STILUL ROMANIC

Introducere
In ultimii ani ai sec XI si in primele decenii ale sec XII intre anii 1060 si 1140 apar in primul plan al istoriei o serie de evenimente care vor inscrie istoria Europei pe o noua orbita. Este epoca in care sub actiunea unor papi energici si a unor prelati activi triumfa reforma Gregoriana care epureaza clerul, insufleteste constiinta crestina si exalta zelul religios. “Este perioada acelei extraordinare aventuri care a fost cruciada intai, deopotriva explozie a vitalitatii crestine si expansiune a Europei. Este monentul in care ordinul de la Cluny atinge sub staretia lui Hugues, cea mai stralucitoare inflorire este epoca artei romanice, arta a pietrei, epoca unei arte globale care iubeste misterul, dar care in acelasi timp dogoreste de tot ceea ce este omenesc”. Societatea umana se gasea in fata unei noi forme de viata sociala ce poarta numele feudalitatii, consecinta a slabirii Imperiului Carolingian sub urmasii lui Carol cel Mare, a impartirii Imperiului si a invaziilor vikinge si normande pe continent. Puterea centrala dispare facand loc unor forte locale conduse de conti, marchizi si episcopi cei din urma concentrand in mainile lor nu numai puterea spirituala dar si cea politica si militara. Afirmarea ordinelor religioase (benedictina si cisterciana) care in sec XI ajung la un prestigiu si forta considerabile, constituie un alt aspect specific epocii. Ordinele calugaresti controleaza tot ceea ce inseamna viata culturala, creandu-se in tot Occidentul medieval o retea de circulatie a ideilor si formelor aristice. Manastirile de la Cluny (Bugundia) si Citeaux constituie una din cele mai bine organizate forme de putere ale Evului Mediu European. De asemenea, pelerinajele cu drumurile si statiile lor constituie un aspect important al propagarii unui stil artistic uniform. Perioada de gestatie a primului stil istoric de arta european a durat aproximativ patru secole, elementele prefigurate aparand inca in sec VII si pana catre mijlocul sec. IX cand se constituie caracteristicile ordonate a unui 'stil'. Denumirea de 'stil romanic' era data la inceput modului de constructie care pornea de la monumentele romane (modo romano), adica acelor cladiri care nu erau din lemn ca vechile constructii barbare ci din piatra si cu acoperisuri boltite. Astazi intelegem prin stil romanic totalitatea artei vest-europene din sec. XI si pana in prima jumatate a sec. XII.

Arta romanica raspundea cererilor societatii feudale. Ca motto al acestei cereri ar putea fi luata afirmatia lui Grigorie cel Mare care considera ca arta ar trebui sa fie ca o Sfanta Scriptura pentru analfabeti. Operele medievale chiar dau impresia unor ilustratii in special ornamentatia lacasurilor de cult. Cert este faptul ca cel mai mare protector al artei devenise clerul, varfurile de lance fiind Desiderius, staretul manastirii Monte Cassino, episcopul Bernwald von Hildesheim si staretul manastirii Saint Dennis, Sugerius.

1. Aparitia si raspandirea stilului romanic
Stilul arhitectonic romanic, numit, inexact, uneori : romano-bizantin sau latin, este cel dintai stil de arta propriu al Apusului medieval. El ia nastere in epoca lui Carol cel Mare (secolele VIII-IX), cand se realizeaza in Apus o prima simbioza a resturilor vechii arte romane a bastinasilor romanizati (galo-romani) cu cultura nationala a popoarelor germanice stabilite in Apus (goti, alemani, franci, normanzi, anglo-saxoni, germani etc.) si cu influente de origine orientala, aduse in Apus pe de o parte de maurii din Spania, pe de alta de calugari, comercianti, pelerini, iar mai apoi (de la 1096 inainte) de Cruciati care pun in contact cultura apuseana cu cea bizantina si araba.

