STILUL ROMANIC

Introducere
In ultimii ani ai sec XI si in primele decenii ale sec XII intre anii 1060 si 1140 apar in primul plan al istoriei o serie de evenimente care vor inscrie istoria Europei pe o noua orbita. Este epoca in care sub actiunea unor papi energici si a unor prelati activi triumfa reforma Gregoriana care epureaza clerul, insufleteste constiinta crestina si exalta zelul religios. “Este perioada acelei extraordinare aventuri care a fost cruciada intai, deopotriva explozie a vitalitatii crestine si expansiune a Europei. Este monentul in care ordinul de la Cluny atinge sub staretia lui Hugues, cea mai stralucitoare inflorire este epoca artei romanice, arta a pietrei, epoca unei arte globale care iubeste misterul, dar care in acelasi timp dogoreste de tot ceea ce este omenesc”. Societatea umana se gasea in fata unei noi forme de viata sociala ce poarta numele feudalitatii, consecinta a slabirii Imperiului Carolingian sub urmasii lui Carol cel Mare, a impartirii Imperiului si a invaziilor vikinge si normande pe continent. Puterea centrala dispare facand loc unor forte locale conduse de conti, marchizi si episcopi cei din urma concentrand in mainile lor nu numai puterea spirituala dar si cea politica si militara. Afirmarea ordinelor religioase (benedictina si cisterciana) care in sec XI ajung la un prestigiu si forta considerabile, constituie un alt aspect specific epocii. Ordinele calugaresti controleaza tot ceea ce inseamna viata culturala, creandu-se in tot Occidentul medieval o retea de circulatie a ideilor si formelor aristice. Manastirile de la Cluny (Bugundia) si Citeaux constituie una din cele mai bine organizate forme de putere ale Evului Mediu European. De asemenea, pelerinajele cu drumurile si statiile lor constituie un aspect important al propagarii unui stil artistic uniform. Perioada de gestatie a primului stil istoric de arta european a durat aproximativ patru secole, elementele prefigurate aparand inca in sec VII si pana catre mijlocul sec. IX cand se constituie caracteristicile ordonate a unui 'stil'. Denumirea de 'stil romanic' era data la inceput modului de constructie care pornea de la monumentele romane (modo romano), adica acelor cladiri care nu erau din lemn ca vechile constructii barbare ci din piatra si cu acoperisuri boltite. Astazi intelegem prin stil romanic totalitatea artei vest-europene din sec. XI si pana in prima jumatate a sec. XII.

Arta romanica raspundea cererilor societatii feudale. Ca motto al acestei cereri ar putea fi luata afirmatia lui Grigorie cel Mare care considera ca arta ar trebui sa fie ca o Sfanta Scriptura pentru analfabeti. Operele medievale chiar dau impresia unor ilustratii in special ornamentatia lacasurilor de cult. Cert este faptul ca cel mai mare protector al artei devenise clerul, varfurile de lance fiind Desiderius, staretul manastirii Monte Cassino, episcopul Bernwald von Hildesheim si staretul manastirii Saint Dennis, Sugerius.

1. Aparitia si raspandirea stilului romanic
Stilul arhitectonic romanic, numit, inexact, uneori : romano-bizantin sau latin, este cel dintai stil de arta propriu al Apusului medieval. El ia nastere in epoca lui Carol cel Mare (secolele VIII-IX), cand se realizeaza in Apus o prima simbioza a resturilor vechii arte romane a bastinasilor romanizati (galo-romani) cu cultura nationala a popoarelor germanice stabilite in Apus (goti, alemani, franci, normanzi, anglo-saxoni, germani etc.) si cu influente de origine orientala, aduse in Apus pe de o parte de maurii din Spania, pe de alta de calugari, comercianti, pelerini, iar mai apoi (de la 1096 inainte) de Cruciati care pun in contact cultura apuseana cu cea bizantina si araba.

