STILUL ROMANIC

Introducere
In ultimii ani ai sec XI si in primele decenii ale sec XII intre anii 1060 si 1140 apar in primul plan al istoriei o serie de evenimente care vor inscrie istoria Europei pe o noua orbita. Este epoca in care sub actiunea unor papi energici si a unor prelati activi triumfa reforma Gregoriana care epureaza clerul, insufleteste constiinta crestina si exalta zelul religios. “Este perioada acelei extraordinare aventuri care a fost cruciada intai, deopotriva explozie a vitalitatii crestine si expansiune a Europei. Este monentul in care ordinul de la Cluny atinge sub staretia lui Hugues, cea mai stralucitoare inflorire este epoca artei romanice, arta a pietrei, epoca unei arte globale care iubeste misterul, dar care in acelasi timp dogoreste de tot ceea ce este omenesc”. Societatea umana se gasea in fata unei noi forme de viata sociala ce poarta numele feudalitatii, consecinta a slabirii Imperiului Carolingian sub urmasii lui Carol cel Mare, a impartirii Imperiului si a invaziilor vikinge si normande pe continent. Puterea centrala dispare facand loc unor forte locale conduse de conti, marchizi si episcopi cei din urma concentrand in mainile lor nu numai puterea spirituala dar si cea politica si militara. Afirmarea ordinelor religioase (benedictina si cisterciana) care in sec XI ajung la un prestigiu si forta considerabile, constituie un alt aspect specific epocii. Ordinele calugaresti controleaza tot ceea ce inseamna viata culturala, creandu-se in tot Occidentul medieval o retea de circulatie a ideilor si formelor aristice. Manastirile de la Cluny (Bugundia) si Citeaux constituie una din cele mai bine organizate forme de putere ale Evului Mediu European. De asemenea, pelerinajele cu drumurile si statiile lor constituie un aspect important al propagarii unui stil artistic uniform. Perioada de gestatie a primului stil istoric de arta european a durat aproximativ patru secole, elementele prefigurate aparand inca in sec VII si pana catre mijlocul sec. IX cand se constituie caracteristicile ordonate a unui 'stil'. Denumirea de 'stil romanic' era data la inceput modului de constructie care pornea de la monumentele romane (modo romano), adica acelor cladiri care nu erau din lemn ca vechile constructii barbare ci din piatra si cu acoperisuri boltite. Astazi intelegem prin stil romanic totalitatea artei vest-europene din sec. XI si pana in prima jumatate a sec. XII.

Arta romanica raspundea cererilor societatii feudale. Ca motto al acestei cereri ar putea fi luata afirmatia lui Grigorie cel Mare care considera ca arta ar trebui sa fie ca o Sfanta Scriptura pentru analfabeti. Operele medievale chiar dau impresia unor ilustratii in special ornamentatia lacasurilor de cult. Cert este faptul ca cel mai mare protector al artei devenise clerul, varfurile de lance fiind Desiderius, staretul manastirii Monte Cassino, episcopul Bernwald von Hildesheim si staretul manastirii Saint Dennis, Sugerius.

1. Aparitia si raspandirea stilului romanic
Stilul arhitectonic romanic, numit, inexact, uneori : romano-bizantin sau latin, este cel dintai stil de arta propriu al Apusului medieval. El ia nastere in epoca lui Carol cel Mare (secolele VIII-IX), cand se realizeaza in Apus o prima simbioza a resturilor vechii arte romane a bastinasilor romanizati (galo-romani) cu cultura nationala a popoarelor germanice stabilite in Apus (goti, alemani, franci, normanzi, anglo-saxoni, germani etc.) si cu influente de origine orientala, aduse in Apus pe de o parte de maurii din Spania, pe de alta de calugari, comercianti, pelerini, iar mai apoi (de la 1096 inainte) de Cruciati care pun in contact cultura apuseana cu cea bizantina si araba.

Poarta de la intrare era păzită de unul sau două turnuri. unde reminiscențele vechii arte galo-romane. dintre care amintim. Moravia. cu pereti si pardoseli din piatra. ca mai importante. cu drum de strajă și turnuri de apărare. realizate din blocuri mari de piatră și prevăzute în partea de sus cu creneluri. arta romanica a facut mai mult loc influentelor si traditiilor locale. mărimea și planul acestora fiind determinate de locul ales. De aici. tarile scandinave. Castelele erau înconjurate de ziduri groase și înalte. dand nastere la scoli. vatra. mai putin in Italia si Spania). devenind arta oficiala a catolicismului (ritualul latin) din secolele X-XIII. Locuintele castelelor erau prevazute cu incaperi spatioase. ferestre inguste. pe cele din : Lombardia (nordul Italiei). Caracterele generale ale bisericilor romanice se pot reduce la urmatoarele: . Proventa (sudul Frantei). Castelele feudale au fost contruite din cauza stării de nesiguranță din acea vreme. asiatice. lazile omniprezente in camerele mari si austere. asa cum devenise mai de mult cea bizantina pentru crestinismul rasaritean. cu un mobilier din ce in ce mai rudimentar. tipuri sau sub-stiluri regionale. stilul acesta se raspandeste in toate tarile catolice (Anglia. apar primele dulapuri verticale. Iar jiltul impunator era destinat doar seniorului si doamnei lui.Locul de nastere al stilului romanic este Franta si nordul Italiei (Lombardia). Mult mai putin unitara insa in evolutia si aspectele ei generale decat cea basilicala si cea bizantina. Ungaria. amestecate cu influente noi. Polonia. tarile germanice. cu bolti din piatra sau plansee din lemn sustinute de puternice grinzi aparente. Castelele erau construite pe înălțimi sau pe locuri unde apele sau depresiunile de teren puteau constitui mijloace de apărare naturale. bancile cu spatar inalt lipite de perete. Intr-un asemenea ambient. dau nastere celor dintai biserici cu cupole pe pandantivi (considerate de unii ca influente bizantine). Norfnandia (in nord-vestul Frantei) si regiunea Rinului (estul Frantei si apusul Germaniei). Burgundia (in centrul Frantei). provocată de luptele permanente dintre seniorii feudali și iobagii revoltați sau de luptele pentru supremație dintre nobili.

stilul romanic e numit uneori si stilul arcului rotund. adica o travee (despartitura) deosebita a interiorului. dintre care unul serveste si ca clopotnita. ca auxiliar important al arhitecturii (la impodobirea capitelurilor de pilastri si coloane. uneori dublu). sub diverse forme : calote sau cupole hemisferice. de piatra sau caramida. la cornise etc). atat ca element arhitectonic (de legatura intre coloanele sau pilastrii din interior). de aceea. in partile unde apasarea masei de zidarie e mai mare). treflat biabsidal. d) Interiorul. pentru ca sub el si altar se construiesc cripte de mari dimensiuni. f) Caracteristic (comun) tuturor bisericilor apusene de orice stil este chorul. circular (influenta din rasarit) . planul bisericilor romanice este foarte variat : cruciform (mai ales in cruce latina). In general el este mai inalt fata de restul bisericii. intre absida altarului si transept. cand aceasta nu e separata de biserica. iar zidurile fiind masive (groase si puternice). de cele mai multe ori apare un plan complex. zidaria fiind lasata aparenta (netencuita si neacoperita cu placaj de marmura. e impartit (ca si la basilici) in mai multe nave. in semicerc perfect) este utilizat in larga masura.a) Lipsa de unitate in plan . creat prin prezenta regulata a navei transversale (transeptului. precedat uneori de un narthex de mari proportii. cat si ca element decorativ (mai ales la fatade. e) Acoperisul primelor biserici romanice e in sarpanta. sunt sprijinite de contraforti (ziduri suplimentare. b) Materialul de constructie este mai ales piatra (mai putin caramida si lemnul). h) Arcul rotund (roman. cu trepte multe si portaluri uriase. a cadrelor de usi si ferestre. combinatie a tipului basilical cu cel cruciform. bogat decorate si flancate de turnuri patrate sau octogonale (influenta siriana). adica cu scheletul de lemn sau metal (cu sau fara tavan). a fatadelor si a portalurilor. g) Sculptura decorativa e intrebuintata mai mult decat in basilical si bizantin. fatada principala (de vest) precedata uneori de o curte inchisa cu un portic este in general monumentala. c) Soclul inalt. de sprijin. ca la basilici . in galerii de arcade) . sub forma de nava transversala. mai tarziu e inlocuit intai la navele laterale cu acoperisul boltit. . ca in basilical sau bizantinul timpuriu).

apoi mai multe si mai mari. iar in sec. XIII incepe sa fie inlocuit (mai intai in Franta) de stilul gotic.) si cu ornamentatie bogata (apar primele vitralii in sec. terminate totdeauna in arc rotund (simplu sau divizat bifor. sau romanicul dezvoltat).XII). Perioada de formare a stilului o constituie secolele VIII-X (faza timpurie sau preromanica). .i) Ferestrele sunt la inceput putine si mici. apogeul il atinge in secolele XI -XII (perioada matura. tri-for etc.

. relatiile de productie feudala treceau de la etapa timpurie la faza dezvoltata. o inevitabila franare a activitatii economice. Prin urmare. Din punct de vedere politic. iar faramitarea politica pricinuia. Astfel. stilul romanic nu e o expresie specifica a popoarelor care vorbesc limbile romanice. Feudalismul este o consecinta a slabirii Imperiului Carolingian sub urmasii lui Carol cel Mare. limitele secolelor X-XIII. In termeni cronologici. Contextul aparitiei si raspandirii Stilul romanic este expresia artistica a societatii central si vest-europene din faza trecerii de la feudalismul timpuriu la feudalismul dezvoltat. prin izolarea fortelor de productie in cadrul unor unitati regionale restranse. in desfasurarea sa maxima. denumirea incetatenita de stil “romanic” nu mai are azi decat valoarea unui termen conventional. stilul romanic a fost foarte bine primit si la un moment de nevoie din cauza starii de nesiguranta de la acea vreme provocata de luptele permanente dintre seniorii feudali si iobagii revoltati sau luptele pentru suprematie dintre nobili. care i-au dat si numele. asa cum au crezut istoricii de arta din prima jumatate a secolului al XIX-lea. Societatea umana se gasea in fata unei noi forme de viata sociala ce poarta numele feudalitatii. Cercetarile ulterioare au demonstrat ca particularitatile etnice constituie doar simple variante in cadrul evolutiei generale. in timp. unde conducatorii locali (boieri. Drept compensare fireasca pentru acest neajuns. fapt care si-a imprimat pecetea si asupra realizarilor artisitce.2. acest stil cuprinde. fiind de asemenea inconjurate de ziduri groase si inalte realizate din blocuri mari de piatra. a impartirii imperiului si a invaziilor vikinge si normande pe continent. Predominanta era inca economia naturala. Etapa aceasta de framantari sociale s-a desfasurat in Europa centrala si apuseana in imprejurari deosebit de aspre si dramatice. realitatile economice au inlesnit dezvoltarea unei serii numeroase de targuri. conti sau nobili) concentrand in mainile lor nu numai puterea politica dar si cea militara ofereau pamanturi taranilor in schimbul unor alte servicii cum ar fii: servicii militare sau forta de munca. Castelele feudale erau construite pe inaltimi sau pe locuri unde apele puteau constitui ca mijloace de aparare naturale. In secolele X-XIII. de relatii interzonale si de accesul la marile artere comerciale ale timpului. centre negustoresti si mestesugaresti favorizate de imprejurari Castelul Rising (Anglia) locale.

O mare parte dintre ele s-au pastrat si in ziua de azi printre care: Santa Maria in Cosmedin (Roma). treceau acum direct de la faza destramarii comuniei primitive la faza feudala. chiar cu Imperiul German. Pe de o parte existau regiuni. in rivalitate si in lupta cu organismele statale laice. unde se pastrau inca numeroase amintri din perioada de inflorire a culturii sclavagiste din cadrul fostului Imperiu Roman. din Italia si in general tinuturile litoralului mediteranean. precum si aparitia unor superstitii noi. de la invatamant. . multe din ele travestite acum in haina crestina. Acest cult al moastelor. militara sipolitica). fie cea a marilor demnitari locali. Aceasta biserica era ea insasi un vast organism feudal. fiindca in conceptia lor au intrat factori cu traditii si posibilitati foarte deosebite. cum era. Urmare imediata a acestor stari era un nivel cultural in general foarte scazut si inegal. hotarit sa-si asigure si in domenioul economic si politic primatul. Deoarece arta romanica a fost indrumata de ideologia specifica a clasei dominante. evoluate insa in conditii social-economice.In acele vremuri. a fost firesc ca acestea din urma sa fi imprimat tematicii si morfologiei artistice pecetea lor. care nu au parcurs etapa relatiilor de productie sclavagiste. Biserica Catolica exercita o autoritate rigida asupra vietii culturale a Europei centrale si apusene. Astfel se si explica aprofundarea separarii dintre arta Europei rasaritene reprezentata in deosebi prin cea bizantina si arta romanica. devenind una din sursele ei importante de venituri si totodata un instrument de dominatie psihologica asupra maselor. Basilica San Giovanni (Italia) Din punct de vedere religios. si fiindca conceptele feudale despre lume si viata erau in acea perioada cele religioase. ambele curente religioase pornind de la principii comune. Catedrala Mainz si Catedrala Speyer (Germania). geografice si etnice variate. a fost exploatat in perioada romanica in mod sistematic de biserica. mai apoi Universitatea din Paris. adica de ideologia generata de interesele politice si sociale ale feudalilor si ale organizatiei bisericesti. cum erau cele din Franta de sud. Primatul cultural si-l asigurase prin excluderea populatiei de rand si in parte chiar si a nobilimii. de pilda Scoala Episcopala. In secolele XI-XII numarul de biserici s-a marit considerabil. Asa se explica mostenirea feluritelor obiceiuri si credinte eterogene. stilul romanic sta la baza construirii bisericilor mai ales dupa caderea puterii carolingienilor aceasta substituindu-se fie cu cea a episcopilor (spiritual. in timp ce pe de alta parte regiunile central si nord europene. Battistero di San Giovanni (Florenta). practicat in perioadele mai vechi doar sporadic. pe care il impartasea laicilor doar prin cateva institutii razlete. cealalta determinata de imprejurarile particulare in care s-a dezvoltat catolicismul. prima dominata de conceptele Bisericii Ortodoxe. printre care cultul moastelor facatoare de minuni dobandise o importanta deosebita.

Franta.Din punct de vedere religios. fiindca in conceptia lor au intrat factori cu traditii si posibilitati foarte deosebite. apartinand secolului al X-lea si primei jumatati a secolului al XI-lea (numita uneori si “preromanica”). Peninsula Iberica (cu exceptia regiunilor ocupate de arabi). contaminand si inlocuind treptat morfologia romanica. Anglia. iar in etapele dezvoltarii sale se poate distinge o faza “timpurie”. atat din punct de vedere conceptual. Tarile de Jos. Scandinavia. Polonia. Elvetia. adica de ideologia generata de interesele politice si sociale ale feudalilor si ale organizatiei bisericesti. fie cea a marilor demnitari locali. geografice si etnice variate. pentru ca dupa mijlocul secolului al XIII-lea formele romanice tarzii sa nu se mai intalneasca decat in tarile Europei rasaritene. cealalta determinata de imprejurarile particulare in care s-a dezvoltat catolicismul. in perioada aceasta expresie a unei culturi incomparabil mai evoluate. si acolo pe cale de a fi eliminate de stilul gotic. prima dominata de conceptele Bisericii Ortodoxe. a fost firesc ca acestea din urma sa fi imprimat tematicii si morfologiei artistice pecetea lor. Austria. evoluate insa in conditii social-economice. decat cultura Europei centrale si apusene. apoi Dalmatia Catedrala Mainz (Germania) si parte din Siberia. urmata de perioada “matura” din jumatatea a doua a . fara sa excludem fireste si unele zone de osmoza. Astfel se si explica aprofundarea separarii dintre arta Europei rasaritene reprezentata in deosebi prin cea bizantina si arta romanica. Pe de alta parte. a evoluat din premisele artistice ale perioadei carolingiene. Ungaria partunzand pana in Transilvania. De aceea influenta stilului romanic asupra zonelor marginase bizantine a fost numai sporadica si locala. aparusera inca pe la 1140 principiile si formele stilului gotic. in provincia pariziana Ile-de-France. si fiindca conceptele feudale despre lume si viata erau in acea perioada cele religioase. O mare parte dintre ele s-au pastrat si in ziua de azi printre care: Santa Maria in Cosmedin (Roma). care se vor raspandi mai intai spre nord si est. stilul romanic nu a fost un fenomen static. militara sipolitica). Prin urmare. ambele curente religioase pornind de la principii comune. in timp ce influentelor bizantine le-a revenit un rol important in insasi concretizarea morfologiei romanice. Germania. Teritoriul acesta imbratiseaza Italia. Battistero di San Giovanni (Florenta). In secolele XI-XII numarul de biserici s-a marit considerabil. Teritoriul de raspandire al stilului romanic cuprinde in principiu tarile si ambiantele europene catolice. cat si tehnic. Moravia. Catedrala Mainz si Catedrala Speyer (Germania). Boemia. Spre rasarit si miazazi zona de expansiune romanica era zagazuita de sfera de iradiere a stilului bizantin. stilul romanic sta la baza construirii bisericilor mai ales dupa caderea puterii carolingienilor aceasta substituindu-se fie cu cea a episcopilor (spiritual. in inima Frantei. Deoarece arta romanica a fost indrumata de ideologia specifica a clasei dominante.

edificiile erau dispuse dupa o trama stradala neregulata. In interiorul incintei. turnuri. dispunerea edificiilor mai importante fiind dictate de ratiuni economice si functionale. asezarile urbane din sfarsitul perioadei romanice dispuneau de importante fortificatii exterioare. prevazute cu porti intarite. poduri ridicatoare. Ritmul acestei evolutii nu a fost insa sincronic in toate tarile. Toate aceste elemente eterogene au fost asimilate si re-elaborate intr-o viziune unitara si organica. dar in general grupate si urmareau configuratia reliefului. atingand apogeul in cursul secolului urmator si. de aparitia oraselor si de dezvoltarea mestesugurilor. in sfarsit. ilustrative fiind fortificatiile orasului Carcassonne din Franta. arabe si de arta barbara. Pietele nu aveau o forma regulata.veacului al XI-lea. Arhitectura militara era caracterizata de ample fortificatii in jurul oraselor. Caracteristicile stilului Arhitectura romanica a avut la baza sinteza realizata de arhitectura carolingiana si ottoniana la care s-a adaugat elemente arhitectonice bizantine. Pe plan urbanistic. 3. formate din: ziduri masive. creneluri sau guri de tragere. de faza “tarzie” din veacul al XIII-lea. fiindca evolutia stilistica depinde de progresul relatiilor de productie. santuri. .

fortareata). Manastirile aveau in componenta diverse constructii : refectoriu ( sala de mese). cu infatisarea unui turn inalt puternic fortificat cu intrare mai sus de sol. Donjon. In partea superioara a edificiilor existau adesea frize de arcaturi cu colonite sau firide. In arhitectura civila s-au utilizat volume complexe si asimetrice. precizia volumelor. iar in partea superioara avea creneluri . cu pravalii si anexe gospodaresti la parte si incaperi de locuit la etaj. Sali de adunare. Locuinta romanica. biblioteca. era asezat pe inaltimi si inconjurat de ziduri groase si inalte . Decorul arhitectural era limitat: pe zidaria simpla existau grupuri de ferestre bifore si trifore si portaluri sculptate. simbolul autoritatii feudale cu rol exclusiv militar . alternanta formelor cilindrice cu cele cubice. predominarea plinurilor asupra golurilor. coloanele aveau capiteluri decorate cu elemente animaliere. In interior. ferestre mici si in care se facea ultima retragere in caz de atac. chilii. elemente vegetale de inspiratie antica sau sau ornamente geometrice. realizate din blocuri de piatra. utilizarea boltei semicilindrice (in leagan) si a arcului in plin cintru (care imparte spatial conform unor raporturi proportionale bazate pe dublu si triplu) si sobrietate in detalii decorative. era de tipul casei orasenesti cu doua niveluri. cu deschidere semicirculara. anexe gospodaresti amplasate in jurul unei curti interioare – claustru . dar avand adesea si functia de resedinta seniorala. turnuri de aparare si ziduri de straja. Elementul principal al unui castel era donjonul.Castel: (diminutiv al lui castrum – tabara militara . castelul era inconjurat de santuri cu apa. masivitate. forme greoaie si scunde. cand era situate in campi . Arhitectura romanica s-a caracterizat prin simplitate structural. in general.

ca element inovator. Aatfel. etc. Unele biserici aveau un un turn la intersectia dintre nava si transept sau cupole. fatada putea prezenta doua turnuri. In cadrul edificiilor de cult. Alte biserici aveau ca element nou. unde cerul era predominant acoperit.– care era alipit laturii de sud a bisericii. Mediul natural a influentat arhitectura romanica determinand anumite particularitati regionale. ziduri masive de piatra. . galeria femeilor – matroneum – galerie destinata femeilor. iluminarea dozata. acoperisurile sunt mai joase si mai plate. De asemenea. Modulul patrat al traveei permitea utilizarea arcelor in plin cintru care racordau un sistem complex de coloane si pilastri. dinamiza armonia fatadei. in interior. Utilizarea arcelor suspendate genera un ritm pe suprafetele peretilor fatadei. mai intensa in zona altarului. sunt mai inalte si mai ascutite. Partea estica a bisericii: corul cu altarul si capelele anexate. pentru a permite sa intre cat mai mult lumina zilei . in cruce latina. avand spatiile interioare fie tavanite. acoperisurile bisericilor din regiunile nordice. aveau un rol major in plastica volumelor. pentru a impiedica o luminare prea intensa de afara. in alternanta. abside semicirculare. Dimpotriva. cu una sau mai multe nave. evidentiate de verticalele turnurilor situate deasupra vestibulului de intrare sau a transeptului. Unele manastiri puternic fortificate aveau si un caracter de cetate servind ca locuri de refugiu in fata navalitorilor. Bisericile romanice erau de tip bazilical. in timp ce in regiunile de sud ale continentului. La acoperirea navelor principale s-au folosit diferite sisteme. Existenta rozetei. care putea fi redusa la o structura cu functie exclusiv decorativa si fi dominata de un cleristoriu. dispusa pe peretele lateral al navei centrale. ferestrele erau mult mai mici. Fatada bisericilor a evoluat pe baza unor solutii diferite: la bisericile italiene sau din sudul Frantei. cu ploi si zapezi abundente. Pentru concretizarea arhitecturala a acestei conceptii s-au folosit diverse procedee: accentuarea sensului longitudinal al navelor prin continuitatea liniilor orizontale. ritmul egal al sirului de arcade conducand spre altar. in regiunile de sud ale continentului. deschiderea ferestrelor era mult mai mare. laturilor sau absidelor. fie acoperite cu bolti semicilindrice. In exterior. organizarea spatiului interior urmarea realizarea unei atmosfere mistice si concentrarea atentiei maselor mari de credinciosi asupra zonei de desfasurare a ritualului religios. in regiunile nordice. Germania si in nordul Frantei. pentru a permite scurgerea rapida a ploii si a evita depunerea unui strat prea gros de zapada. putea fi cu un singur fronton sau cu frontoane multiple. in Spania. deschideri in general mici si ancadramente in plin cintru. formele arhitecturale erau exprimate direct prin: volume dinamice.

In general. sprijinte la interior pe coloane si la exterior pe contraforti. Tipul de edificiu central. incastrata in zidurile laterale de piatra.5m. citirea planului de la exterior. groase de 1-1. traversa orizontala. 5 sau 7. un transept (uneori 2) si un altar dezvoltat. . fiecare nava are correspondent un portal. Portalul are ca elemente specific timpanul. la care accesul se facea printr-o galerie numita dembulatoriu si care permitea trecerea pelerinilor prin fata capelelor continand relicvele sfintilor. In jurul corului. Structura. erau amenajate capele cu altare secundare. pentru cultul funerar sau legat de cel al relicvelor sfinte. de aici denumirea de “arhitectura sincera”. Caracteristici ale plasticii fatadelor: -desfasurarea cladirii pe orizontala. Plastica fatadelor prezinta caractere specific indeosebi la fatada vestica. corespunzator. situate in partea de deasupra intrarii acoperita cu reliefuri. poligonal sau polilobat acoperit cu o cupola rezemata direct pe coloane sau pe ziduri. uneori si pe laturile estice ale transeptului. contrafortii preluau la exterior impingerile boltii. pe care sta timpanul. utilizat indeosebi in perioada proto-romanica. unde portalurile marcheaza intrarile. care desparte intrarea in . -ferestrele mici si inguste. la randul lor. austeritatea si severitatea zidurilor. Ultimele doua caracteristici asigura rigoarea. pentru constructii comemorative sau funerare era format dintr-un nucleu circular. corpul bisericii (format din 3. sustinuta de arce doubeaux.separarea corpului fiecarei incaperi prin delimitarea volumetrica proprie si acoperisul separat pentru fiacare incapere. logica si claritatea compartimentarii. putea exista o cripta. Lintelul. Lintelul este sustinut median de verticala unui stalp central. neimpodobite cu sculptura in ronde-bosse sau relief. respective bisericile cu trei sau cinci nave au. scheletul constructiei. precedat de un cor. pentru marirea conului de lumina. Grosimea contrafortilor era direct proportionala cu unghiul facut de deschiderea arcului semicircular si cu impingerile acestuia catre exterior. pe fatada vestica trei sau cinci portale de intrare. masivitatea zidurilor. era formata din bolta romanica cu formle semicilindrice “in plin cintru” si “bolta in leagan”. cu deschiderea mica la exterior si largita la interior. de forma semicirculara.O bazilica romanica cuprindea: un vestibul – nartex. cu nava mediana cea mai inalta). adesea cu etaj. Masivi de zidarie. Sub altar. uneori nucleul central era inconjurat de 1-2 galerii.

Arcatura se sprijina pe colonete. aceasta il onoreaza ca o diadema. sculptura a luat forma basoreliefurilor.. avea forma dreptunghiulara si era construit pe un podium de piatra inalt. dar incorporand si influente grecesti in general de dimensiuni mici. impresionand prin dimensiunile lor uriase. constructii in special cu caracter pur utilitar: bazilici. viciile. imbratisand intrarea in dreapta si in stanga. temple. pana atunci se folosea doar lemnul. amestecat cu materii vulcanice. Pictura romanica era expresiva in miscari. . Deasupra timpanului este arhivolta. teme din opere antice si orientale. peste care se turna. In piatra. peretele era acoperit cu caramizi arse sau cu mici blocuri de piatra taiate in forma de romb. Dupa aceasta. Asemenea progrese tehnice i-au ajutat pe romani sa realizeze edificii indraznete. Semicercurile impodobite cu reliefurile arhivoltei. priviri si gestica si a fost considerata o cale eficienta in invatarea principiilor religioase de catre credinciosi. numite voussures. Teatrele romane erau construite direct pe sol. scene din Iad. apeducte si edificii destinate spectacolelor. Pompei a construit primul teatru din piatra . avea scopul de a decora edificiul de cult si de a consolida spiritual congregatia. terme.n. Apocalipsa. sunt construite ca retrageri successive.doua parti. Sculptura monumentala. motiv pentru care poarta numele de “timpan lunetar”. cu sculpture in relief. prin folosirea generalizata a caramizilor arse. In secolul I i.e. a fost posibila constructia boltei in leagan si a cupolei care putea acoperi sali de mari dimensiuni. ilustrand Biblia sau Cartile de Rugaciuni si dedicand interiorul bisericii gloriei lui Dumnezeu.e. de inspiratie crestina sau orientala. Materiale de constructii Procedeele de constructie s-au perfectionat cand in sec II i. Templul roman era asemeni celui etrusc pe care il continua. Formata din semicercuri de zidarie in profil. Mozaicurile murale si frescele policrome reprezentau scene cu caracter religios. in cofraje. 4. Ansamblurile sculpturale tratau teme din Sfanta Scriptura. spre deosebire de cele grecesti care se sprijineau pe o colina. Apoi. mortar. Peretii erau imbracati in marmura si aveau 7 nise si 8 edicule.n s-a descoperit un fel de ciment: un conglomerat artificial de pietris si nisip.

la intervale egale. Particularitatile stilului romanic se pot observa in special la sistemul de acoperire. pe toata lungimea acesteia. Franta. In istoria stilului romanic. bucati de piatra taiata si fatuita astfel incat sa se imbine una cu alta pentru a inscrie semicercul arcului curb. El era din lemn şi prezenta riscul unor incendii. ramanand prototipul morfologic al stilului este considerata Biserica Manastirii din Cluny.Printre problemele tehnice care se ridicau în faţa arhitecţilor romanici. bisericile si manastirile. fie din piatra. Caracteristice stilului romanic erau si castelele. cea mai importantă era acoperişul. Acestea erau asezate pe inaltimi si inconjurate de ziduri groase si inalte. de aceea a fost înlocuit cu bolţi din piatră în formă de cupolă în semicerc. din loc in loc. Acesta era fie din sarmanta aparenta (lemn). ferestre inguste. Aici se foloseau boltari. Castelele erau locuintele seniorilor feudali. printre cele mai reprezentative monumente religioase. Acestea erau prevazute cu incaperi spatioase. cu pereti si pardoseli din piatra. cu bolti din . bolta find intarita cu centuri numite arce doubleaux care dublau si sustineau bolta in punctele slabe. constructorii acestora aveau nevoie si de lemn pentru a construi schelele necesare inaltarii anumitor tipuri de bolti sau arcade. Cu toate ca cele mai multe biserici din perioada romanica erau construite din piatra. Boltarii creau astfel semicercurile paralele ale boltii.

Mihail din Cisnadioara Biserica Sf. La mijlocul secolului al XII-lea au fost ridicate navele transversale. Catedrala a fost distrusă parțial demarea invazie tătară în anul 1242. a fost folosit sistemul zidariei cu umplutura de pietris si mortar intre doua placaje.Spre sfârșitul secolului XII începe să se ridice o biserică romanică scurtă. Edificiul a servit drept catedrală a Episcopiei Transilvaniei. Catedrala Romano-Catolică Sfântul Mihail. Construcția edificiului a început în secolul al XI-lea. Biserica Sf. din blocuri mari de piatra. alături de cea din Cisnădie.piatra sau plansee din lemn sustinute de puternice grinzi aparente. absidă semicirculară. cu drum de strajă zidit și creneluri 2. V. . absidiole în partea de est a navelor laterale și cu două turnuri proiectate în partea de vest a colateralelor. In Italia a aparut o viziune noua asupra stiluilui. care n-au mai fost realizate decât parțial. Zidul de incintă din jurul bisericii-prevăzut cu un turn de vest și cu un turn de poartă interior (ulterior refăcut)-a fost ridicat în doua jumătate a secolului al XIII-lea. Situată în interiorul cetății Alba Iulia. Gușterița. este cel mai valoros monument de arhitectură romanică din Transilvania. corp pătrat. OcnaSibiului. Vechile traditii constructive ale conceptiei ingineresti din Roma Antica s-au pastrat in continuare. cu trei nave.Monumentul ecleziastic este deosebit datorită faptului că el nu a fost modificat de-a lungul timpului.Edificii reprezentative 1. In locul structurilor romanice masive. Figurează pe lista monumentelor istorice 2010. Mihail din Cisnădioara este un monument istoric și de arhitectură din secolul al XIII-lea. așa cum s-a întâmplat cu majoritatea bisericilor din Transilvania. edificiu reprezentativ pentru arta romanică din Transilvania. Biserica din Cisnădioara se înscrie în seria bazilicilor de ispirație renană din zona Sibiului.

Hr. In interior. vestalele si alti membrii importanti ai societatii aveau locuri privilegiate. . Arcadele sunt incadrate de semicoloane dorice. guvernator al Ungariei. Zidul exterior cuprinde trei niveluri de arcade suprapuse de ordine diferite si un atic inalt. si s-a incheiat in anul 80 d. iar în nava nordică se află sarcofagul reginei Izabella și cel al lui Ioan Sigismund. care erau ridicate la suprafata cu niste platforme speciale. ionice si corintice iar aticul e impodobit de pilastrii corintici. Spectatorii erau asezati in tribune in functie de rang. Colosseum-ul Constructia Colosseumului a fost inceputa pe locul unui lac artificial. de catre imparatul Vespasian in anul 72 d. cel al fiului său. prevazut cu ferestre. Sistemul de evacuare era foarte eficient. Arena are forma eliptica. Imparatul. unde se aflau vestiarele luptatorilor. existau doua niveluri de galerii subterane. amfiteatrul putea fi evacuat in cateva minute. cat si custile cu animale. primul Principe al Transilvaniei și Rege al Ungariei. 3. iar zidul exterior are inaltimea de 48 m. la un an dupa moartea imparatului..Hr.iar de la concordatul interbelic dintre România și Sfântul Scaun servește drept catedrală a Episcopiei Romano-Catolice de Alba Iulia. In caz de pericol. Ladislau de Hunedoara.În absida navei laterale nordice pot fi observate câteva fresce din epoca Renașterii. Fiecare arc de la al doilea si al treile nivel era ornat cu statui. În nava laterală de sud se află sarcofagul lui Ioan de Hunedoara.

5. Catedrala Santiago de Compostella Constructia a inceput in 1060. prin care s-a încercat stoparea sau chiar reducerea înclinării turnului. care a avut loc intre sec. fundația a început să se scufunde imediat după începerea construcției. Turnul din Pisa La Pisa a aparut arhitectura gratioasa a unui stil original care recomanda etajarea arcaturilor si decorarea bazei cu jocuri geometrice romboidale din marmura. In interior s-a conservat pe deplin . turnul a fost proiectat să stea vertical.86 m. provocând înclinarea turnului spre sud. Înalt de 55. sub domnia lui Alfonso al VI-lea si s-a incheiat in 1211. în anul 1173.09 m. cu o grosime a zidului la bază de 4. Numeroase elemente au fost adaugate ulterior.4. XVI-XVIII. culminand cu dramatica transformare baroca a exteriorului. De-a lungul timpului turnul a suferit mai multe operații de consolidare. Datorită însă proastei calități a solului.

ce are in componenta un veritabil virf al artei romanice medievale. . printre cele mai reprezentative monumente religioase. inspirind pelerinului venit din departari o atmosfera sobra dar linistita. Biserica manastirii Cluny Cluny. aflat in Burgundia. 6.stilul romanic. ramanand prototipul morfologic al stilului. etaj superior situate deasupra navelor laterale. distrusa si reconstruita de mai multe ori. care despart spatiile navei central si ale navelor laterale. Portico de Gloria. Catedrala. Elevatia bisericii prezinta trei niveluri caracteristice: -nivelul arcadelor. intre 954 si 981. Biserica manastirii din Cluny este considerata. -nivelul ferestrelor. Interiorul pastreaza forma originala in stil romanic. Catedrala este construita predominant in stilul romanic si este chiar una dintre cele mai frumoase catedrale romanice din Spania. care permiteau patrunderea luminii directe in nava centrala. se remarca in special prin fatada baroca care este orientata spre Plaza do Obradorio. in istoria stilului romanic. a fost locul construirii unei manastiri ridicate de ordinul calugaresc al benedictinilor. sistemului de acoperire si al esteticii plasticii fatadelor bisericii romanice. Aici a fost elaborate stilul romanic. primele elemente ale planului. structurii. -tribuna sau triforiumul.

Trophime Este o biserica romano-catolica fosta catedrala construita intre secolul al 12-lea si secolul al 15-lea pe locul unei foste biserici ce apartinea Sf. Biserica Sf.7. Stephen. Biserica este un exemplu important de arhitectura romanica si sculptura romanica exemplu fiind Judecata de Apoi sculptat pe portal iar coloanele manastirii adiacente un bun exemplu de arhitectura romanica. .

. cei mai buni arhitecti si sculptori construind aici palate unice si numeroase biserici. Orasul este dominat de impunatoarea Catedrala. Exista aici o masivitate carora le lipseste supletea si naturaletea. se inalta numeroase castele cu ziduri masive. sunt ridicate catedrale si abatii (Worms. ferestre putine.Martin Catedrala din Mainz. Martin. Incepand cu secolul XVII aspectul orasului se schimba foarte mult. veche de 1000 de ani. 9. lasand in urma adevarate vestigii arhitecturale. Catedrala din Mainz – St. turnuri inalte. Se reactualizeaza sculptura in piatra. mergand in urma cu 2000 de ani. in vremea Imperiului Roman. Orasul german Mainz are o indelungata istorie.8. Sfantul Paul din Issoire. St. Catedrala din Worms Arta romanica se dezvolta intre secolele XI-XIII mai ales in Europa Occidentala. Abatia de la Cluny).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful