BLACKLIGHT

joi 5 martie 1999/Galeria Galla, Bucuresti Realizare - pictura Participa: ANDRONE Teofil BURLACU Dragos GASPAR Cristian SCARLATESCU Justinian NEAGOE Razvan VORNICELU Carmen

Atentie la Ecou
(Grupul Ecou Galeria Galla, martie-aprilie) Adrian Guta La sfarsit de martie s-a deschis la Galeria Galla o expozitie pe care nu ezit sa o semnalez din primele sale zile de existenta. Asta desi este vorba de nume despre care nu a auzit nimeni, inca, pentru simplul motiv ca expozantii sint studenti in anul trei la clasa de pictura a lui Teodor Moraru, in cadrul Academiei de arta Luceafarul. Criticul cedeaza impulsului si vrea sa va impartaseasca surpriza placuta pe care a avut-o in fata unor lucrari pe care va indeamna sa le vedeti la randu-va. Sper sa fie un pariu castigat prin confirmarea in timp din partea celor asupra carora focalizeaza randurile de fata. De fapt, iesirea la rampa a acestor tineri aduce argumente in plus pentru situatii care se contureaza tot mai clar pe (avan)scena artistica romanesca actuala. 1. Fenomenul grupurilor se extinde. Se pare ca o noua nevoie de comunicare se intensifica pentru a mai atenua asperitatile si riscurile alienarii prin individualism prelungit. Poate ca, mai ales, tinerii prefera clarificarea in comun a unor intrebari, formularea impreuna, pentru a le da greutate, a unor teluri, strategii. Poate ca, macar inceputurile sunt mai usor de suportat economic in formula de grup. 2. Arta noastra de esenta citadina, re-ipostaziind tentatia unui mereu nou realism (ma refer cu pregatire la tineri), se inspira cazurile se inmultesc-in timpul din urma, cu insistenta progresiva, din cultura stradala, de cartier. Stimuli muzicali, din lumea discotecilor, din repertoriul textual si ritmic al noilor trupe, exemplul graffiti art-ei, date de comportament cotidian, determina schimbari la nivelul imaginii picturale mai ales, marcata de un neoexpresionism revigorat.. Autorii la care ne referim in acest text sunt: Teofil Androne, Dragos Burlacu, Cristian Gaspar, Razvan Neagoe, Justinian Scarlatescu si Carmen Vornicelu. Ideea de a se constitui in grup s-a nascut inca de anul trecut. Au muncit sistematic, intens, stimulati de profesorul Moraru fara coercitie. La acesta primavaratica intalnire cu publicul se infatiseaza cu o expozitie aproape surprinzator de coerenta pentru experienta lor artistica firava, in formare. Nu avem insa de a face cu un orizont inchis, cu mimetisme reciproce constatam o polifonie vioaie, reperele unor personalitati care se cauta, se infiripa curajos. Placerea de a picta este un numitor comun sesizabil de la primul cntact cu lucrarile. Tehnici diverse, atacarea unor materii diferite, setea de real se exhiba in paralel cu concentrata analiza si potentare a semnului plastic. Grupul Ecou isi demonstreaza prin acesta expozitie ratiunea de a fi, subliniata si de prezenta afisata a unui text manifest . Personaje, situatii obiectuale, aproape totul este redactat in cheie neoexpresionista exploziva (rar contrapunctata de studii cu un aer analitic liber asumat). Se propun cateodata, si translatii ale figurativului tensionat - simplificat in abstractie. Traseul expozitional este dirijat dinspre o expunere obisnuita, in primele sali, catre surpriza ultimului spatiu, unde, ca intr-o camera obscura, lumina de neon filtrata de un vesmant violet si muzica de fond stimuleaza efecte speciale, provocate de pigmentii cu care au fost pictate lucrarile din acesta sala. Ecoul de discoteca sursa de inspiratie creaza o atmosfera aparte, particularizata de semnale vizuale puternice artificiale. Se pot face trimiteri. La grafitti art Americana, Basquiat, Penck. Sau chiar in ograda noastra , la grupul Rostopasca. Modelele circula si sunt asimilate, constient sau nu. Este una din trasaturile unei culturi vii, in miscare. Subliniem insa, cel putin in egala masura, elanul autentic al tanarului grup Ecou, nevoia fiecarui membru al sau de a se exprima, indrazneala de a risca, placerea nedisimulata de a lucra. Cei sase constientizeaza si conditia de ucenici, dificultatile drumului de parcurs. Inceputurile sint consistent promitatoare, ceea ce m-a determinat sa spun/scriu: Atentie la Ecou!. Text scris de Adrian Guta in Observatorul Cultural nr 6, 10.04.2000.