P. 1
PROIECT

PROIECT

|Views: 559|Likes:
Published by Mihaela Nicula

More info:

Published by: Mihaela Nicula on Apr 10, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/07/2015

pdf

text

original

PROIECT

TEORIA NAVEI

Cuprins
1. Descrierea planului de forme ……………………………………………. 3 2. Dimensiuni principale - navă prototip ……………………………….. 5 3. Tabel trasaj - navă prototip ………………………………………….. 6 4. Profil prova și profil pupa - navă prototip ……………………… ...7-8 5. Transversal navă prototip …………………………………………..... 9 6. Determinarea dimensiunilor principale ……………………………… 10 7. Calcule ………………………………………………………………… 11 8. Linia punții în bord și linia punții în planul diametral ………………. 16 9. Bibliografie ……………………………………………………………..20

transversale si orizontale a suprafetei teoretice a corpului navei. Longitudinalele caracterizeaza forma corpului in directie longitudinala. comportare pe valuri. Forma corpului navei are influente asupra performanţelor de stabilitate. In afara longitudinalelor.PROIECT TEORIA NAVEI 1. dar si in timpul exploatarii.. si se noteaza de la pupa spre prova. in orizontal se reprezinta plutirile numai pe un bord. Se obtin astfel trei proiectii: .proiectia orizontala . II. Planul de forme este necesar pentru efectuarea calculelor in procesul de proiectare. rezistenţă la înaintare şi propulsie. iar cele din pupa in partea stanga.proiectia transversala Proiectia longitudinala. Proiectia transversala sau transversalul planului de forme este format din curbele definite de intersectia suprafetei teoretice a corpului navei cu plane echidistante paralele cu planul transversal. Din motive de simetrie. Planul de forme este deci. Ea reprezinta o suprafata complexa. si proiectandu-se aceste sectiuni pe cele trei plane principale. Deoarece formele navei sunt simetrice in raport cu PD. Curbele astfel obtinute se numesc longitudinale si se noteaza de la PD spre borduri cu : I.. .proiectia longitudinala . . longitudinalele se reprezinta prin linii drepte.. In celelalte proiectii. DESCRIEREA PLANULUI DE FORME Suprafata exterioara a corpului navei este foarte complicata. In orizontal. Curbele astfel obtinute se numesc linii de plutire sau plutiri. Planul de forme se obtine facandu-se prin nava sectiuni paralele cu planele principale. plutirile sunt reprezentate in adevarata lor forma. reprezentarea grafica a formei navei prin sectiuni longitudinale. III. Curbele astfel obtinute se numesc cuple teoretice. cu dubla curbura putand fi reprezentata in mod grafic in planul de forme. sau longitudinalul planului de forme este format de curbele definite de intersectia suprafetei teoretice a corpului navei cu plane paralele cu PD. cuplele nu se reprezinta decat pe jumatate in transversal. In transversal cuplele se proiecteaza in adevarata forma. iar pe celelalte plane. manevrabilitate... si nu poate fi determinata analitic. in proiectie longitudinala se mai prezinta si proiectia liniei puntii in bord (linia de intersectie dintre suprafata puntii si a bordajului). sub forma de linii drepte. ele fiind dispuse astfel: cuplele din prova in partea dreapta. iar pe celelalte plane sub forma de linii drepte. Proiectia orizontala sau orizontalul planului de forme este format din curbele definite de intersectia suprafetei teoretice a corpului navei cu plane paralele cu planul plutirii sau planul de baza.

1:50. 4. Proiecţia liniei punţii în bord in orizontalul planului de forme 11. Trasarea liniei puntii in PD 10. Trasarea cuplelor teoretice . 9. Stabilirea dimensiunilor principale ale navei de proiectat 2.7 . Trasarea plutirilor in orizontalul planului de forme. Alegerea scării.NAVĂ PROTOTIP L = 100 m B = 16 m T=6m CB = 0. Trasarea liniei punţii în bord. 8. 1:100. 6. Trasarea proiecţiei acestei linii in transversalul planului de forme. 5. 3. DIMENSIUNI PRINCIPALE . (1:1. 1:10. Trasarea caroiajului. 7. Trasarea longitudinalelor în longitudinalul planului de forme. 1:25.PROIECT TEORIA NAVEI Etapele trasării planului de forme prin utilizarea transversalului carenei navei sau modelului de referinţă sunt: 1. Trasarea liniilor PP şi PV. 1:200) 2.

69  2.75 (raport latime/pescaj) f0 =1690 mm (bord liber de baza) L 120 L  20m .69 m Rezultă că bordul liber al navei va fi F  1. adoptat: D = 9.27  9.  2.  6 rezultă lăţimea navei: B   6 6 B Din raportul adoptat: B = 20 m Din raportul B 20 B   7.3825 6 1.75 T adoptat: T = 7.75 2.1125  7.27 9. adoptat: F = 2.75 rezultă pescajul navei: T  2.2116 .27 m Bordul liber reglementat pentru lungimea de 120m este F0  1.1125m .PROIECT TEORIA NAVEI 6.27 m .25  1.3825 m Dimensiune Lungime Latime Pescaj Inaltime de constructie Distanta dintre doua cuple intregi Distanta dintre doua plutiri intregi Simbol L B T D δL ΔT Valoare 120 20 7. DETERMINAREA DIMENSIUNILOR PRINCIPALE Tema mea de proiect consta in realizarea unui plan de forme al unei nave plecand de la o dimensiune si cateva rapoarte dintre dimensiunile navei: Lpp = 120 m (lungimea intre perpendiculare) Raport Lpp/B = 6 (raport lungime/latime) Raport B/T = 2.1125m Putem acum calcula înălţimea de construcţie a navei: D  F  T  2.3825m.

CALCULE Stiind ca δL si δT au valorile 6 m si respective 1.5 -42 3 -36 4 -30 5 -24 6 -18 7 -12 8 -6 9 0 10 6 11 12 12 18 13 24 14 30 15 36 16 42 17 45 17.3029 0.8174 2.25 Cote plutiri WL z [m] 0 0 0.5392 0.4812 9.5 54 19 57 19.5 -60 0 -57 0.6928 10.8464 6.5 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 .9087 1.2116 m se poate crea tabelul de pozitii pe lungimea navei (abscisa) ale planelor de sectiune transversale ce vor determina cuplele si pozitiile pe inaltime (cota) ale planelor de sectiune ce vor determina plutirile navei: Abscise cuple Cuple x [m] -63 -0.3276 14.6348 4.5 60 20 61.058 7.2116 1.25 0.116 13.56 20.4232 3.5 0.5 48 18 51 18.PROIECT TEORIA NAVEI 7.5 -48 2 -45 2.5 -54 1 -51 1.2696 8.9044 12.6058 0.75 1 1.

Caroiajul planului de forme se defineste prin: . . longitudinalul sus. care se reprezinta prin proiectiile plutirilor si longitudinalelor pe planul transversal.PROIECT TEORIA NAVEI Totalitatea liniilor perpendicular ce reprezinta urmele planelor de sectiune a navei formeaza o retea denumita caroiajul planului de forme. orizontalul sub longitudinal. incadrate in dreptunghiul de dimensiuni B.caroiajul orizontalului. care se reprezinta prin proiectiile longitudinalelor si cuplelor teoretice . care se reprezinta prin proiectiile plutirilor si cuplelor teoretice pe PD.T. iar transversalul in dreapta longitudinalului in corespondenta de vederi. incadrate in dreptunghiul de dimensiuni L. B/2. incadrate in dreptunghiul de dimensiuni L. Dispunerea normala a proiectiilor se face astfel.T. .caroiajul transversalului. .caroiajul longitudinalului planului de forme.

0012 60.25 -57.PROIECT TEORIA NAVEI Urmatorul pas este recalcularea valorilor din cele doua tabele ce contin coordonatele profilelor pupa si prova”.1228 62.0044 60. Aceste coordonate sunt date ca si cum sistemul de coordonate ar fi asezat pe rand in fiecare din cele 2 profile.126 60.25 -56.75 1 1.6544 60. cu cotele plutirilor noastre. asezand sistemul de coordonate in punctul de intersectie dintre planul diametral.9888 -64. Noile coordonate obtinute se vor inmulti cu un coeficient Kx egal cu lungimea navei de intocmit si lungimea navei prototip si care este calculat putin mai sus.9756 61.25 -56.5688 -63.25 -56.25 -56. afisate mai sus.4476 -60.7424 59.5 0.25 -56.6832 62.25 -56.1476 -63.2908 63 Cu ajutorul acestor coordonate.4668 60.408 -63.7788 -63. Aducandu-ne aminte ca lungimea intre perpendiculare a navei prototip este de 120 m astfel ca din coordonatele profilului pupa vom scadea 60 m iar din coordonatele profilului prova vom aduna 60m.25 -56. realizandu-se un spline de la plutirea 0 la 7 si inca un spline de la 7 la 12 .3096 60.25 -56.3576 -63. Pentru a „personaliza” si aceste coordonate trebuieste mai intai sa aducem sistemul de coordonate in cupla maestra. Tabelul nou de coordonate al profilelor pupa-prova este: WL 0 0.8256 61.5128 61.5 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 x/PP -56.25 0.5924 62.2 x/PV 54 58. planul cuplului maestru si chila navei putem desena in longitudinalul planului de forme cele doua profile: pupa si prova cu mentiunea ca profilul pupa se sectioneaza la inaltimea T in 2 bucati. si vom inlocui cotele plutirilor navei prototip.6008 62.

transversale ce intersecteaza corpul navei la intervale egale determinand cuplele -in loc de „numele” plutirilor. Avand in vedere acestea. . deci masurate pe axa y. la fel sub forma numerica. ) . vom reafisa tabelul de trasaj: (coeficientii de derivare: . capul de tabel pe directie verticala contine „denumiri” de plutiri sub forma numerica iar pe directie orizontala contine „denumiri” de cuple. Capetele de tabel trebuiesc modificate astfel: -in loc de „numele” de cuple. se vor trece abscisele planelor de sectiune verticale. pe directie verticala.PROIECT TEORIA NAVEI Trebuie retinut un aspect si anume faptul ca in tabelul de trasaj.in interiorul tabelului se afla semilatimi. Aceste valori vor trebui „personalizate” pe exemplul nostru astfel ca valorile se vor inmulti cu un factor Ky care este egal cu raportul dintre latimea navei noastre si latimea navei prototip este calculat putin mai sus. . adica ordonate. se vor trece cotele planelor orizontale ce intersecteaza corpul navei in intervale egale determinand plutirile.

25 se vor trasa cu puncte de corespondenta din intersectia profilului prova cu. din planul diametral.  Planul cuplului maestru este tot un plan 2D dar care este exprimat in coordonatele Y si Z ale navei. profilele pupa si prova.5. plutirile aflate deasupra plutirii 6 vor forma la pupa o formatiune numita oglinda navei. Aceasta se construieste pastrand panta plutirii pe ultimul segment si coborand punct de corespondenta de sus. accesam functia Spline din autocad si putem desena fiecare plutire.5 se vor trasa cu puncte de corespondenta din intersectia profilului pupa cu cuplele respective in longitudinalul planului de forme si de asemenea. .PROIECT TEORIA NAVEI Observand in acest tabel ca plutirile sunt exprimate in distante pe axa Z. putem trasa fiecare cupla din perechi Y (semilatimi din tabel) si Z (de la abscisele cuplelor). 0.5. In tabel. 0. Se va tine cont ca: 1) cuplele -0. Astfel. Se ia fiecare coloana impreuna cu capul de tabel ce contine abscisele cuplelor si se fac perechi de coordonate x (de la cupla) si y (de la semilatimea din dreptul plutirii). va trebui sa rotim tabelul de trasaj obtinand pe verticala cuple si pe orizontala plutiri. cuplele in distante pe axa X iar in tabel se afla semilatimi exprimate pe axa Y putem desena lejer fiecare plutire si cupla astfel:  Planul de baza este un plan 2D exprimat in coordonatele x si y ale navei. 20 si 20. cuplele 19. Luand impreuna fiecare coloana cu capul de tabel care acum contine cote Z. De asemenea. cuplele respective.) Odata ce avem trasate atat cuplele cat si plutirile putem trasa longitudinalele ducand corespondente atat din intersectia plutirilor cu longitudinalele (din cadrul orizontalului planului de forme) cat si din intersectia cuplelor cu longitudinalele (din cadrul transversalului planului de forme). fiecare coloana semnifica o plutire. luand in considerare ca fiecare plutire are un punct de start sau de final ce se determina prin corespondenta din longitudinalul planului de forme observand unde intersecteaza plutirea care o trasam noi. Cand avem toate coordonatele unei plutiri. aflata la cota inscrisa in capul de tabel in dreptul coloanei.

se masoara semilatimile unde plutirile formeaza oglinda si tragand corespondente in planul cuplului maestru. se deseneaza oglinda.P cupla 10 Jumatatea Prova Cupla 10 1/3 de la P. . ce reprezinta inclinarea puntii cu scopul principal de a permite scurgerea apei de pe punte. Dupa calcule.8*(L/3+10) = 140 0 0 5.se deseneaza sagetile si se traseaza folosind spline si conditia de tangenta la start curbura liniei puntii in bord in proiectie pe longitudinalul planului de forme.2*(L/3+10) = 1111 50*(L/3+10)=2500 . valorile „sagetilor” si pozitiile lor sunt: Pozitia pe x[mm] Jumatatea Pupa Perpendiculara pupa 1/6 de la P.5. .P 1/3 de la P.se trag corespondente din intersectia LPB-ului cu cuplele in longitudinal.se traseaza la inaltimea de constructie D un segment de dreapta orizontal de lungime Lpp -se imparte segmentul in 7 segmente egale si se calculeaza valorile sagetilor care determina curbura liniei puntii.6*(L/3+10) = 280 22. LINIA PUNȚII ÎN BORD ȘI LINIA PUNȚII ÎN PLANUL DIAMETRAL Selatura puntii navei este curbura longitudinala a puntii. Ea se traseaza astfel: .V 1/6 de la P.PROIECT TEORIA NAVEI 8.1(L/3+10) = 555 2.V Perpendiculara prova Ordonata [mm] 25(L/3+10) = 1250 11. . in transversalul planului de forme si se traseaza LPB pana la cupla -0.

LPPD se incheie la oglinda intr-un punct care are corespondenta cu punctul in care s-a folosit prima data formula y = f/24.odata trasata LBP. se poate trasa LBP in planul de baza. .se masoara distanta dintre PD si punctul de intersectie de la LBP si cupla -0.se redeseneaza LBP.5.ca tabel de valori al y avem: .se repeta procedeul si in partea cuplelor dinspre prova. .acum se pot masura aceste distante de intersectie intre LBP si cuple pe care masurandu-le pe cuple in orizontalul planului de forme. Astfel. identic ca cele dinspre pupa. se revine in longitudinalul planului de forme unde se mai folosesc inca odata distantele masurate la punctul anterior dupa relatia y = f/24.PROIECT TEORIA NAVEI . . linia puntii in planul diametral porneste in prova din acelasi punct ca si linia puntii in bord dar la prima cupla pe care o traverseaza (sa zicem cupla 20) ea se va afla mai sus decat punctul de intersectie al LPB cu cupla 20 la distanta y = f / 24 unde f este distanta masurata in transversalul planului de forme dintre PD si punctul de intersectie LPB – cupla 20.5 fiind varful sagetii din PD. . urmatorul punct dupa intersectia cu cupla -0. (punctul unde s-a trasat LBP in planul cuplului maestru in partea dinspre pupa) . se imparte la 24 si se deseneaza sageata cu aceasta inaltime in PD. in perpendiculara trasata din acel punct de intersectie. .

2525 0.41 9.36583 11.91125 9.58 9.7375 11.220417 0.28 10.73 10.8925 11.56 2.846667 9.2825 0.49 9.796667 9.85625 9.08 9.59 4.1775 0.0325 11.04 f 0.54833 11.5 18 18.38 10.5575 10.83 9.37833 10.99 9.02458 10.18333 10.148333 0.12125 0.26 4.5 0 0.82167 10.975417 9.2 2.395417 0.1075 0.19042 11.44 9.38 9.416667 0.91 5.27 10.78 6.185833 0.97 11.09 6.27042 10.33583 10.403333 0.78 10 10.08 8.414583 0.926667 10.83 8.17 10.43 9.5 19 19.091667 0.14 6.25 -63 -60 -57 -54 -51 -48 -45 -42 -36 -30 -24 -18 -12 -6 0 6 12 18 24 30 36 42 45 48 51 54 57 60 61.4 11.5 2 2.95 9.366667 0.826667 9.06 5.91 3.87 9.32625 0.05667 9.58 1.PROIECT TEORIA NAVEI Cupla x -0.61 9.5 9.47458 10.63 11.41125 0.78 10.61708 10.8 9.416667 0.73 7.06375 0 .416667 0.5 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 17.53 0 z(LPB) 10.230833 0.99 10 10 10 10 9.29 4.5 20 20.49 10.280417 0.46 3.04 LPPD Z(LPPD) 10.5 1 1.61 10.56 LPB y 2.6 10.378333 0.337083 0.51 9.68 9.69 9.416667 0.88 12.204583 0.40083 10.149583 0.255833 0.94375 12.63958 10.18 11.72125 10.41625 0.15625 10.54 6.

cota z se poate masura in planul diametral sau planul cuplului maestru.ordonata y se poate masura in planul cuplului maestru sau de baza .coordonatele punctelor de intersectie dintre LPB si cuple se pot determina foarte usor astfel : . . in planul cuplului maestru se inlatura capetele de cuple aflate peste LPB iar in planul de baza se inlatura orice plutire care depaseste partial sau total in longitudinalul planului de forme. LPBul .dupa trasarea LPB si LPPD se pot sterge din caroiaj curbele care nu sunt necesare.abscisa x a punctului se poate masura in planul diametral sau de baza . Astfel. in planul diametral se sterg capetele de longitudinale trasate peste LPB.PROIECT TEORIA NAVEI .

Reprografia Univ. BIBLIOGRAFIE 1 . ing. Statica navei – Ion Bidoae – Univ.PROIECT TEORIA NAVEI 9. din Craiova 2000 2.Teoria Navei – Dr.Teoria navei. Lidia Dubovan .Galaţi 1985 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->