Sarcina de lucru nr.

1: Care sunt prevederile din Tratatul de Functionare a Uniunii Europene, dintre cele mentionate ca avand efect direct si respectiv prevederile din legislatia secundara, care au efect direct orizontal(complet)? Deciziile sunt acte individuale de aplicare, fiind obligatorii in toate elementele sale, nu numai privitor la rezultatul care trebuie atins. Deciziile vizeaza un caz particular, solutiile oferite de acestea variaza in functie de persoanele carora li se adreseaza. Astfel, deciziile adresate unor persoane fizice sau juridice, creeaza drepturi si obligatii numai pentru acestea. Prin adoptarea unor decizii, Comisia poate santiona o intelegere anticoncurentiala. In acest caz, persoana juridica care a fost victima unei asemenea intelegeri poate sa se prevaleze de o astfel de decizie in fata instantei de judecata nationale , cat si in fata altor intreprinderi. Astfel, deciziile adresate particularilor, persoane fizice sau juridice au efect complet (orizontal si vertical). Deciziile adresate statelor membre, pot stabili un anumit obiectiv, precum si mijloacele de realizare a acestuia, devenind astfel un instrument de legiferare indirecta. In acest caz, particularii pot reclama institutiilor de judecata nationale o omisiune in aplicarea unei decizii a Comisiei, adresata statelor membre. In concluzie, deciziile adresate statelor membre, au numai un efect vertical. Regulamentele produc efecte pentru toti subiectii de drept, particulari si state membre, nefiind necesara adoptarea unei legi pentru aplicarea lor in dreptul intern. Astfel, creeaza direct drepturi si obligatii in beneficiul ori in sarcina persoanelor fizice sau juridice, ce pot fi invocate de acestia in fata instantelor de judecata nationale, precum si in relatia lor cu alti particulari, regulamentele avand un continut clar, precis si neconditionat un (efect direct complet) . In ceea ce priveste dispozitiile din Tratatul de Functionare a Uniunii Europene, acestea creeaza drepturi si obligatii in beneficiul ori sarcina particularilor, acestia putand sa se prevaleze de aceste drepturi in fata instantelor de judecata nationale, iar judecatorul national trebuie sa tina cont de acestea. Astfel, ART 30, ART 34, ART 35, din TFUE, privind interzicerea taxelor vamale la import si export, sau taxele cu efect echivalent precum si restrictiile cantitative la import si export intre statele membre, ART 63 privind interzicerea oricaror restrictii in ce priveste circulatia capitalurilor intre statele membre si intre statele membre si tari terte, ART 110 privind impozitele interne care se aplica in statele membre produselor importate si a celor indigene similare, au un efect direct vertical, particularii persoane fizice sau juridice putandu-se prevala de aceste dispozitii in fata instantei de judecata 1

nationale. Chiar daca textul mentioneaza doar statele membre ca si destinatari, si particularii pot deveni titulari de drepturi individuale (cauza Van Gend en Loos). ART 49, privind libertatea de stabilire, poate fi invocat in fata instantelor de judecata de catre orice persoana fizica sau juridica al carui drept de stabilire a fost lezat de un stat membru al UE (efect vertical). ART 18, privind interzicerea oricarei discriminari exercitata pe motiv de cetatenie sau nationalitate, ART 28 privind libera circulatie a marfurilor, ART 45, privind libera circulatie a lucratorilor, ART 56 , ART 57, privind libera prestare a serviciilor in cadrul UE, ART 101, privind concurenta, ART 102, privind interzicerea folosirii unei pozitii dominante de intreprinderi, creeaza un drept in beneficiul particularilor, de care se pot prevala in fata instantelor de judecata nationale (efect vertical), precum si in fata altor particulari, aceste dispozitii privind, de fapt, rapoartele ce au loc intre intreprinderi (efect orizontal). Astfel, efectul direct al acestor dispozitii este unul complet. Sarcina de lucru nr. 2: Regulamentele, deciziile si directivele pot sa fie supuse, in tara noastra, unui control de constitutionalitate? Curtea Europeana de Justitie a consacrat principiul suprematiei dreptului Uniunii Europene asupa dreptului intern al statelor membre (Cauza Costa vs.Enel), instantele de judecata nationale avand obligatia de a lua toate masurile pentru exercitarea dreptului Uniunii. Cu toate acestea legile nationale sunt supuse caracterului suveran al constitutiei nationale. Originea protectiei drepturilor fundamentale in UE, o constituie folosirea controlului de constitutionalitate de catre Curtea Constitutionala germana, pentru a cenzura o dispozitie a institutiilor europene pentru violarea unor drepturi fundamentale garantate de Constitutia Germaniei (Solange I). Situatia statelor care au aderat ulterior la Comunitate, cum este si cazul Romaniei, a fost n general marcata de pregatirile pentru aderare, in cadrul carora, un loc important l-a jucat modificarea constitutiilor sau cel putin, a inserarii in legile adoptate in vederea aderarii, a unor dispozitii care sa asigure, intre altele, efectivitatea principiului primordialitatii. Astfel, ART 48, alin.2 al Constitutiei Romaniei mentioneaza ca prevederile tratatelor de constituire a Uniunii Europene, precum si celalalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. 2

Controlul de constitutionalitate este necesar, chiar daca este indiscutabil contrar dreptului Uniunii, influentand uniformitatea acestuia la nivelul Uniunii Europene. Punerea in aplicare a controlului de constitutionalitate este subordonat constatarii de catre un stat membru a unei lacune in ceea ce priveste protectia drepturilor fundamentale garantate de Uniune si de catre Constitutie, respectiv incalcarea unei dispozitii de baza din Constitutia nationala a statului respectiv. Uniunea Europeana garanteaza protectia drepturilor fundamentale, protectie care poate egala nivelul protectiei eferite de Constitutia Nationala a unui stat membru. Astfel, chiar daca Curtea Constitutionala ajunge la o concluzie diferita de cea a Curtii de Justitie Europene intr-o anumita speta, ea nu va interveni, deoarece, in general, protectia drepturilor fundamentale la nivel european echivaleaza protectia oferita de Constitutie. In concluzie, prin exercitarea controlului de constitutionalitate de catre un stat membru, Curtile Constitutionale a acestora urmaresc garantarea drepturilor fundamentale de catre institutiile europene, drepturi protejate de catre Constitutiile nationale ale statelor membre. Sarcina de lucru nr.3: Dati cateva exemple de discriminari disimulate intre cetatenii statelor membre. Discriminarile disimulate apar in cazul unor masuri care se aplica cetatenilor straini si nationalilor tarii de primire, dar care tind sa-i afecteze mai ales pe cetatenii straini. Cateva exemple de discriminari disimulate ar fi urmatoarele: conditii impuse de legislatia nationala a unui stat ca o intreprindere care are ca obiect de activitate, prestarea de servicii, sa aiba sediul in acel stat, este o bariera in calea liberei prestari a serviciilor, impiedicand astfel ca alte societati avand sediul in alte state membre, sa presteze serviciile respective; practica juriului, ca in cazul unei achizitii publice, avand ca procedura de atribuire, un concurs de solutii, sa foloseasca ca si criteriu de stabilire a proiectului castigator, evolutia activitatii desfasurate de ofertanti, numai pe teritoriul statului respectiv (in care se desfasoara achizitia publica); o intreprindere care furnizeaza anumite servicii in domeniul constructiilor pe teritoriul unui alt stat membru, poate sa utilizeze personalul propriu pe teritoriul acelui stat, pe perioada lucrarilor. In acest caz, o reglementare nationala a statului respectiv care ar obliga intreprinderea in cazuza sa plateasca contributii sociale pentru angajatii lor, ar reprezenta o discriminare disimulata, deoarece entitatea este obligata sa plateasca aceste 3

cotizatii in statul de origine, angajatii pe perioada desfasurarii serviciilor nebeneficiind de nici un avantaj social; reglementarea luxemburgheza care conditiona acordarea unei alocatii la nasterea copilului si o alocatie de maternitate, de existenta in Luxemburg, pe o durata inainte de nastere, a domiciului legal al mamei sau al tatalui (C-111/91-Commision contre Grandduche de Luxembourg); dispozitiile germane care impuneau angajarea in universitati , a profesorilor de limbi straine, numai pe o perioada determinata, aceasta cerinta nefiind solicitata in cazul altor cadre didactice care indeplineau sarcini particulare, nici referitor la cercetari stintifice (C-272/92, M.C.Spotti).

Aurica Andreca, Master Auditul si managementul financiar al fondurilor europene