STILUL ROMANIC

Introducere
In ultimii ani ai sec XI si in primele decenii ale sec XII intre anii 1060 si 1140 apar in primul plan al istoriei o serie de evenimente care vor inscrie istoria Europei pe o noua orbita. Este epoca in care sub actiunea unor papi energici si a unor prelati activi triumfa reforma Gregoriana care epureaza clerul, insufleteste constiinta crestina si exalta zelul religios. “Este perioada acelei extraordinare aventuri care a fost cruciada intai, deopotriva explozie a vitalitatii crestine si expansiune a Europei. Este monentul in care ordinul de la Cluny atinge sub staretia lui Hugues, cea mai stralucitoare inflorire este epoca artei romanice, arta a pietrei, epoca unei arte globale care iubeste misterul, dar care in acelasi timp dogoreste de tot ceea ce este omenesc”. Societatea umana se gasea in fata unei noi forme de viata sociala ce poarta numele feudalitatii, consecinta a slabirii Imperiului Carolingian sub urmasii lui Carol cel Mare, a impartirii Imperiului si a invaziilor vikinge si normande pe continent. Puterea centrala dispare facand loc unor forte locale conduse de conti, marchizi si episcopi cei din urma concentrand in mainile lor nu numai puterea spirituala dar si cea politica si militara. Afirmarea ordinelor religioase (benedictina si cisterciana) care in sec XI ajung la un prestigiu si forta considerabile, constituie un alt aspect specific epocii. Ordinele calugaresti controleaza tot ceea ce inseamna viata culturala, creandu-se in tot Occidentul medieval o retea de circulatie a ideilor si formelor aristice. Manastirile de la Cluny (Bugundia) si Citeaux constituie una din cele mai bine organizate forme de putere ale Evului Mediu European. De asemenea, pelerinajele cu drumurile si statiile lor constituie un aspect important al propagarii unui stil artistic uniform. Perioada de gestatie a primului stil istoric de arta european a durat aproximativ patru secole, elementele prefigurate aparand inca in sec VII si pana catre mijlocul sec. IX cand se constituie caracteristicile ordonate a unui 'stil'. Denumirea de 'stil romanic' era data la inceput modului de constructie care pornea de la monumentele romane (modo romano), adica acelor cladiri care nu erau din lemn ca vechile constructii barbare ci din piatra si cu acoperisuri boltite. Astazi intelegem prin stil romanic totalitatea artei vest-europene din sec. XI si pana in prima jumatate a sec. XII.

Arta romanica raspundea cererilor societatii feudale. Ca motto al acestei cereri ar putea fi luata afirmatia lui Grigorie cel Mare care considera ca arta ar trebui sa fie ca o Sfanta Scriptura pentru analfabeti. Operele medievale chiar dau impresia unor ilustratii in special ornamentatia lacasurilor de cult. Cert este faptul ca cel mai mare protector al artei devenise clerul, varfurile de lance fiind Desiderius, staretul manastirii Monte Cassino, episcopul Bernwald von Hildesheim si staretul manastirii Saint Dennis, Sugerius.

1. Aparitia si raspandirea stilului romanic
Stilul arhitectonic romanic, numit, inexact, uneori : romano-bizantin sau latin, este cel dintai stil de arta propriu al Apusului medieval. El ia nastere in epoca lui Carol cel Mare (secolele VIII-IX), cand se realizeaza in Apus o prima simbioza a resturilor vechii arte romane a bastinasilor romanizati (galo-romani) cu cultura nationala a popoarelor germanice stabilite in Apus (goti, alemani, franci, normanzi, anglo-saxoni, germani etc.) si cu influente de origine orientala, aduse in Apus pe de o parte de maurii din Spania, pe de alta de calugari, comercianti, pelerini, iar mai apoi (de la 1096 inainte) de Cruciati care pun in contact cultura apuseana cu cea bizantina si araba.

dand nastere la scoli. Castelele feudale au fost contruite din cauza stării de nesiguranță din acea vreme. mai putin in Italia si Spania). cu drum de strajă și turnuri de apărare. Caracterele generale ale bisericilor romanice se pot reduce la urmatoarele: . ca mai importante. stilul acesta se raspandeste in toate tarile catolice (Anglia. tarile germanice. amestecate cu influente noi. Iar jiltul impunator era destinat doar seniorului si doamnei lui. devenind arta oficiala a catolicismului (ritualul latin) din secolele X-XIII. lazile omniprezente in camerele mari si austere. Locuintele castelelor erau prevazute cu incaperi spatioase.Locul de nastere al stilului romanic este Franta si nordul Italiei (Lombardia). cu pereti si pardoseli din piatra. arta romanica a facut mai mult loc influentelor si traditiilor locale. pe cele din : Lombardia (nordul Italiei). mărimea și planul acestora fiind determinate de locul ales. Moravia. asiatice. dau nastere celor dintai biserici cu cupole pe pandantivi (considerate de unii ca influente bizantine). vatra. Poarta de la intrare era păzită de unul sau două turnuri. tarile scandinave. apar primele dulapuri verticale. Proventa (sudul Frantei). tipuri sau sub-stiluri regionale. provocată de luptele permanente dintre seniorii feudali și iobagii revoltați sau de luptele pentru supremație dintre nobili. Castelele erau construite pe înălțimi sau pe locuri unde apele sau depresiunile de teren puteau constitui mijloace de apărare naturale. asa cum devenise mai de mult cea bizantina pentru crestinismul rasaritean. Castelele erau înconjurate de ziduri groase și înalte. unde reminiscențele vechii arte galo-romane. Burgundia (in centrul Frantei). realizate din blocuri mari de piatră și prevăzute în partea de sus cu creneluri. cu bolti din piatra sau plansee din lemn sustinute de puternice grinzi aparente. ferestre inguste. Norfnandia (in nord-vestul Frantei) si regiunea Rinului (estul Frantei si apusul Germaniei). cu un mobilier din ce in ce mai rudimentar. Intr-un asemenea ambient. De aici. Ungaria. dintre care amintim. Mult mai putin unitara insa in evolutia si aspectele ei generale decat cea basilicala si cea bizantina. Polonia. bancile cu spatar inalt lipite de perete.

c) Soclul inalt. circular (influenta din rasarit) . iar zidurile fiind masive (groase si puternice). ca in basilical sau bizantinul timpuriu). e impartit (ca si la basilici) in mai multe nave. precedat uneori de un narthex de mari proportii. la cornise etc). In general el este mai inalt fata de restul bisericii. cat si ca element decorativ (mai ales la fatade. . de cele mai multe ori apare un plan complex. h) Arcul rotund (roman. cand aceasta nu e separata de biserica. treflat biabsidal. e) Acoperisul primelor biserici romanice e in sarpanta. g) Sculptura decorativa e intrebuintata mai mult decat in basilical si bizantin. bogat decorate si flancate de turnuri patrate sau octogonale (influenta siriana). uneori dublu). creat prin prezenta regulata a navei transversale (transeptului. a fatadelor si a portalurilor. de piatra sau caramida. ca auxiliar important al arhitecturii (la impodobirea capitelurilor de pilastri si coloane. ca la basilici . combinatie a tipului basilical cu cel cruciform. cu trepte multe si portaluri uriase. sub diverse forme : calote sau cupole hemisferice. atat ca element arhitectonic (de legatura intre coloanele sau pilastrii din interior). de aceea. adica cu scheletul de lemn sau metal (cu sau fara tavan).a) Lipsa de unitate in plan . in semicerc perfect) este utilizat in larga masura. f) Caracteristic (comun) tuturor bisericilor apusene de orice stil este chorul. planul bisericilor romanice este foarte variat : cruciform (mai ales in cruce latina). in galerii de arcade) . a cadrelor de usi si ferestre. mai tarziu e inlocuit intai la navele laterale cu acoperisul boltit. de sprijin. stilul romanic e numit uneori si stilul arcului rotund. zidaria fiind lasata aparenta (netencuita si neacoperita cu placaj de marmura. d) Interiorul. fatada principala (de vest) precedata uneori de o curte inchisa cu un portic este in general monumentala. b) Materialul de constructie este mai ales piatra (mai putin caramida si lemnul). adica o travee (despartitura) deosebita a interiorului. sub forma de nava transversala. intre absida altarului si transept. sunt sprijinite de contraforti (ziduri suplimentare. in partile unde apasarea masei de zidarie e mai mare). dintre care unul serveste si ca clopotnita. pentru ca sub el si altar se construiesc cripte de mari dimensiuni.

. iar in sec. XIII incepe sa fie inlocuit (mai intai in Franta) de stilul gotic. apoi mai multe si mai mari.) si cu ornamentatie bogata (apar primele vitralii in sec. tri-for etc.i) Ferestrele sunt la inceput putine si mici. apogeul il atinge in secolele XI -XII (perioada matura.XII). terminate totdeauna in arc rotund (simplu sau divizat bifor. Perioada de formare a stilului o constituie secolele VIII-X (faza timpurie sau preromanica). sau romanicul dezvoltat).

in timp. Societatea umana se gasea in fata unei noi forme de viata sociala ce poarta numele feudalitatii. in desfasurarea sa maxima. In secolele X-XIII. Din punct de vedere politic. denumirea incetatenita de stil “romanic” nu mai are azi decat valoarea unui termen conventional. iar faramitarea politica pricinuia. a impartirii imperiului si a invaziilor vikinge si normande pe continent. stilul romanic a fost foarte bine primit si la un moment de nevoie din cauza starii de nesiguranta de la acea vreme provocata de luptele permanente dintre seniorii feudali si iobagii revoltati sau luptele pentru suprematie dintre nobili. Contextul aparitiei si raspandirii Stilul romanic este expresia artistica a societatii central si vest-europene din faza trecerii de la feudalismul timpuriu la feudalismul dezvoltat.2. relatiile de productie feudala treceau de la etapa timpurie la faza dezvoltata. Astfel. Drept compensare fireasca pentru acest neajuns. realitatile economice au inlesnit dezvoltarea unei serii numeroase de targuri. fiind de asemenea inconjurate de ziduri groase si inalte realizate din blocuri mari de piatra. Castelele feudale erau construite pe inaltimi sau pe locuri unde apele puteau constitui ca mijloace de aparare naturale. In termeni cronologici. Prin urmare. limitele secolelor X-XIII. stilul romanic nu e o expresie specifica a popoarelor care vorbesc limbile romanice. acest stil cuprinde. Feudalismul este o consecinta a slabirii Imperiului Carolingian sub urmasii lui Carol cel Mare. care i-au dat si numele. asa cum au crezut istoricii de arta din prima jumatate a secolului al XIX-lea. centre negustoresti si mestesugaresti favorizate de imprejurari Castelul Rising (Anglia) locale. conti sau nobili) concentrand in mainile lor nu numai puterea politica dar si cea militara ofereau pamanturi taranilor in schimbul unor alte servicii cum ar fii: servicii militare sau forta de munca. . unde conducatorii locali (boieri. fapt care si-a imprimat pecetea si asupra realizarilor artisitce. o inevitabila franare a activitatii economice. Predominanta era inca economia naturala. prin izolarea fortelor de productie in cadrul unor unitati regionale restranse. Cercetarile ulterioare au demonstrat ca particularitatile etnice constituie doar simple variante in cadrul evolutiei generale. Etapa aceasta de framantari sociale s-a desfasurat in Europa centrala si apuseana in imprejurari deosebit de aspre si dramatice. de relatii interzonale si de accesul la marile artere comerciale ale timpului.

stilul romanic sta la baza construirii bisericilor mai ales dupa caderea puterii carolingienilor aceasta substituindu-se fie cu cea a episcopilor (spiritual. treceau acum direct de la faza destramarii comuniei primitive la faza feudala. Acest cult al moastelor. Battistero di San Giovanni (Florenta). mai apoi Universitatea din Paris. a fost exploatat in perioada romanica in mod sistematic de biserica. Catedrala Mainz si Catedrala Speyer (Germania). fie cea a marilor demnitari locali. fiindca in conceptia lor au intrat factori cu traditii si posibilitati foarte deosebite. Basilica San Giovanni (Italia) Din punct de vedere religios. chiar cu Imperiul German. Deoarece arta romanica a fost indrumata de ideologia specifica a clasei dominante. Astfel se si explica aprofundarea separarii dintre arta Europei rasaritene reprezentata in deosebi prin cea bizantina si arta romanica. unde se pastrau inca numeroase amintri din perioada de inflorire a culturii sclavagiste din cadrul fostului Imperiu Roman. geografice si etnice variate. de la invatamant. Biserica Catolica exercita o autoritate rigida asupra vietii culturale a Europei centrale si apusene. evoluate insa in conditii social-economice. O mare parte dintre ele s-au pastrat si in ziua de azi printre care: Santa Maria in Cosmedin (Roma).In acele vremuri. adica de ideologia generata de interesele politice si sociale ale feudalilor si ale organizatiei bisericesti. . militara sipolitica). printre care cultul moastelor facatoare de minuni dobandise o importanta deosebita. precum si aparitia unor superstitii noi. hotarit sa-si asigure si in domenioul economic si politic primatul. pe care il impartasea laicilor doar prin cateva institutii razlete. In secolele XI-XII numarul de biserici s-a marit considerabil. Primatul cultural si-l asigurase prin excluderea populatiei de rand si in parte chiar si a nobilimii. din Italia si in general tinuturile litoralului mediteranean. de pilda Scoala Episcopala. cealalta determinata de imprejurarile particulare in care s-a dezvoltat catolicismul. care nu au parcurs etapa relatiilor de productie sclavagiste. Urmare imediata a acestor stari era un nivel cultural in general foarte scazut si inegal. Asa se explica mostenirea feluritelor obiceiuri si credinte eterogene. devenind una din sursele ei importante de venituri si totodata un instrument de dominatie psihologica asupra maselor. in rivalitate si in lupta cu organismele statale laice. multe din ele travestite acum in haina crestina. Aceasta biserica era ea insasi un vast organism feudal. a fost firesc ca acestea din urma sa fi imprimat tematicii si morfologiei artistice pecetea lor. in timp ce pe de alta parte regiunile central si nord europene. cum erau cele din Franta de sud. ambele curente religioase pornind de la principii comune. cum era. Pe de o parte existau regiuni. practicat in perioadele mai vechi doar sporadic. prima dominata de conceptele Bisericii Ortodoxe. si fiindca conceptele feudale despre lume si viata erau in acea perioada cele religioase.

fara sa excludem fireste si unele zone de osmoza. fiindca in conceptia lor au intrat factori cu traditii si posibilitati foarte deosebite. ambele curente religioase pornind de la principii comune. in inima Frantei. prima dominata de conceptele Bisericii Ortodoxe. Polonia. Austria. Battistero di San Giovanni (Florenta). Boemia. stilul romanic sta la baza construirii bisericilor mai ales dupa caderea puterii carolingienilor aceasta substituindu-se fie cu cea a episcopilor (spiritual. Franta. apoi Dalmatia Catedrala Mainz (Germania) si parte din Siberia. Germania. pentru ca dupa mijlocul secolului al XIII-lea formele romanice tarzii sa nu se mai intalneasca decat in tarile Europei rasaritene. Peninsula Iberica (cu exceptia regiunilor ocupate de arabi). Deoarece arta romanica a fost indrumata de ideologia specifica a clasei dominante. Prin urmare. Elvetia. Pe de alta parte. Teritoriul acesta imbratiseaza Italia. Catedrala Mainz si Catedrala Speyer (Germania). aparusera inca pe la 1140 principiile si formele stilului gotic. cat si tehnic. in timp ce influentelor bizantine le-a revenit un rol important in insasi concretizarea morfologiei romanice. Spre rasarit si miazazi zona de expansiune romanica era zagazuita de sfera de iradiere a stilului bizantin. Scandinavia. De aceea influenta stilului romanic asupra zonelor marginase bizantine a fost numai sporadica si locala. in provincia pariziana Ile-de-France. Anglia. In secolele XI-XII numarul de biserici s-a marit considerabil. militara sipolitica). care se vor raspandi mai intai spre nord si est. si acolo pe cale de a fi eliminate de stilul gotic. geografice si etnice variate. contaminand si inlocuind treptat morfologia romanica. Tarile de Jos. atat din punct de vedere conceptual. evoluate insa in conditii social-economice. urmata de perioada “matura” din jumatatea a doua a . a fost firesc ca acestea din urma sa fi imprimat tematicii si morfologiei artistice pecetea lor. in perioada aceasta expresie a unei culturi incomparabil mai evoluate. iar in etapele dezvoltarii sale se poate distinge o faza “timpurie”. Teritoriul de raspandire al stilului romanic cuprinde in principiu tarile si ambiantele europene catolice. a evoluat din premisele artistice ale perioadei carolingiene. Moravia. cealalta determinata de imprejurarile particulare in care s-a dezvoltat catolicismul. fie cea a marilor demnitari locali. O mare parte dintre ele s-au pastrat si in ziua de azi printre care: Santa Maria in Cosmedin (Roma). apartinand secolului al X-lea si primei jumatati a secolului al XI-lea (numita uneori si “preromanica”). decat cultura Europei centrale si apusene. Ungaria partunzand pana in Transilvania. si fiindca conceptele feudale despre lume si viata erau in acea perioada cele religioase. stilul romanic nu a fost un fenomen static. Astfel se si explica aprofundarea separarii dintre arta Europei rasaritene reprezentata in deosebi prin cea bizantina si arta romanica.Din punct de vedere religios. adica de ideologia generata de interesele politice si sociale ale feudalilor si ale organizatiei bisericesti.

creneluri sau guri de tragere. fiindca evolutia stilistica depinde de progresul relatiilor de productie. atingand apogeul in cursul secolului urmator si. de aparitia oraselor si de dezvoltarea mestesugurilor. Toate aceste elemente eterogene au fost asimilate si re-elaborate intr-o viziune unitara si organica. arabe si de arta barbara. turnuri. Ritmul acestei evolutii nu a fost insa sincronic in toate tarile. dar in general grupate si urmareau configuratia reliefului. Caracteristicile stilului Arhitectura romanica a avut la baza sinteza realizata de arhitectura carolingiana si ottoniana la care s-a adaugat elemente arhitectonice bizantine. Pietele nu aveau o forma regulata. in sfarsit. . formate din: ziduri masive. asezarile urbane din sfarsitul perioadei romanice dispuneau de importante fortificatii exterioare. ilustrative fiind fortificatiile orasului Carcassonne din Franta. de faza “tarzie” din veacul al XIII-lea. poduri ridicatoare.veacului al XI-lea. dispunerea edificiilor mai importante fiind dictate de ratiuni economice si functionale. Pe plan urbanistic. edificiile erau dispuse dupa o trama stradala neregulata. In interiorul incintei. prevazute cu porti intarite. Arhitectura militara era caracterizata de ample fortificatii in jurul oraselor. santuri. 3.

ferestre mici si in care se facea ultima retragere in caz de atac. turnuri de aparare si ziduri de straja. alternanta formelor cilindrice cu cele cubice. cu pravalii si anexe gospodaresti la parte si incaperi de locuit la etaj. era de tipul casei orasenesti cu doua niveluri. coloanele aveau capiteluri decorate cu elemente animaliere. Decorul arhitectural era limitat: pe zidaria simpla existau grupuri de ferestre bifore si trifore si portaluri sculptate. dar avand adesea si functia de resedinta seniorala. forme greoaie si scunde. precizia volumelor. cu deschidere semicirculara. cand era situate in campi . Donjon. Locuinta romanica. chilii. fortareata). masivitate. simbolul autoritatii feudale cu rol exclusiv militar . iar in partea superioara avea creneluri . Arhitectura romanica s-a caracterizat prin simplitate structural. Elementul principal al unui castel era donjonul. realizate din blocuri de piatra. Sali de adunare. era asezat pe inaltimi si inconjurat de ziduri groase si inalte . Manastirile aveau in componenta diverse constructii : refectoriu ( sala de mese). utilizarea boltei semicilindrice (in leagan) si a arcului in plin cintru (care imparte spatial conform unor raporturi proportionale bazate pe dublu si triplu) si sobrietate in detalii decorative. anexe gospodaresti amplasate in jurul unei curti interioare – claustru . cu infatisarea unui turn inalt puternic fortificat cu intrare mai sus de sol. In arhitectura civila s-au utilizat volume complexe si asimetrice. in general. In interior. biblioteca. elemente vegetale de inspiratie antica sau sau ornamente geometrice. predominarea plinurilor asupra golurilor. castelul era inconjurat de santuri cu apa.Castel: (diminutiv al lui castrum – tabara militara . In partea superioara a edificiilor existau adesea frize de arcaturi cu colonite sau firide.

Unele manastiri puternic fortificate aveau si un caracter de cetate servind ca locuri de refugiu in fata navalitorilor. Aatfel. Utilizarea arcelor suspendate genera un ritm pe suprafetele peretilor fatadei. sunt mai inalte si mai ascutite. De asemenea. iluminarea dozata. Alte biserici aveau ca element nou. deschiderea ferestrelor era mult mai mare. in regiunile nordice. pentru a permite scurgerea rapida a ploii si a evita depunerea unui strat prea gros de zapada. In exterior. mai intensa in zona altarului. ferestrele erau mult mai mici. fatada putea prezenta doua turnuri. aveau un rol major in plastica volumelor. Pentru concretizarea arhitecturala a acestei conceptii s-au folosit diverse procedee: accentuarea sensului longitudinal al navelor prin continuitatea liniilor orizontale. unde cerul era predominant acoperit. ziduri masive de piatra. Partea estica a bisericii: corul cu altarul si capelele anexate. etc. avand spatiile interioare fie tavanite. Unele biserici aveau un un turn la intersectia dintre nava si transept sau cupole.– care era alipit laturii de sud a bisericii. in interior. care putea fi redusa la o structura cu functie exclusiv decorativa si fi dominata de un cleristoriu. Fatada bisericilor a evoluat pe baza unor solutii diferite: la bisericile italiene sau din sudul Frantei. pentru a impiedica o luminare prea intensa de afara. Mediul natural a influentat arhitectura romanica determinand anumite particularitati regionale. Existenta rozetei. ca element inovator. in regiunile de sud ale continentului. formele arhitecturale erau exprimate direct prin: volume dinamice. galeria femeilor – matroneum – galerie destinata femeilor. in Spania. putea fi cu un singur fronton sau cu frontoane multiple. Dimpotriva. Modulul patrat al traveei permitea utilizarea arcelor in plin cintru care racordau un sistem complex de coloane si pilastri. pentru a permite sa intre cat mai mult lumina zilei . La acoperirea navelor principale s-au folosit diferite sisteme. evidentiate de verticalele turnurilor situate deasupra vestibulului de intrare sau a transeptului. dispusa pe peretele lateral al navei centrale. ritmul egal al sirului de arcade conducand spre altar. abside semicirculare. deschideri in general mici si ancadramente in plin cintru. . In cadrul edificiilor de cult. laturilor sau absidelor. fie acoperite cu bolti semicilindrice. in timp ce in regiunile de sud ale continentului. cu una sau mai multe nave. Bisericile romanice erau de tip bazilical. acoperisurile bisericilor din regiunile nordice. acoperisurile sunt mai joase si mai plate. organizarea spatiului interior urmarea realizarea unei atmosfere mistice si concentrarea atentiei maselor mari de credinciosi asupra zonei de desfasurare a ritualului religios. in cruce latina. cu ploi si zapezi abundente. dinamiza armonia fatadei. in alternanta. Germania si in nordul Frantei.

la randul lor. cu nava mediana cea mai inalta). pe care sta timpanul. de aici denumirea de “arhitectura sincera”. Portalul are ca elemente specific timpanul. groase de 1-1. sustinuta de arce doubeaux. Structura. pe fatada vestica trei sau cinci portale de intrare. neimpodobite cu sculptura in ronde-bosse sau relief. la care accesul se facea printr-o galerie numita dembulatoriu si care permitea trecerea pelerinilor prin fata capelelor continand relicvele sfintilor. . corpul bisericii (format din 3. erau amenajate capele cu altare secundare. de forma semicirculara. care desparte intrarea in . pentru constructii comemorative sau funerare era format dintr-un nucleu circular. uneori si pe laturile estice ale transeptului. Caracteristici ale plasticii fatadelor: -desfasurarea cladirii pe orizontala. scheletul constructiei. precedat de un cor.O bazilica romanica cuprindea: un vestibul – nartex. Grosimea contrafortilor era direct proportionala cu unghiul facut de deschiderea arcului semicircular si cu impingerile acestuia catre exterior. adesea cu etaj. putea exista o cripta. respective bisericile cu trei sau cinci nave au. Plastica fatadelor prezinta caractere specific indeosebi la fatada vestica. pentru marirea conului de lumina. situate in partea de deasupra intrarii acoperita cu reliefuri. -ferestrele mici si inguste. In general. traversa orizontala. incastrata in zidurile laterale de piatra. In jurul corului. Masivi de zidarie. sprijinte la interior pe coloane si la exterior pe contraforti. logica si claritatea compartimentarii. Lintelul este sustinut median de verticala unui stalp central. un transept (uneori 2) si un altar dezvoltat. Sub altar. unde portalurile marcheaza intrarile.separarea corpului fiecarei incaperi prin delimitarea volumetrica proprie si acoperisul separat pentru fiacare incapere. Lintelul. Tipul de edificiu central. austeritatea si severitatea zidurilor. contrafortii preluau la exterior impingerile boltii. Ultimele doua caracteristici asigura rigoarea. era formata din bolta romanica cu formle semicilindrice “in plin cintru” si “bolta in leagan”. masivitatea zidurilor. corespunzator. poligonal sau polilobat acoperit cu o cupola rezemata direct pe coloane sau pe ziduri. citirea planului de la exterior.5m. utilizat indeosebi in perioada proto-romanica. uneori nucleul central era inconjurat de 1-2 galerii. pentru cultul funerar sau legat de cel al relicvelor sfinte. fiecare nava are correspondent un portal. cu deschiderea mica la exterior si largita la interior. 5 sau 7.

sculptura a luat forma basoreliefurilor. Pompei a construit primul teatru din piatra . Templul roman era asemeni celui etrusc pe care il continua. mortar. in cofraje. prin folosirea generalizata a caramizilor arse. motiv pentru care poarta numele de “timpan lunetar”. constructii in special cu caracter pur utilitar: bazilici. Semicercurile impodobite cu reliefurile arhivoltei. a fost posibila constructia boltei in leagan si a cupolei care putea acoperi sali de mari dimensiuni. Formata din semicercuri de zidarie in profil. avea scopul de a decora edificiul de cult si de a consolida spiritual congregatia. Arcatura se sprijina pe colonete. Sculptura monumentala. dar incorporand si influente grecesti in general de dimensiuni mici. numite voussures. de inspiratie crestina sau orientala. aceasta il onoreaza ca o diadema. impresionand prin dimensiunile lor uriase. teme din opere antice si orientale.n. . imbratisand intrarea in dreapta si in stanga. peste care se turna. Peretii erau imbracati in marmura si aveau 7 nise si 8 edicule. peretele era acoperit cu caramizi arse sau cu mici blocuri de piatra taiate in forma de romb. avea forma dreptunghiulara si era construit pe un podium de piatra inalt. Materiale de constructii Procedeele de constructie s-au perfectionat cand in sec II i. priviri si gestica si a fost considerata o cale eficienta in invatarea principiilor religioase de catre credinciosi. viciile. temple. Pictura romanica era expresiva in miscari.n s-a descoperit un fel de ciment: un conglomerat artificial de pietris si nisip. In piatra.e. Apocalipsa. scene din Iad. amestecat cu materii vulcanice. 4. Apoi. Dupa aceasta. Teatrele romane erau construite direct pe sol. ilustrand Biblia sau Cartile de Rugaciuni si dedicand interiorul bisericii gloriei lui Dumnezeu. Mozaicurile murale si frescele policrome reprezentau scene cu caracter religios. Asemenea progrese tehnice i-au ajutat pe romani sa realizeze edificii indraznete. sunt construite ca retrageri successive.e. cu sculpture in relief. pana atunci se folosea doar lemnul. spre deosebire de cele grecesti care se sprijineau pe o colina.. apeducte si edificii destinate spectacolelor. Ansamblurile sculpturale tratau teme din Sfanta Scriptura.doua parti. Deasupra timpanului este arhivolta. terme. In secolul I i.

Caracteristice stilului romanic erau si castelele. Particularitatile stilului romanic se pot observa in special la sistemul de acoperire. de aceea a fost înlocuit cu bolţi din piatră în formă de cupolă în semicerc. Boltarii creau astfel semicercurile paralele ale boltii. Acestea erau prevazute cu incaperi spatioase. bolta find intarita cu centuri numite arce doubleaux care dublau si sustineau bolta in punctele slabe. bucati de piatra taiata si fatuita astfel incat sa se imbine una cu alta pentru a inscrie semicercul arcului curb. In istoria stilului romanic. din loc in loc. Acestea erau asezate pe inaltimi si inconjurate de ziduri groase si inalte. la intervale egale. ramanand prototipul morfologic al stilului este considerata Biserica Manastirii din Cluny. Aici se foloseau boltari. Cu toate ca cele mai multe biserici din perioada romanica erau construite din piatra. cea mai importantă era acoperişul. pe toata lungimea acesteia. bisericile si manastirile. ferestre inguste. fie din piatra. Acesta era fie din sarmanta aparenta (lemn). cu bolti din . constructorii acestora aveau nevoie si de lemn pentru a construi schelele necesare inaltarii anumitor tipuri de bolti sau arcade. Franta. printre cele mai reprezentative monumente religioase. cu pereti si pardoseli din piatra.Printre problemele tehnice care se ridicau în faţa arhitecţilor romanici. El era din lemn şi prezenta riscul unor incendii. Castelele erau locuintele seniorilor feudali.

Catedrala Romano-Catolică Sfântul Mihail. La mijlocul secolului al XII-lea au fost ridicate navele transversale. .Edificii reprezentative 1. Edificiul a servit drept catedrală a Episcopiei Transilvaniei. corp pătrat. Biserica din Cisnădioara se înscrie în seria bazilicilor de ispirație renană din zona Sibiului. OcnaSibiului. Construcția edificiului a început în secolul al XI-lea. V.piatra sau plansee din lemn sustinute de puternice grinzi aparente. Mihail din Cisnădioara este un monument istoric și de arhitectură din secolul al XIII-lea. Figurează pe lista monumentelor istorice 2010. Situată în interiorul cetății Alba Iulia. este cel mai valoros monument de arhitectură romanică din Transilvania. din blocuri mari de piatra. Gușterița.Monumentul ecleziastic este deosebit datorită faptului că el nu a fost modificat de-a lungul timpului. Catedrala a fost distrusă parțial demarea invazie tătară în anul 1242. așa cum s-a întâmplat cu majoritatea bisericilor din Transilvania. alături de cea din Cisnădie. Biserica Sf. Zidul de incintă din jurul bisericii-prevăzut cu un turn de vest și cu un turn de poartă interior (ulterior refăcut)-a fost ridicat în doua jumătate a secolului al XIII-lea. a fost folosit sistemul zidariei cu umplutura de pietris si mortar intre doua placaje. cu trei nave. cu drum de strajă zidit și creneluri 2. Mihail din Cisnadioara Biserica Sf.Spre sfârșitul secolului XII începe să se ridice o biserică romanică scurtă. absidiole în partea de est a navelor laterale și cu două turnuri proiectate în partea de vest a colateralelor. In locul structurilor romanice masive. care n-au mai fost realizate decât parțial. Vechile traditii constructive ale conceptiei ingineresti din Roma Antica s-au pastrat in continuare. edificiu reprezentativ pentru arta romanică din Transilvania. absidă semicirculară. In Italia a aparut o viziune noua asupra stiluilui.

vestalele si alti membrii importanti ai societatii aveau locuri privilegiate. unde se aflau vestiarele luptatorilor. Arcadele sunt incadrate de semicoloane dorice. Fiecare arc de la al doilea si al treile nivel era ornat cu statui. care erau ridicate la suprafata cu niste platforme speciale. iar în nava nordică se află sarcofagul reginei Izabella și cel al lui Ioan Sigismund. primul Principe al Transilvaniei și Rege al Ungariei. Imparatul.În absida navei laterale nordice pot fi observate câteva fresce din epoca Renașterii. amfiteatrul putea fi evacuat in cateva minute. In interior. Spectatorii erau asezati in tribune in functie de rang. si s-a incheiat in anul 80 d. cat si custile cu animale. Colosseum-ul Constructia Colosseumului a fost inceputa pe locul unui lac artificial.iar de la concordatul interbelic dintre România și Sfântul Scaun servește drept catedrală a Episcopiei Romano-Catolice de Alba Iulia. de catre imparatul Vespasian in anul 72 d. prevazut cu ferestre. iar zidul exterior are inaltimea de 48 m.Hr.Hr. Arena are forma eliptica. la un an dupa moartea imparatului. Sistemul de evacuare era foarte eficient. In caz de pericol. . Ladislau de Hunedoara. 3. Zidul exterior cuprinde trei niveluri de arcade suprapuse de ordine diferite si un atic inalt. În nava laterală de sud se află sarcofagul lui Ioan de Hunedoara. cel al fiului său. guvernator al Ungariei. existau doua niveluri de galerii subterane. ionice si corintice iar aticul e impodobit de pilastrii corintici..

cu o grosime a zidului la bază de 4.4.09 m. sub domnia lui Alfonso al VI-lea si s-a incheiat in 1211. provocând înclinarea turnului spre sud. care a avut loc intre sec. Numeroase elemente au fost adaugate ulterior. XVI-XVIII. culminand cu dramatica transformare baroca a exteriorului. 5. Catedrala Santiago de Compostella Constructia a inceput in 1060. Datorită însă proastei calități a solului. Înalt de 55. Turnul din Pisa La Pisa a aparut arhitectura gratioasa a unui stil original care recomanda etajarea arcaturilor si decorarea bazei cu jocuri geometrice romboidale din marmura. prin care s-a încercat stoparea sau chiar reducerea înclinării turnului. In interior s-a conservat pe deplin . în anul 1173. fundația a început să se scufunde imediat după începerea construcției. turnul a fost proiectat să stea vertical. De-a lungul timpului turnul a suferit mai multe operații de consolidare.86 m.

ce are in componenta un veritabil virf al artei romanice medievale. -nivelul ferestrelor. care despart spatiile navei central si ale navelor laterale. Portico de Gloria. . a fost locul construirii unei manastiri ridicate de ordinul calugaresc al benedictinilor. structurii. printre cele mai reprezentative monumente religioase. se remarca in special prin fatada baroca care este orientata spre Plaza do Obradorio. aflat in Burgundia. primele elemente ale planului. Elevatia bisericii prezinta trei niveluri caracteristice: -nivelul arcadelor. etaj superior situate deasupra navelor laterale. 6. intre 954 si 981. -tribuna sau triforiumul. sistemului de acoperire si al esteticii plasticii fatadelor bisericii romanice. Interiorul pastreaza forma originala in stil romanic. Catedrala este construita predominant in stilul romanic si este chiar una dintre cele mai frumoase catedrale romanice din Spania. Biserica manastirii Cluny Cluny. ramanand prototipul morfologic al stilului. Catedrala. in istoria stilului romanic. care permiteau patrunderea luminii directe in nava centrala.stilul romanic. inspirind pelerinului venit din departari o atmosfera sobra dar linistita. Aici a fost elaborate stilul romanic. Biserica manastirii din Cluny este considerata. distrusa si reconstruita de mai multe ori.

Stephen. .7. Trophime Este o biserica romano-catolica fosta catedrala construita intre secolul al 12-lea si secolul al 15-lea pe locul unei foste biserici ce apartinea Sf. Biserica este un exemplu important de arhitectura romanica si sculptura romanica exemplu fiind Judecata de Apoi sculptat pe portal iar coloanele manastirii adiacente un bun exemplu de arhitectura romanica. Biserica Sf.

Incepand cu secolul XVII aspectul orasului se schimba foarte mult. Catedrala din Worms Arta romanica se dezvolta intre secolele XI-XIII mai ales in Europa Occidentala. Orasul german Mainz are o indelungata istorie. St. sunt ridicate catedrale si abatii (Worms. veche de 1000 de ani. in vremea Imperiului Roman. se inalta numeroase castele cu ziduri masive. lasand in urma adevarate vestigii arhitecturale. Abatia de la Cluny). Exista aici o masivitate carora le lipseste supletea si naturaletea. cei mai buni arhitecti si sculptori construind aici palate unice si numeroase biserici.Martin Catedrala din Mainz. turnuri inalte. Orasul este dominat de impunatoarea Catedrala. Se reactualizeaza sculptura in piatra.8. mergand in urma cu 2000 de ani. Catedrala din Mainz – St. . Martin. 9. ferestre putine. Sfantul Paul din Issoire.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful