ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE COMERT

REFERAT COMPETITIVITATEA

AUTOR: Grupa 330, Seria B

BUCURESTI, 2007

CUPRINS

PAG. CAPITOLUL 1 CONCEPT. 3 CAPITOLUL 2 INDICATORI DE MASURARE. 5 CAPITOLUL 3 FACTORI DE INFLUENTA... 9 CAPITOLUL 4 SPECIFICUL COMPETITIVITATII IN COMERT, TURISM, SERVICII.. 14 BIBLIOGRAFIE 16

CAPITOLUL 1 CONCEPT
Conform Dictionarului Explicativ al limbii romane, prin competitivitate se intelege insusirea unui mediu in care se poate concura, care suporta concurenta. Insa aceasta afirmatie este mult prea generala pentru a intelege exact care este rolul competitivitatii in viata economica actuala. In Dictionarul Enciclopedic, competitivitatea este privit ca fiind capacitatea unor produse sau servicii de a face fata concurentei, definitie ce restrange putin limitele generalului, dar nici aceasta nu este suficienta Specialistii in domeniu nu au ajuns la o parere unanima in privinta competitivitatii, dar cu totii inteleg prin aceasta pozitia intreprinderii pe piata, sustinuta prin : creterea nivelului calitii produselor combinat cu un nivel minim al costurilor; pstrarea calitii la un nivel stabil avnd ns ca restricie creterea productivitii; reducerea costurilor de realizare a produselor sau de prestare a serviciilor, creterea gradului de utilizare a materialelor, considerarea rolului cercetrilor de pia i a preferinelor clienilor; spor de performane tehnice i economii de exploatare oferite de productori pe pia, fa de alte produse sau servicii similare sau considerate standard; capacitatea organizaiei de a ctiga n condiii concureniale pe piaa intern i extern. Conceptul de competitivitate a aparut in literatura economic din ultimele decenii, nu prin traducerea, cumva, a noiunii "competition", denumirea englez a concurenei, ci datorit nevoii unui instrument mai precis de analiz economic, folosit n modelele prospective de cretere economic a rilor, n condiiile deschiderii lor tot mai largi spre exterior. n al doilea rnd, este vorba de legtura organic a conceptului de competitivitate cu teoria costurilor comparative i a avantajelor relative. n lupta de concuren, tot mai acerb i mai complex n timp, mai ales n cadrul diferitelor organizaii integratoare internaionale, rile i marile firme corporatiste, ca s evite nfrngerea i s ctige poziii favorabile pe piaa intern i extern, au nevoie nu de orice avantaje relative, ci de unele care, prin mrimea lor, s le asigure competitivitatea; au nevoie, aadar, de avantaje relative competitive performante.

***http://www.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=part2, pag 2 (format pdf) ***http://www.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap9, pag. 55 (format pdf) 3

Din punct de vedere microeconomic, competitivitatea se poate defini drept capacitatea unei structuri microeconomice (unitate, firm, etc.) de a ctiga sau de a apra (menine) un segment de pia. Din punct de vedere macroeconomic, competiia se poate defini drept capacitatea unei structuri macroeconomice de a ctiga sau apra pri din pia la exterior i la interior. Modalitile de sporire a competitivitii microeconomice fac, n primul rnd, obiectul preocuprilor ntreprinztorului privat, dei nici cel ce gestioneaz treburile publice - parlament, guvern - nu se poate dezinteresa de abordarea acestei probleme ntr-un cadru global. Aceasta deoarece competitivitatea se genereaz la nivel micro, dar se susine i se consolideaz la nivel macro. Competitivitatea reprezint aptitudinea firmei sau a economiei naionale de a crea surplus economic, adic profit. Este vorba de un profit care se prevede n strategia dezvoltrii firmei sau a economiei naionale i care se obine ca rezultat scontat al prevederilor. n acest caz, unitatea economic, producnd profit, este eficient i, n principiu, poate fi concurenial. nvinge, de regul, cel care, fa de adversarii lui concureniali, a produs un surplus economic mai mare, numit surplus economic performant concurenial. S-a constatat ca in legatura cu competitivitatea exista un concept cu dubla functie: de apreciere (evaluare) a evoluiei organizaiei pe pia i de orientare pe diverse ci (calitate, pre, cost, fiabilitate, schimbare) a evoluiei acesteia n condiii de competiie. Competitivitatea oblig organizaiile s fie ntr-o permanent stare de concurs pe pia, unde, n funcie de nivelul de evoluie i de gradul de cunoatere a concurenilor deine o anumit poziie. Intr-un mediu concurenial orice organizaie trebuie s cunoasc i s asigure necesitile consumatorilor. n articolul Creai bogie, creai competitivitate, Mark T. McCord definete competitivitatea ca fiind crearea de bogie. El arat, vorbind despre competitivitatea diferitelor ri de pe glob, c crearea de bogie i prin urmare competitivitatea se concentreaz asupra utilizrii resurselor umane, financiare i educaionale pentru a asigura i a menine o baz puternic pe care economia poate nflori . Altfel spus, nu putem considera automat drept competitiv o ar bogat, ci una care i-a creat bogia prin munc, talent i organizare, care posed un potenial productiv i creativ care s o fac independent de resursele materiale.4 ***www.biblioteca.ase.ro/downres.php?tc=6670, pag. 13 (format pdf) ***http://www.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap9, pag. 55 (format pdf) ***http://www.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=part2, pag 3 (format pdf) 4

4 ***www.biblioteca.ase.ro/downres.php?tc=6670,

pag. 13-14 (format pdf)

CAPITOLUL 2 INDICATORI DE MASURARE

Msurarea competitivitii economice a rilor i ierarhizarea lor n funcie de nivelul i dinamica acesteia a devenit o preocupare cu caracter general, existand doua organizatii internationale de renume care ofera informatii in acest sens: Forumul Economic Mondial (World Economic Forum - WEF), care public ncepnd din 1979 Raportul asupra Competitivitii Globale i Institutul pentru Management i Dezvoltare (International Institute for Management Development - IMD) care din 1989, editeaz Anuarul Competitivitii Mondiale. Iniial, Raportul Competitivitii Globale era publicat att de WEF ct i de IMD. Diferenele referitoare la modul n care se cuantific noiunea de competitivitate a condus la separarea celor dou prestigioase instituii i la furnizarea de rapoarte separate. Astfel, WEF definete competitivitatea ca fiind abilitatea unei ri de a nregistra rate nalte de cretere ale PIB-ului pe locuitor. n optica IMD consider competitivitatea constand n abilitatea unei ri de a crea valoare adugat, sporindu-i astfel avuia naional, prin administrarea eficient a urmtoarelor relaii bivalente: procese i produse; atractivitate i agresivitate; globalitate si proximitate; coeziune social social i asumarea riscurilor. Desigur metodologiile celor dou instituii se deosebesc ntre ele prin factorii luai n calcul, precum i prin ponderile acordate diferiilor factori n cadrul indicilor calculai. Indicatorii calculati de cele doua organizatii sunt: - Indicele de Cretere a Competitivitii (Growth Competitiveness Index G.C.I.) A fost formulat de Jeffrey Sachs de la Columbia University i John McArthur de la The Eart Institute i prezentat pentru prima dat n GCR (Global Competitiveness Report) din 2001-2002. Acesta se calculeaza pe baza a patru criterii principale: performana economic; eficiena politicii guvernamentale; eficiena mediului de afaceri; infrastructura. Aceste criterii subsumeaz un numr de 323 de indicatori i indici (ANEXA 1 ) Cu privire la primul criteriu performana economic - se consider c aceasta trebuie abordat i analizat ntr-o manier foarte complex. Unele dintre aceste maniere de abordare sunt: prosperitatea actual a unei ri reflect i performanele sale economice din trecut; competiia guvernat de forele pieei asigur performanele de durat ale unei naiuni; cu ct competiia intern se manifest mai acerb, cu att mai competitive vor fi firmele naionale atunci cnd activeaz pe pieele externe; ***www.biblioteca.ase.ro/downres.php?tc=1926, pag. 4 (format pdf) 5

***suport Curs 1, Organizaia cadrul desfurrii afacerilor succesul unei ri la nivelul comerului exterior, arat competitivitatea companiilor sale (dac nu se ine cont de barierele comerciale); deschiderea unei ri ctre activitile economice internaionale conduce de regul, la creterea performanelor economice interne ale acelei ri investiiile internaionale determin o alocare economic mai judicioas a resurselor la nivel mondial Referitor la cel de-al doilea criteriu - eficiena politicii guvernamentale - elementele definitorii ale acestuia sunt urmtoarele: intervenia statelor n activitile de afaceri pot fi minimizate, parial, prin crearea de condiii pentru ca ntre firme s existe o concuren loial; guvernul, poate stabili totui condiii macroeconomice i sociale care sunt predictibile, i, astfel, se minimizeaz riscul extern pentru ntreprinderile economice; guvernele trebuie s fie flexibile n activitatea lor, adaptndu-i politicile economice la schimbrile aprute n cadrul mediului internaional (mondial, global); administraiile publice au sarcina de a oferi o structur a societi bazat pe corectitudine, egalitate i justiie menite s asigure securitatea populaiei. Al treilea criteriu luat n analiz eficiena mediului de afaceri presupune valorificarea ctorva elemente, cum sunt: eficiena optim, mpreun cu abilitatea de adaptare la schimbrile n mediul concurenial sunt atribute manageriale cruciale pentru competitivitatea firmelor facilitile de ordin financiar-fiscal pot oferi sporuri de competitivitate; un sistem financiar bine dezvoltat i integrat la nivel mondial susine competitivitatea economiei naionale; meninerea unui nivel de trai ridicat necesit integrarea economiei interne n economia mondial; spiritul antreprenorial este decisiv pentru activitatea economic, n special n faza sa de debut; crearea i meninerea unei fore de munc instruite contribuie din plin la creterea competitivitii; productivitatea se reflect n nivelul valorii adugate; atitudinea fa de munc afecteaz n sens pozitiv sau negativ competitivitatea unei naiuni. Ultimul criteriu luat n considerare infrastructura prezint are un mare rol n asigurarea unei competitiviti interne i internaionale. Aceasta, cel puin, n urmtoarele sensuri: o infrastructur bine dezvoltat include un sistem eficient de afaceri i susine activitatea economic; de asemenea o infrastructur modern include tehnologia informaiei i protecia eficient a mediului natural; 6

 avantajul competitiv poate fi obinut prin intermediul aplicaiilor inovative i eficiente ale tehnologiilor existente; investiia n cercetarea de baz i activitile inovative sunt cruciale pentru o ar n diferitele stadii ale dezvoltrii sale economice; investiiile pe termen lung n cercetare dezvoltare sunt de natur s sporeasc nivelul de competitivitate al firmelor; calitatea vieii reprezint o parte esenial a atractivitii unei ri; resursele educaionale adecvate i accesibile ajut la dezvoltarea unei economii bazate pe inovaii i creativitate. - Indicele Competitivitii Afacerilor (Business Competitiveness Index B.C.I.) A fost creat de Michael Porter de la Harward University i introdus pentru prima dat n cadrul Global Competitiveness Report din 2000. Variabila dependent folosit pentru dezvoltarea BCI este nivelul PIB/locuitor n anul 2002, ajustat ns la paritatea puterii de cumprare. PIB/locuitor este unul dintre cei mai folosii i mai eficieni indicatori pentru reflectarea productivitii naionale i totodat este strns legat n timp de standardul de via de care dispune o naiune. El este cel mai bun indicator de reflectare i msurarea competitivitii microeconomice existente la nivelul tuturor rilor. Totodat el reflect fundamentele structurale ale unei ri pe termen mediu i lung. Totui el poate fi influenat de o serie de factori particulari i cu influen pe termen scurt cum ar fi calamitile naturale, ocurile macroeconomice, modificare preurilor n special n cadrul industriilor cu pondere mare n export. Pentru a putea analiz diferenele n funcie de sursele de competitivitate, rile analizate au fost separate n trei grupe dup nivelul de dezvoltare ri cu venit ridicat, mediu i respectiv redus.

- Indicatorul Competitivitii Globale (Global Competitiveness Index G.C.I.)

Scopul esenial al Global Competitiveness Index este s analizeze potenialul economiilor la nivel mondial, observnd zonele de cretere economic sntoas pe termen mediu sau chiar lung. Indicele GCI este centrat pe trei elemente fundamentale: - competitivitatea mediului macroeconomic din fiecare ar analizat - calitatea instituiilor publice i a politicilor promovate de acestea - eficiena tehnologic la nivel de ar.

*** www.biblioteca.ase.ro/downres.php?tc=1926, pag. 9-11 (format pdf) Idem, pag. 14-15 (format pdf) 7

Stabilitatea macroeconomic ca prim element fundamental - este important pentru creterea economic, chiar dac, n mod evident, nu este adevrat faptul c stabilitatea economic de una singur poate determina o rat nalt a dezvoltrii unei ri. Dar, nu este mai puin adevrat, c instabilitatea macroeconomic distruge orice speran de cretere economic. n condiii de instabilitate, cu inflaie ridicat firmele nu pot adopta decizii coerente. Sistemul bancar (element deosebit de important pentru creterea economiei pe termen mediu i lung) nu poate funciona n contextul unui deficit guvernamental enorm (n special ca urmare a forrii bncilor s mprumute bani sub nivelul ratei dobnzii de pe pia). Guvernele nu pot furniza servicii eficiente dect dac pltesc rate imense ale dobnzii la datoriile fcute n trecut, iar sectorul de afaceri sufer dac taxele pltite de acesta sunt irosite de guvern. Al doilea pilon al analizei cu ajutorul GCI, se refer la instituiile publice . Dei ntr-o economie de pia bogia (bunstarea) este creat n cea mai mare parte de firmele private, acestea trebuie s opereze i s intre n relaii diverse cu instituii create i administrate de ctre stat. Este important, spre exemplu, ca dreptul de proprietate s fie garantat prin lege, sau s existe un sistem judiciar corect. Firmele consider prea scump, sau chiar ineficient s opereze n rile n care corupia este excesiv. Una dintre cele mai incitante teme de cercetare de astzi este tocmai ncercarea de stabilire a msurii n care instituiile influeneaz dezvoltarea pe termen lung. Al treilea element definitoriu al GCI, are n vedere progresul tehnologic. Una dintre principalele lecii ale teoriei neoclasice de cretere economic este c pe termen lung o economie nu poate crete n lipsa progresului tehnologic. Cele trei elemente luate n considerare la calcularea indicatorului compozit, nu sunt independente unul de cellalt, aceti trei piloni sunt intercorelai instituii puternice, de exemplu, sunt necesare pentru ca dezvoltarea tehnologic s aib loc; o baz tehnologic sofisticat va contribui n mod evident la obinerea unei stabiliti macroeconomice de durata.

***www.biblioteca.ase.ro/downres.php?tc=1926, pag. 16-17 (format pdf) 8

CAPITOLUL 3 FACTORI DE INFLUENTA

Competitivitatea depinde de o serie de factori care influeneaz n mod diferit nivelul acesteia. Ca urmare, se poate preciza c, competitivitatea (C) este o funcie de asemenea factori (fi), astfel : C=f(f1,f2,...,fn) Conform opiniilor exprimate n articolul Responsabilitate i Competitivitate , prezentat n cadrul Subcomisiei F18 pentru elaborarea strategiei naionale de dezvoltare pe termen mediu pentru perioada 2000-2004) aceti factori se mpart n patru categorii, i anume : I. Factorii tehnici: caracteristicile tehnice. II. Factorii financiari: preul/ tariful, condiiile de plat. III. Factorii de suport: serviciile auxiliare ("service"-ul) asociate unui produs/serviciu n scopul creterii valorii sale adugate (de exemplu : prin mentenan, instruire, consultan, furnizare de piese de schimb, etc). IV. Factorii de desfacere/ vnzare: termenul de livrare, condiiile de livrare, modalitile de distribuire/vnzare. O parte din elementele cuprinse n definiii sunt considerate ca fiind factori generatori i declanatori ai competitivitii. Astfel, generatorii principali ai competitivitii sunt: cererea i oferta, calitatea produselor sau a serviciilor, preurile, necesitatea social, adaptabilitatea, iar declanatori ai competitivitii cuprind din punct de vedere al: mediului extern: produsele sau serviciile, clienii, piaa i preurile; mediului intern: calitatea, costul, flexibilitatea, schimbarea, sigurana n funcionare a organizaiei, dimensiunea organizaiei. Factorii care determin competitivitatea unei firme sunt extrem de compleci, dar sunt cativa care au o pondere relativ mare i care prezint aspecte ascunse, neevidente ale influenei lor asupra puterii competitive, i anume: Productivitatea este un factor a crui influen este hotrtoare asupra puterii competitive a unei firme. Totui, nu trebuie s cdem n greeala de a identifica competitivitatea cu productivitatea, aceasta fiind o expresie implicit a teoriei valorii-munc: dac avem productivitate mai mare nseamn c, n acelai interval de timp, se produc mai multe bunuri, deci se produce mai mult valoare. ***www.biblioteca.ase.ro/downres.php?tc=6670, pag. 17 (format pdf) ***www.ccir.ro/strategia-nationala/f18/dragulanescu_f18.htm ***http://www.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=part2, pag 3 (format pdf) 9

Informaia este un alt factor al competitivitii care merit luat n consideraie. Informaia poate s se refere, n perspectiv static sau dinamic, la: A. Mediul competitiv, respectiv la: a) Consumatori (nevoile consumatorilor; dorinele i gusturile consumatorilor; puterea financiar a consumatorilor; demografia consumatorilor, etc. ) b) Competitori (poziia competitiv; inteniile competitorilor; punctele forte ale competitorilor; punctele slabe ale competitorilor, etc. ) c) Produs (tehnologii de producie; potenialul de sporire a atractivitii produsului; potenialul de substituire a produsului etc. ) d) Piaa resurselor materiale i de for de munc (schimbri semnificative n cererea / oferta de materii prime; schimbri semnificative n cererea/oferta de energie i alte produse suport; schimbri semnificative n cererea/oferta de for de munc). e) Cadrul normativ La fel de important este i informaia care se refer la: B. Mediul intern al firmei, respectiv la: - poziia competitiv real a firmei; - resursele neutilizate; - punctele forte ale firmei; - punctele slabe ale firmei; - gradul de utilizare a potenialului uman, etc. Ceea ce trebuie subliniat n cazul factorului informaie este c nu este suficient doar colectarea informaiei; procesul de culegere a informaiei trebuie, n mod obligatoriu, urmat de procesul de analiz i interpretare a acesteia. Un alt lucru demn de luat n seam este un fenomen observat la nivelul firmelor, i anume acela de a supraevalua informaia obinut pe canale neoficiale. De cele mai multe ori, datele obinute pe canale oficiale ori publice, dac sunt interpretate corect, sunt suficiente pentru o analiz destul de precis. Datele obinute pe ci prefereniale, cteodat ilegale, creeaz ns beneficiarului acestor informaii o senzaie fals de plus de credibilitate sau de valoare; n realitate datele publice i cele obinute pe ci prefereniale trebuie luate egal selectiv. Prin apariia fenomenului de globalizare, apare tendina de uniformizare i regularizare a fluxurilor principale ale informaiei, de "democratizare" a accesului la informaie i de egalizare a anselor competitive ale concurenilor. Un rol aparte n rndul informaiilor l au cele referitoare la tehnologii. Este evident c plasarea ct mai sus pe scara tehnologiilor avansate (high-tech) confer firmei o poziie competitiv favorabil. De multe ori, criteriul high-tech 10

este considerat un criteriu de msur sau de evaluare a competitivitii unei firme. In legtur cu aceast afirmaie trebuie s facem urmtoarea distincie: exist firme care includ high-tech-ul n produsele lor i altele care l includ n mijloacele lor de producie; primele au un avantaj competitiv mai fragil, iar cele din urm, unul peren. n plus, obiectivul plasrii ntr-o poziie favorabil n ierarhia high-tech face necesar alocarea unor resurse mari pentru cercetare-dezvoltare; alocarea ns a unor sume mari pentru cercetare-dezvoltare nu este suficient pentru plasarea favorabil n ierarhia high-tech. Un alt factor de competitivitate este dimensiunea sau scara ntreprinderii. Existena unuia sau mai multor competitori de mari dimensiuni pe o anumit pia altereaz condiiile competiiei: acetia vor putea s-i impun practic superioritatea, transformnd un avantaj cantitativ ntr-unul calitativ, chiar fr a recurge la competiia neloial. Principalul mecanism al acestui efect este tendina general de scdere a costurilor de producie pe unitatea de produs, odat cu creterea volumului produciei (se estimeaz c, per unitate, costurile dependente de volum scad n medie cu 15-25% la dublarea volumului). Exist dou fenomene dominante care genereaz acest efect: pe de o parte, scderea ponderii relative a costurilor fixe n costurile totale odat cu creterea volumului produciei i, pe de alt parte, aa-zisa "curb de acumulare a experienei", care exprim, n esen, adaptarea continu a aparatului productiv la produsul elaborat, n primul rnd prin adaptarea comportamentului i modului de aciune a personalului uman. Pe lng costurile dependente de volum se au n vedere i costuri dependente de varietate, care sunt n relaie direct cu aceasta (se estimeaz c, per unitate, costurile dependente de varietate cresc cu aproximativ 2035% la dublarea varietii);. Aceste costuri reflect, n esen, complexitatea organizrii unei producii mai variate; n cazul acestor costuri se cuprind cele generate de gestiune, rezerve, manipulare materiale etc. Recomandarea strategic, n perioadele favorabile de expansiune a mediului economic i de profituri mari ale firmei, are n vedere creterea varietii produciei pentru a se asigura o mai mare flexibilitate i anse mai mari de a realiza produse de succes; n perioadele defavorabile trebuie s se reduc varietatea produciei, micorndu-se astfel costurile, pstrnd doar produsele care aduc profituri mari i sigure. Un alt factor (considerat fundamental) al competitivitii este managementul. Problema managementului este c acesta trebuie s ndeplineasc simultan, armonios, dou funcii: conducere tactic i conducere strategic. Aceste funcii solicit caliti diferite din partea managerului i, cteodat, chiar contradictorii; nu rareori se ntmpl ca un bun manager al problemelor curente ale ntreprinderii s fie lipsit de viziunea necesar deciziilor strategice, dup cum un bun manager al problemelor de dezvoltare strategic s fie lipsit de pragmatismul necesar pe baza reaciei pieei s apar pe pia dup un interval de timp destul de lung, fiind posibil modificarea sensibil a cerinelor pieei n aceast perioad de timp. Viziunea modern sau orientat pe termene (time driven) pornete nu de la posibilitatea ca cerinele pieei s se schimbe sensibil n viitorul previzibil, ci de la certitudinea c acest 11

lucru se va ntmpla. De aceea, aceast viziune are la baz minimizarea timpului de adaptare a produciei la cerinele n schimbare rapid ale pieei. Suportul tehnologic al acestei viziuni este asigurat de liniile flexibile de producie, robotizarea, inteligena artificial, etc sisteme moderne de producie. Aceast viziune asupra competiiei definete timpul ca o resurs material concret i ca un indicator economic la fel de important ca i costurile de producie, indicii de calitate sau cuantumul fondurilor fixe, de exemplu. Viziunea postmodern sau orientat pe globalizare (globalizationdriven) are n vedere modificrile de esen pe care procesul obiectiv i inevitabil al globalizrii le aduce relaiilor economice la scar mondial, cu impact nu numai asupra mecanismelor de schimb, dar i asupra mecanismelor de producie. Faptul c globalizarea, bazat pe mutaiile tehnologice eseniale din reelele de calculatoare i din telecomunicaii, a revoluionat schimbul de informaii, este azi evident pentru toat lumea. C aciunea este n curs de a revoluiona i schimburile materiale prin introducerea pieei electronice, ori prin alte mecanisme devine tot mai evident pentru tot mai muli. C globalizarea, modificnd structural coninutul conceptului de economie de scar, suprimnd barierele din calea produselor i informaiei, revoluioneaz i producia, va deveni evident n urmtorii ani. Unul din factorii cei mai importani care determin competitivitatea, factor care nu are legtur direct cu produsul, ramura sau entitatea ca atare a crei competitivitate o apreciem, este nivelul competiiei. Cu ct acesta este mai ridicat, cu att un anumit produs sau serviciu va face fa mai greu pe pia, va avea o cot de interes (sau de pia) mai redus, iar costurile de meninere i de promovare pe pia vor fi mai mari. Implicaiile nivelului competiiei asupra strategiei furnizorului de produse sau servicii vor fi date att de focalizarea efortului de producere pe reducerea drastic a costurilor, dar i pe orientarea politicii de marketing ctre segmente de pia precise, relativ nguste. n plus, n special n ultimii ani, odat cu dispariia unor bariere n calea liberei circulaii a produselor, serviciilor i, n special, a informaiilor, identificarea i intrarea pe piee, pe care nivelul competiiei este nc redus, este o aciune deosebit de important pentru prelungirea duratei de via a unui produs/serviciu. In cadrul indicatorilor de competitivitate un rol important il ocupa gruparea de indicatori care se refera la inovare. Din experienta unor evaluari precedente ale companiilor pe baza indicatorilor de competitivitate a rezultat o veriga slaba in performantele acestora care este determinata in principal de gradul de inovare.

