Eficienta alocarii cheltuielilor publice in Romania: analiza indicatorilor privind educatia, sanatatea si locuintele sociale Rezultatele cercetarii Membrii

echipei

1. 2. 3. 4.

Prezentarea proiectului Stadiul cunoasterii Metodologia cercetarii Bibliografie

Prezentarea proiectului 1.1. ARGUMENT

Proiectul propus este consonant cu scopul Programului Idei prin faptul ca tinteste catre obtinerea unor rezultate de inalta tinuta stiintifica, comparabile cu cele din mediul de cercetare international. Cercetarea cu caracter aplicativ ne permite sa ne aducem propria contributie la cresterea vizibilitatii si recunoasterii internationalea potentialului romanesc de cercetare, la crearea unei baze de date pentru studii comparative, la mbuntirea percepiei despre ceea ce poate fi estimat la nivel de eficien a cheltuielilor publice. Punctual, obiectivele specifice fixate prin prezentul proiect de cercetare sunt: - conceptualizarea unui set de indicatori ai eficienei instituionale i alocrilor publice n domeniul educaiei obligatorii; - determinarea unui indicator compozit privind eficiena alocrii resurselor n colile publice i realizarea de analize comparative; - analiza efectelor redistributive ale educaiei neobligatorii, serviciilor publice de santate, asigurrii locuinelor sociale din perspectiva cost-beneficiu i echitate-eficien; - formularea unui sistem de indicatori specifici pentru analiza eficienei alocrii cheltuielilor publice n domeniile vizate; - analiza surselor de concuren pentru serviciile publice i a alternativelor viabile cu scopul eficientizrii bugetului public;

- formularea de recomandari de politica economicaconcepute in spiritul creterii eficienei utilizrii resurselor publice i mai bunei adaptabiliti a bugetului public la cererea social de servicii publice. Toate aceste obiective specifice se circumscriu unuia general conceptia, colectarea, sistematizarea si diseminarea ideilor/informatiilor stiintifice privind eficienta alocrii cheltuielilor publice n Romania. Aceasta este misiunea pe care in mod voluntar ne-am asumato - de a largi perspectiva din care este privita problema serviciilor publice in tara noastra, pornind de la o serie de studii recente publicate pe OECD Economic Studies menionate la punctul 10.1. Acestea subliniaza necesitatea luarii in calcul intr-o maniera mult mai sistematica a efectelor redistributive a serviciilor publice din moment ce acestea sunt legate de indicatorii venitului, pentru a sublinia maniera n care diferitele programe de servicii publice pot influena realizarea obiectivelor de politica economic i social, pot contribui la potenarea creterii economice, la atenuarea disparitor sociale. Pe de alt parte analiza critic a efectelor serviciilor publice asupra bunstrii cetenilor poate contribui la demitizarea rolului statului de asigurare a bunstrii sociale i la cutarea soluiilor alternative viabile pentru unele dintre serviciile publice. Aici poate interveni contribuia membrilor echipei dat fiind experiena acumulat n proiecte de cercetare anterioare. Cercetarea de fa poate i poate aduce contribuia la crearea aparatului critic de analiz a activitii sectorului public din ara noastr, stadiul cercetrii n acest domeniu fiind pur teoretic. Mai mult, n urma analizei pot rezulta propuneri privind mbuntirea sitemului de indicatori statistici asupra domeniului de studiu vizat prin proiect.

[Sus] Stadiul cunoasterii

Probabil ca nimic nu a suscitat mai multe divergente printre economisti decat relatia stat individ, respectiv relatia stat- economie, termeni precum liberalism,stimularea economiei, libertatea pietei sau interventia statuluifiind incarcati de multe emotii, pasiuni dar si de ambiguitati. Istoria moderna este o suita de instaurari si detronari ale celor doua puncte de vedere divergente liberalismul si interventionismul, generand o disputa care nu mai inceteaza de cateva sute ani. Disputa dintre economisti in ultimii 60 de ani priveste pe de o parte esecul pietei -cat de grav este acesta, iar pe de alta parte esecul guvernului -cat de eficiente sunt politicile publice. Acesta din urma se refera la probleme legate de: - capacitatea de a calcula indicatorii macrope baza carora se iau deciziile publice; analiza si evaluarea consecintelor interventiei este dificila datorita unor limite de calcul (in sensul ca exista multe activitati care nu pot fi cuantificate corect) si anticipare (in sensul ca este dificil sa evaluam toate consecintele unei masuri de politica economica); - maniera in care se stabileste interesul public, unanimitatea fiind rara in domeniul interesului comun; dar presupunand ca reprezentantii executivului sunt foarte bine informati vor fi ei nepartinitori, vor actiona intr-adevar conform interesului public? De multe ori partidele sunt sponsorizate de firme si agenti care au anumite interese si se vor constitui in grupuri de presiune; -modelele de

comportament ale agentilor economicireprezinta una din cele mai importante critici ale politicii economice ; se refera la faptul ca deciziile de politica economica se iau pe baza unor modele de comportament ale agentilor economici, decidentii presupunand ca agentii vor avea un anumit tip de comportament, in timp ce acestia asteapta sa fie luate anumite masuri de politica economica si isi vor schimba comportamentul. Toate acestea conduc spre concluzia ca esecul statului este un fenomen tot atat de real ca si esecul pietei. Birocratii sectorului public nu opereaza fara frictiuni si fara costuri. Exista ineficienta, proasta functionare si inertie birocratica. Sectorului public i se cere frecvent sa execute sarcini care, in conditii de incertitudine, complexitate si mediu schimbator, sunt imposibil sau greu de rezolvat. De aceea este necesara identificarea limitelor actiunii guvernamentale si definirea mai clara a avantajului comparativ al sectorului public in cadrul unei economii de piata, respectiv identificarea alternativelor viabile de asigurare a serviciilor publice. Cercetarea de fata poate isi poate aduce contributia la crearea aparatului critic de analiza a activitatii sectorului public din tara noastra, stadiul cercetarii in acest domeniu fiind pur teoretic. Problema raportului echitate eficientasi a raportului cost beneficii reiese cu pregnanta atunci cand vorbim despre implicarea statului in economie prin programele de cheltuieli publice deoarece consecintele sunt profunde si de termen lung asupra resurselor materiale si a calitatii factorului uman. Eficientase refera la acea alocare a resurselor care permite obtinerea celui mai mare venit national.Echitatea are doua intelesuri principale in economie: orizontalasi verticala. Cea orizontala se refera la necesitatea de a nu face discriminari (sexuale, etnice, sau de alta natura) intre indivizii egali din punct de vedere material (care au rezultate economice identice). Echitatea verticala consta in reducerea diferentelor economice dintre indivizi. Dificultatea alegerii unui program social sau altul consta in faptul ca termenul de corectsau eticeste vag, cu puternica incarcatura subiectiva, indivizii vor avea pareri diferite despre ceea ce este corectsi ce nu este.Diferiti indivizi vor avea beneficii diferite de pe urma programelor guvernamentale, dar este greu de spus daca si cine beneficiaza de un anumit program. Pentru a avea o idee cat de vaga asupra acestei probleme trebuie sa putem raspunde la intrebarea Cine beneficiaza de un anumit program si Cine plateste, respectiv Din ce resurse. Deoarece este implicata problema resurselor societatii, atunci cand anumite bunuri si servicii publice sunt produse, o alta intrebare ar fi Cum reationeaza piata la anumite programe publice, care sunt consecintele redistributive. In cele mai multe programe ale cheltuielilor publice exista ideea ca se poate renunta la anumita eficienta pentru a se putea obtine mai multa echitate. Cele mai multe dispute privind un program sau altul privesc nu atat cantitatea de eficienta la care se renunta pentru mai multa echitate cat asupra naturii schimbului si consecintele asupra situatiei distributive, de multe ori acestea fiind diferite de cele anticipate. Functia redistributiva a statului reprezinta emblema statului bunastarii sociale din sec. XX si consta in utilizarea bugetului public pentru redistribuirea veniturilor catre categoriile defavorizate ale populatiei, fie direct prin transferuri sau impozite negative, fie indirect prin asigurare de bunuri sau servicii gratuite sau subventionate. Atitudinea indivizilor privind cresterea cheltuielilor publice pentru asigurarea serviciilor publice este determinata de trei aspecte:- anumiti indivizi prefera bunurile publice mai mult decat altii care s-ar putea sa nu le foloseasca niciodata;- venitul indivizilor difera; pentru indivizii saraci, utilitatea marginala a

bunurilor private va fi mai mare decat pentru indivizii bogati, care pot cheltui cu mai multa usurinta un euro suplimentar pentru o unitate suplimentara de bunuri private; in acelasi timp deoarece individul sarac consuma mai putine bunuri private si utilitatea bunurilor publice este mai mare;- natura sistemului fiscal influenteaza modul in care indivizii apreciaza bunurile; daca taxa este egala pentru toti indivizii si toti trebuie sa plateasca aceeasi suma atunci un dolar suplimentar pentru taxe va micsora accesul celui sarac la bunurile private ceea ce face ca beneficiul net al celui sarac sa fie mai mic deoarece costurile marginale cresterii impozitelor pentru finantarea bunurilor publice suplimetare sunt mai mari; daca impozitatarea este proportionala iar indivizii saraci platesc mai putine taxe pentru bunurile publice atunci beneficiile lor marginale cresc; daca individul nu trebuie sa platesca nimic atunci el nu va avea decat beneficii de pe urma cresterii productiei de bunuri publice si vor vota pentru cresterea ei. Pretul impozituluireprezinta plata suplimentara pe care trebuie s-o faca individul pentru a beneficia de un euro suplimentar de bunuri publice. Practic acest concept ia in calcul costul impozitelor suplimentare pe care trebuie sa le platim pentru a beneficia de bunuri publice suplimentare si exprima faptul ca cererea de bunuri publice este ponderata de acest cost. Cu cat pretul impozitului este mai mare cu atat cererea de bunuri publice este mai mica. Literatura economica actuala (Joumard I., 2003, 2007, Marical, F., 2006, Lundsgaard, J., 2002) subliniaza necesitatea luarii in calcul intr-o maniera mult mai sistematica a efectelor redistributive a serviciilor publice din moment ce acestea sunt legate de indicatorii venitului, pentru a sublinia maniera in care diferitele programe de servicii publice pot influenta realizarea obiectivelor de politica economica si sociala. Acest gen de cercetare este cu atat mai important in tara noastra pentru care primeaza pe de o parte obiectivul legat de cresterea economica iar pe de alta parte arbitrajele intre diferitele programe publice sunt dificile deoarece afecteaza direct problema inegalitatilor sociale. Cercetarea de fata isi propune sa analizeze implicarea statului in economie prin trei tipuri de servicii care afecteaza calitatea factorului uman si au efecte redistributive importante: educatia, sanatatea si locuintele sociale. Analiza se va face din perspectiva relatiei cost-beneficiu dar si a relatiei eficienta echitate cu scopul de a gasi solutii pentru cresterea eficientei utilizarii resurselor publice. Pentru educatia obligatorie ne propunem sa analizam un set de indicatori privind alocarea eficienta a resurselor publice in cadrul invatamantului obligatoriu pornind de la o ancheta pe baza de chestionar utilizand o metodologie propusa printr-un studiu recent (Joumard, I., 2007). Rezultanta cercetarii trebuie sa conduca spre determinarea unui indicator compozit susceptibil de a explica caliatea institutionala a educatiei publice cu scopul de a putea formula modalitati de crestere a eficientei alocarii fondurilor publice in acest domeniu. Pentru educatia neobligatorie (pentru tinerii de peste 16 ani) ne propunem sa analizam in special efectele redistributive ale cheltuielilor publice alocate invatamantului public. Desi la prima vedere poate parea ca alocatiile bugetare merg spre familiile nevoiase iar efectul de reducere al disparitatilor sociale poate fi asteptat, in realitate lucrurile pot sa nu stea deloc asa; copii provenind din parinti educati si angajati sunt cei care urmeaza studiile neobligatorii, si nu copiii din paturile sarace; de aceea preferinta parintilor pentru acest serviciu public poate fi mare si in acelasi timp alocarile publice nu vor produce efectele sociale dorite. Toate aceste aspecte relevate de studii recente din literatura de specialitate (Joumard I., 2003, 2007), pot fi aplicate si

in cazul Romaniei, cu deosebire in contextul integrarii, cand sunt urmarite performantele economice ale tarii dar si politicile de coeziune sociala. Acelasi tip de analiza, care sa releve efecte redistributive nebanuite, cu consecinte directe asupra politicii economice datorita disparitatilor sociale pe care le vizeaza, ne propunem sa realizam si pentru serviciile de sanatate publica si pentru cel de asigurare a locuintelor sociale. Serviciile publice pot afecta atingerea obiectivelor sociale sau economice, iar analiza sistematica a efectelor lor poate conduce la mai buna intelegere a alegerii dintre eficienta siechitate.

[Sus] Metodologia cercetarii

Proiectul propus este consonant cu scopul Programului Idei prin faptul ca tinteste catre obtinerea unor rezultate de inalta tinuta stiintifica, comparabile cu cele din mediul de cercetare international. Cercetarea cu caracter aplicativ ne permite sa ne aducem propria contributie la cresterea vizibilitatii si recunoasterii internationalea potentialului romanesc de cercetare, la crearea unei baze de date pentru studii comparative, la imbunatatirea perceptiei despre ceea ce poate fi estimat la nivel de eficienta a cheltuielilor publice. Punctual, obiectivele specifice fixate prin prezentul proiect de cercetare sunt: - conceptualizarea unui set de indicatori ai eficientei institutionale si alocarilor publice in domeniul educatiei obligatorii; - determinarea unui indicator compozit privind eficienta alocarii resurselor in scolile publice si realizarea de analize comparative; - analiza efectelor redistributive ale educatiei neobligatorii, serviciilor publice de sanatate, asigurarii locuintelor sociale din perspectiva cost-beneficiu si echitate-eficienta; - formularea unui sistem de indicatori specifici pentru analiza eficientei alocarii cheltuielilor publice in domeniile vizate; - analiza surselor de concurenta pentru serviciile publice si a alternativelor viabile cu scopul eficientizarii bugetului public; - formularea de recomandari de politica economicaconcepute in spiritul cresterii eficientei utilizarii resurselor publice si mai bunei adaptabilitati a bugetului public la cererea sociala de servicii publice. Toate aceste obiective specifice se circumscriu unuia general conceptia, colectarea, sistematizarea si diseminarea ideilor/informatiilor stiintifice privind eficienta alocarii

cheltuielilor publice in Romania. Aceasta este misiunea pe care in mod voluntar ne-am asumato - de a largi perspectiva din care este privita problema serviciilor publice in tara noastra, pornind de la o serie de studii recente publicate pe OECD Economic Studies. Acestea subliniaza necesitatea luarii in calcul intr-o maniera mult mai sistematica a efectelor redistributive a serviciilor publice din moment ce acestea sunt legate de indicatorii venitului, pentru a sublinia maniera in care diferitele programe de servicii publice pot influenta realizarea obiectivelor de politica economica si sociala, pot contribui la potentarea cresterii economice, la atenuarea disparitator sociale. Pe de alta parte analiza critica a efectelor serviciilor publice asupra bunastarii cetatenilor poate contribui la demitizarea rolului statului de asigurare a bunastarii sociale si la cautarea solutiilor alternative viabile pentru unele dintre serviciile publice. Aici poate interveni contributia membrilor echipei data fiind experienta acumulata in proiecte de cercetare anterioare. Cercetarea de fata poate isi poate aduce contributia la crearea aparatului critic de analiza a activitatii sectorului public din tara noastra, stadiul cercetarii in acest domeniu fiind pur teoretic. Mai mult, in urma analizei pot rezulta propuneri privind imbunatatirea sitemului de indicatori statistici asupra domeniului de studiu vizat prin proiect. In scopul determinarii unui set de indicatori si unui indicator compozit privind eficienta cheltuielilor publice in domeniul educatiei primare si secundare s-a efectuat documentare teoretica si culegere de date din mai multe surse de informare, pornind de la resursele proprii ale Universitatii Al.I.Cuza Iasi, internet, carte din literatura de specialitate de noutate achizitionata prin prezentul proiect pana la stagii de documentare instrainatate.

[Sus] Bibliografie Ailenei, D., Economia sectorului public, 2005, http://www.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?ID=389&idp=21 Anghelache, C., Capanu, I., Statistic macroeconomic, Editura Economic, Bucureti, 2004 Auerbach, A.J., M. Feldstein, Handbook of Public Economics, North Holland, 1987 Balcerowicz, L., Libertate si dezvoltare,Compania, Bucuresti, 2001 Brown, A.V., P. M. Jackson, Public Economics, Basil Blacwell Ltd, 1990, Cambridge, Massachussets, U.S.A Capanu, I., Anghelache, C., Indicatori economici, Editura Economic, Bucureti, 2000 Cocris, V., Isan, V., Sectorul public - iluzia bunastarii generale, Ed. Ankarom, Iasi, 1997 Gonard, F., Joumard, I., Price, R., Public spending efficiency: institutional indicators in Primary and Secondary education, OECD, ECO/WKP, 2007/3

Joumard, I., Price, R., Kongrud, p.M., Nam, Y.S., Enhancing the cost Effectiveness of Public Spending:experience in OECD Countries, OECD Economic Studies No.37/2003/2 Kurtz, N., R., Statistical Analysis for the Social Sciences, Allyn and Bacon, 1999 Lundsgaard, J., Competition and effeciency in publicly funded services, OECD Economic Studies No.35/2002/2 Marical, F., dErcole, M.V., Verbist, G., Publicly provided Services and the Distribution of Resources, OECD Social, Employment and Migration Working Papers, Unclassified, 2006 Marinescu, C., Economia sectorului public,suport de curs Centrul de Studii Europene al Univ. Al.I.Cuza, Iasi, Mosteanu, Tatiana, Economia sectorului public, ed. I, Editura Universitara, Bucuresti, 2005; Pecican, E., MAcroeconometrie, Editura Economic, Bucureti, 1996 Platis, M., Economia sectorului public, Editura Universitatii Bucuresti, 2002; Weimer, D. L., Aidan R. Vining, Analiza politicilor publice, Ed. Arc, Chisinau, 2004 Stiglitz, J.E., Economics of the public Sector, W.W. Norton &Company, New York- London, 1986