Sunteți pe pagina 1din 5

III.

Cum se depune o sesizare penala (plangere si/sau denunt)


30 Noiembrie 2010

Potrivit art. 221 din Codul de procedura penala, organul de urmarire penala este sesizat prin plangere sau denunt, ori se sesizeaza din oficiu cand afla pe orice alta cale ca s-a savarsit o infractiune. In cazul in care organul de urmarire penala se sesizeaza din oficiu, incheie un proces-verbal in acest sens. Plangerea este incunostintarea facuta de o persoana fizica sau de o persoana juridica, referitoare la o vatamare ce i s-a cauzat prin infractiune. Denuntul este incunostintarea facuta de catre o persoana fizica sau de catre o persoana juridica despre savarsirea unei infractiuni. Principala diferenta dintre plangere si denunt consta in faptul ca autorul plangerii este victima infractiunii sesizate, iar autorul denuntului nu este vatamat, prejudiciat in mod direct prin infractiunea pe care o sesizeaza. Atat plangerea, cat si denuntul au un continut asemanator, conditiile de forma si de continut pe care trebuie sa le indeplineasca fiind similare. Plangerea si denuntul se adreseaza organelor de ancheta (parchet, politie). Nu este o problema daca organul de ancheta sesizat nu este cel competent, potrivit legii, intrucat organul caruia i-a fost adresata sesizarea are obligatia sa o trimita celui competent. Plangerea sau denuntul pot fi facute atat in scris, cat si oral. Cand sunt facute oral, organul de ancheta are obligatia sa intocmeasca un proces verbal in care sa le consemneze. Recomandam formularea sesizarilor in scris si depunerea lor la registratura parchetului local (de pe langa judecatorie) din raza teritoriala in care a fost savarsita infractiunea sesizata sau a parchetului judetean (de pe langa tribunal). In cazul infractiunilor de coruptie, intrucat urmarirea penala (ancheta) se efectueaza, de regula, de procurorul de la parchetul de pe langa tribunal, sesizarea trebuie adresata parchetului de pe langa tribunalul in a carui raza teritoriala a fost savarsita infractiunea de coruptie sesizata. Sesizarea scrisa poate fi trimisa si prin posta, de preferat cu confirmare de primire. De asemenea, sesizarea pentru orice infractiune de coruptie poate fi adresta si direct Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), care va decide apoi asupra organelor de ancheta care vor efectua urmarirea penala. DNA are publicat pe pagina proprie de interent un formular on-line pentru comunicarea de date despre acte de corupie. Potrivit legii, plangerea sau denuntul trebuie sa contina: - numele si prenumele petitionarului - calitatea petitionarului (precizarea daca actioneaza in nume personal sau ca mandatar/reprezentant al unei persoane; in acest caz, persoana reprezentata trebuie nominalizata) - domiciliul petitionarului - descrierea faptei care formeaza obiectul sesizarii (e necesara o descriere cat mai exacta si detaliata a faptelor. Orice element de fapt, chiar aparent neimportant, care poate servi la stabilirea existentei infractiunii sesizate sau la identificarea fapturitorului, trebuie adus la

cunostinta organelor de ancheta. Descrierea faptelor trebuie facuta cat mai obiectiv si cat mai detasat de emotiile, trairile, sentimentele, parerile sau aprecierile celui care relateaza) - indicarea faptuitorului, desigur daca este cunoscut (daca autorul sesizarii nu cunoaste fapturitorul, va face mentiune in acest sens, urmand ca organele de ancheta sa procedeze si la identificarea faptutitorului) - indicarea mijloacelor de proba (este o mentiune foarte importanta pentru ca sesizarea sa fie cu adevarat eficienta. Spre exemplu, indicarea unor martori de preferat cu nume complet si adresa-; de asemenea, trebuie remise organelor de ancheta orice inscrisuri, fotografii, inregistrari sau obiecte care pot servi la dovedirea sustinerilor din sesizare; daca acestea nu sunt detinute de petitionar, dar ii cunoaste pe detinatorii lor, trebuie sa precizeze in mod clar, in sesizare, cine detine respectivele mijloace de proba) - semnatura petitionarului Problema denuntului anonim Potrivit legii, denuntul (ca si plangerea) trebuie semnat de autorul sau, autor care trebuie sa-si indice numele (real)(1) si domiciliul (real). Din aceste motive, un denunt nesemnat sau fara datele de identificare ale denuntatorului nu poate constitui un act valabil de sesizare a organelor de ancheta (parchet, politie). Dar, in masura in care denuntul anonim cuprinde descrieri exacte si detaliate ale unor fapte si indica dovezi certe, probe concrete si verificabile, care atesta existenta faptelor relatate, el poate fi valorificat ca temei pentru sesizarea din oficiu a organelor de ancheta. Aceasta deoarece, potrivit legii (art. 221 din Codul de procedura penala) organul de urmarire penala este obligat sa se sesizeze din oficiu atunci cand afla pe orice alta cale (alta cale decat plangerea sau denuntul) ca s-a savarsit o infractiune. Or, un denunt inform si nevalabil in sine ca act de sesizare penala, intrucat nu contine identitatea petitionarului, in masura in care contine date concrete si indica probe certe cu privire la savarsirea unei infractiuni poate constitui o informatie rezonabila care sa stea la baza unei sesizari din oficiu. Desigur, moralitatea denuntului anonim comporta numeroase discutii si serioase rezerve, dar trebuie avute in vedere si realitatile ce tin de actualitatea si specificul mediului social. In cazul unor infractiuni comise de persoane influente, cu relatii in mediul interlop si nu numai, devine extrem de riscanta denuntarea unor astfel de fapte de catre cei care au aflat de savarsirea lor. In astfel de cazuri, indicarea numelui si adresei il transforma pe denuntator intr-o tinta vie si este de inteles, intr-o anumita masura, dorinta acestuia de a-si pastra anonimatul. Sta in deplina putere a organului de ancheta de a aprecia daca un denunt anonim, in raport de continutul sau concret si de probele pe care le indica, este opera unui reclamagiu de profesie sau contine informatii suficient de relevante pentru a sta la baza unei sesizari din oficiu, ca informatii care provin de la o sursa care incearca sa se protejeze de represaliiile celui/celor vizat/i. Atentie! Daca prin plangere sau denunt se aduc acuzatii neadevarate, autorul lor savarseste infractiunea de denuntare calomnioasa INFRACTIUNEA DE DENUNTARE CALOMNIOASA ESTE PREVAZUTA IN ART. 259 DIN CODUL PENAL, CONTINUTUL ARTICOLULUI FIIND URMATORUL:

(1) NVINUIREA MINCINOAS FCUT PRIN DENUN SAU PLNGERE, CU PRIVIRE LA SVRIREA UNEI INFRACIUNI DE CTRE O ANUME PERSOAN, SE PEDEPSETE CU NCHISOARE DE LA 6 LUNI LA 3 ANI. (2) Producerea ori ticluirea de probe mincinoase, n sprijinul unei nvinuiri nedrepte, se pedepsete cu nchisoare de la unu la 5 ani. (3) Dac cel care a svrit fapta declar mai nainte de punerea n micare a aciunii penale fa de persoana n contra creia s-a fcut denunul sau plngerea, ori mpotriva creia s-au produs probele, c denunul, plngerea sau probele sunt mincinoase, pedeapsa se reduce potrivit art. 76. PENTRU EXISTENTA INFRACTIUNII, ESTE NECESAR CA INVINUIREA ADUSA UNEI PERSOANE SA FIE MINCINOASA. ACEASTA PRESUPUNE CA AUTORUL PLANGERII SAU DENUNTULUI ESTE DE REA-CREDINTA, ADICA STIE, LA DATA LA CARE LE FORMULEAZA, CA ACUZATIILE PE CARE LE ADUCE IN SESIZARE SUNT NEADEVARATE. DOVADA RELEI-CREDINTE A AUTORULUI SESIZARII TREBUIE FACUTA DE ORGANELE DE ANCHETA PENALA, INTRUCAT BUNA-CREDINTA ESTE PREZUMATA, IAR AUTORUL UNEI SESIZARI PENALE SE BUCURA, LA FEL CA ORICE PERSOANA, DE PREZUMTIA DE NEVINOVATIE. IN CONSECINTA, NU AUTORUL SESIZARII VA TREBUI SA-SI DOVEDEASCA BUNACREDINTA (CARE ESTE PREZUMATA), CI ORGANELE DE ANCHETA TREBUIE SA-I DOVEDEASCA REAUA-CREDINTA. CEEA CE, IN PRACTICA, ESTE DIFICIL. CA DOVADA, NUMARUL CONDAMNARILOR PENTRU INFRACTIUNEA DE DENUNTARE CALOMNIOASA, IN VARIANTA INVINUIRII MINCINOASE FACUTE PRIN PLANGERE SAU DENUNT, ESTE EXTREM DE REDUS, CHIAR NESEMNIFICATIV. MODEL DE PLANGERE Aici puteti descarca modelul de plagere si de denunt in document word DOMNULE PRIM-PROCUROR, SUBSEMNATUL(A)/SUBSCRISA ........., [NUMELE SI PRENUMELE PERSOANEI FIZICE/DENUMIREA PERSOANEI JURIDICE] ..........., DOMICILIAT(A)/CU SEDIUL N ........ [DOMICILIUL PETITIONARULUI/SEDIUL PERSOANEI JURIDICE] ................., REPREZENTATA DE ......... (2) IN CALITATE DE ...........(3), N TEMEIUL ART. 221 DIN CODUL DE PROCEDURA PENALA, VA ADUC LA CUNOSTINTA URMATOARELE: ................................................ [DESCRIEREA CAT MAI PRECISA SI CLARA A FAPTELOR CARE, IN OPINIA PETITIONARULUI, CONSTITUIE INFRACTIUNE(4), CU PRECIZAREA DATEI SAVARSIRII FAPTELOR SAU A CONSTATARII URMARILOR FAPTELOR ORI A ORICAROR IMPREJURARI LEGATE DE CAUZA; DACA SUNT CUNOSCUTE, TREBUIE MENTIONATE NUMELE SI ADRESA FAPTUITORULUI; DESCRIEREA TREBUIE FACUTA IN MOD CAT MAI OBIECTIV SI CAT MAI DETASAT DE EMOTIILE, TRAIRILE, SENTIMENTELE, PARERILE SAU APRECIERILE CELUI CARE RELATEAZA] .................................................................... SOLICIT/SOLICITAM TRAGEREA LA RASPUNDERE PENALA A FAPTUITORULUI.

INTRUCAT, IN URMA INFRACTIUNII SESIZATE AM SUFERIT UN PREJUDICIU [MORAL SI/SAU MATERIAL], MA CONSTITUI PARTE CIVILA, URMAND CA PE PARCURSUL URMARIRI PENALE SA PRECIZEZ CUANTUMUL DESPAGUBIRILOR. MIJLOACELE DE PROBA PE CARE SE INTEMEIAZA PREZENTA PLANGERE SUNT URMATOARELE(5): - MARTORI : - INSCRISURI: - FOTOGRAFII: DATA: SEMNATURA(6) / NUMELE, PRENUMELE, CALITATEA SI SEMNATURA REPREZENTANTULUI(7), DOMNULUI PRIM-PROCUROR AL PARCHETULUI DE PE LANGA TRIBUNALUL .................. MODEL DE DENUNT DOMNULE PRIM-PROCUROR, SUBSEMNATUL(A)/SUBSCRISA .............. [NUMELE SI PRENUMELE PERSOANEI FIZICE/DENUMIREA PERSOANEI JURIDICE] .................., DOMICILIAT(A)/CU SEDIUL N ................. [DOMICILIUL PETITIONARULUI/SEDIUL PERSOANEI JURIDICE] ...................., REPREZENTATA DE ............... (8) IN CALITATE DE ..................... (9), N TEMEIUL ART. 221 DIN CODUL DE PROCEDURA PENALA, VA ADUC LA CUNOSTINTA URMATOARELE: .................................. [DESCRIEREA CAT MAI PRECISA SI CLARA A FAPTELOR CARE, IN OPINIA PETITIONARULUI, CONSTITUIE INFRACTIUNE(10), CU PRECIZAREA DATEI SAVARSIRII FAPTELOR SAU A CONSTATARII URMARILOR FAPTELOR ORI A ORICAROR IMPREJURARI LEGATE DE CAUZA; DACA SUNT CUNOSCUTE, TREBUIE MENTIONATE NUMELE SI ADRESA FAPTUITORULUI; DESCRIEREA TREBUIE FACUTA IN MOD CAT MAI OBIECTIV SI CAT MAI DETASAT DE EMOTIILE, TRAIRILE, SENTIMENTELE, PARERILE SAU APRECIERILE CELUI CARE RELATEAZA] ................................................. SOLICIT/SOLICITAM TRAGEREA LA RASPUNDERE PENALA A FAPTUITORULUI. MIJLOACELE DE PROBA PE CARE SE INTEMEIAZA PREZENTA PLANGERE SUNT URMATOARELE(11): - MARTORI : - INSCRISURI: - FOTOGRAFII: DATA: SEMNATURA(12) / NUMELE, PRENUMELE, CALITATEA SI SEMNATURA REPREZENTANTULUI(13), DOMNULUI PRIM-PROCUROR AL PARCHETULUI DE PE LANGA TRIBUNALUL ....................... NOTE

(1) Prezentarea sub o identitate nereala, falsa (care este altceva decat denuntul anonim, din care lipsesc datele de identificare ale petitionarului) poate crea probleme penale pentru chiar autorul sesizarii, intrucat art. 293 Cod penal pedepseste falsul privind identitatea. (2) Se completeaza in cazul persoanelor juridice (3) SE COMPLETEAZA IN CAZUL PERSOANELOR JURIDICE (4) Petitionarul nu trebuie sa faca si o incadrare juridica a faptelor descrise, adica sa indice concret in ce texte din codul penal s-ar incadra acele fapte si care este denumirea oficiala a infractiunilor sesizate, intrucat incadrarea juridica este de competenta exclusiva a organelor judiciare; totusi, intrucat plangerea nu poate fi formulata decat pentru savarsirea unei/unor infractiuni, nu si a altor fapte nepenale, consideram oportun ca petitionarul sa indice denumirea, chiar in limbaj comun, a unei/unor infractiuni care ar corespunde, in opinia sa, faptelor descrise. (5) Enumerarea va diferi, de la caz la caz. (6) In cazul persoanei fizice (7) SE COMPLETEAZA IN CAZUL PERSOANELOR JURIDICE (8) Se completeaza in cazul persoanelor juridice (9) SE COMPLETEAZA IN CAZUL PERSOANELOR JURIDICE (10) Petitionarul nu trebuie sa faca si o incadrare juridica a faptelor descrise, adica sa indice concret in ce texte din codul penal s-ar incadra acele fapte si care este denumirea oficiala a infractiunilor sesizate, intrucat incadrarea juridica este de competenta exclusiva a organelor judiciare; totusi, intrucat plangerea nu poate fi formulata decat pentru savarsirea unei/unor infractiuni, nu si a altor fapte nepenale, consideram oportun ca petitionarul sa indice denumirea, chiar in limbaj comun, a unei/unor infractiuni care ar corespunde, in opinia sa, faptelor descrise. (11) Enumerarea va diferi, de la caz la caz. (12) In cazul persoanei fizice. (13) Se completeaza in cazul persoanelor juridice.

S-ar putea să vă placă și