***www.biblioteca.ase.ro/downres.php?tc=6670, pag. 19-25 (format pdf)

12

Acesti indicatori cuprind diverse elemente, respectiv pentru Produse si/sau Servicii Inovative sunt considerati : cifra de afaceri pentru produse /servicii noi care se refera doar la produse sau servicii noi lansate in ultimul an (fara a cuprinde pe cele existente sau moficicari minore la acestea), cifra de afaceri din segmente noi de piata care au aparut in ultimul an (aceasta ar include, intrarea intr-un nou domeniu de afaceri, sau aplicatii noi pentru produs sau serviciu). Trebuie sa fie noi domenii de afaceri care au fost dezvoltate formal de organizatie ca urmare a deciziilor strategice luate. Cifra de afaceri din noi piete geografice, nationale sau internationale, dezvoltate ca urmare a deciziilor strategice si numarul de clienti noi care au aparut in ultimul an. Alti autori impart multitudinea de factori ce influenteaza competitivitatea in factori clasici si factori esentiali; o sintetizare a acestora fiind : Factori clasici cantitativi Pret Calitate Raport pret/calitate Cost Profit Raport cost/profit Volumul desfacerilor Factori esentiali Factorul Reutilizarea muncii trecute Stabilitatea axiologica Inovatia aplicata Gradul de armonie Capacitatea de a identifica si promova valoarea

calitativi Economie de scala Tehnologie Management Strategie

Exemple, Comentarii Capital fix; capital uman educat, instruit si format in sensul crearii de valoare;tehnologie Stabilitatea proprietatii, stabilitatea legislativa, disciplina contractuala, simetria raporturilor intre parteneri asimetrici Este principalul atu al firmelor mici, dar dinamice Armonie intre productie si consum, intre munca si capital, intre diversele forme de competitie Se porneste de la ipoteza simetriei genetice intre grupurile statistice semnificative pentru a se ajunge la concluzia ca aceasta capacitate este principalul factor de competitivitate a societatii pe termen foarte scurt.

***http://forumworks.ccir.ro/Bun_Frumos/Cosmina_MIU/INOVAREA_material_15_10_Forum_de_inv estitii.doc D. Voiculescu, Competitie si competitivitate, Ed. Economica, Bucuresti, 2001, pag. 62

13

CAPITOLUL 4 SPECIFICUL COMPETITIVITATII IN COMERT, TURISM, SERVICII

n abordarea problemei competitivitii, indiferent de forma de proprietate i de dimensiune a organizaiei, exist dou aspecte: 1) Organizaiile trebuie s aib capacitatea de a se menine permanent i activ pe o pia concurenial i evolutiv, realiznd un nivel al profitului care s-i permit finanarea prin fore (resurse) proprii a obiectivelor preconizate. 2) Trecerea pe plan mondial de la ideea competitivitii obinute numai prin calitate superioar i preuri reduse la un nou concept n care accentul se deplaseaz spre factorii privind cunoaterea pieei i a concurenei, adaptabilitatea la schimbare, flexibilitatea n introducerea noului, rapiditatea de nsuire a unor noi forme de comunicare. Serviciile au o pondere de 70% din produsul intern brut al UE. Direcia pentru servicii, comer i turism iniiaz msuri pentru ca formele de distribuie i turism s rmn permanent competitive i acioneaz pentru realizarea unei piee interne a serviciilor pentru afaceri care s sprijine alte sectoare n a-i reconfigura i restructura operaiunile, innd pasul cu schimbarea. Comerul i turismul au contribuii majore la creterea gradului de ocupare a forei de munc: sectorul comercial a creat 1,5 milioane de locuri de munc ntre anii 1985 i 1995, iar potenialul turismului de a crea noi locuri de munc este estimat la peste 2 milioane n 2010. Se urmrete, de asemenea, progresul constant al industriei tehnologiilor informaiei i comunicrii, sub ambele aspecte, de productori i furnizori de servicii, i se promoveaz patrunderea comerului electronic n toate sectoarele industriei i serviciilor, monitorizndu-se impactul asupra acestora. Competitivitatea serviciilor, comerului i turismului n Europa este prioritatea major a politicii ntreprinderii i responsabilitatea specific a Direciei D din cadrul Direciei Generale ntreprinderii. Competitivitatea in comert, turism , servicii depinde de doua coordonate, in aceste domenii foarte multe intreprinderi utilizeaza produsele sau serviciile altor organizatii. In acest fel, competitivitatea trebuie sustinuta atat din punctul de vedere al firmei de comert, turism sau servicii , cat si din cel al produselor sau serviciilor pe care le comercializeaza.

***http://www.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=part2, pag 8 (format pdf) ***http://www.euro-info.ccir.ro/politica_europeana.htm

14

Toti factorii de influenta ai competitivitatii sunt importanti si in analiza competitivitatii firemelor din comert, turism, servicii, dar la acestea se pune mai multa importanta pe unii ditre ei decat in alte ramuri ale economiei. Tinand cont de faptul ca intreprinderile de comert, turism sau servicii intra in contact direct cu clientii, unul dintre factorii importanti il constituie personalul. Trebuie sa se investeasca in training si formare profesionala, sa se motiveze forta de munca, sa se aleaga oameni competenti, apti, calificati si inalt-calificati, senoior manageri cu experienta internationala, sa se reduca somajul si angajarile temporare. Un alt aspect important este dat de infrastructura fizica de baza, deoarece nici turismul si nici comercializarea produselor sau serviciilor nu se pot face fara existenta unor cai de legatura intre localitati, fara acces la utilitati. In comert, turism sau servicii exista foarte multe firme de mici dimensiuni, ceea ce duce la cresterea competitivitatii, deoarece fiecare firma intra intr-o adevarata lupta pentru a castiga cat mai mult dintr-un segment de piata, cele mai bune resurse umane, materiale, financiare. In sectorul turismului, in primul rnd trebuie evideniat faptul c, multitudinea componentelor care particip la conceperea i comercializarea unui produs turistic au fcut ca realizarea competitivitii acestuia s fie un proces complex la asigurarea cruia s contribuie: att competitivitatea destinaiei/staiunii turistice ct i cea realizat la nivelul fiecrui tip de ntreprindere turistic: prestator direct de servicii turistice: de transport, cazare, alimentaie, agrement, tratament sau intermediar: tour-operator, agenie de turism .a. La aceasta se adaug faptul c, din punctul de vedere al turistului, produsul acoper experiena complet de la plecarea de acas i pn la ntoarcere, fiind suficient s se manifeste deficiene la nivelul unei singure componente pentru ca nivelul global al competitivitii s fie afectat. In comert si servicii, competitivitatea depinde de caracteristicile firmei comerciante sau prestatoare de servicii, de calitatea si trasaturile produselor / serviciilor pe care le comercializeaza / presteaza, dar si de competitivitatea furnizorilor si a altor parteneri. De asemenea, clientul isi poate pune amprenta asupra competitivitatii firmei, deoarece el percepe produsele, serviciile sau atitudinea personalului cu care intra in contact direct prin propriile sentimente. Astfel, clientii pot percepe firma prin calitatea si utilitatea pe care le acorda produselor / serviciilor contractate.

***www.biblioteca.ase.ro/downres.php?tc=6882, pag. 8 (format pdf)

15

BIBLIOGRAFIE: 1. ***http://www.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=part2, pag 2 (format pdf) 2. ***http://www.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap9, pag. 55

(format pdf)

3. ***www.biblioteca.ase.ro/downres.php?tc=6670, pag. 13 (format pdf) 4. ***www.biblioteca.ase.ro/downres.php?tc=1926, pag. 4 (format pdf) 5. ***suport Curs 1, Organizaia cadrul desfurrii afacerilor 6. ***www.ccir.ro/strategia-nationala/f18/dragulanescu_f18.htm 7.***http://forumworks.ccir.ro/Bun_Frumos/Cosmina_MIU/INOVAREA_material_15_10_Forum_de_i
nvestitii.doc 8. D. Voiculescu, Competitie si competitivitate, Ed. Economica, Bucuresti, 2001, pag. 62

9. ***http://www.euro-info.ccir.ro/politica_europeana.htm 10. ***www.biblioteca.ase.ro/downres.php?tc=6882, pag. 8 (format pdf)

16

ANEXA 1
Factori competitivi Performanta economica Grupe criterii Economia nationala de Criterii Produsul intern brut, PIB raportat la paritatea puterii de cumparare, consumul privat, cheltuielile guvernamentale, investitiile autohtone, rata economisirii, ponderea principalelor sectoare economice (productie, servicii, agricultura) in PIB, PIB/ locuitor raportat la paritatea puterii de cumparare, previziunile privind evolutia PIB, a consumului, investitiilor, economisirii, inflatiei, somajului si balantei de cont curent. Comertul Balanta de plati externe (de cont curent), balanta international comerciala (schimbul de produse si servicii comerciale), exportul de produse si servicii, importul de produse si servicii, schimburile comerciale internationale raportate la PIB, incasarile din turism. Investitiile Investitiile straine directe, investitiile de pe piata de internationale capital, relocalizarea productiei, serviciilor, cercetarii si dezvoltarii. Piata muncii Numarul de salariati raportat la populatie, numarul de salariati pe sectoare economice, angajati cu fractiuni de norma si munca temporara, rata somajului, somajul pe termen lung, somajul in randul tinerilor. Preturile Rata inflatiei, costul vietii (valoarea cosului de produse si servicii de baza pentru cetatenii din localitatile urbane), chiriile pentru spatii de locuit (apartamente), chiriile pentru birouri. Finantele publice Deficitul bugetar, datoria publica interna, datoria publica externa, totalul datoriei publice, dobanzile platite in contul datoriei publice, managementul finantelor publice, rezerva valutara si de aur,cheltuielile guvernamentale Politica fiscala Veniturile totale din taxe si impozite, impozitul pe venit, impozitul pe profit, contributia de asigurari sociale, nivelul taxelor corporative si masura in care acestea descurajeaza initiativa antreprenoriala, taxele indirecte colectate (TVA, accize), nivelul evaziunii fiscale. Cadrul Rata dobanzii pe termen scurt, costul capitalului pentru institutional dezvoltarea afacerilor, rata dobanzii la credite raportata la rata dobanzii la depozite, ratingul de tara pentru imprumuturile externe, politica bancii centrale, stabilitatea ratei de schimb valutar, coerenta politicilor publice guvernamentale, cadrul legal al desfasurarii afacerilor, flexibilitatea si adaptabilitatea politicilor guvernamentale, gradul de intelegere a provocarilor unei competitii globale la nivelul clasei politice, transparenta institutiilor publice, birocratia, coruptia. Legislatia Reglementarile vamale, politicile protectioniste, licitatiile 17

Eficienta guvernamentala

Eficienta afacerilor

comerciala si de publice de atribuire a contractelor de lucrari publice, afaceri accesul la credite si asigurari pentru export, subventiile guvernamentale, legislatia in domeniul concurentei si protectia impotriva monopolurilor, controlul preturilor, economia paralela, usurinta de a face afaceri (durata infiintarii si desfiintarii unei firme), legislatia muncii, legislatia privind migrarea fortei de munca, accesul la finantari si la pietele de capital, stimularea investitiilor straine si tranzactiilor transfrontaliere (scheme de protejare a investitiilor, facilitati pentru investitori). Cadrul social Functionarea eficienta a justitiei, protectia proprietatii private si a sigurantei cetateanului, riscul de instabilitate politica, coeziunea sociala, rata criminalitatii, disparitatile sociale (bogatia si saracia extrema), discriminarea impotriva femeilor si grupurilor minoritare Productivitatea Productivitatea muncii, PIB/ora salariat, productivitatea in afacerilor industrie, agricultura si servicii. Resursele umane Costul orar al fortei de munca in sectoarele manufacturiere, remunerarea serviciilor profesionale, remunerarea posturilor manageriale, numarul de zile si ore de munca/an, relatiile de munca, motivatia si atitudinea fortei de munca, investitia in training si formare profesionala, aptitudinile si competentele fortei de munca calificate, fuga creierelor in strainatate, forta de munca inalt calificata disponibila, existenta senior managerilor cu experienta de munca internationala. Finantare Accesul la credit bancar, numarul de carduri de credit emise de banci, volumul tranzactiilor efectuate cu carduri de credit, evaluarea riscului investitional, accesul la capital de risc (venture capital), dezvoltarea retelei de servicii financiar-bancare (retail banking), capitalizarea bursiera, valorile de tranzactionare si numarul de companii autohtone listate la bursa, indexul bursei de valori, drepturile si obligatiile actionarilor, transparenta institutiilor financiare, utilizarea de informatii din interior pentru afectarea tranzactiilor, cash-flow-ul pentru autofinantarea companiilor, datoriile corporatiilor (blocajul financiar), utilizarea serviciilor de factoring. Practicile Adaptabilitatea si flexibilitatea in decizii, etica afacerilor, manageriale credibilitatea managerilor, capacitatea consiliilor de administratie de a supraveghea si controla directorii executivi, valoarea si importanta acordata actionarilor, preocuparea pentru satisfactia clientului si orientarea de marketing, responsabilitatea sociala corporativa, preocuparea pentru protectia mediului, sanatatea consumatorului si protectia muncii. Atitudini si Atitudinea fata de globalizare, imaginea externa a tarii, valori deschiderea spre interculturalitate, flexibilitatea, 18

Infrastructura

adaptabilitatea, reactia fata de schimbare si reforme. Suprafata de teren, teren arabil, gradul de urbanizare, dimensiunea pietei interne (populatia ca potential consumator), populatia in varsta sub 15 ani, populatia peste 65 de ani, densitatea retelei rutiere, densitatea retelei feroviare, transportul aerian, accesul la utilitati (apa, energie), importul si productia de energie si combustibil, intensitatea energetica (consumul energetic pentru generarea unei unitati de produs), costul energiei pentru consumatorii industriali. Infrastructura Investitiile in telecomunicatii, numarul de posturi de tehnologica telefonie fixa/1.000 de locuitori, costul telefoniei fixe internationale, numarul de utilizatori de telefonie mobila si costul telefoniei mobile, numarul de calculatoare detinute, numarul utilizatorilor de Internet, abonatii de servicii broadband, abilitatile IT in randul fortei de munca, cooperarea tehnologica intre companii, finantarea dezvoltarii tehnologice, exportul de produse high-tech, securitatea informationala, protectia proprietatii intelectuale. Infrastructura Cheltuielile bugetare pentru cercetare si dezvoltare, stiintifica cheltuielile companiilor pentru R&D, numarul cercetatorilor salariati, cercetarea fundamentala pentru dezvoltarea pe termen lung, numarul de articole stiintifice publicate, predarea stiintei in scoli, interesul pentru stiinta si tehnologie in randul tinerilor, inregistrarea de patente (inventii, inovatii), utilizarea patentelor pentru generarea de profit. Sanatate si Cheltuielile pentru sanatate, speranta de viata la nastere, mediu durata medie de viata, numarul de medici si asistente raportat la numarul populatiei, infrastructura de servicii medicale disponibile, indicele dezvoltarii umane, abuzul de alcool si droguri, reciclarea ambalajelor, tratamentul apelor uzate, emisiile de bioxid de carbon, calitatea vietii, poluarea si legislatia de mediu. Educatie Cheltuielile pentru educatie, raportul dintre numarul de profesori si numarul de copii de varsta scolara, numarul de absolventi cu studii superioare si secundare, calitatea invatamantului superior, gradul de analfabetism, intelegerea notiunilor economice si financiare in randul populatiei, oferta de ingineri calificati pentru nevoile investitorilor, transferul tehnologic si de know-how. Infrastructura fizica de baza

19