dau nastere celor dintai biserici cu cupole pe pandantivi (considerate de unii ca influente bizantine). Proventa (sudul Frantei). Burgundia (in centrul Frantei). realizate din blocuri mari de piatră și prevăzute în partea de sus cu creneluri. dand nastere la scoli. cu drum de strajă și turnuri de apărare. lazile omniprezente in camerele mari si austere. Polonia. dintre care amintim. tarile scandinave. Moravia. provocată de luptele permanente dintre seniorii feudali și iobagii revoltați sau de luptele pentru supremație dintre nobili. asiatice. mărimea și planul acestora fiind determinate de locul ales. cu pereti si pardoseli din piatra. Mult mai putin unitara insa in evolutia si aspectele ei generale decat cea basilicala si cea bizantina. Castelele erau construite pe înălțimi sau pe locuri unde apele sau depresiunile de teren puteau constitui mijloace de apărare naturale. devenind arta oficiala a catolicismului (ritualul latin) din secolele X-XIII. De aici. Locuintele castelelor erau prevazute cu incaperi spatioase. Castelele erau înconjurate de ziduri groase și înalte. bancile cu spatar inalt lipite de perete.Locul de nastere al stilului romanic este Franta si nordul Italiei (Lombardia). cu bolti din piatra sau plansee din lemn sustinute de puternice grinzi aparente. Iar jiltul impunator era destinat doar seniorului si doamnei lui. ferestre inguste. mai putin in Italia si Spania). amestecate cu influente noi. pe cele din : Lombardia (nordul Italiei). Poarta de la intrare era păzită de unul sau două turnuri. unde reminiscențele vechii arte galo-romane. Castelele feudale au fost contruite din cauza stării de nesiguranță din acea vreme. apar primele dulapuri verticale. stilul acesta se raspandeste in toate tarile catolice (Anglia. asa cum devenise mai de mult cea bizantina pentru crestinismul rasaritean. arta romanica a facut mai mult loc influentelor si traditiilor locale. vatra. Intr-un asemenea ambient. cu un mobilier din ce in ce mai rudimentar. ca mai importante. Ungaria. Norfnandia (in nord-vestul Frantei) si regiunea Rinului (estul Frantei si apusul Germaniei). tipuri sau sub-stiluri regionale. Caracterele generale ale bisericilor romanice se pot reduce la urmatoarele: . tarile germanice.

adica o travee (despartitura) deosebita a interiorului. d) Interiorul. In general el este mai inalt fata de restul bisericii. in galerii de arcade) . sub diverse forme : calote sau cupole hemisferice. in semicerc perfect) este utilizat in larga masura. de aceea. pentru ca sub el si altar se construiesc cripte de mari dimensiuni. fatada principala (de vest) precedata uneori de o curte inchisa cu un portic este in general monumentala. e) Acoperisul primelor biserici romanice e in sarpanta. planul bisericilor romanice este foarte variat : cruciform (mai ales in cruce latina). h) Arcul rotund (roman. sub forma de nava transversala. cu trepte multe si portaluri uriase. stilul romanic e numit uneori si stilul arcului rotund. ca la basilici . e impartit (ca si la basilici) in mai multe nave. f) Caracteristic (comun) tuturor bisericilor apusene de orice stil este chorul. atat ca element arhitectonic (de legatura intre coloanele sau pilastrii din interior). de sprijin. adica cu scheletul de lemn sau metal (cu sau fara tavan). bogat decorate si flancate de turnuri patrate sau octogonale (influenta siriana). in partile unde apasarea masei de zidarie e mai mare). combinatie a tipului basilical cu cel cruciform. uneori dublu). la cornise etc). b) Materialul de constructie este mai ales piatra (mai putin caramida si lemnul). intre absida altarului si transept. de piatra sau caramida. dintre care unul serveste si ca clopotnita. iar zidurile fiind masive (groase si puternice). precedat uneori de un narthex de mari proportii. ca auxiliar important al arhitecturii (la impodobirea capitelurilor de pilastri si coloane. . sunt sprijinite de contraforti (ziduri suplimentare. mai tarziu e inlocuit intai la navele laterale cu acoperisul boltit. treflat biabsidal. ca in basilical sau bizantinul timpuriu). zidaria fiind lasata aparenta (netencuita si neacoperita cu placaj de marmura. cand aceasta nu e separata de biserica. a fatadelor si a portalurilor. cat si ca element decorativ (mai ales la fatade. creat prin prezenta regulata a navei transversale (transeptului. a cadrelor de usi si ferestre. g) Sculptura decorativa e intrebuintata mai mult decat in basilical si bizantin. c) Soclul inalt. circular (influenta din rasarit) . de cele mai multe ori apare un plan complex.a) Lipsa de unitate in plan .

i) Ferestrele sunt la inceput putine si mici. sau romanicul dezvoltat). Perioada de formare a stilului o constituie secolele VIII-X (faza timpurie sau preromanica). apoi mai multe si mai mari. tri-for etc. . XIII incepe sa fie inlocuit (mai intai in Franta) de stilul gotic. iar in sec. terminate totdeauna in arc rotund (simplu sau divizat bifor.) si cu ornamentatie bogata (apar primele vitralii in sec.XII). apogeul il atinge in secolele XI -XII (perioada matura.

a impartirii imperiului si a invaziilor vikinge si normande pe continent. acest stil cuprinde. prin izolarea fortelor de productie in cadrul unor unitati regionale restranse. in desfasurarea sa maxima. Etapa aceasta de framantari sociale s-a desfasurat in Europa centrala si apuseana in imprejurari deosebit de aspre si dramatice. stilul romanic nu e o expresie specifica a popoarelor care vorbesc limbile romanice. stilul romanic a fost foarte bine primit si la un moment de nevoie din cauza starii de nesiguranta de la acea vreme provocata de luptele permanente dintre seniorii feudali si iobagii revoltati sau luptele pentru suprematie dintre nobili. Contextul aparitiei si raspandirii Stilul romanic este expresia artistica a societatii central si vest-europene din faza trecerii de la feudalismul timpuriu la feudalismul dezvoltat. de relatii interzonale si de accesul la marile artere comerciale ale timpului. Feudalismul este o consecinta a slabirii Imperiului Carolingian sub urmasii lui Carol cel Mare. Predominanta era inca economia naturala. asa cum au crezut istoricii de arta din prima jumatate a secolului al XIX-lea. Astfel. conti sau nobili) concentrand in mainile lor nu numai puterea politica dar si cea militara ofereau pamanturi taranilor in schimbul unor alte servicii cum ar fii: servicii militare sau forta de munca. fiind de asemenea inconjurate de ziduri groase si inalte realizate din blocuri mari de piatra. denumirea incetatenita de stil “romanic” nu mai are azi decat valoarea unui termen conventional. Prin urmare. care i-au dat si numele. o inevitabila franare a activitatii economice. Din punct de vedere politic. In secolele X-XIII. fapt care si-a imprimat pecetea si asupra realizarilor artisitce. realitatile economice au inlesnit dezvoltarea unei serii numeroase de targuri. in timp. Castelele feudale erau construite pe inaltimi sau pe locuri unde apele puteau constitui ca mijloace de aparare naturale. In termeni cronologici. Drept compensare fireasca pentru acest neajuns. Societatea umana se gasea in fata unei noi forme de viata sociala ce poarta numele feudalitatii. limitele secolelor X-XIII. iar faramitarea politica pricinuia. Cercetarile ulterioare au demonstrat ca particularitatile etnice constituie doar simple variante in cadrul evolutiei generale. centre negustoresti si mestesugaresti favorizate de imprejurari Castelul Rising (Anglia) locale. unde conducatorii locali (boieri.2. . relatiile de productie feudala treceau de la etapa timpurie la faza dezvoltata.

Basilica San Giovanni (Italia) Din punct de vedere religios. . unde se pastrau inca numeroase amintri din perioada de inflorire a culturii sclavagiste din cadrul fostului Imperiu Roman. In secolele XI-XII numarul de biserici s-a marit considerabil. Battistero di San Giovanni (Florenta). fie cea a marilor demnitari locali. geografice si etnice variate. fiindca in conceptia lor au intrat factori cu traditii si posibilitati foarte deosebite. evoluate insa in conditii social-economice. si fiindca conceptele feudale despre lume si viata erau in acea perioada cele religioase. in timp ce pe de alta parte regiunile central si nord europene. a fost exploatat in perioada romanica in mod sistematic de biserica. pe care il impartasea laicilor doar prin cateva institutii razlete. devenind una din sursele ei importante de venituri si totodata un instrument de dominatie psihologica asupra maselor. hotarit sa-si asigure si in domenioul economic si politic primatul. cum era. chiar cu Imperiul German. Biserica Catolica exercita o autoritate rigida asupra vietii culturale a Europei centrale si apusene. Catedrala Mainz si Catedrala Speyer (Germania). care nu au parcurs etapa relatiilor de productie sclavagiste. militara sipolitica). O mare parte dintre ele s-au pastrat si in ziua de azi printre care: Santa Maria in Cosmedin (Roma). Asa se explica mostenirea feluritelor obiceiuri si credinte eterogene. precum si aparitia unor superstitii noi. Aceasta biserica era ea insasi un vast organism feudal. Deoarece arta romanica a fost indrumata de ideologia specifica a clasei dominante. de pilda Scoala Episcopala. Pe de o parte existau regiuni.In acele vremuri. stilul romanic sta la baza construirii bisericilor mai ales dupa caderea puterii carolingienilor aceasta substituindu-se fie cu cea a episcopilor (spiritual. Urmare imediata a acestor stari era un nivel cultural in general foarte scazut si inegal. cealalta determinata de imprejurarile particulare in care s-a dezvoltat catolicismul. multe din ele travestite acum in haina crestina. Acest cult al moastelor. Primatul cultural si-l asigurase prin excluderea populatiei de rand si in parte chiar si a nobilimii. cum erau cele din Franta de sud. in rivalitate si in lupta cu organismele statale laice. practicat in perioadele mai vechi doar sporadic. adica de ideologia generata de interesele politice si sociale ale feudalilor si ale organizatiei bisericesti. printre care cultul moastelor facatoare de minuni dobandise o importanta deosebita. a fost firesc ca acestea din urma sa fi imprimat tematicii si morfologiei artistice pecetea lor. din Italia si in general tinuturile litoralului mediteranean. mai apoi Universitatea din Paris. Astfel se si explica aprofundarea separarii dintre arta Europei rasaritene reprezentata in deosebi prin cea bizantina si arta romanica. de la invatamant. treceau acum direct de la faza destramarii comuniei primitive la faza feudala. prima dominata de conceptele Bisericii Ortodoxe. ambele curente religioase pornind de la principii comune.

Deoarece arta romanica a fost indrumata de ideologia specifica a clasei dominante. in timp ce influentelor bizantine le-a revenit un rol important in insasi concretizarea morfologiei romanice. Teritoriul de raspandire al stilului romanic cuprinde in principiu tarile si ambiantele europene catolice. cealalta determinata de imprejurarile particulare in care s-a dezvoltat catolicismul. apoi Dalmatia Catedrala Mainz (Germania) si parte din Siberia. evoluate insa in conditii social-economice. in inima Frantei. adica de ideologia generata de interesele politice si sociale ale feudalilor si ale organizatiei bisericesti. atat din punct de vedere conceptual. Germania. Moravia. ambele curente religioase pornind de la principii comune. Tarile de Jos. stilul romanic nu a fost un fenomen static. aparusera inca pe la 1140 principiile si formele stilului gotic. Peninsula Iberica (cu exceptia regiunilor ocupate de arabi). decat cultura Europei centrale si apusene. Franta. fiindca in conceptia lor au intrat factori cu traditii si posibilitati foarte deosebite. urmata de perioada “matura” din jumatatea a doua a . Ungaria partunzand pana in Transilvania. in provincia pariziana Ile-de-France. militara sipolitica). a evoluat din premisele artistice ale perioadei carolingiene. Spre rasarit si miazazi zona de expansiune romanica era zagazuita de sfera de iradiere a stilului bizantin. stilul romanic sta la baza construirii bisericilor mai ales dupa caderea puterii carolingienilor aceasta substituindu-se fie cu cea a episcopilor (spiritual. a fost firesc ca acestea din urma sa fi imprimat tematicii si morfologiei artistice pecetea lor. geografice si etnice variate. Catedrala Mainz si Catedrala Speyer (Germania). contaminand si inlocuind treptat morfologia romanica. si fiindca conceptele feudale despre lume si viata erau in acea perioada cele religioase. pentru ca dupa mijlocul secolului al XIII-lea formele romanice tarzii sa nu se mai intalneasca decat in tarile Europei rasaritene. iar in etapele dezvoltarii sale se poate distinge o faza “timpurie”. prima dominata de conceptele Bisericii Ortodoxe. fara sa excludem fireste si unele zone de osmoza. O mare parte dintre ele s-au pastrat si in ziua de azi printre care: Santa Maria in Cosmedin (Roma). cat si tehnic. Polonia. fie cea a marilor demnitari locali. In secolele XI-XII numarul de biserici s-a marit considerabil. Anglia. Boemia. Battistero di San Giovanni (Florenta). Prin urmare. si acolo pe cale de a fi eliminate de stilul gotic. Astfel se si explica aprofundarea separarii dintre arta Europei rasaritene reprezentata in deosebi prin cea bizantina si arta romanica. Elvetia. apartinand secolului al X-lea si primei jumatati a secolului al XI-lea (numita uneori si “preromanica”).Din punct de vedere religios. Teritoriul acesta imbratiseaza Italia. Austria. Scandinavia. care se vor raspandi mai intai spre nord si est. De aceea influenta stilului romanic asupra zonelor marginase bizantine a fost numai sporadica si locala. Pe de alta parte. in perioada aceasta expresie a unei culturi incomparabil mai evoluate.

ilustrative fiind fortificatiile orasului Carcassonne din Franta. dar in general grupate si urmareau configuratia reliefului.veacului al XI-lea. atingand apogeul in cursul secolului urmator si. asezarile urbane din sfarsitul perioadei romanice dispuneau de importante fortificatii exterioare. dispunerea edificiilor mai importante fiind dictate de ratiuni economice si functionale. fiindca evolutia stilistica depinde de progresul relatiilor de productie. santuri. 3. turnuri. Ritmul acestei evolutii nu a fost insa sincronic in toate tarile. edificiile erau dispuse dupa o trama stradala neregulata. prevazute cu porti intarite. Arhitectura militara era caracterizata de ample fortificatii in jurul oraselor. creneluri sau guri de tragere. de aparitia oraselor si de dezvoltarea mestesugurilor. Caracteristicile stilului Arhitectura romanica a avut la baza sinteza realizata de arhitectura carolingiana si ottoniana la care s-a adaugat elemente arhitectonice bizantine. in sfarsit. arabe si de arta barbara. In interiorul incintei. poduri ridicatoare. Toate aceste elemente eterogene au fost asimilate si re-elaborate intr-o viziune unitara si organica. Pietele nu aveau o forma regulata. formate din: ziduri masive. de faza “tarzie” din veacul al XIII-lea. Pe plan urbanistic. .