Castelele erau construite pe înălțimi sau pe locuri unde apele sau depresiunile de teren puteau constitui mijloace de apărare naturale. realizate din blocuri mari de piatră și prevăzute în partea de sus cu creneluri. cu drum de strajă și turnuri de apărare. De aici. stilul acesta se raspandeste in toate tarile catolice (Anglia. dand nastere la scoli. Castelele feudale au fost contruite din cauza stării de nesiguranță din acea vreme.Locul de nastere al stilului romanic este Franta si nordul Italiei (Lombardia). tipuri sau sub-stiluri regionale. Poarta de la intrare era păzită de unul sau două turnuri. cu pereti si pardoseli din piatra. Polonia. Iar jiltul impunator era destinat doar seniorului si doamnei lui. tarile germanice. pe cele din : Lombardia (nordul Italiei). Burgundia (in centrul Frantei). dintre care amintim. asa cum devenise mai de mult cea bizantina pentru crestinismul rasaritean. mai putin in Italia si Spania). provocată de luptele permanente dintre seniorii feudali și iobagii revoltați sau de luptele pentru supremație dintre nobili. apar primele dulapuri verticale. arta romanica a facut mai mult loc influentelor si traditiilor locale. Moravia. Caracterele generale ale bisericilor romanice se pot reduce la urmatoarele: . unde reminiscențele vechii arte galo-romane. Ungaria. ca mai importante. cu bolti din piatra sau plansee din lemn sustinute de puternice grinzi aparente. Castelele erau înconjurate de ziduri groase și înalte. cu un mobilier din ce in ce mai rudimentar. Norfnandia (in nord-vestul Frantei) si regiunea Rinului (estul Frantei si apusul Germaniei). amestecate cu influente noi. asiatice. Mult mai putin unitara insa in evolutia si aspectele ei generale decat cea basilicala si cea bizantina. tarile scandinave. Proventa (sudul Frantei). lazile omniprezente in camerele mari si austere. bancile cu spatar inalt lipite de perete. Locuintele castelelor erau prevazute cu incaperi spatioase. devenind arta oficiala a catolicismului (ritualul latin) din secolele X-XIII. Intr-un asemenea ambient. vatra. mărimea și planul acestora fiind determinate de locul ales. ferestre inguste. dau nastere celor dintai biserici cu cupole pe pandantivi (considerate de unii ca influente bizantine).

creat prin prezenta regulata a navei transversale (transeptului. de sprijin. ca la basilici . pentru ca sub el si altar se construiesc cripte de mari dimensiuni. d) Interiorul. ca auxiliar important al arhitecturii (la impodobirea capitelurilor de pilastri si coloane. de cele mai multe ori apare un plan complex. dintre care unul serveste si ca clopotnita. precedat uneori de un narthex de mari proportii. cand aceasta nu e separata de biserica. in partile unde apasarea masei de zidarie e mai mare). planul bisericilor romanice este foarte variat : cruciform (mai ales in cruce latina). e impartit (ca si la basilici) in mai multe nave. uneori dublu). sub forma de nava transversala. bogat decorate si flancate de turnuri patrate sau octogonale (influenta siriana). fatada principala (de vest) precedata uneori de o curte inchisa cu un portic este in general monumentala. a fatadelor si a portalurilor. combinatie a tipului basilical cu cel cruciform. de aceea. sub diverse forme : calote sau cupole hemisferice. la cornise etc).a) Lipsa de unitate in plan . in galerii de arcade) . adica o travee (despartitura) deosebita a interiorului. ca in basilical sau bizantinul timpuriu). In general el este mai inalt fata de restul bisericii. sunt sprijinite de contraforti (ziduri suplimentare. de piatra sau caramida. c) Soclul inalt. cu trepte multe si portaluri uriase. g) Sculptura decorativa e intrebuintata mai mult decat in basilical si bizantin. stilul romanic e numit uneori si stilul arcului rotund. a cadrelor de usi si ferestre. circular (influenta din rasarit) . cat si ca element decorativ (mai ales la fatade. mai tarziu e inlocuit intai la navele laterale cu acoperisul boltit. treflat biabsidal. in semicerc perfect) este utilizat in larga masura. . h) Arcul rotund (roman. f) Caracteristic (comun) tuturor bisericilor apusene de orice stil este chorul. b) Materialul de constructie este mai ales piatra (mai putin caramida si lemnul). iar zidurile fiind masive (groase si puternice). zidaria fiind lasata aparenta (netencuita si neacoperita cu placaj de marmura. intre absida altarului si transept. e) Acoperisul primelor biserici romanice e in sarpanta. atat ca element arhitectonic (de legatura intre coloanele sau pilastrii din interior). adica cu scheletul de lemn sau metal (cu sau fara tavan).

XIII incepe sa fie inlocuit (mai intai in Franta) de stilul gotic.i) Ferestrele sunt la inceput putine si mici. apoi mai multe si mai mari.) si cu ornamentatie bogata (apar primele vitralii in sec. tri-for etc. . terminate totdeauna in arc rotund (simplu sau divizat bifor.XII). Perioada de formare a stilului o constituie secolele VIII-X (faza timpurie sau preromanica). apogeul il atinge in secolele XI -XII (perioada matura. iar in sec. sau romanicul dezvoltat).

Societatea umana se gasea in fata unei noi forme de viata sociala ce poarta numele feudalitatii. relatiile de productie feudala treceau de la etapa timpurie la faza dezvoltata. o inevitabila franare a activitatii economice. de relatii interzonale si de accesul la marile artere comerciale ale timpului. care i-au dat si numele. In termeni cronologici. Contextul aparitiei si raspandirii Stilul romanic este expresia artistica a societatii central si vest-europene din faza trecerii de la feudalismul timpuriu la feudalismul dezvoltat. realitatile economice au inlesnit dezvoltarea unei serii numeroase de targuri. Astfel. Din punct de vedere politic. fapt care si-a imprimat pecetea si asupra realizarilor artisitce. Castelele feudale erau construite pe inaltimi sau pe locuri unde apele puteau constitui ca mijloace de aparare naturale. a impartirii imperiului si a invaziilor vikinge si normande pe continent. fiind de asemenea inconjurate de ziduri groase si inalte realizate din blocuri mari de piatra. Drept compensare fireasca pentru acest neajuns.2. in desfasurarea sa maxima. centre negustoresti si mestesugaresti favorizate de imprejurari Castelul Rising (Anglia) locale. Cercetarile ulterioare au demonstrat ca particularitatile etnice constituie doar simple variante in cadrul evolutiei generale. In secolele X-XIII. conti sau nobili) concentrand in mainile lor nu numai puterea politica dar si cea militara ofereau pamanturi taranilor in schimbul unor alte servicii cum ar fii: servicii militare sau forta de munca. in timp. asa cum au crezut istoricii de arta din prima jumatate a secolului al XIX-lea. stilul romanic nu e o expresie specifica a popoarelor care vorbesc limbile romanice. stilul romanic a fost foarte bine primit si la un moment de nevoie din cauza starii de nesiguranta de la acea vreme provocata de luptele permanente dintre seniorii feudali si iobagii revoltati sau luptele pentru suprematie dintre nobili. Prin urmare. Predominanta era inca economia naturala. limitele secolelor X-XIII. unde conducatorii locali (boieri. Etapa aceasta de framantari sociale s-a desfasurat in Europa centrala si apuseana in imprejurari deosebit de aspre si dramatice. prin izolarea fortelor de productie in cadrul unor unitati regionale restranse. iar faramitarea politica pricinuia. . Feudalismul este o consecinta a slabirii Imperiului Carolingian sub urmasii lui Carol cel Mare. denumirea incetatenita de stil “romanic” nu mai are azi decat valoarea unui termen conventional. acest stil cuprinde.

ambele curente religioase pornind de la principii comune. treceau acum direct de la faza destramarii comuniei primitive la faza feudala. Deoarece arta romanica a fost indrumata de ideologia specifica a clasei dominante. a fost exploatat in perioada romanica in mod sistematic de biserica. adica de ideologia generata de interesele politice si sociale ale feudalilor si ale organizatiei bisericesti. practicat in perioadele mai vechi doar sporadic. hotarit sa-si asigure si in domenioul economic si politic primatul. Catedrala Mainz si Catedrala Speyer (Germania).In acele vremuri. din Italia si in general tinuturile litoralului mediteranean. devenind una din sursele ei importante de venituri si totodata un instrument de dominatie psihologica asupra maselor. Asa se explica mostenirea feluritelor obiceiuri si credinte eterogene. multe din ele travestite acum in haina crestina. cealalta determinata de imprejurarile particulare in care s-a dezvoltat catolicismul. precum si aparitia unor superstitii noi. de pilda Scoala Episcopala. in rivalitate si in lupta cu organismele statale laice. prima dominata de conceptele Bisericii Ortodoxe. printre care cultul moastelor facatoare de minuni dobandise o importanta deosebita. Astfel se si explica aprofundarea separarii dintre arta Europei rasaritene reprezentata in deosebi prin cea bizantina si arta romanica. In secolele XI-XII numarul de biserici s-a marit considerabil. a fost firesc ca acestea din urma sa fi imprimat tematicii si morfologiei artistice pecetea lor. Battistero di San Giovanni (Florenta). care nu au parcurs etapa relatiilor de productie sclavagiste. O mare parte dintre ele s-au pastrat si in ziua de azi printre care: Santa Maria in Cosmedin (Roma). in timp ce pe de alta parte regiunile central si nord europene. Basilica San Giovanni (Italia) Din punct de vedere religios. evoluate insa in conditii social-economice. Aceasta biserica era ea insasi un vast organism feudal. mai apoi Universitatea din Paris. pe care il impartasea laicilor doar prin cateva institutii razlete. Biserica Catolica exercita o autoritate rigida asupra vietii culturale a Europei centrale si apusene. geografice si etnice variate. cum erau cele din Franta de sud. Acest cult al moastelor. si fiindca conceptele feudale despre lume si viata erau in acea perioada cele religioase. Pe de o parte existau regiuni. de la invatamant. fie cea a marilor demnitari locali. Primatul cultural si-l asigurase prin excluderea populatiei de rand si in parte chiar si a nobilimii. militara sipolitica). fiindca in conceptia lor au intrat factori cu traditii si posibilitati foarte deosebite. . cum era. stilul romanic sta la baza construirii bisericilor mai ales dupa caderea puterii carolingienilor aceasta substituindu-se fie cu cea a episcopilor (spiritual. unde se pastrau inca numeroase amintri din perioada de inflorire a culturii sclavagiste din cadrul fostului Imperiu Roman. Urmare imediata a acestor stari era un nivel cultural in general foarte scazut si inegal. chiar cu Imperiul German.

Anglia. adica de ideologia generata de interesele politice si sociale ale feudalilor si ale organizatiei bisericesti. Teritoriul de raspandire al stilului romanic cuprinde in principiu tarile si ambiantele europene catolice. Deoarece arta romanica a fost indrumata de ideologia specifica a clasei dominante. si acolo pe cale de a fi eliminate de stilul gotic. decat cultura Europei centrale si apusene. fara sa excludem fireste si unele zone de osmoza. Ungaria partunzand pana in Transilvania. Prin urmare. in timp ce influentelor bizantine le-a revenit un rol important in insasi concretizarea morfologiei romanice. evoluate insa in conditii social-economice. Pe de alta parte. stilul romanic sta la baza construirii bisericilor mai ales dupa caderea puterii carolingienilor aceasta substituindu-se fie cu cea a episcopilor (spiritual. fie cea a marilor demnitari locali. atat din punct de vedere conceptual. Moravia. in inima Frantei. Tarile de Jos. contaminand si inlocuind treptat morfologia romanica. iar in etapele dezvoltarii sale se poate distinge o faza “timpurie”. si fiindca conceptele feudale despre lume si viata erau in acea perioada cele religioase. aparusera inca pe la 1140 principiile si formele stilului gotic. ambele curente religioase pornind de la principii comune. urmata de perioada “matura” din jumatatea a doua a . cealalta determinata de imprejurarile particulare in care s-a dezvoltat catolicismul. care se vor raspandi mai intai spre nord si est. O mare parte dintre ele s-au pastrat si in ziua de azi printre care: Santa Maria in Cosmedin (Roma). Elvetia. De aceea influenta stilului romanic asupra zonelor marginase bizantine a fost numai sporadica si locala. Peninsula Iberica (cu exceptia regiunilor ocupate de arabi). cat si tehnic. apoi Dalmatia Catedrala Mainz (Germania) si parte din Siberia. Scandinavia. apartinand secolului al X-lea si primei jumatati a secolului al XI-lea (numita uneori si “preromanica”). Austria.Din punct de vedere religios. Polonia. Battistero di San Giovanni (Florenta). militara sipolitica). a fost firesc ca acestea din urma sa fi imprimat tematicii si morfologiei artistice pecetea lor. geografice si etnice variate. Teritoriul acesta imbratiseaza Italia. In secolele XI-XII numarul de biserici s-a marit considerabil. Boemia. fiindca in conceptia lor au intrat factori cu traditii si posibilitati foarte deosebite. in perioada aceasta expresie a unei culturi incomparabil mai evoluate. prima dominata de conceptele Bisericii Ortodoxe. Catedrala Mainz si Catedrala Speyer (Germania). a evoluat din premisele artistice ale perioadei carolingiene. Spre rasarit si miazazi zona de expansiune romanica era zagazuita de sfera de iradiere a stilului bizantin. Franta. Germania. stilul romanic nu a fost un fenomen static. pentru ca dupa mijlocul secolului al XIII-lea formele romanice tarzii sa nu se mai intalneasca decat in tarile Europei rasaritene. in provincia pariziana Ile-de-France. Astfel se si explica aprofundarea separarii dintre arta Europei rasaritene reprezentata in deosebi prin cea bizantina si arta romanica.

in sfarsit. poduri ridicatoare. atingand apogeul in cursul secolului urmator si. arabe si de arta barbara. dar in general grupate si urmareau configuratia reliefului. Caracteristicile stilului Arhitectura romanica a avut la baza sinteza realizata de arhitectura carolingiana si ottoniana la care s-a adaugat elemente arhitectonice bizantine. Toate aceste elemente eterogene au fost asimilate si re-elaborate intr-o viziune unitara si organica. turnuri. asezarile urbane din sfarsitul perioadei romanice dispuneau de importante fortificatii exterioare. ilustrative fiind fortificatiile orasului Carcassonne din Franta. Pe plan urbanistic. santuri. . fiindca evolutia stilistica depinde de progresul relatiilor de productie.veacului al XI-lea. Arhitectura militara era caracterizata de ample fortificatii in jurul oraselor. creneluri sau guri de tragere. edificiile erau dispuse dupa o trama stradala neregulata. de faza “tarzie” din veacul al XIII-lea. Pietele nu aveau o forma regulata. prevazute cu porti intarite. Ritmul acestei evolutii nu a fost insa sincronic in toate tarile. dispunerea edificiilor mai importante fiind dictate de ratiuni economice si functionale. In interiorul incintei. 3. de aparitia oraselor si de dezvoltarea mestesugurilor. formate din: ziduri masive.

In interior. Manastirile aveau in componenta diverse constructii : refectoriu ( sala de mese). Sali de adunare. forme greoaie si scunde. Elementul principal al unui castel era donjonul. castelul era inconjurat de santuri cu apa. coloanele aveau capiteluri decorate cu elemente animaliere. Locuinta romanica. chilii. dar avand adesea si functia de resedinta seniorala. cu pravalii si anexe gospodaresti la parte si incaperi de locuit la etaj. Arhitectura romanica s-a caracterizat prin simplitate structural. In arhitectura civila s-au utilizat volume complexe si asimetrice. fortareata). anexe gospodaresti amplasate in jurul unei curti interioare – claustru . utilizarea boltei semicilindrice (in leagan) si a arcului in plin cintru (care imparte spatial conform unor raporturi proportionale bazate pe dublu si triplu) si sobrietate in detalii decorative. In partea superioara a edificiilor existau adesea frize de arcaturi cu colonite sau firide. era de tipul casei orasenesti cu doua niveluri. precizia volumelor. cu infatisarea unui turn inalt puternic fortificat cu intrare mai sus de sol. in general. turnuri de aparare si ziduri de straja. cu deschidere semicirculara. Decorul arhitectural era limitat: pe zidaria simpla existau grupuri de ferestre bifore si trifore si portaluri sculptate. cand era situate in campi . Donjon. elemente vegetale de inspiratie antica sau sau ornamente geometrice. iar in partea superioara avea creneluri . ferestre mici si in care se facea ultima retragere in caz de atac. biblioteca. masivitate. alternanta formelor cilindrice cu cele cubice.Castel: (diminutiv al lui castrum – tabara militara . simbolul autoritatii feudale cu rol exclusiv militar . realizate din blocuri de piatra. era asezat pe inaltimi si inconjurat de ziduri groase si inalte . predominarea plinurilor asupra golurilor.

Alte biserici aveau ca element nou. deschideri in general mici si ancadramente in plin cintru. galeria femeilor – matroneum – galerie destinata femeilor. in regiunile de sud ale continentului. mai intensa in zona altarului. Fatada bisericilor a evoluat pe baza unor solutii diferite: la bisericile italiene sau din sudul Frantei. pentru a permite scurgerea rapida a ploii si a evita depunerea unui strat prea gros de zapada. etc. putea fi cu un singur fronton sau cu frontoane multiple. avand spatiile interioare fie tavanite. care putea fi redusa la o structura cu functie exclusiv decorativa si fi dominata de un cleristoriu. cu ploi si zapezi abundente. unde cerul era predominant acoperit. Unele biserici aveau un un turn la intersectia dintre nava si transept sau cupole. ferestrele erau mult mai mici. Modulul patrat al traveei permitea utilizarea arcelor in plin cintru care racordau un sistem complex de coloane si pilastri. sunt mai inalte si mai ascutite. in regiunile nordice. in cruce latina. acoperisurile bisericilor din regiunile nordice. In cadrul edificiilor de cult. Unele manastiri puternic fortificate aveau si un caracter de cetate servind ca locuri de refugiu in fata navalitorilor. in interior. La acoperirea navelor principale s-au folosit diferite sisteme.– care era alipit laturii de sud a bisericii. in Spania. dispusa pe peretele lateral al navei centrale. organizarea spatiului interior urmarea realizarea unei atmosfere mistice si concentrarea atentiei maselor mari de credinciosi asupra zonei de desfasurare a ritualului religios. fie acoperite cu bolti semicilindrice. In exterior. in alternanta. Mediul natural a influentat arhitectura romanica determinand anumite particularitati regionale. De asemenea. iluminarea dozata. in timp ce in regiunile de sud ale continentului. aveau un rol major in plastica volumelor. Dimpotriva. formele arhitecturale erau exprimate direct prin: volume dinamice. laturilor sau absidelor. pentru a impiedica o luminare prea intensa de afara. abside semicirculare. acoperisurile sunt mai joase si mai plate. fatada putea prezenta doua turnuri. Existenta rozetei. dinamiza armonia fatadei. pentru a permite sa intre cat mai mult lumina zilei . evidentiate de verticalele turnurilor situate deasupra vestibulului de intrare sau a transeptului. ritmul egal al sirului de arcade conducand spre altar. Bisericile romanice erau de tip bazilical. cu una sau mai multe nave. Partea estica a bisericii: corul cu altarul si capelele anexate. Pentru concretizarea arhitecturala a acestei conceptii s-au folosit diverse procedee: accentuarea sensului longitudinal al navelor prin continuitatea liniilor orizontale. Germania si in nordul Frantei. deschiderea ferestrelor era mult mai mare. ziduri masive de piatra. Utilizarea arcelor suspendate genera un ritm pe suprafetele peretilor fatadei. Aatfel. . ca element inovator.

la care accesul se facea printr-o galerie numita dembulatoriu si care permitea trecerea pelerinilor prin fata capelelor continand relicvele sfintilor. contrafortii preluau la exterior impingerile boltii. Grosimea contrafortilor era direct proportionala cu unghiul facut de deschiderea arcului semicircular si cu impingerile acestuia catre exterior. utilizat indeosebi in perioada proto-romanica. traversa orizontala. de aici denumirea de “arhitectura sincera”. .5m. de forma semicirculara. incastrata in zidurile laterale de piatra. situate in partea de deasupra intrarii acoperita cu reliefuri. logica si claritatea compartimentarii. Masivi de zidarie. Portalul are ca elemente specific timpanul. cu nava mediana cea mai inalta). care desparte intrarea in . pentru marirea conului de lumina. citirea planului de la exterior. uneori nucleul central era inconjurat de 1-2 galerii. sprijinte la interior pe coloane si la exterior pe contraforti. cu deschiderea mica la exterior si largita la interior. pentru cultul funerar sau legat de cel al relicvelor sfinte. In jurul corului. pe fatada vestica trei sau cinci portale de intrare. unde portalurile marcheaza intrarile. era formata din bolta romanica cu formle semicilindrice “in plin cintru” si “bolta in leagan”. In general. erau amenajate capele cu altare secundare. corpul bisericii (format din 3. respective bisericile cu trei sau cinci nave au. scheletul constructiei. precedat de un cor. Lintelul. Sub altar. pentru constructii comemorative sau funerare era format dintr-un nucleu circular.O bazilica romanica cuprindea: un vestibul – nartex. Structura. 5 sau 7. Caracteristici ale plasticii fatadelor: -desfasurarea cladirii pe orizontala. masivitatea zidurilor. pe care sta timpanul. poligonal sau polilobat acoperit cu o cupola rezemata direct pe coloane sau pe ziduri.separarea corpului fiecarei incaperi prin delimitarea volumetrica proprie si acoperisul separat pentru fiacare incapere. Tipul de edificiu central. Ultimele doua caracteristici asigura rigoarea. sustinuta de arce doubeaux. neimpodobite cu sculptura in ronde-bosse sau relief. groase de 1-1. putea exista o cripta. adesea cu etaj. corespunzator. -ferestrele mici si inguste. un transept (uneori 2) si un altar dezvoltat. la randul lor. uneori si pe laturile estice ale transeptului. Lintelul este sustinut median de verticala unui stalp central. Plastica fatadelor prezinta caractere specific indeosebi la fatada vestica. fiecare nava are correspondent un portal. austeritatea si severitatea zidurilor.

e. Sculptura monumentala. Formata din semicercuri de zidarie in profil.e. de inspiratie crestina sau orientala. a fost posibila constructia boltei in leagan si a cupolei care putea acoperi sali de mari dimensiuni. Deasupra timpanului este arhivolta. temple. mortar. amestecat cu materii vulcanice. in cofraje. pana atunci se folosea doar lemnul. terme. Teatrele romane erau construite direct pe sol. scene din Iad. peretele era acoperit cu caramizi arse sau cu mici blocuri de piatra taiate in forma de romb. In secolul I i. avea forma dreptunghiulara si era construit pe un podium de piatra inalt. viciile. Materiale de constructii Procedeele de constructie s-au perfectionat cand in sec II i. Peretii erau imbracati in marmura si aveau 7 nise si 8 edicule. Apoi. Mozaicurile murale si frescele policrome reprezentau scene cu caracter religios. cu sculpture in relief.doua parti. prin folosirea generalizata a caramizilor arse. Templul roman era asemeni celui etrusc pe care il continua. priviri si gestica si a fost considerata o cale eficienta in invatarea principiilor religioase de catre credinciosi. ilustrand Biblia sau Cartile de Rugaciuni si dedicand interiorul bisericii gloriei lui Dumnezeu. In piatra. 4. Dupa aceasta. Arcatura se sprijina pe colonete. Apocalipsa. teme din opere antice si orientale. imbratisand intrarea in dreapta si in stanga. Pictura romanica era expresiva in miscari. constructii in special cu caracter pur utilitar: bazilici. dar incorporand si influente grecesti in general de dimensiuni mici. numite voussures. Asemenea progrese tehnice i-au ajutat pe romani sa realizeze edificii indraznete. peste care se turna.n s-a descoperit un fel de ciment: un conglomerat artificial de pietris si nisip. sculptura a luat forma basoreliefurilor. sunt construite ca retrageri successive. spre deosebire de cele grecesti care se sprijineau pe o colina. avea scopul de a decora edificiul de cult si de a consolida spiritual congregatia. apeducte si edificii destinate spectacolelor. .. impresionand prin dimensiunile lor uriase.n. Semicercurile impodobite cu reliefurile arhivoltei. Pompei a construit primul teatru din piatra . aceasta il onoreaza ca o diadema. Ansamblurile sculpturale tratau teme din Sfanta Scriptura. motiv pentru care poarta numele de “timpan lunetar”.

din loc in loc. Boltarii creau astfel semicercurile paralele ale boltii. Acestea erau prevazute cu incaperi spatioase.Printre problemele tehnice care se ridicau în faţa arhitecţilor romanici. Caracteristice stilului romanic erau si castelele. ramanand prototipul morfologic al stilului este considerata Biserica Manastirii din Cluny. cu pereti si pardoseli din piatra. bolta find intarita cu centuri numite arce doubleaux care dublau si sustineau bolta in punctele slabe. pe toata lungimea acesteia. bisericile si manastirile. Castelele erau locuintele seniorilor feudali. In istoria stilului romanic. Aici se foloseau boltari. de aceea a fost înlocuit cu bolţi din piatră în formă de cupolă în semicerc. El era din lemn şi prezenta riscul unor incendii. cea mai importantă era acoperişul. Acestea erau asezate pe inaltimi si inconjurate de ziduri groase si inalte. fie din piatra. cu bolti din . constructorii acestora aveau nevoie si de lemn pentru a construi schelele necesare inaltarii anumitor tipuri de bolti sau arcade. la intervale egale. printre cele mai reprezentative monumente religioase. bucati de piatra taiata si fatuita astfel incat sa se imbine una cu alta pentru a inscrie semicercul arcului curb. Particularitatile stilului romanic se pot observa in special la sistemul de acoperire. Cu toate ca cele mai multe biserici din perioada romanica erau construite din piatra. ferestre inguste. Acesta era fie din sarmanta aparenta (lemn). Franta.

. OcnaSibiului. așa cum s-a întâmplat cu majoritatea bisericilor din Transilvania. cu trei nave. Construcția edificiului a început în secolul al XI-lea. In Italia a aparut o viziune noua asupra stiluilui. Gușterița. Zidul de incintă din jurul bisericii-prevăzut cu un turn de vest și cu un turn de poartă interior (ulterior refăcut)-a fost ridicat în doua jumătate a secolului al XIII-lea. Figurează pe lista monumentelor istorice 2010. care n-au mai fost realizate decât parțial. La mijlocul secolului al XII-lea au fost ridicate navele transversale. corp pătrat. In locul structurilor romanice masive. Biserica Sf. alături de cea din Cisnădie. Catedrala a fost distrusă parțial demarea invazie tătară în anul 1242. Edificiul a servit drept catedrală a Episcopiei Transilvaniei. Mihail din Cisnadioara Biserica Sf. absidă semicirculară.Spre sfârșitul secolului XII începe să se ridice o biserică romanică scurtă. Vechile traditii constructive ale conceptiei ingineresti din Roma Antica s-au pastrat in continuare. Biserica din Cisnădioara se înscrie în seria bazilicilor de ispirație renană din zona Sibiului. a fost folosit sistemul zidariei cu umplutura de pietris si mortar intre doua placaje.Edificii reprezentative 1. din blocuri mari de piatra.piatra sau plansee din lemn sustinute de puternice grinzi aparente. Mihail din Cisnădioara este un monument istoric și de arhitectură din secolul al XIII-lea. cu drum de strajă zidit și creneluri 2.Monumentul ecleziastic este deosebit datorită faptului că el nu a fost modificat de-a lungul timpului. Situată în interiorul cetății Alba Iulia. este cel mai valoros monument de arhitectură romanică din Transilvania. Catedrala Romano-Catolică Sfântul Mihail. absidiole în partea de est a navelor laterale și cu două turnuri proiectate în partea de vest a colateralelor. edificiu reprezentativ pentru arta romanică din Transilvania. V.

prevazut cu ferestre. cel al fiului său.iar de la concordatul interbelic dintre România și Sfântul Scaun servește drept catedrală a Episcopiei Romano-Catolice de Alba Iulia.Hr. ionice si corintice iar aticul e impodobit de pilastrii corintici. primul Principe al Transilvaniei și Rege al Ungariei. Sistemul de evacuare era foarte eficient. Spectatorii erau asezati in tribune in functie de rang. Imparatul. Colosseum-ul Constructia Colosseumului a fost inceputa pe locul unui lac artificial. iar zidul exterior are inaltimea de 48 m. de catre imparatul Vespasian in anul 72 d. si s-a incheiat in anul 80 d. guvernator al Ungariei. 3. cat si custile cu animale. Ladislau de Hunedoara.. . amfiteatrul putea fi evacuat in cateva minute. În nava laterală de sud se află sarcofagul lui Ioan de Hunedoara.Hr. In interior. care erau ridicate la suprafata cu niste platforme speciale. la un an dupa moartea imparatului.În absida navei laterale nordice pot fi observate câteva fresce din epoca Renașterii. existau doua niveluri de galerii subterane. Zidul exterior cuprinde trei niveluri de arcade suprapuse de ordine diferite si un atic inalt. Arcadele sunt incadrate de semicoloane dorice. In caz de pericol. Fiecare arc de la al doilea si al treile nivel era ornat cu statui. unde se aflau vestiarele luptatorilor. vestalele si alti membrii importanti ai societatii aveau locuri privilegiate. iar în nava nordică se află sarcofagul reginei Izabella și cel al lui Ioan Sigismund. Arena are forma eliptica.

Înalt de 55. XVI-XVIII. cu o grosime a zidului la bază de 4. De-a lungul timpului turnul a suferit mai multe operații de consolidare. 5. Datorită însă proastei calități a solului. sub domnia lui Alfonso al VI-lea si s-a incheiat in 1211.4. fundația a început să se scufunde imediat după începerea construcției. Numeroase elemente au fost adaugate ulterior. culminand cu dramatica transformare baroca a exteriorului. provocând înclinarea turnului spre sud. Turnul din Pisa La Pisa a aparut arhitectura gratioasa a unui stil original care recomanda etajarea arcaturilor si decorarea bazei cu jocuri geometrice romboidale din marmura.09 m. care a avut loc intre sec. turnul a fost proiectat să stea vertical. prin care s-a încercat stoparea sau chiar reducerea înclinării turnului.86 m. în anul 1173. Catedrala Santiago de Compostella Constructia a inceput in 1060. In interior s-a conservat pe deplin .

Interiorul pastreaza forma originala in stil romanic. Elevatia bisericii prezinta trei niveluri caracteristice: -nivelul arcadelor. intre 954 si 981. se remarca in special prin fatada baroca care este orientata spre Plaza do Obradorio. care permiteau patrunderea luminii directe in nava centrala.stilul romanic. ramanand prototipul morfologic al stilului. printre cele mai reprezentative monumente religioase. . primele elemente ale planului. Aici a fost elaborate stilul romanic. -nivelul ferestrelor. Biserica manastirii din Cluny este considerata. a fost locul construirii unei manastiri ridicate de ordinul calugaresc al benedictinilor. aflat in Burgundia. care despart spatiile navei central si ale navelor laterale. structurii. in istoria stilului romanic. Catedrala. inspirind pelerinului venit din departari o atmosfera sobra dar linistita. -tribuna sau triforiumul. ce are in componenta un veritabil virf al artei romanice medievale. 6. sistemului de acoperire si al esteticii plasticii fatadelor bisericii romanice. Portico de Gloria. distrusa si reconstruita de mai multe ori. etaj superior situate deasupra navelor laterale. Biserica manastirii Cluny Cluny. Catedrala este construita predominant in stilul romanic si este chiar una dintre cele mai frumoase catedrale romanice din Spania.

Biserica este un exemplu important de arhitectura romanica si sculptura romanica exemplu fiind Judecata de Apoi sculptat pe portal iar coloanele manastirii adiacente un bun exemplu de arhitectura romanica. Trophime Este o biserica romano-catolica fosta catedrala construita intre secolul al 12-lea si secolul al 15-lea pe locul unei foste biserici ce apartinea Sf. Stephen. Biserica Sf. .7.

Abatia de la Cluny). Orasul german Mainz are o indelungata istorie. in vremea Imperiului Roman. St.Martin Catedrala din Mainz. mergand in urma cu 2000 de ani. Exista aici o masivitate carora le lipseste supletea si naturaletea. Orasul este dominat de impunatoarea Catedrala. turnuri inalte. sunt ridicate catedrale si abatii (Worms. 9. Martin. Sfantul Paul din Issoire. . veche de 1000 de ani. lasand in urma adevarate vestigii arhitecturale. Catedrala din Mainz – St. Catedrala din Worms Arta romanica se dezvolta intre secolele XI-XIII mai ales in Europa Occidentala. ferestre putine. Se reactualizeaza sculptura in piatra.8. cei mai buni arhitecti si sculptori construind aici palate unice si numeroase biserici. Incepand cu secolul XVII aspectul orasului se schimba foarte mult. se inalta numeroase castele cu ziduri masive.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful