P. 1
Stilul Romanic

Stilul Romanic

|Views: 1,409|Likes:
Published by Radu Botezan

More info:

Published by: Radu Botezan on Apr 11, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/25/2013

pdf

text

original

STILUL ROMANIC

Introducere
In ultimii ani ai sec XI si in primele decenii ale sec XII intre anii 1060 si 1140 apar in primul plan al istoriei o serie de evenimente care vor inscrie istoria Europei pe o noua orbita. Este epoca in care sub actiunea unor papi energici si a unor prelati activi triumfa reforma Gregoriana care epureaza clerul, insufleteste constiinta crestina si exalta zelul religios. “Este perioada acelei extraordinare aventuri care a fost cruciada intai, deopotriva explozie a vitalitatii crestine si expansiune a Europei. Este monentul in care ordinul de la Cluny atinge sub staretia lui Hugues, cea mai stralucitoare inflorire este epoca artei romanice, arta a pietrei, epoca unei arte globale care iubeste misterul, dar care in acelasi timp dogoreste de tot ceea ce este omenesc”. Societatea umana se gasea in fata unei noi forme de viata sociala ce poarta numele feudalitatii, consecinta a slabirii Imperiului Carolingian sub urmasii lui Carol cel Mare, a impartirii Imperiului si a invaziilor vikinge si normande pe continent. Puterea centrala dispare facand loc unor forte locale conduse de conti, marchizi si episcopi cei din urma concentrand in mainile lor nu numai puterea spirituala dar si cea politica si militara. Afirmarea ordinelor religioase (benedictina si cisterciana) care in sec XI ajung la un prestigiu si forta considerabile, constituie un alt aspect specific epocii. Ordinele calugaresti controleaza tot ceea ce inseamna viata culturala, creandu-se in tot Occidentul medieval o retea de circulatie a ideilor si formelor aristice. Manastirile de la Cluny (Bugundia) si Citeaux constituie una din cele mai bine organizate forme de putere ale Evului Mediu European. De asemenea, pelerinajele cu drumurile si statiile lor constituie un aspect important al propagarii unui stil artistic uniform. Perioada de gestatie a primului stil istoric de arta european a durat aproximativ patru secole, elementele prefigurate aparand inca in sec VII si pana catre mijlocul sec. IX cand se constituie caracteristicile ordonate a unui 'stil'. Denumirea de 'stil romanic' era data la inceput modului de constructie care pornea de la monumentele romane (modo romano), adica acelor cladiri care nu erau din lemn ca vechile constructii barbare ci din piatra si cu acoperisuri boltite. Astazi intelegem prin stil romanic totalitatea artei vest-europene din sec. XI si pana in prima jumatate a sec. XII.

Arta romanica raspundea cererilor societatii feudale. Ca motto al acestei cereri ar putea fi luata afirmatia lui Grigorie cel Mare care considera ca arta ar trebui sa fie ca o Sfanta Scriptura pentru analfabeti. Operele medievale chiar dau impresia unor ilustratii in special ornamentatia lacasurilor de cult. Cert este faptul ca cel mai mare protector al artei devenise clerul, varfurile de lance fiind Desiderius, staretul manastirii Monte Cassino, episcopul Bernwald von Hildesheim si staretul manastirii Saint Dennis, Sugerius.

1. Aparitia si raspandirea stilului romanic
Stilul arhitectonic romanic, numit, inexact, uneori : romano-bizantin sau latin, este cel dintai stil de arta propriu al Apusului medieval. El ia nastere in epoca lui Carol cel Mare (secolele VIII-IX), cand se realizeaza in Apus o prima simbioza a resturilor vechii arte romane a bastinasilor romanizati (galo-romani) cu cultura nationala a popoarelor germanice stabilite in Apus (goti, alemani, franci, normanzi, anglo-saxoni, germani etc.) si cu influente de origine orientala, aduse in Apus pe de o parte de maurii din Spania, pe de alta de calugari, comercianti, pelerini, iar mai apoi (de la 1096 inainte) de Cruciati care pun in contact cultura apuseana cu cea bizantina si araba.

Mult mai putin unitara insa in evolutia si aspectele ei generale decat cea basilicala si cea bizantina. Ungaria. ca mai importante. dand nastere la scoli. cu drum de strajă și turnuri de apărare. tarile scandinave. dau nastere celor dintai biserici cu cupole pe pandantivi (considerate de unii ca influente bizantine). asiatice. Norfnandia (in nord-vestul Frantei) si regiunea Rinului (estul Frantei si apusul Germaniei). Polonia. Castelele erau construite pe înălțimi sau pe locuri unde apele sau depresiunile de teren puteau constitui mijloace de apărare naturale. Burgundia (in centrul Frantei). Locuintele castelelor erau prevazute cu incaperi spatioase. ferestre inguste. devenind arta oficiala a catolicismului (ritualul latin) din secolele X-XIII.Locul de nastere al stilului romanic este Franta si nordul Italiei (Lombardia). Proventa (sudul Frantei). tarile germanice. tipuri sau sub-stiluri regionale. Moravia. realizate din blocuri mari de piatră și prevăzute în partea de sus cu creneluri. amestecate cu influente noi. vatra. asa cum devenise mai de mult cea bizantina pentru crestinismul rasaritean. mărimea și planul acestora fiind determinate de locul ales. pe cele din : Lombardia (nordul Italiei). Intr-un asemenea ambient. bancile cu spatar inalt lipite de perete. provocată de luptele permanente dintre seniorii feudali și iobagii revoltați sau de luptele pentru supremație dintre nobili. Iar jiltul impunator era destinat doar seniorului si doamnei lui. unde reminiscențele vechii arte galo-romane. De aici. dintre care amintim. arta romanica a facut mai mult loc influentelor si traditiilor locale. apar primele dulapuri verticale. cu bolti din piatra sau plansee din lemn sustinute de puternice grinzi aparente. Castelele feudale au fost contruite din cauza stării de nesiguranță din acea vreme. cu pereti si pardoseli din piatra. cu un mobilier din ce in ce mai rudimentar. Caracterele generale ale bisericilor romanice se pot reduce la urmatoarele: . Castelele erau înconjurate de ziduri groase și înalte. lazile omniprezente in camerele mari si austere. mai putin in Italia si Spania). Poarta de la intrare era păzită de unul sau două turnuri. stilul acesta se raspandeste in toate tarile catolice (Anglia.

atat ca element arhitectonic (de legatura intre coloanele sau pilastrii din interior). b) Materialul de constructie este mai ales piatra (mai putin caramida si lemnul). de sprijin. In general el este mai inalt fata de restul bisericii. in galerii de arcade) . ca auxiliar important al arhitecturii (la impodobirea capitelurilor de pilastri si coloane. a fatadelor si a portalurilor. e) Acoperisul primelor biserici romanice e in sarpanta. e impartit (ca si la basilici) in mai multe nave. zidaria fiind lasata aparenta (netencuita si neacoperita cu placaj de marmura. . circular (influenta din rasarit) . stilul romanic e numit uneori si stilul arcului rotund. precedat uneori de un narthex de mari proportii. creat prin prezenta regulata a navei transversale (transeptului. h) Arcul rotund (roman. g) Sculptura decorativa e intrebuintata mai mult decat in basilical si bizantin. de aceea. planul bisericilor romanice este foarte variat : cruciform (mai ales in cruce latina). de piatra sau caramida. combinatie a tipului basilical cu cel cruciform. ca la basilici . a cadrelor de usi si ferestre. c) Soclul inalt. iar zidurile fiind masive (groase si puternice). uneori dublu). la cornise etc). ca in basilical sau bizantinul timpuriu). dintre care unul serveste si ca clopotnita. adica o travee (despartitura) deosebita a interiorului. f) Caracteristic (comun) tuturor bisericilor apusene de orice stil este chorul. adica cu scheletul de lemn sau metal (cu sau fara tavan). de cele mai multe ori apare un plan complex. pentru ca sub el si altar se construiesc cripte de mari dimensiuni. cat si ca element decorativ (mai ales la fatade. sunt sprijinite de contraforti (ziduri suplimentare. in semicerc perfect) este utilizat in larga masura. bogat decorate si flancate de turnuri patrate sau octogonale (influenta siriana). intre absida altarului si transept. treflat biabsidal. in partile unde apasarea masei de zidarie e mai mare).a) Lipsa de unitate in plan . sub diverse forme : calote sau cupole hemisferice. fatada principala (de vest) precedata uneori de o curte inchisa cu un portic este in general monumentala. cu trepte multe si portaluri uriase. sub forma de nava transversala. d) Interiorul. mai tarziu e inlocuit intai la navele laterale cu acoperisul boltit. cand aceasta nu e separata de biserica.

. terminate totdeauna in arc rotund (simplu sau divizat bifor.XII). apogeul il atinge in secolele XI -XII (perioada matura. iar in sec. tri-for etc.i) Ferestrele sunt la inceput putine si mici.) si cu ornamentatie bogata (apar primele vitralii in sec. apoi mai multe si mai mari. sau romanicul dezvoltat). XIII incepe sa fie inlocuit (mai intai in Franta) de stilul gotic. Perioada de formare a stilului o constituie secolele VIII-X (faza timpurie sau preromanica).

o inevitabila franare a activitatii economice.2. limitele secolelor X-XIII. iar faramitarea politica pricinuia. In termeni cronologici. in timp. relatiile de productie feudala treceau de la etapa timpurie la faza dezvoltata. stilul romanic a fost foarte bine primit si la un moment de nevoie din cauza starii de nesiguranta de la acea vreme provocata de luptele permanente dintre seniorii feudali si iobagii revoltati sau luptele pentru suprematie dintre nobili. Drept compensare fireasca pentru acest neajuns. prin izolarea fortelor de productie in cadrul unor unitati regionale restranse. Etapa aceasta de framantari sociale s-a desfasurat in Europa centrala si apuseana in imprejurari deosebit de aspre si dramatice. Astfel. Predominanta era inca economia naturala. denumirea incetatenita de stil “romanic” nu mai are azi decat valoarea unui termen conventional. Din punct de vedere politic. fiind de asemenea inconjurate de ziduri groase si inalte realizate din blocuri mari de piatra. In secolele X-XIII. fapt care si-a imprimat pecetea si asupra realizarilor artisitce. Cercetarile ulterioare au demonstrat ca particularitatile etnice constituie doar simple variante in cadrul evolutiei generale. realitatile economice au inlesnit dezvoltarea unei serii numeroase de targuri. Societatea umana se gasea in fata unei noi forme de viata sociala ce poarta numele feudalitatii. Contextul aparitiei si raspandirii Stilul romanic este expresia artistica a societatii central si vest-europene din faza trecerii de la feudalismul timpuriu la feudalismul dezvoltat. acest stil cuprinde. in desfasurarea sa maxima. centre negustoresti si mestesugaresti favorizate de imprejurari Castelul Rising (Anglia) locale. stilul romanic nu e o expresie specifica a popoarelor care vorbesc limbile romanice. Prin urmare. Castelele feudale erau construite pe inaltimi sau pe locuri unde apele puteau constitui ca mijloace de aparare naturale. unde conducatorii locali (boieri. a impartirii imperiului si a invaziilor vikinge si normande pe continent. asa cum au crezut istoricii de arta din prima jumatate a secolului al XIX-lea. de relatii interzonale si de accesul la marile artere comerciale ale timpului. care i-au dat si numele. . conti sau nobili) concentrand in mainile lor nu numai puterea politica dar si cea militara ofereau pamanturi taranilor in schimbul unor alte servicii cum ar fii: servicii militare sau forta de munca. Feudalismul este o consecinta a slabirii Imperiului Carolingian sub urmasii lui Carol cel Mare.

fie cea a marilor demnitari locali. adica de ideologia generata de interesele politice si sociale ale feudalilor si ale organizatiei bisericesti. Asa se explica mostenirea feluritelor obiceiuri si credinte eterogene. mai apoi Universitatea din Paris. Astfel se si explica aprofundarea separarii dintre arta Europei rasaritene reprezentata in deosebi prin cea bizantina si arta romanica. in rivalitate si in lupta cu organismele statale laice. geografice si etnice variate. unde se pastrau inca numeroase amintri din perioada de inflorire a culturii sclavagiste din cadrul fostului Imperiu Roman. evoluate insa in conditii social-economice. cealalta determinata de imprejurarile particulare in care s-a dezvoltat catolicismul. devenind una din sursele ei importante de venituri si totodata un instrument de dominatie psihologica asupra maselor. de pilda Scoala Episcopala. Aceasta biserica era ea insasi un vast organism feudal. treceau acum direct de la faza destramarii comuniei primitive la faza feudala. prima dominata de conceptele Bisericii Ortodoxe. O mare parte dintre ele s-au pastrat si in ziua de azi printre care: Santa Maria in Cosmedin (Roma). Urmare imediata a acestor stari era un nivel cultural in general foarte scazut si inegal. cum erau cele din Franta de sud. . ambele curente religioase pornind de la principii comune. multe din ele travestite acum in haina crestina. cum era. stilul romanic sta la baza construirii bisericilor mai ales dupa caderea puterii carolingienilor aceasta substituindu-se fie cu cea a episcopilor (spiritual. Battistero di San Giovanni (Florenta). Primatul cultural si-l asigurase prin excluderea populatiei de rand si in parte chiar si a nobilimii. Deoarece arta romanica a fost indrumata de ideologia specifica a clasei dominante. pe care il impartasea laicilor doar prin cateva institutii razlete. practicat in perioadele mai vechi doar sporadic. In secolele XI-XII numarul de biserici s-a marit considerabil. Catedrala Mainz si Catedrala Speyer (Germania). Pe de o parte existau regiuni. fiindca in conceptia lor au intrat factori cu traditii si posibilitati foarte deosebite. chiar cu Imperiul German. Biserica Catolica exercita o autoritate rigida asupra vietii culturale a Europei centrale si apusene. militara sipolitica). a fost exploatat in perioada romanica in mod sistematic de biserica. care nu au parcurs etapa relatiilor de productie sclavagiste. din Italia si in general tinuturile litoralului mediteranean. a fost firesc ca acestea din urma sa fi imprimat tematicii si morfologiei artistice pecetea lor.In acele vremuri. de la invatamant. precum si aparitia unor superstitii noi. Basilica San Giovanni (Italia) Din punct de vedere religios. si fiindca conceptele feudale despre lume si viata erau in acea perioada cele religioase. printre care cultul moastelor facatoare de minuni dobandise o importanta deosebita. in timp ce pe de alta parte regiunile central si nord europene. Acest cult al moastelor. hotarit sa-si asigure si in domenioul economic si politic primatul.

Scandinavia. apartinand secolului al X-lea si primei jumatati a secolului al XI-lea (numita uneori si “preromanica”). care se vor raspandi mai intai spre nord si est. atat din punct de vedere conceptual. iar in etapele dezvoltarii sale se poate distinge o faza “timpurie”. In secolele XI-XII numarul de biserici s-a marit considerabil. in perioada aceasta expresie a unei culturi incomparabil mai evoluate. Boemia. ambele curente religioase pornind de la principii comune. O mare parte dintre ele s-au pastrat si in ziua de azi printre care: Santa Maria in Cosmedin (Roma). evoluate insa in conditii social-economice. si acolo pe cale de a fi eliminate de stilul gotic. apoi Dalmatia Catedrala Mainz (Germania) si parte din Siberia. urmata de perioada “matura” din jumatatea a doua a . aparusera inca pe la 1140 principiile si formele stilului gotic. pentru ca dupa mijlocul secolului al XIII-lea formele romanice tarzii sa nu se mai intalneasca decat in tarile Europei rasaritene. in inima Frantei. Peninsula Iberica (cu exceptia regiunilor ocupate de arabi). geografice si etnice variate. De aceea influenta stilului romanic asupra zonelor marginase bizantine a fost numai sporadica si locala. a fost firesc ca acestea din urma sa fi imprimat tematicii si morfologiei artistice pecetea lor. Battistero di San Giovanni (Florenta). Polonia. fara sa excludem fireste si unele zone de osmoza. Elvetia. Teritoriul acesta imbratiseaza Italia. si fiindca conceptele feudale despre lume si viata erau in acea perioada cele religioase.Din punct de vedere religios. Moravia. adica de ideologia generata de interesele politice si sociale ale feudalilor si ale organizatiei bisericesti. Tarile de Jos. Austria. fiindca in conceptia lor au intrat factori cu traditii si posibilitati foarte deosebite. Prin urmare. Deoarece arta romanica a fost indrumata de ideologia specifica a clasei dominante. in timp ce influentelor bizantine le-a revenit un rol important in insasi concretizarea morfologiei romanice. a evoluat din premisele artistice ale perioadei carolingiene. prima dominata de conceptele Bisericii Ortodoxe. stilul romanic nu a fost un fenomen static. Franta. Ungaria partunzand pana in Transilvania. cealalta determinata de imprejurarile particulare in care s-a dezvoltat catolicismul. in provincia pariziana Ile-de-France. militara sipolitica). Teritoriul de raspandire al stilului romanic cuprinde in principiu tarile si ambiantele europene catolice. Spre rasarit si miazazi zona de expansiune romanica era zagazuita de sfera de iradiere a stilului bizantin. Germania. stilul romanic sta la baza construirii bisericilor mai ales dupa caderea puterii carolingienilor aceasta substituindu-se fie cu cea a episcopilor (spiritual. contaminand si inlocuind treptat morfologia romanica. cat si tehnic. decat cultura Europei centrale si apusene. Pe de alta parte. Anglia. fie cea a marilor demnitari locali. Catedrala Mainz si Catedrala Speyer (Germania). Astfel se si explica aprofundarea separarii dintre arta Europei rasaritene reprezentata in deosebi prin cea bizantina si arta romanica.

asezarile urbane din sfarsitul perioadei romanice dispuneau de importante fortificatii exterioare. Pe plan urbanistic. In interiorul incintei. . Caracteristicile stilului Arhitectura romanica a avut la baza sinteza realizata de arhitectura carolingiana si ottoniana la care s-a adaugat elemente arhitectonice bizantine. prevazute cu porti intarite. de aparitia oraselor si de dezvoltarea mestesugurilor. arabe si de arta barbara. de faza “tarzie” din veacul al XIII-lea.veacului al XI-lea. ilustrative fiind fortificatiile orasului Carcassonne din Franta. poduri ridicatoare. turnuri. dispunerea edificiilor mai importante fiind dictate de ratiuni economice si functionale. formate din: ziduri masive. Pietele nu aveau o forma regulata. fiindca evolutia stilistica depinde de progresul relatiilor de productie. santuri. creneluri sau guri de tragere. 3. Ritmul acestei evolutii nu a fost insa sincronic in toate tarile. Toate aceste elemente eterogene au fost asimilate si re-elaborate intr-o viziune unitara si organica. dar in general grupate si urmareau configuratia reliefului. in sfarsit. atingand apogeul in cursul secolului urmator si. edificiile erau dispuse dupa o trama stradala neregulata. Arhitectura militara era caracterizata de ample fortificatii in jurul oraselor.

predominarea plinurilor asupra golurilor. dar avand adesea si functia de resedinta seniorala. castelul era inconjurat de santuri cu apa. elemente vegetale de inspiratie antica sau sau ornamente geometrice. simbolul autoritatii feudale cu rol exclusiv militar . cu deschidere semicirculara. era de tipul casei orasenesti cu doua niveluri. fortareata). In interior. Donjon. anexe gospodaresti amplasate in jurul unei curti interioare – claustru . cu pravalii si anexe gospodaresti la parte si incaperi de locuit la etaj. Decorul arhitectural era limitat: pe zidaria simpla existau grupuri de ferestre bifore si trifore si portaluri sculptate. realizate din blocuri de piatra. masivitate. Elementul principal al unui castel era donjonul. cand era situate in campi . In partea superioara a edificiilor existau adesea frize de arcaturi cu colonite sau firide. coloanele aveau capiteluri decorate cu elemente animaliere. turnuri de aparare si ziduri de straja. Manastirile aveau in componenta diverse constructii : refectoriu ( sala de mese). ferestre mici si in care se facea ultima retragere in caz de atac. precizia volumelor. alternanta formelor cilindrice cu cele cubice. forme greoaie si scunde. Locuinta romanica. utilizarea boltei semicilindrice (in leagan) si a arcului in plin cintru (care imparte spatial conform unor raporturi proportionale bazate pe dublu si triplu) si sobrietate in detalii decorative. In arhitectura civila s-au utilizat volume complexe si asimetrice. Sali de adunare. iar in partea superioara avea creneluri . chilii. biblioteca. era asezat pe inaltimi si inconjurat de ziduri groase si inalte . cu infatisarea unui turn inalt puternic fortificat cu intrare mai sus de sol. in general. Arhitectura romanica s-a caracterizat prin simplitate structural.Castel: (diminutiv al lui castrum – tabara militara .

in regiunile nordice. ziduri masive de piatra. deschideri in general mici si ancadramente in plin cintru. iluminarea dozata. in Spania. laturilor sau absidelor. De asemenea. etc. aveau un rol major in plastica volumelor. pentru a impiedica o luminare prea intensa de afara. ritmul egal al sirului de arcade conducand spre altar. in timp ce in regiunile de sud ale continentului. Existenta rozetei. Germania si in nordul Frantei. organizarea spatiului interior urmarea realizarea unei atmosfere mistice si concentrarea atentiei maselor mari de credinciosi asupra zonei de desfasurare a ritualului religios. avand spatiile interioare fie tavanite. In cadrul edificiilor de cult. Unele manastiri puternic fortificate aveau si un caracter de cetate servind ca locuri de refugiu in fata navalitorilor. dispusa pe peretele lateral al navei centrale. in regiunile de sud ale continentului. acoperisurile bisericilor din regiunile nordice. ferestrele erau mult mai mici. Partea estica a bisericii: corul cu altarul si capelele anexate. cu una sau mai multe nave. fie acoperite cu bolti semicilindrice. Aatfel. La acoperirea navelor principale s-au folosit diferite sisteme. Bisericile romanice erau de tip bazilical. In exterior. acoperisurile sunt mai joase si mai plate. pentru a permite sa intre cat mai mult lumina zilei . unde cerul era predominant acoperit. putea fi cu un singur fronton sau cu frontoane multiple. Pentru concretizarea arhitecturala a acestei conceptii s-au folosit diverse procedee: accentuarea sensului longitudinal al navelor prin continuitatea liniilor orizontale. mai intensa in zona altarului. pentru a permite scurgerea rapida a ploii si a evita depunerea unui strat prea gros de zapada. Unele biserici aveau un un turn la intersectia dintre nava si transept sau cupole. in alternanta. . Mediul natural a influentat arhitectura romanica determinand anumite particularitati regionale. care putea fi redusa la o structura cu functie exclusiv decorativa si fi dominata de un cleristoriu. Dimpotriva. deschiderea ferestrelor era mult mai mare. galeria femeilor – matroneum – galerie destinata femeilor. Modulul patrat al traveei permitea utilizarea arcelor in plin cintru care racordau un sistem complex de coloane si pilastri. Alte biserici aveau ca element nou. Utilizarea arcelor suspendate genera un ritm pe suprafetele peretilor fatadei. Fatada bisericilor a evoluat pe baza unor solutii diferite: la bisericile italiene sau din sudul Frantei. cu ploi si zapezi abundente. in cruce latina. evidentiate de verticalele turnurilor situate deasupra vestibulului de intrare sau a transeptului. sunt mai inalte si mai ascutite. ca element inovator.– care era alipit laturii de sud a bisericii. in interior. abside semicirculare. fatada putea prezenta doua turnuri. dinamiza armonia fatadei. formele arhitecturale erau exprimate direct prin: volume dinamice.