Castel: (diminutiv al lui castrum – tabara militara . utilizarea boltei semicilindrice (in leagan) si a arcului in plin cintru (care imparte spatial conform unor raporturi proportionale bazate pe dublu si triplu) si sobrietate in detalii decorative. fortareata). iar in partea superioara avea creneluri . in general. predominarea plinurilor asupra golurilor. Locuinta romanica. alternanta formelor cilindrice cu cele cubice. ferestre mici si in care se facea ultima retragere in caz de atac. elemente vegetale de inspiratie antica sau sau ornamente geometrice. era de tipul casei orasenesti cu doua niveluri. cu deschidere semicirculara. cu infatisarea unui turn inalt puternic fortificat cu intrare mai sus de sol. turnuri de aparare si ziduri de straja. forme greoaie si scunde. In interior. anexe gospodaresti amplasate in jurul unei curti interioare – claustru . precizia volumelor. chilii. castelul era inconjurat de santuri cu apa. dar avand adesea si functia de resedinta seniorala. masivitate. In arhitectura civila s-au utilizat volume complexe si asimetrice. cu pravalii si anexe gospodaresti la parte si incaperi de locuit la etaj. Decorul arhitectural era limitat: pe zidaria simpla existau grupuri de ferestre bifore si trifore si portaluri sculptate. coloanele aveau capiteluri decorate cu elemente animaliere. Donjon. Elementul principal al unui castel era donjonul. Sali de adunare. realizate din blocuri de piatra. biblioteca. Manastirile aveau in componenta diverse constructii : refectoriu ( sala de mese). In partea superioara a edificiilor existau adesea frize de arcaturi cu colonite sau firide. simbolul autoritatii feudale cu rol exclusiv militar . Arhitectura romanica s-a caracterizat prin simplitate structural. era asezat pe inaltimi si inconjurat de ziduri groase si inalte . cand era situate in campi .

iluminarea dozata. formele arhitecturale erau exprimate direct prin: volume dinamice. fatada putea prezenta doua turnuri. sunt mai inalte si mai ascutite. Partea estica a bisericii: corul cu altarul si capelele anexate. laturilor sau absidelor. pentru a impiedica o luminare prea intensa de afara. in alternanta. Bisericile romanice erau de tip bazilical. Existenta rozetei. pentru a permite sa intre cat mai mult lumina zilei . abside semicirculare. deschideri in general mici si ancadramente in plin cintru. putea fi cu un singur fronton sau cu frontoane multiple. In exterior. deschiderea ferestrelor era mult mai mare. ferestrele erau mult mai mici. Fatada bisericilor a evoluat pe baza unor solutii diferite: la bisericile italiene sau din sudul Frantei. Modulul patrat al traveei permitea utilizarea arcelor in plin cintru care racordau un sistem complex de coloane si pilastri. care putea fi redusa la o structura cu functie exclusiv decorativa si fi dominata de un cleristoriu. organizarea spatiului interior urmarea realizarea unei atmosfere mistice si concentrarea atentiei maselor mari de credinciosi asupra zonei de desfasurare a ritualului religios.– care era alipit laturii de sud a bisericii. Aatfel. cu una sau mai multe nave. in regiunile nordice. unde cerul era predominant acoperit. ca element inovator. in cruce latina. evidentiate de verticalele turnurilor situate deasupra vestibulului de intrare sau a transeptului. pentru a permite scurgerea rapida a ploii si a evita depunerea unui strat prea gros de zapada. avand spatiile interioare fie tavanite. etc. Pentru concretizarea arhitecturala a acestei conceptii s-au folosit diverse procedee: accentuarea sensului longitudinal al navelor prin continuitatea liniilor orizontale. Dimpotriva. De asemenea. Germania si in nordul Frantei. ziduri masive de piatra. aveau un rol major in plastica volumelor. in regiunile de sud ale continentului. Unele manastiri puternic fortificate aveau si un caracter de cetate servind ca locuri de refugiu in fata navalitorilor. Alte biserici aveau ca element nou. mai intensa in zona altarului. in interior. acoperisurile sunt mai joase si mai plate. In cadrul edificiilor de cult. in Spania. dinamiza armonia fatadei. Mediul natural a influentat arhitectura romanica determinand anumite particularitati regionale. galeria femeilor – matroneum – galerie destinata femeilor. . acoperisurile bisericilor din regiunile nordice. Unele biserici aveau un un turn la intersectia dintre nava si transept sau cupole. in timp ce in regiunile de sud ale continentului. cu ploi si zapezi abundente. Utilizarea arcelor suspendate genera un ritm pe suprafetele peretilor fatadei. La acoperirea navelor principale s-au folosit diferite sisteme. dispusa pe peretele lateral al navei centrale. fie acoperite cu bolti semicilindrice. ritmul egal al sirului de arcade conducand spre altar.

sustinuta de arce doubeaux. de forma semicirculara. -ferestrele mici si inguste. . corespunzator. neimpodobite cu sculptura in ronde-bosse sau relief. era formata din bolta romanica cu formle semicilindrice “in plin cintru” si “bolta in leagan”. utilizat indeosebi in perioada proto-romanica. pentru marirea conului de lumina. cu deschiderea mica la exterior si largita la interior. uneori nucleul central era inconjurat de 1-2 galerii. Lintelul este sustinut median de verticala unui stalp central. pentru constructii comemorative sau funerare era format dintr-un nucleu circular. Ultimele doua caracteristici asigura rigoarea. pe fatada vestica trei sau cinci portale de intrare. In general. care desparte intrarea in . Caracteristici ale plasticii fatadelor: -desfasurarea cladirii pe orizontala. erau amenajate capele cu altare secundare. uneori si pe laturile estice ale transeptului. Plastica fatadelor prezinta caractere specific indeosebi la fatada vestica. pentru cultul funerar sau legat de cel al relicvelor sfinte.separarea corpului fiecarei incaperi prin delimitarea volumetrica proprie si acoperisul separat pentru fiacare incapere. fiecare nava are correspondent un portal. scheletul constructiei. respective bisericile cu trei sau cinci nave au. 5 sau 7.5m. pe care sta timpanul.O bazilica romanica cuprindea: un vestibul – nartex. Portalul are ca elemente specific timpanul. sprijinte la interior pe coloane si la exterior pe contraforti. austeritatea si severitatea zidurilor. precedat de un cor. citirea planului de la exterior. contrafortii preluau la exterior impingerile boltii. masivitatea zidurilor. la care accesul se facea printr-o galerie numita dembulatoriu si care permitea trecerea pelerinilor prin fata capelelor continand relicvele sfintilor. incastrata in zidurile laterale de piatra. poligonal sau polilobat acoperit cu o cupola rezemata direct pe coloane sau pe ziduri. In jurul corului. cu nava mediana cea mai inalta). Tipul de edificiu central. Sub altar. putea exista o cripta. Structura. de aici denumirea de “arhitectura sincera”. Grosimea contrafortilor era direct proportionala cu unghiul facut de deschiderea arcului semicircular si cu impingerile acestuia catre exterior. adesea cu etaj. situate in partea de deasupra intrarii acoperita cu reliefuri. groase de 1-1. un transept (uneori 2) si un altar dezvoltat. logica si claritatea compartimentarii. unde portalurile marcheaza intrarile. Masivi de zidarie. Lintelul. la randul lor. corpul bisericii (format din 3. traversa orizontala.

mortar. pana atunci se folosea doar lemnul. de inspiratie crestina sau orientala. prin folosirea generalizata a caramizilor arse. motiv pentru care poarta numele de “timpan lunetar”.n. sunt construite ca retrageri successive. cu sculpture in relief.. impresionand prin dimensiunile lor uriase. peste care se turna. Materiale de constructii Procedeele de constructie s-au perfectionat cand in sec II i. constructii in special cu caracter pur utilitar: bazilici.e. Ansamblurile sculpturale tratau teme din Sfanta Scriptura. Peretii erau imbracati in marmura si aveau 7 nise si 8 edicule. a fost posibila constructia boltei in leagan si a cupolei care putea acoperi sali de mari dimensiuni. numite voussures. temple. Deasupra timpanului este arhivolta. amestecat cu materii vulcanice. spre deosebire de cele grecesti care se sprijineau pe o colina. imbratisand intrarea in dreapta si in stanga. scene din Iad. priviri si gestica si a fost considerata o cale eficienta in invatarea principiilor religioase de catre credinciosi. terme. Dupa aceasta. teme din opere antice si orientale. Formata din semicercuri de zidarie in profil. Pictura romanica era expresiva in miscari. avea forma dreptunghiulara si era construit pe un podium de piatra inalt. 4. avea scopul de a decora edificiul de cult si de a consolida spiritual congregatia. sculptura a luat forma basoreliefurilor. Apocalipsa. Pompei a construit primul teatru din piatra . Teatrele romane erau construite direct pe sol. apeducte si edificii destinate spectacolelor. viciile.doua parti. Semicercurile impodobite cu reliefurile arhivoltei.n s-a descoperit un fel de ciment: un conglomerat artificial de pietris si nisip. Apoi. Sculptura monumentala. Templul roman era asemeni celui etrusc pe care il continua. peretele era acoperit cu caramizi arse sau cu mici blocuri de piatra taiate in forma de romb. aceasta il onoreaza ca o diadema. dar incorporand si influente grecesti in general de dimensiuni mici. in cofraje. Arcatura se sprijina pe colonete. ilustrand Biblia sau Cartile de Rugaciuni si dedicand interiorul bisericii gloriei lui Dumnezeu. Mozaicurile murale si frescele policrome reprezentau scene cu caracter religios.e. In piatra. Asemenea progrese tehnice i-au ajutat pe romani sa realizeze edificii indraznete. In secolul I i. .

cu pereti si pardoseli din piatra. El era din lemn şi prezenta riscul unor incendii. ferestre inguste. cu bolti din . fie din piatra. bucati de piatra taiata si fatuita astfel incat sa se imbine una cu alta pentru a inscrie semicercul arcului curb. Aici se foloseau boltari. Franta. In istoria stilului romanic. pe toata lungimea acesteia. de aceea a fost înlocuit cu bolţi din piatră în formă de cupolă în semicerc. Acestea erau asezate pe inaltimi si inconjurate de ziduri groase si inalte. la intervale egale. Boltarii creau astfel semicercurile paralele ale boltii. Caracteristice stilului romanic erau si castelele. Particularitatile stilului romanic se pot observa in special la sistemul de acoperire. Acesta era fie din sarmanta aparenta (lemn).Printre problemele tehnice care se ridicau în faţa arhitecţilor romanici. cea mai importantă era acoperişul. din loc in loc. Castelele erau locuintele seniorilor feudali. ramanand prototipul morfologic al stilului este considerata Biserica Manastirii din Cluny. bolta find intarita cu centuri numite arce doubleaux care dublau si sustineau bolta in punctele slabe. Cu toate ca cele mai multe biserici din perioada romanica erau construite din piatra. Acestea erau prevazute cu incaperi spatioase. printre cele mai reprezentative monumente religioase. bisericile si manastirile. constructorii acestora aveau nevoie si de lemn pentru a construi schelele necesare inaltarii anumitor tipuri de bolti sau arcade.

OcnaSibiului. cu trei nave. Mihail din Cisnădioara este un monument istoric și de arhitectură din secolul al XIII-lea. V. Biserica Sf. Mihail din Cisnadioara Biserica Sf. absidiole în partea de est a navelor laterale și cu două turnuri proiectate în partea de vest a colateralelor. Vechile traditii constructive ale conceptiei ingineresti din Roma Antica s-au pastrat in continuare. Situată în interiorul cetății Alba Iulia. Biserica din Cisnădioara se înscrie în seria bazilicilor de ispirație renană din zona Sibiului. Zidul de incintă din jurul bisericii-prevăzut cu un turn de vest și cu un turn de poartă interior (ulterior refăcut)-a fost ridicat în doua jumătate a secolului al XIII-lea. Catedrala Romano-Catolică Sfântul Mihail. Catedrala a fost distrusă parțial demarea invazie tătară în anul 1242. In Italia a aparut o viziune noua asupra stiluilui. așa cum s-a întâmplat cu majoritatea bisericilor din Transilvania.Edificii reprezentative 1. care n-au mai fost realizate decât parțial. Gușterița. din blocuri mari de piatra. este cel mai valoros monument de arhitectură romanică din Transilvania. Figurează pe lista monumentelor istorice 2010. alături de cea din Cisnădie. corp pătrat. absidă semicirculară. . Construcția edificiului a început în secolul al XI-lea. In locul structurilor romanice masive. Edificiul a servit drept catedrală a Episcopiei Transilvaniei. a fost folosit sistemul zidariei cu umplutura de pietris si mortar intre doua placaje. La mijlocul secolului al XII-lea au fost ridicate navele transversale.piatra sau plansee din lemn sustinute de puternice grinzi aparente. cu drum de strajă zidit și creneluri 2.Spre sfârșitul secolului XII începe să se ridice o biserică romanică scurtă.Monumentul ecleziastic este deosebit datorită faptului că el nu a fost modificat de-a lungul timpului. edificiu reprezentativ pentru arta romanică din Transilvania.

cel al fiului său. Imparatul. In interior. care erau ridicate la suprafata cu niste platforme speciale. amfiteatrul putea fi evacuat in cateva minute. de catre imparatul Vespasian in anul 72 d. In caz de pericol. primul Principe al Transilvaniei și Rege al Ungariei. Colosseum-ul Constructia Colosseumului a fost inceputa pe locul unui lac artificial. . Arena are forma eliptica. si s-a incheiat in anul 80 d. În nava laterală de sud se află sarcofagul lui Ioan de Hunedoara. iar zidul exterior are inaltimea de 48 m. Spectatorii erau asezati in tribune in functie de rang. existau doua niveluri de galerii subterane. Zidul exterior cuprinde trei niveluri de arcade suprapuse de ordine diferite si un atic inalt. guvernator al Ungariei. iar în nava nordică se află sarcofagul reginei Izabella și cel al lui Ioan Sigismund.iar de la concordatul interbelic dintre România și Sfântul Scaun servește drept catedrală a Episcopiei Romano-Catolice de Alba Iulia. vestalele si alti membrii importanti ai societatii aveau locuri privilegiate..Hr. Arcadele sunt incadrate de semicoloane dorice. ionice si corintice iar aticul e impodobit de pilastrii corintici. prevazut cu ferestre. Ladislau de Hunedoara. Fiecare arc de la al doilea si al treile nivel era ornat cu statui. Sistemul de evacuare era foarte eficient.În absida navei laterale nordice pot fi observate câteva fresce din epoca Renașterii. unde se aflau vestiarele luptatorilor. 3.Hr. la un an dupa moartea imparatului. cat si custile cu animale.

Datorită însă proastei calități a solului. In interior s-a conservat pe deplin . Catedrala Santiago de Compostella Constructia a inceput in 1060. prin care s-a încercat stoparea sau chiar reducerea înclinării turnului. Turnul din Pisa La Pisa a aparut arhitectura gratioasa a unui stil original care recomanda etajarea arcaturilor si decorarea bazei cu jocuri geometrice romboidale din marmura. XVI-XVIII. turnul a fost proiectat să stea vertical. sub domnia lui Alfonso al VI-lea si s-a incheiat in 1211.4. în anul 1173. Numeroase elemente au fost adaugate ulterior.09 m. Înalt de 55. cu o grosime a zidului la bază de 4. provocând înclinarea turnului spre sud. fundația a început să se scufunde imediat după începerea construcției. De-a lungul timpului turnul a suferit mai multe operații de consolidare. culminand cu dramatica transformare baroca a exteriorului. care a avut loc intre sec. 5.86 m.

ce are in componenta un veritabil virf al artei romanice medievale. Catedrala este construita predominant in stilul romanic si este chiar una dintre cele mai frumoase catedrale romanice din Spania. aflat in Burgundia.stilul romanic. se remarca in special prin fatada baroca care este orientata spre Plaza do Obradorio. intre 954 si 981. ramanand prototipul morfologic al stilului. -nivelul ferestrelor. care despart spatiile navei central si ale navelor laterale. in istoria stilului romanic. Biserica manastirii din Cluny este considerata. Interiorul pastreaza forma originala in stil romanic. -tribuna sau triforiumul. 6. Aici a fost elaborate stilul romanic. structurii. care permiteau patrunderea luminii directe in nava centrala. etaj superior situate deasupra navelor laterale. primele elemente ale planului. inspirind pelerinului venit din departari o atmosfera sobra dar linistita. a fost locul construirii unei manastiri ridicate de ordinul calugaresc al benedictinilor. . distrusa si reconstruita de mai multe ori. Biserica manastirii Cluny Cluny. Catedrala. Elevatia bisericii prezinta trei niveluri caracteristice: -nivelul arcadelor. Portico de Gloria. sistemului de acoperire si al esteticii plasticii fatadelor bisericii romanice. printre cele mai reprezentative monumente religioase.

7. Biserica este un exemplu important de arhitectura romanica si sculptura romanica exemplu fiind Judecata de Apoi sculptat pe portal iar coloanele manastirii adiacente un bun exemplu de arhitectura romanica. Stephen. . Trophime Este o biserica romano-catolica fosta catedrala construita intre secolul al 12-lea si secolul al 15-lea pe locul unei foste biserici ce apartinea Sf. Biserica Sf.

mergand in urma cu 2000 de ani. 9. St. Se reactualizeaza sculptura in piatra. veche de 1000 de ani. Abatia de la Cluny).Martin Catedrala din Mainz. Sfantul Paul din Issoire. Exista aici o masivitate carora le lipseste supletea si naturaletea. Martin. ferestre putine. Orasul german Mainz are o indelungata istorie. Catedrala din Mainz – St. Catedrala din Worms Arta romanica se dezvolta intre secolele XI-XIII mai ales in Europa Occidentala.8. cei mai buni arhitecti si sculptori construind aici palate unice si numeroase biserici. Orasul este dominat de impunatoarea Catedrala. Incepand cu secolul XVII aspectul orasului se schimba foarte mult. turnuri inalte. . lasand in urma adevarate vestigii arhitecturale. in vremea Imperiului Roman. sunt ridicate catedrale si abatii (Worms. se inalta numeroase castele cu ziduri masive.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful