeal: -Restaurant Cabana Vanatorilor, un restaurant renumit in toata tara, un spatiu unic prin locatie dar si prin oamenii care au cladit acest ideal de servire si gastronomie. -Restaurant Casa Taraneasca -Restaurant Eden -Restaurant Rustik -Restaurant Casa Dunarea -Restaurant Noblesse etc Unitati de agrement Cuprind terenuri si sali de sport, stadioane, piscine in aer liber sau acoperite incalzite, patinoare , partii de schi, parcuri de distractie, terenuri de joaca pentru copii, terenuri de tenis, cluburi, discoteci, care asigura turistilor variate posibilitati de destindere , pentru petrecerea agreabila a timpului liber.
44

Plaiurile Vaii Prahovei pot fi admirate in numeroase moduri, Sinaia fiind locul ideal in care persoanele active - si nu numai ele - pot petrece clipe de neuitat. Aici poate fi experimentat cu succes conceptul de vacanta activa.Pentru terenuri dificile, ATV-urile dau posibilitatea explorarii motorizate si fara efort, oferind si o doza de adrenalina. Se pot alege trasee de concurs, atat pentru ATV, cat si pentru autovehicule off-road. Daca se doreste acoperirea rapida a unei arii extinse atunci vizitatorul poate alege mountain-biking-ul. Biciclete speciale, echipate modern pentru siguranta, pot finchiriate din Sinaia. Pe timp de iarna, paradisul schiorilor este Sinaia. Se pot practica, pe partiile amenajate, coborari de agrement, schi fond, schi alpin, schi randonee, schi extrem si snowboard, iar pe partia de bob, cu 13 viraje, se pot organiza concursuri. Unele dintre strazile orasului sunt amenajate pentru coborari cu sania, spre deliciul copiilor. Pentru cei care incearca acum, pentru prima oara, sa experimenteze senzatiile schiului, scolile de schi locale va vor asigura tot echipamentul necesar precum si profesori bine pregatiti. Pentru cei care prefera drumetiile, imprejurimile Sinaiei ofera trasee montane cu grade de dificultate variate. De la cele mai simple, favorabile curelor de teren, pana la cele foarte dificile, de escalada - toate poarta calatorul prin locuri extrem de pitoresti. In Sinaia, amatorii sporturilor cu mingea au la dispozitie terenuri amenajate pentru practicarea fotbalului si tenisului de camp. De asemenea, in apropiere, exista si un teren de golf, la standarde internationale.Cluburile de biliard din statiune garanteaza ca timpul petrecut jucind va fi unul de caliatate si distractia cu prietenii va fi maxima.Pentru cei mai curajosi, Sinaia este pregatita sa ofere aventura si adrenalina in inaltul cerului. Parapanta si balonul cu aer cald vor implini turistilor temerari unul din cele mai frumoase vise ale omenirii...zborul.Cind timpul este nefavorabil, o vizita la piscinele si salile de fitness din Sinaia, va va face sa uitati de vremea urita si sa va mentineti forma sportiva.Rigurozitate, atentie, pricepere...
45

calitati pe care vi le puteti pune la incercare pentru o aventura deosebita: paintball.

Predeal

Schi alpin : - Cel mai frumos sport de iarna practicat in Romania. Echitatie: - plimbari calare pe traseele din apropierea Predealului. Mountain Bike : - drumetii cu biciclete speciale pe drumuri de munte. Bungee Jumping: - unul din cele mai spectaculoase sporturi extreme Caiac: - expeditii organizate pe raurile din imprejurimile Predealului. Parapanta: - petrecera catorva minute in vazduh poate sa va schimbe viata. ATV - curse organizate prin padure si drumuri forestiere de la marginea Predealului Drumetii: - plimbari in muntii ce inconjoara statiunea Predeal pe trasee marcateDe asemenea statiunea Predeal dispune de piscine acoperite, centre de sauna, masaj, jacuzzi.

4.Analiza circulatiei turistice si previziunea evolutiei viitoare


Numrul turitilor cazai n structurile de primire turistic cu funciuni de cazare turistic din judeul Prahova pe tipuri de structuri n perioada 2001-2004 Anii / Structuri de primire turistic Hoteluri Moteluri Hanuri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turistice, din care: - pensiuni turistice urbane - pensiuni turistice rurale Pensiuni agroturistice Campinguri 2001 298142 30422 682 32561 19832 28537 23621 4952 2149 2742 2002 273450 27998 704 26108 15648 21931 19572 2359 1746 2018 46 2003 305968 26206 274 28521 13135 22662 20308 2354 1394 2248 2004 312148 28631 509 25666 14142 20472 17590 2882 1582 2393

Bugalow-uri Tabere pentru elevi i studeni TOTAL

81 20499 435683

412 20659 390674

308 15992 416708

267 16373 422183

440000 430000 420000 410000 400000 390000 380000 370000 360000 Total numr turiti
2001 2002 2003 2004

Reprezentarea grafic a turitilor cazai n Valea Prahovei n perioada 20012004

Sosiri si innoptari ale turistilor in judetul Prahova in perioada 2002-2006 2002 Sosiri-mii Innoptarimii Sursa:Anuarul statistic al judetului Prahova, 2007 Se observa o crestere a fluctuatiei de turisti in judetul Prahova , destul de semnificativa ceea ce poate duce la concluzia ca a crescut interesul fata de turismul montan , pentru turismul de iarna, centrele de atractie in acest judet fiind statiunile montane Predeal si Sinaia. Sejurul mediu Sm=nr.innoptari/nr turisti sositi Sejurul mediu inregistrat in judet in perioada 2002-2006
47

2003 319.6 831.4

2004 328.7 894.0

2005 346.5 929.0

2006 371.0 966.1

306.0 802.9

Anii 2002 2003 2004 2005 2006

Sejurul mediu(zile) 2.62 2.60 2.71 2.68 2.60

Se observa ca durata sejurului este medie, sejurul mediu fiind de 2.6 zi/turist, desi judetul este foarte bogat in resurse turistice. Totusi nu este de neglijat faptul ca anumiti turisti care stau in orasele apropiate de zonele de maxim interes ar putea popula zona pentru scurt timp, cu un sejur mediu de o zi, iar turisti care vin din colturi mai indepartate ale tarii si mai ales in perioada de interes a anului ar putea sa populeze zona mai intens doar in acea perioada si cu un sejur mediu si 4, 5 zile. Nu se poate spune ca este practicat un turism de tranzit in aceasta zona deoarece in general aici se practica un turism sezonier montan in care sejurul depaseste o noapte , iar in anumite statiuni cum ar fi Sinaia se practica si un turism cultural . Avand in vedere ca sejurul mediu este constant de peste 2 zile , este clar ca zona este vizitata de turisti in alte scopuri decat cele de tranzit. Densitatea turistica Densitatea in rap cu pop=turisti sositi/nr.locuitori Densitatea in rap cu supr=turisti sositi/suprafata Evolutia densitatii turistice , in perioada 2002-2006
Anii Densitatea tur in rap cu pop(turist/locuitor) 2002 2003 2004 2005 2006 0.36 0.38 0.39 0.42 0.45 Densitatea tur in rap cu suprafata(turist/kmp) 0.65 0.68 0.70 0.73 0.79

Ritmul de evolutie a densitatii turistice


48

Ritmul de evolutie al densitatii tur in rap cu pop 2003/2002 2004/2003 2005/2004 2006/2005 1.05 1.03 1.08 1.07

Ritmul

de

evol

al

densit tur in rap cu supr 1.05 1.03 1.04 1.08

Din cate se observa din tabel , judetul Prahova are o densitate turistica redusa, ritmul de evolutie fiind de asemenea redus. Aceasta poate duce la concluzia ca fiind un judet cu o suprafata destul de mare , concentratia de turisti se afla doar in anumite zone de interes maxim, iar celelalte zone fiind lipsite de atractii turistice care sa aduca turisti . Intr-adevar, zonele de atractie maxima turistica sunt statiunile montane , iar acestea practica un turism sezonier ceea ce poate da aceste cifre scazute ale densitatii.

5.Propuneri de valorificare
Valea Prahovei dispune de un potenial turistic valoros, de o ofert turistic atractiv pentru turitii dornici s practice aproape orice form de turism. n ultimii ani, Consiliul Judeean Prahova alturi de Consiliile Locale i civa investitori au fcut eforturi pentru reconsiderarea locului turismului. Atingerea acestui obiectiv trebuie s conduc la: Creterea numrului de turiti romni i strini; Satisfacerea cererii turistice poteniale i atragerea unui numr sporit de turiti pentru petrecerea sejururilor; Sporirea contribuiei turismului la veniturile comunitilor locale prin susinerea dezvoltrii turismului rural; Crearea de noi locuri de munc n domeniul turismului. Turismul, pentru a se putea dezvolta, trebuie s aib la baz politici adaptate
49

ramurilor de activitate ale sectorului i anume: Politica de produs turistic care s urmreasc stimularea agenilor economici n vederea modernizrii i creterii calitii ofertei turistice n scopul creterii competitivitii ei pe piaa intern i internaional; Politica de promovare i marketing care s asigure o imagine real a turismului pe Valea Prahovei pentru a stimula cererea turistic intern i internaional; Politica resurselor umane care s asigure din punct de vedere calitativ i cantitativ necesarul de personal, precum i formarea i perfecionarea acestuia; Politica privind creterea rolului cercetrii tiinifice i cercetrii tehnologice care s urmreasc identificaea produselor i pieelor turistice noi, investirea i punerea n aplicare a programelor de dezvoltare; Politica din domeniul legislativ care s aib n vedere armonizarea cadrului normativ cu legislaia din Uniunea European privind standardele de calitate, standardele pentru construcii, standardele tehnice i indicatorii statistici pentru turism; Politica n domeniul fiscal care s aib ca scop stimularea dezvoltrii economice, investirii i crerii de noi locuri de munc n sectorul privat. Realizarea acestor politici are la rndul ei la baz programe referitoare la produsul turistic, la principalele destinaii turistice din Valea Prahovei. Astfel, se au n vedere: Reinvestiiile i modernizarea unitilor de cazare; Diversificarea ofertei turistice de sporturi, recreere, distracie; Mrirea animaiei din zonele turistice; Descoperirea, amenajarea i reamenajarea unor obiective turistice istorice i culturale; Dezvoltarea circuitelor turistice, precum i a excursiilor de o zi; Dezvoltarea serviciilor turistice la nivel internaional; Promovarea unei imagini favorabile n ceea ce privete staiunile din jude; Creterea calitii amenajrilor turistice; Modernizarea treptat a produsului turistic ntr-un cadru planificat i coordonat, la standarde nalte; Asigurarea unui turism cu specific care s reflecte trsturile locale;
50

Dezvoltarea turismului oriunde exist un potenial turistic.

Una dintre cele mai importante viitoare surse de venituri este turismul. De aceea, punerea n aplicare a unor programe cu finanare intern sau extern, participarea la aciuni de promovare n ar i strintate, valorificarea potenialului natural i antropic sunt cteva din direciile de aciune n vederea dezvoltrii turismului prahovean. Programe pentru dezvoltarea i modernizarea bazei turistice: Organizarea serviciilor Salvamont care vor coordona aciunile de prevenire a accidentelor montane i de salvare a persoanelor accidentate; Refacerea prtiei de bob i sanie din Sinaia; Realizarea unor amenajri turistice complexe pe Valea Cerbului Buteni; Realizarea unor trasee turistice cu caracter cultural-istoric; Reabilitarea zonelor, monumentelor, cldirilor de interes turistic; Susinerea iniiativei private n crearea i dezvoltarea de uniti turistice cu servicii la standarde internaionale; Amenajarea zonelor cu potenial cinegetic, etnografic, cultural i ambiental; Atragerea unui numr sporit de turiti prin aciuni promoionale n ar i strintate; Modernizarea infrastructurii rutiere; Infrastructura de comunicaii, de promovare i informare turistic n timp real pe Internet i TV cu privire la prtiile de schi din Valea Prahovei; nfiinarea unitilor agroturistice finanate din fondul SAPARD; Refacerea drumurilor de pe Valea Prahovei, construcia unui pod de 28 m lungime Valea Alb; Organizarea unor manifestri cultural-artistice de presigiu, cum ar fi Colocviul Dramaturgiei Romneti Sinaia; Repararea bazelor sportive existente, precum i amenajarea unor baze noi n Sinaia i Buteni; Dezvoltarea unor forme noi de turism: bungee-jumping, parapant, mountain-bike Acest obiectiv se poate realiza prin amplasarea n unele din staiunile montane a echipamentelor pentru bungee-jumping; Deschiderea unui centru pentru cursuri de zbor i srituri cu parapanta; Implementarea n zonele montane a unor programe de activiti n aer liber cum ar
51

fi: crare, coborre pe coard, expediii cu bicicleta, orientare cu busol i hart, trecerea peste ruri sau praie cu ajutorul echipamentelor de alpinism, construirea de adpost de noapte sau construirea de plute; aceste activiti pot servi drept antrenament amatorilor de sporturi extreme; Promovarea n ar i strintate a acestor forme de turism prin crearea de oferte turistice.

52

Bibliografie Nicolae Neacsu, Andreea Baltaretu Economia turismului-lucrari

practice,Editura Uranus , Bucuresti Luminia Marin Basarab, Geografia Romniei, Editura Mondan, Bucureti Nicolae Ciang, Romnia. Geografia turismului, Presa Universitar Clujean, 2002 www.rotur.ro www.alpinet.org www.infosinaia.ro www.infotravelromania.ro www.romaniantourism.ro www.insse.ro www.cjph.ro

53