incastrata in zidurile laterale de piatra. corpul bisericii (format din 3. poligonal sau polilobat acoperit cu o cupola rezemata direct pe coloane sau pe ziduri. sustinuta de arce doubeaux. pe fatada vestica trei sau cinci portale de intrare. Portalul are ca elemente specific timpanul. cu nava mediana cea mai inalta). 5 sau 7. Lintelul. groase de 1-1. masivitatea zidurilor. neimpodobite cu sculptura in ronde-bosse sau relief. era formata din bolta romanica cu formle semicilindrice “in plin cintru” si “bolta in leagan”. sprijinte la interior pe coloane si la exterior pe contraforti. la care accesul se facea printr-o galerie numita dembulatoriu si care permitea trecerea pelerinilor prin fata capelelor continand relicvele sfintilor. putea exista o cripta. pentru cultul funerar sau legat de cel al relicvelor sfinte. uneori si pe laturile estice ale transeptului. Lintelul este sustinut median de verticala unui stalp central. Ultimele doua caracteristici asigura rigoarea. precedat de un cor. de aici denumirea de “arhitectura sincera”. unde portalurile marcheaza intrarile. scheletul constructiei. de forma semicirculara. Structura. traversa orizontala. respective bisericile cu trei sau cinci nave au. uneori nucleul central era inconjurat de 1-2 galerii. -ferestrele mici si inguste. situate in partea de deasupra intrarii acoperita cu reliefuri.separarea corpului fiecarei incaperi prin delimitarea volumetrica proprie si acoperisul separat pentru fiacare incapere. Masivi de zidarie. pe care sta timpanul. citirea planului de la exterior. Plastica fatadelor prezinta caractere specific indeosebi la fatada vestica. pentru constructii comemorative sau funerare era format dintr-un nucleu circular. In jurul corului. Sub altar. erau amenajate capele cu altare secundare.O bazilica romanica cuprindea: un vestibul – nartex. corespunzator. care desparte intrarea in . . cu deschiderea mica la exterior si largita la interior. Tipul de edificiu central. fiecare nava are correspondent un portal. utilizat indeosebi in perioada proto-romanica. contrafortii preluau la exterior impingerile boltii. adesea cu etaj. un transept (uneori 2) si un altar dezvoltat. In general. la randul lor. austeritatea si severitatea zidurilor. pentru marirea conului de lumina. Grosimea contrafortilor era direct proportionala cu unghiul facut de deschiderea arcului semicircular si cu impingerile acestuia catre exterior. Caracteristici ale plasticii fatadelor: -desfasurarea cladirii pe orizontala. logica si claritatea compartimentarii.5m.

. teme din opere antice si orientale. scene din Iad. Apocalipsa. Mozaicurile murale si frescele policrome reprezentau scene cu caracter religios.e. Asemenea progrese tehnice i-au ajutat pe romani sa realizeze edificii indraznete. priviri si gestica si a fost considerata o cale eficienta in invatarea principiilor religioase de catre credinciosi. aceasta il onoreaza ca o diadema. impresionand prin dimensiunile lor uriase.. Semicercurile impodobite cu reliefurile arhivoltei. temple. avea forma dreptunghiulara si era construit pe un podium de piatra inalt. terme. In piatra. Pompei a construit primul teatru din piatra . Formata din semicercuri de zidarie in profil. prin folosirea generalizata a caramizilor arse. viciile. Deasupra timpanului este arhivolta. Teatrele romane erau construite direct pe sol. Peretii erau imbracati in marmura si aveau 7 nise si 8 edicule. sculptura a luat forma basoreliefurilor. Apoi. Pictura romanica era expresiva in miscari. in cofraje. Arcatura se sprijina pe colonete. sunt construite ca retrageri successive. peste care se turna. imbratisand intrarea in dreapta si in stanga. Sculptura monumentala. mortar. spre deosebire de cele grecesti care se sprijineau pe o colina. motiv pentru care poarta numele de “timpan lunetar”. In secolul I i. pana atunci se folosea doar lemnul. de inspiratie crestina sau orientala. Materiale de constructii Procedeele de constructie s-au perfectionat cand in sec II i. a fost posibila constructia boltei in leagan si a cupolei care putea acoperi sali de mari dimensiuni. avea scopul de a decora edificiul de cult si de a consolida spiritual congregatia. ilustrand Biblia sau Cartile de Rugaciuni si dedicand interiorul bisericii gloriei lui Dumnezeu. Templul roman era asemeni celui etrusc pe care il continua. cu sculpture in relief. 4. peretele era acoperit cu caramizi arse sau cu mici blocuri de piatra taiate in forma de romb. amestecat cu materii vulcanice.n. Dupa aceasta. apeducte si edificii destinate spectacolelor. Ansamblurile sculpturale tratau teme din Sfanta Scriptura. constructii in special cu caracter pur utilitar: bazilici. dar incorporand si influente grecesti in general de dimensiuni mici.doua parti. numite voussures.e.n s-a descoperit un fel de ciment: un conglomerat artificial de pietris si nisip.

Printre problemele tehnice care se ridicau în faţa arhitecţilor romanici. El era din lemn şi prezenta riscul unor incendii. ramanand prototipul morfologic al stilului este considerata Biserica Manastirii din Cluny. Cu toate ca cele mai multe biserici din perioada romanica erau construite din piatra. constructorii acestora aveau nevoie si de lemn pentru a construi schelele necesare inaltarii anumitor tipuri de bolti sau arcade. Particularitatile stilului romanic se pot observa in special la sistemul de acoperire. Franta. de aceea a fost înlocuit cu bolţi din piatră în formă de cupolă în semicerc. In istoria stilului romanic. Boltarii creau astfel semicercurile paralele ale boltii. Aici se foloseau boltari. din loc in loc. Acestea erau asezate pe inaltimi si inconjurate de ziduri groase si inalte. la intervale egale. bolta find intarita cu centuri numite arce doubleaux care dublau si sustineau bolta in punctele slabe. ferestre inguste. printre cele mai reprezentative monumente religioase. Acestea erau prevazute cu incaperi spatioase. bucati de piatra taiata si fatuita astfel incat sa se imbine una cu alta pentru a inscrie semicercul arcului curb. pe toata lungimea acesteia. fie din piatra. cu bolti din . Acesta era fie din sarmanta aparenta (lemn). bisericile si manastirile. cea mai importantă era acoperişul. Caracteristice stilului romanic erau si castelele. cu pereti si pardoseli din piatra. Castelele erau locuintele seniorilor feudali.

La mijlocul secolului al XII-lea au fost ridicate navele transversale. a fost folosit sistemul zidariei cu umplutura de pietris si mortar intre doua placaje. Catedrala Romano-Catolică Sfântul Mihail. cu drum de strajă zidit și creneluri 2. In locul structurilor romanice masive. alături de cea din Cisnădie. Mihail din Cisnădioara este un monument istoric și de arhitectură din secolul al XIII-lea. care n-au mai fost realizate decât parțial. V. absidă semicirculară. Gușterița. așa cum s-a întâmplat cu majoritatea bisericilor din Transilvania. Construcția edificiului a început în secolul al XI-lea.Monumentul ecleziastic este deosebit datorită faptului că el nu a fost modificat de-a lungul timpului. corp pătrat.Edificii reprezentative 1.Spre sfârșitul secolului XII începe să se ridice o biserică romanică scurtă. In Italia a aparut o viziune noua asupra stiluilui. Zidul de incintă din jurul bisericii-prevăzut cu un turn de vest și cu un turn de poartă interior (ulterior refăcut)-a fost ridicat în doua jumătate a secolului al XIII-lea. absidiole în partea de est a navelor laterale și cu două turnuri proiectate în partea de vest a colateralelor. Mihail din Cisnadioara Biserica Sf. Figurează pe lista monumentelor istorice 2010. Biserica din Cisnădioara se înscrie în seria bazilicilor de ispirație renană din zona Sibiului. este cel mai valoros monument de arhitectură romanică din Transilvania. Catedrala a fost distrusă parțial demarea invazie tătară în anul 1242.piatra sau plansee din lemn sustinute de puternice grinzi aparente. Biserica Sf. . edificiu reprezentativ pentru arta romanică din Transilvania. Edificiul a servit drept catedrală a Episcopiei Transilvaniei. din blocuri mari de piatra. OcnaSibiului. cu trei nave. Vechile traditii constructive ale conceptiei ingineresti din Roma Antica s-au pastrat in continuare. Situată în interiorul cetății Alba Iulia.

In interior. care erau ridicate la suprafata cu niste platforme speciale. Ladislau de Hunedoara. ionice si corintice iar aticul e impodobit de pilastrii corintici. Imparatul.Hr. prevazut cu ferestre. Arcadele sunt incadrate de semicoloane dorice.iar de la concordatul interbelic dintre România și Sfântul Scaun servește drept catedrală a Episcopiei Romano-Catolice de Alba Iulia. guvernator al Ungariei.. . Zidul exterior cuprinde trei niveluri de arcade suprapuse de ordine diferite si un atic inalt. iar în nava nordică se află sarcofagul reginei Izabella și cel al lui Ioan Sigismund. cat si custile cu animale. vestalele si alti membrii importanti ai societatii aveau locuri privilegiate. Spectatorii erau asezati in tribune in functie de rang. In caz de pericol. Colosseum-ul Constructia Colosseumului a fost inceputa pe locul unui lac artificial. Arena are forma eliptica. Sistemul de evacuare era foarte eficient. la un an dupa moartea imparatului.În absida navei laterale nordice pot fi observate câteva fresce din epoca Renașterii. 3. si s-a incheiat in anul 80 d. iar zidul exterior are inaltimea de 48 m. În nava laterală de sud se află sarcofagul lui Ioan de Hunedoara. Fiecare arc de la al doilea si al treile nivel era ornat cu statui. primul Principe al Transilvaniei și Rege al Ungariei.Hr. amfiteatrul putea fi evacuat in cateva minute. existau doua niveluri de galerii subterane. de catre imparatul Vespasian in anul 72 d. unde se aflau vestiarele luptatorilor. cel al fiului său.

5. culminand cu dramatica transformare baroca a exteriorului. în anul 1173. XVI-XVIII. prin care s-a încercat stoparea sau chiar reducerea înclinării turnului. turnul a fost proiectat să stea vertical.86 m.4. sub domnia lui Alfonso al VI-lea si s-a incheiat in 1211. In interior s-a conservat pe deplin . Datorită însă proastei calități a solului. fundația a început să se scufunde imediat după începerea construcției. provocând înclinarea turnului spre sud.09 m. De-a lungul timpului turnul a suferit mai multe operații de consolidare. Turnul din Pisa La Pisa a aparut arhitectura gratioasa a unui stil original care recomanda etajarea arcaturilor si decorarea bazei cu jocuri geometrice romboidale din marmura. Înalt de 55. Catedrala Santiago de Compostella Constructia a inceput in 1060. cu o grosime a zidului la bază de 4. Numeroase elemente au fost adaugate ulterior. care a avut loc intre sec.

etaj superior situate deasupra navelor laterale. se remarca in special prin fatada baroca care este orientata spre Plaza do Obradorio. ramanand prototipul morfologic al stilului. printre cele mai reprezentative monumente religioase. Portico de Gloria. Biserica manastirii Cluny Cluny. intre 954 si 981. . Elevatia bisericii prezinta trei niveluri caracteristice: -nivelul arcadelor. care despart spatiile navei central si ale navelor laterale. a fost locul construirii unei manastiri ridicate de ordinul calugaresc al benedictinilor. distrusa si reconstruita de mai multe ori. ce are in componenta un veritabil virf al artei romanice medievale. Catedrala. -nivelul ferestrelor. sistemului de acoperire si al esteticii plasticii fatadelor bisericii romanice. Biserica manastirii din Cluny este considerata. Interiorul pastreaza forma originala in stil romanic. -tribuna sau triforiumul. 6. care permiteau patrunderea luminii directe in nava centrala.stilul romanic. aflat in Burgundia. Aici a fost elaborate stilul romanic. in istoria stilului romanic. inspirind pelerinului venit din departari o atmosfera sobra dar linistita. primele elemente ale planului. structurii. Catedrala este construita predominant in stilul romanic si este chiar una dintre cele mai frumoase catedrale romanice din Spania.

7. . Stephen. Biserica Sf. Trophime Este o biserica romano-catolica fosta catedrala construita intre secolul al 12-lea si secolul al 15-lea pe locul unei foste biserici ce apartinea Sf. Biserica este un exemplu important de arhitectura romanica si sculptura romanica exemplu fiind Judecata de Apoi sculptat pe portal iar coloanele manastirii adiacente un bun exemplu de arhitectura romanica.

in vremea Imperiului Roman. Exista aici o masivitate carora le lipseste supletea si naturaletea. cei mai buni arhitecti si sculptori construind aici palate unice si numeroase biserici. 9. Sfantul Paul din Issoire.8. Catedrala din Mainz – St. Martin. ferestre putine. veche de 1000 de ani. Se reactualizeaza sculptura in piatra. . Incepand cu secolul XVII aspectul orasului se schimba foarte mult.Martin Catedrala din Mainz. Catedrala din Worms Arta romanica se dezvolta intre secolele XI-XIII mai ales in Europa Occidentala. mergand in urma cu 2000 de ani. Orasul german Mainz are o indelungata istorie. se inalta numeroase castele cu ziduri masive. Abatia de la Cluny). sunt ridicate catedrale si abatii (Worms. lasand in urma adevarate vestigii arhitecturale. St. Orasul este dominat de impunatoarea Catedrala. turnuri inalte.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->