P. 1
Teze de Doctorat in Geologie Si Geofizica

Teze de Doctorat in Geologie Si Geofizica

5.0

|Views: 2,217|Likes:
Published by oana_onutu

More info:

Published by: oana_onutu on Apr 11, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/15/2015

pdf

text

original

Titus Brustur

TEZE DE DOCTORAT ÎN GEOLOGIE ŞI GEOFIZICĂ 1905 - 2010
CONTRIBUŢII ROMÂNEŞTI ŞI STRĂINE LA CUNOAŞTEREA GEOLOGIEI ROMÂNIEI

București, 2011

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU GEOLOGIE ŞI GEOECOLOGIE MARINĂ – GeoEcoMar NATIONAL INSTITUTE OF MARINE GEOLOGY AND GEOECOLOGY Str. Dimitrie Onciul 23-25, 024053, P.O.Box 34-51, București, România Tel./Fax: (+4) 021 252 25 94

Editori șefi: Prof. dr. Nicolae PANIN, Membru corespondent al Academiei Române, GeoEcoMar, România Prof. dr. Marian-Traian GOMOIU, Membru corespondent al Academiei Române, GeoEcoMar, România Dr. Dan C. JIPA, GeoEcoMar, Romania Editori: Prof. dr. H.K. WONG, Hamburg, Germania Dr. Jean-Marie MARTIN, Varese, Italia Dr. Gilles LERICOLAIS, Brest, Franța Dr. Franco MARABINI, Bologna, Italia Dr. Georg UMGIESSER, Venice, Italia Dr. Andrew PETTER, Minnesota, SUA Dr. Claudia STRECHIE, Peachtree City, SUA Dr. Cornel OLARIU, Austin, SUA Dr. ing. Gheorghe OAIE, București, România Dr. Adrian STĂNICĂ, București, România Dr. Silviu RĂDAN, București, România Dr. Sorin-Corneliu RĂDAN, București, România Dr. Constantin Ştefan SAVA, București, România Dr. Dan SECRIERU, Constanța, România Dr. Titus BRUSTUR, București, România Mulțumiri speciale Domnului Dr. Sorin-Corneliu RĂDAN pentru contribuția critică la editarea volumului Coperta: Formaţiunea de Vineţişu, Paltin, Vatra Moldoviţei (Bucovina). Foto © 2009 T. Brustur Diector editorial: Cristina POENARU Tehnoredactare: Carmen BIRIŞ office@perfectpixel.ro Tel.: (+4) 0727 844 737 Tipar www.smartprint.ro Contact: Matei FOTIADE print@smartprint.ro Str. Jean Texier 17, 011901, București, România Tel: (+4) 021 233 43 63; (+4) 021 233 43 53; (+4) 0722 217 170 Fax: (+4) 021 233 43 53

Mulțumiri S.C. PROEXTRA S.R.L. pentru sponsorizarea tehnoredactării
© 2011 GEOECOMAR All rights reserved Geo-Eco-Marina figurează în Index Copernicus Articolele din Geo-Eco-Marina apar selectiv în CAB Abstracts and Environmental Impact databases Articolele din Geo-Eco-Marina pot fi citite gratuit (textul complet) și pe website DOAJ: http://www.doaj.org/ Vă rugăm să trimiteți toată corespondența - articolele și cererile pentru exemplarele gratuite pe adresa: cristina.poenaru@geoecomar.ro Adresa: Str. Dimitrie Onciul 23-25, 024053, P.O.Box 34-51, București, România Tel./Fax: (+4) 021 252 25 94; Tel: (+4) 021 252 55 12 Tipărit în 300 de exemplare August 2011 (se distribuie gratuit)

..................................................................................................................................................................................................................................77 Index geografic .............................63 Teze de doctorat de autori români privind teritorii străine .......................................................................................................................Cuprins Cuvânt înainte ......................................................... 7 Argument ................................................................................................................................................................................................. 9 Teze anterioare secolului XX (1889 – 1900) .......................................95 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr......................................................................................................... 2 3 ............................................................................................13 Date statistice ..........................................................................................................................................................................................................................73 Index tematic ................................................ 5 Abrevieri ...................................89 Bibliografie selectivă ............................11 Lista tezelor de doctorat (1905 – 2010) ......................................................................

.

de a face investigaţie informatică și statistică privind evoluţia tezelor de doctorat din domeniul geologiei și geofizicii. dezvoltarea cunoașterii alcătuirii geologice și a structurii scoarţei terestre în spaţiul Carpatic și a Forlandului. fără a uita interesul unor cercetători străini pentru problemele alcătuirii și evoluţiei teritoriului românesc. și că autori străini au susţinut teze de doctorat privind teritoriul românesc. Se remarcă faptul că. în interiorul Ştiinţelor Pământului. Dr. este lăudabilă și pozitivă. inclusiv Platforma Continentală a părţii vestice a Mării Negre. eminent geolog. Desigur. Dar. valoarea intrinsecă a tezelor de doctorat este inegală. Această contribuţie ne permite să apreciem. Prof. Foarte interesant este studiul statistic-evolutiv al elaborării tezelor de doctorat. nu puţine teze de doctorat ale autorilor români au fost susţinute în universităţi străine.Cuvânt înainte Iniţiativa Domnului Dr. dar trebuie remarcat faptul că. Acad. Se desprind două perioade de vârf. de-a lungul timpului. Titus Brustur. Mircea Săndulescu GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. comunitatea geoștiinţelor din România reprezintă un element important pentru zestrea intelectuală a ţării. 2 5 . care coincid cu dezvoltarea a două generaţii de cercetători în domeniile geologiei și geofizicii. în intervalul de timp care cuprinde secolul XX și primul deceniu al secolului XXI.

.

Geologice și Geografice „Stejarul” Pângăraţi MIGG MIGR Memoriile Institutului de Geologie și Geofizică Memoriile Institutului Geologic al României MJKUGA Mitteilungen aus dem Jahrbuche der königlich ungarischen geologischen Anstalt. Cluj (=Muzeumi Füzetek) MMPG MS MSR Ministerul Minelor. Geologie-Geografie ale Academiei RPR ICGM IF IFA IGG IGR Institutul de Cercetări Geologice Moscova Institutul de Fizică al Academiei RPR Institutul de Fizică Atomică Institutul de Geologie și Geofizică Institutul Geologic al României RMGMUC Revista Muzeului Geologic-Mineralogic al Universtăţii din Cluj RTD Rezumatul tezei de doctorat RTD(pdf) Rezumatul tezei de doctorat (format electronic) RTDH STE Rezumatul tezei de doctor habilitat Studii tehnico-economice. Gaze și Geologie Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” Institutul Politehnic Timișoara LSCBGGS Lucrările Staţiunii de Cercetări Biologice. Institutul Geologic IGSSSAR Institutul de Geodinamică “Sabba S. Ştefănescu” al Academiei Române IPB IPGP Institutul Politehnic București Institutul de Petrol și Gaze Ploiești (Universitatea Petrol-Gaze Ploiești) TMHNGA Travaux du Muséum d’Histoire Naturelle “Grigore Antipa“ UTCB Universitatea Tehnică de Construcţii București 7 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Budapest MMGSSNM Mitteilungen aus der mineralogisch-geologischen Sammlung des siebenbürgischen National-Museums. 2 .abrevieri ACG AICCFR AIG AIGG AIGR ASUI AUI BGBC BGP BS BSS Anuarul Comitetului Geologic Anuarul Institutului de Cercetări al Căilor Ferate Române Anuarul Institutului Geologic Anuarul Institutului de Geologie și Geofizică Anuarul Institutului de Geologie al României Analele Ştiinţifice ale Universităţii din Iași Analele Universităţii Iași Buletinul Grădinii Botanice din Cluj Biblioteca de Geologie și Paleontologie Buletinul Ştiinţific Buletinul Societăţii de Ştiinţe IPGG ISER IPT Institutul de Petrol. Petrolului și Geologiei Teză de masterat Miscellanea Speologica Romaniae BSSBAGG Buletin Ştiinţific – Secţiile Biologie-Agricole.

.

În realitate. a fost lămurită și problema tezei de doctorat a lui Theodor Kräutner (1899 -1945) care. 1906 Cerinţele tot mai mari de materii prime minerale au impulsionat cercetarea detaliată a diferitelor regiuni ale ţării. online. întocmite după anul 1901.164-286. H. Ed. 2004. Kräutner. a tezelor de doctorat în geologie și geofizică referitoare la teritoriul naţional. exploatării și valorificării acestora. p. la sud de Bratislava (Dr. la diferite scări. I. în vederea explorării. susţinută în anul 1940. era monografia „Das Kristalline Massiv von Rodna (Ostkarpathen)”. 2 9 . publicată în AIGR. com.” Ion Simionescu. dar și lucrări care se referă la zăcăminte minerale și puncte fosilifere. necesare pentru explicarea genezei acumulărilor de substanţe minerale utile (solide.Sbiera”. Lucrarea tratează geologia terminaţiei sudice a Carpaţilor Mici pe teritoriul Austriei. Princeps-Biblioteca Bucovinei „I. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. absolvenţi ai universităţilor din București. O chestiune nelămurită privește teza geologului și paleobotanistului bucovinean Liviu Coroamă (1910 -?). intitulată „Contribuţii la cunoaşterea cerealelor cultivate în regiunea montană a Ţinutului Sucevei şi istoricul ei”. se detașează numeroasele teze de doctorat. precum și a numeroaselor studii locale. p. În cadrul acestui imens efort. G. 29 febr. la Universitatea din Cernăuţi (v. În volumul de faţă se realizează o trecere în revistă. în care să nu se arunce din vreme în vreme câte o ochire îndărăt. XIX. multe dintre ele. – Enciclopedia Bucovinei.G. vol. lucrări regionale care privesc teritorii întinse. Satco E. fluide și gazoase) și pentru fundamentarea și orientarea lucrărilor miniere și de foraj. Iași și Cluj-Napoca sau ai altor prestigioase instituţii de învăţământ superior sau de cercetare 1 Cu ocazia documentării. aparţinând cercetătorilor români și străini. 267-268. pentru mulţi geologi români. regionale și de sinteză. ocazie cu care s-au adus importante precizări de ordin litostratigrafic. biostratigrafic și structural. Consacrată unui interval de timp de peste un secol de cunoaștere geologică și geofizică a teritoriului naţional prin teze de doctorat. spre a şti cât s-a făcut în vederea progresului de mai târziu. sub conducerea lui Fr. lista cuprinde peste 800 de titluri – multe dintre acestea nepublicate – având drept autori geologi și geofizicieni români și străini. pe cât posibil exhaustivă. 1938.arGuMent Motto: “Nu există activitate omenească. existente în arhivele universităţilor și în Biblioteca Naţională a României sau disponibile pe Internet1. 2000). Th. situate în marile unităţi structurale ale României. în anul 1923. Iași-Suceava). Krautner și-a susţinut teza „Die geologischen Verhaltnisse der Heinburger Berge” la Universitatea din Viena. precum și a rezumatelor tezelor de doctorat [RTD și RDT(pdf )]. cu precizarea titlului și a referinţelor bibliografice (cazul lucrărilor publicate). Netolitzky. Imensul bagaj de date astfel obţinut a stat la baza întocmirii hărţilor geologice și tectonice ale ţării.

Simon Pauliuc. dr. acad. dr. lucrarea este binevenită. membru corespondent al Academiei Române (Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca) și dr. dr. 10 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Un scurt capitol de date statistice permite cititorului observarea dinamicii elaborării tezelor de doctorat. Răzvan Damian (Universitatea din Bucureşti). b) oferă cadrelor universitare și/sau cercetătorilor știinţifici conducători de doctorate o imagine clară asupra tematicii abordate de-a lungul unui secol. Marian Palcu (SC Geo Aqua Consult SRL). dr. * * * Dificultăţile cu care ne-am confruntat în activitatea de informare și de sistematizare a acestor date nu ar fi fost depășite. biologi (648. Cuza” din Iaşi).  Micu Mihai Codru (Zeta Petroleum LTD). 274. membru corespondent al Academiei Române. I. 815) şi chimişti (250. susţinute sau publicate la cele trei universităţi și la fostul IPGG. Bogdan Popescu. 681. Gaze și Geologie . Radu Dimitrescu. 770). care a beneficiat de sprijinul permanent și atent al doamnei Cristina Poenaru. Mulţumiri alese Domnilor prof. precum și celor din străinatate – dr. Nicolae Panin. Răzvan Givulescu. dr. de-a lungul mai multor ani.  Haino Uwe Kasper (Germania). dacă nu am fi beneficiat. precum și la diferite centre/institute de cercetare. prof. O teză de MS a unui autor american reprezintă o valoroasă contribuţie la cunoaşterea crustaceelor decapode din olistolitele tithonice de la Purcăreni (708) prof. Hann Horst Peter. acad.)1. fizicieni (9. din Institutul Naţional de Geologie și Geoecologie Marină (GeoEcoMar). 626). SorinCorneliu Rădan. Dan Grinea (Universitatea “Al. Corneliu Dinu.  Hans Georg Kräutner. Cornel Olariu (SUA). mulţumiri pentru promptitudinea ajutorului si semnalarea mai multor titluri de teze. 600. prof. prof. Mircea Mureșan (Institutul Geologic al României). dr. Bucur. director editorial al revistei Geo-Eco-Marina. Ioan Mârza. prof. 776. deoarece: a) prezintă o listă aproape exhaustivă a tezelor de doctorat din cele două domenii. dar cu impact semnificativ în geoştiinţe (botanişti – 73. Ioan I. Mircea Săndulescu. Dragomir Romanescu. Teodosia Mânecan și dr. prof. prof. prof. 783). dr. 760). 1 În listă am adăugat şi unele teze de doctorat elaborate de specialişti din alte domenii.IPGG. 500. membru de onoare al Academiei Române. ingineri constructori (7).Titus Brustur aplicată (de exemplu. dr. geografi (71. prof. dr. conf. fostul Institut de Petrol. Theodor Neagu (Academia Română). pentru recomandările călduroase fără de care nu s-ar fi putut finanţa tipărirea lucrării. Consiliului Ştiinţific și conducerii GeoEcoMar din București întreaga mea recunoștință pentru interesul și sprijinul necondiţionat arătate permanent pentru apariţia acestei lucrări. Rezultat al unor investigaţii asidue. 311. 234. prof. Silviu Rădan. iar indexul tematic și indexul geografic de la sfârșitul lucrării constituie un instrument util în găsirea rapidă a titlurilor și subiectelor. Mihai Brânzilă. și dr. Árpád Szabó (Institutul de Tehnologie Izotopică şi Moleculară din Cluj-Napoca). 132. dr. Colegilor din ţară – CS Lucian Stanciu. 582. dr. Viorel Erhan. 19. Emanoil Ştiucă (Institutul de Speologie „Emil Racoviţă”). de sprijinul și ajutorul substanţial al unor personalităţi cărora le adresez întreaga gratitudine: acad. 2 . Ştefan Nicolescu (Suedia). dr. derulate de-a lungul mai multor ani. 641. Institutul Geologic al României. Eugen Grădinaru. SC „Prospecţiuni” SA etc. Rodica Macaleţ (Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor). Constantin Grasu.

Lille. Univ. 178 p. Jahrb. Ştefănescu Sabba (1897)b Étude sur le terrain tertiaire de Roumanie. Simionescu Ion (1898)e Über die Geologie des Quellengebietes der Dâmbovicioara (Rumänien). Thèse no 658. Athanasiu Sava (1899)f Geologische Studien in den nordmoldauischen Karpathen.. R. 69 p. cu o lucrare privind chihlimbarul românesc (1903) GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr.. Jahrb. d. 218 p. 9-51. Carré et Naud. der K. k.k. Paris.k. Gauthier-Villars et fils.teze anterioare seColului XX 1889 . II. 2 geologischen Karten und 25 Textbildungen). k.. 1 Primul docent universitar în mineralogie din Romania. Inaugural-Dissertation zur Erlangung der Doktorwürde an der Hohen Philosophischen Facultät. 133 p.. Wien. Wien. Popovici-Hatzeg Valeriu (1898)d Étude géologique des environs de Câmpulung et de Sinaia. Contribution a l’étude stratigraphique. Ed. 429-492. Paris. 2 11 . R. Imprimeurs-libraires du Bireau des longitudes de l’École Polytechnique. d. Şaabner Tuduri Alexandru (1889) Studiu asupra apelor minerale din judeţul Neamţu.-A.-A. XLIX. Anastasiu Victor (1898)c Contribution à l’étude géologique de la Dobrogea. Munteanu-Murgoci Gheorghe (1900)g Über die Einschlüsse von Granat-Vesuvianfels in dem Serpentin des Parîngu-Masiv’s – Rumäniens (mit 4 Taffeln.1900 Buţureanu Vasile (1889)a Recherches sur les sélénites. Section. Bayerischen Ludwig Maximilians Universität zu München1. XLVIII. Paris. harta Dobrogei 1: 800 000...

.

43 p. Aldea Al. Univ. Alexe Elena Veronica (2009) Studiul comparativ al tehnicilor de spectrometrie atomică în cazul probelor geologice. 13 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. RTD.. București. București.. 2 . Abdo Sharaf Galeb (1984) Caracterele geochimice și mineralogice ale zăcămîntului polimetalic de la Brusturi-Luncșoara (Munţii Apuseni). Aplicaţie în regiunea Iași. RTD.. 26 p. (2002) Evaluarea hazardului seismic din sursa Vrancea în condiţiile de teren specifice teritoriului României. (1967) Interpretarea anomaliilor gravimetrice și magnetice cu privire la structura adâncă a unei zone petrolifere gazeifere dintre valea Buzăului și valea Prahovei. Alec Andreea (2010) Interrelaţia între substratul geologic și populaţiile unor specii de halofile rare din Bazinul Transilvaniei. IPGG.. Alexandrescu Mioara (1993) Model planetar pentru variaţia seculară a câmpului geomagnetic și prelungirea la nivelul nucleului. Univ. 19 p.. 6. Univ. București. București. 41 p. București. RTD. București.. Airinei Şt. 24 p. București. 2. Adel Waheed Felesteen (1985) Studiul geologic complex al neogenului din zona vestică a Platformei Moesice. 6 p.. Univ. Univ. 4. București. Univ. Univ. RTD. sectorul Brădești-Iancu Jianu-Craiova cu privire specială asupra formării acumulărilor de petrol și gaze. 11. 43 p. 9.lista tezelor De DoCtorat 1905 – 2010 Notă: Titlurile tezelor sunt conform cu originalul 1. Alexandrescu Gr. Albu Elena (1977) Evoluţia geologică a Depresiunii precarpatice în neogen cu privire la structuri majore de fundament și cuvertură și delimitarea în timp și spaţiu a avanfosei pe teritoriul României. “Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca. 7. 8. RTD. București. (1975) Studiul unor mișcări gravitaţionale nestaţionare ale apei prin medii poroase. Univ. Albu M. RTD(pdf ). RTD(pdf ). 26 p. IPGG. 3. UTC. 10.. 5. București. RTD. (1971) Studiul flișului cretacic intern și extern dintre valea Bistricioarei și valea Moldovei (Carpaţii Orientali). Abd Eldaiem Soleiha Mohamed (1961) Contribuţii la interpretarea anomaliilor gravimetrice.

16. Apostol L. 203 p. Bragadiru. 163 p. 17-114. Concepte... structurii și potenţialului metalogenetic al unei zone cu erupţiuni neogene. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. RTD(pdf ). București. Novaci-Dumitrana. (2000) Lithofacial analysis of the formations from the allochtonous units of the Transcarpathian Flysch area (Maramureș) for palispastic paleogeography reconstruction. București). IFA. Cluj-Napoca. Andrășanu Al. Aroldi C. XLIX. Anghel M.. tectonics and paleogeography. București. “Babeș-Bolyai”. 15. 18. Androne Delia Anne-Marie (2004) Geochimia și potenţialul metalogenetic al câmpului pegmatitic Conţu-Negovanu (Munţii LotruCibin). (The Pienides in Maramureş – sedimentation. 13.. Iași]. București. Ali Hussain Tahir Al-Naffakh (1979) Studiul geologic complex al depozitelor mio-pliocene din partea central-sudică a Platformei Moesice (structurile Grădinari. Cuza”. (1991) Geochemistry of the granitoid rocks in the Ţarcu Mountains. Evolution of peraluminous magma. “Al. Univ. Mare granitoids. Anton Dana Corina (1999) Petrographical. I. (1974) Masivul granitoid Ogradena – studiu petrografic și geochimic. Apostoae L. Iași [integral in: Geochimia şi potenţialul metalogenetic al câmpului Conţu-Negovanu (Munţii Lotru-Cibin). RTD. București). București (Masivul granitoid Ogradena – studiu petrografic şi geochimic. Univ. 68. IGG București. I. Geoconservarea depozitelor de vârstă Cretacic inferior din Bazinul Dâmboviciora. 2003. 24. AIGG. 1976. 2001. Androhovici Anca (2000) Studiul geologic complex al formaţiunilor purtătoare de cărbuni din zona Anina. TMHNGA. 38 p. (1998) Model de organizare a structurii materiei la presiuni înalte. 2 . București. 17. Univ.. North Apuseni Mountains. Cluj University Press). 23. 2005. aplicaţii. 27 p. Apostu Claudia (2004) Structura geologică a regiunii dintre Moinești și Târgu Ocna cu privire specială asupra limitelor Oligocenului. (1976) L’étude morphometrique des mammiferes fossiles quaternaires de la Plaine Roumaine et leur distribution paléozoo-géographique. Iași (pro parte in: Sedimentele din lacul de baraj Izvorul Muntelui-Bicaz. București. Univ. RTD. Ali Saleh Bukutayan (2004) Contribuţii ale metodelor magnetice de prospecţiune – sol și aero – la descifrarea petrografiei. Cuza”. București. Univ. 5-151. RTD. geochemical and isotopic study of Mt. 3  p. XVII. Univ. 22. 14. Univ. RTD. Apetroaei Al. Univ. Anton O.. Cuza”. 20. 259  p. Iași. (1996) Studiul geochimic asupra sedimentelor actuale din lacul de baraj Bicaz. (2009) Geoconservarea. Ed. AIGG. Anastasiu N. Academiei Române. (1971) Studiul mineralelor argiloase din roci vulcanice neogene de la Cavnic. 21. metodologie. Aplicaţii la fizica procesului de seismogeneză. București. 341-375. I. Univ. Tehnopress. Andăr P. 14 19. 26.Titus Brustur 12. petrografic și mineralogic al formaţiunilor metamorfice din zona Bălan (Carpaţii Orientali).. 156 p.. cu privire specială asupra petrografiei cărbunilor. “Al. Univ. (1998) Studiul geologic. București. Univ. București. Bălăceanca) cu privire specială asupra condiţiilor de formare și de acumulare a hidrocarburilor. 25. Univ “Al. 25 p. cu aplicaţii în arealul Baia de Arieș-Munţii Metaliferi.

(1980) Prelucrarea automată a diagrafiei cu aplicaţii la rezolvarea unor probleme directe și indirecte ale geofizicii de sondă. “Al. 28... Iași (Geologia cîmpiei dunărene dintre Jiu şi Olt. Univ. București (pro parte in: Studiul petrogenetic comparativ al unor migmatite din Munţii Făgăraş şi Sebeş. 39. Naturwiss. 198 p. AIGR. Cluj-Napoca). Case studies from the Tethys. Univ. Cluj-Napoca. Baltres A. 67 p..2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României 27. Studiu sedimentologic. Munţii Făgăraș. București. RTD. Casa Cărţii de știinţă. cu privire specială asupra celor din Carpaţii Meridionali. 133-179. 32. Univ. (2001) Studiul ihtiofaunei fosile din Oligocenul și Miocenul inferior al pânzelor de Tarcău și Vrancea. 15 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 34. Babskow Al. LIV. 2007. district Neamţ. 38. Avram E.. (1998) Constraints on the Upper Permian to Upper Triassic marine carbon isotope curve. București (pro parte in: Aplicaţii ale metodei magnetotelurice în descifrarea structurii geologice profunde. (1906) Die längs des Drăgan-Beches befindliche eruptive Masse der Vlegyásza zwischen dem Kecskés und Bulzuc-Bache. (1970) Studiul comparativ al migmatitelor din RSR. “Al. 42. Univ. Balintoni I. Hefte. Bandi Şt. 2003. 165-371. 30. Univ. B. (1999) Studiu paleontologic asupra Charophytelor din formaţiunile paleogene din nord-vestul Bazinului Transilvaniei. Cluj. STE. (1980) Stratigrafia regiunii pasului Predeluş. IGG București). Lausanne. 116 p. 23 p. Univ.. 1975. XLIV. 1971. Atanasiu Ligia-Narciza (1998) Cercetări geofizice la descifrarea structurii litosferei din sectorul nordic al Carpaţilor Orientali. București. 37. 160 p. AIGG. Bandrabur T. 5-152. Univ. (1928) Cercetări geologice în împrejurimile Tulgheşului. 146 p. București. Ed. 29. AIGG. Balica C. Heft 1/2. “Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca (Charophytele paleogene din nord-vestul Depresiunii Transilvaniei. Univ.R. Atanasiu I. 146 p.. J9. Iași. 40. I. RTD. I. Univ. Balaban Aneta (1989) Studiul mineralogic și petrografic al formaţiunilor cristalofiliene și magmatitelor din regiunea Poiana Mărului. București). Univ. 36. în vederea elucidării mecanismului proceselor petrogenetice. (1999) Dezvoltarea metodelor de investigare geofizică în sonde și interpretarea diagrafiilor pentru descoperirea și evaluarea rezervelor zăcămintelor de gaze naturale. Baciu C. 23 p. „BabeșBolyai”. XIII. București). București. RTD. 33. 27 p. V. (1970) Geologia Cîmpiei dunărene dintre Jiu și Olt. Univ. Museums. (1993) Formaţiunea de Somova (Dobrogea de nord). Ed.. Vergiliu. Balogh E.S. 31. Cuza”. P. București.. Cuza”. Univ. 35. Asimopolos L. (2007) Vârsta și originea unităţilor metamorfice din Carpaţii Meridionali și Munţii Apuseni cu posibile implicaţii asupra evoluţiei termotectonice prealpine. București. 2 . I. București.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . RTD.. RTD. (2003) Contributions for establishing geological deep structure on Pannono-Carpathian geotransect through magnetotelluric and geomagnetic sounding. sectorul central și nordic. Baciu D. Atudorei N.S. 41. Balint Iolanda (1968) Contribuţii la studiul mineralelor argiloase din solurile R. București. Univ.

Bădescu D. (2002) Analiza influenţei deformărilor tectonice asupra ambianţei sedimentogenetice: modelul Subcarpaţilor Orientali Centrali.Titus Brustur 43.. Univ. Băncilă I. V.. “Babeș-Bolyai”. 45. Univ. XLVI. Cuza”. Cluj. 62. (1973) Geologia depozitelor neozoice de pe bordura de est și sud-est a Munţilor Trascău. 1-118. Barbu V. Univ. Univ. (1999) Modelul structural al Carpaţilor Orientali (partea centrală și nordică) și paleogeografia palinspastică la nivelul Senonianului și Paleogenului. Univ. RTD. “Al. RPR. Univ... București). RTD(pdf ). Banat). Acad. Barbu I. București. Berbeleac I. 16 53. 10 p. București. (1998) Investigarea geologică și geofizică a formaţiunilor premiocene din zona cutelor diapire prin foraje de mare adâncime. 2 . I. ”Al. Ed. 56. France. 23 p. RTD(pdf ). I. 58. 43 p. 50. 48 p. Acad. Barbu Alexandrina (1959) Analiza structurală petrologică a masivului eruptiv de la Iacobdeal-Turcoaia (Dobrogea de nord). (1976) Mineralogia zăcămintelor manganifere de la Iacobeni. Batki Aniko (2009) Petrogenesis of lamprophyres from the Ditrău alkaline massif. 59.. RSR. Univ. ACG. Iași.. 55.Z. (1954) Flora fosilă din terţiarul Olteniei. Univ. 173 p. 60. București & École Nationale Supérieure des Mines de Saint Etienne. C. Ed. ”BabeșBolyai”. 54. Ed. 44. (1973) Structura adâncă a părţii de est a Platformei Moesice (teritoriul RSR) cu privire la zonele de acumulare pentru petrol și gaze ale Paleozoicului. 123  p. București. 5-189. București. Bedelean I. Bărbulescu Aurelia (1974) Stratigrafia Jurasicului din vestul Dobrogei centrale. 32 p. BGP. București. Batistatu M. Cluj-Napoca. (1941) Étude géologique dans les monts Hăghimaş-Ciuc (Carpathes Orientales). București. AIGG. Univ. Băcăran Gh. 52. Univ. Univ. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Bădăluţă-Năstăseanu Aurelia (1965) Geologia regiunii Anina cu privire specială asupra Jurasicului (zona Reșiţa. Beju D.. (1971) Contribuţii la studiul palinoprotistologic al Paleozoicului din Platforma Moesică. 5-76. 47. cu referiri la situaţiile din Carpaţi. Băceanu I. București. RTD. (1975) Studiul petrografic şi metalogenetic al regiunii Vălişoara (Porcurea) (Munţii Metaliferi). Barbu Virginia (1959) Contribuţii la cunoaşterea genului Hipparion. XIX+66 p... Szeged. Bârzoi S. Centre SPIN. AIGR. Iași. RSR. 46. (2007) Limita Jurasic-Cretacic pe baze biostratigrafice și sedimentologice în versantul vestic al masivului Bucegi. București. Ed. 27 p. Univ. RTD. 48. 87 p. 61. RTD(pdf ). V. București. București. XXVII. (Evoluţia tectono-stratigrafică a Carpaţilor Orientali în decursul Mezozoicului şi Neozoicului. București. 49. (2002) Petrogeneza rocilor metamorfice cu grafit. București.. București. Acad. 51. Ungaria. RTD(pdf ). 57. Beldean Claudia Mariana (2010) Relaţia dintre asociaţiile de foraminifere fosile și mediile depoziţionale din Formaţiunea de Hida (nordvestul Bazinului Transilvaniei). București. Bălan M. III. (1971) Zeoliţii din Munţii Apuseni și fenomenul de zeolitizare. (2009) Studiul paleomicologic al depozitelor miocene din bazinele văilor Teleajen și Buzău. Univ. 2005. Economică.. Băluţă Cr. IPGG. 10 p. Barbu C. 307 p. Cuza”. XXI. RTD.

”Al. (1967) Studiul litologic comparativ al formaţiunilor permiene din Banat. Borcoș M. Iași. Bomboe P. București. stiinţifică. S. Univ. RTD. RTD. 24 p. 79.. Iași. (1975) Metamorfitele din partea centrală şi de sud a masivului Godeanu (Carpaţii Meridionali). Genève. Univ. XVIII+191 p. Terre & Environnement. 19  p. I. I. Univ. Bogatu L. Iași. Bordea D. (1978) Studiul mineralogic şi petrografic al masivului granitoid de Tismana. Bostan I. Cuza”. 46 p. 81. 36 p... Univ. (1970) Cercetări de microtermometrie geologică cu privire specială asupra unor procese metalogenetice și petrogenetice din Romania. Univ.. 26. 76. I. Paul Sabatier Toulouse III. București. Berza T. Univ. (2010) Valorificarea resurselor minerale și protecţia populaţiei împotriva dezastrelor în contextul implementării conceptului de dezvoltare durabilă. ”Al. 590 p. RTD.. Laboratoire d’Ecologie Terrestre. “Babeș-Bolyai”. RTD. Bodnariuc A. Bîtă O. București. (1974) Morfologia carstică. RTD.. 21 p. ”Al. 67. 80. Univ.. 27  p. ”Babeș-Bolyai”. 74. Univ. AIGG. 68. Beșuţiu L. Univ. Bercia I. București. (1995) Zăcămintele de “caolin” din Munţii Harghita. 75. Bîrlea Lidia (1976) Studiul mineralelor accesorii din masivul granitoid de Şicheviţa (Munţii Almajului). Berghes Şt. Univ. (1999) Geologia regiunii SoloneţSuceviţa-Moldoviţa și perspectivele în resurse minerale utile. Univ.. (1972) Studii geologice în Munţii Lăpuşului. 28 p.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României 63. Univ. Cuza”. București.R. I. 72.București. Univ.-G. București. XXXIX. Botez Cornelia (1963) Distribuţia clarkeică a fosforului în unele tipuri de roci din R. Cluj-Napoca. Bleahu M. 73. Cuza”. Masivul Făgăraș și Carpaţii Orientali. București. Cluj. RDT(pdf ). 159 p. (2001) Bioavailability of nutrients associated with sediment and suspension of the Danube Delta. Studiul geologic și metalogenetic.. Studiu de caz – zăcămintele metalifere din judeţul Maramureș. IGG. (2006) Studiul palinostratigrafic al formaţiunilor metamorfice din bazinul Putnei (Munţii Bistriţei). (1998) Studiul transformărilor apărute în structura și compoziţia feldspaţilor plagioclazi pe parcursul proceselor de metamorfism.-V. ”Al. Ed. Boroși Viorica (2004) Microfaciesuri carbonatice din Neogenul Depresiunii Pannonice. Iași.. IPGG. 78. Bilanici A. Bindea G. București. 69. (1975) Studiul mineralogic și petrografic al zăcămintelor de talc din Poiana Ruscă.. RTD. 24 p. 17 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. cu privire specială asupra zonelor Munţii Căpăţâna. assessment by Algal bioassays. 70. RTD. Boboș I. I. AIG. I12. 5-176. Cuza”.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . 77. 34 p. Univ. R. Roumanie) – étude palynologique. Condiţionarea geologică şi geografică a procesului de carstificare. 64. (1992) Stratigrafia depozitelor neojurasice și cretacice din partea vestică a Munţilor Metaliferi. (1997) Contribuţii la elaborarea unui model al zonei de tranziţie de la uscatul nord-dobrogean la platoul continental al Mării Negre. STE. I. 2 . RTD. (2000) Histoire holocène de la végétation des Monts Apuseni (Carpates Occidentales.P. Cuza”. pe baza interpretării datelor geofizice cu ajutorul modelelor de simulare. Iași.. Bombiţă Gh. 71. ”Al. 65. 66. 7-108. LIII. București.

I. (1996) Analiza sistemelor acvifere subterane prin modelare matematică în scopul evaluării resurselor de apă. Univ. I. V. București. Univ. (1980) Studiu stratigrafic şi tectonic al flişului cretacic şi paleogen dintre valea Turia şi valea Caşinului (nord Târgu Secuiesc). Univ.. 88. Corson. “Babeș-Bolyai”. (1991) Studiul Jurasicului și Cretacicului din unele perimetre de prospecţiuni pentru cărbuni liasici. analiza morfologică a stratelor și a zăcămintelor de cărbune din sectorul Motru-Gilort și implicaţiile lor genetice. 2 . Univ. Buracu O. Ed. ClujNapoca. (1974) Studiul comparativ asupra aureolelor de dispersie secundară asociate zăcămintelor polimetalice din România. I. „Babeș-Bolyai”. Cluj (pro parte in: Formaţiunile mezozoice din zona Reşiţa-Moldova Nouă . Iași. vol. Univ. Buia Gr.. Univ. București. Cuza”.  87. Iași). „Al. Dissertation Bergakademie. 1-289 p. Cuza”. Univ. AIGG. IGR București. & Bulgariu Laura – Procesul de zeolitizare a tufurilor vulcanice din România. LV. Bürg G. 214  p. “Al. “Al. Freiberg. Univ. 96. I. 93. Cluj-Napoca). Univ. Bucur I. București. (1998) Studiul geologic al Câmpiei Moldovei între Bârnova-Mădârjac și Ştefănești-Botoșani. Iași. Brișan N. 2005. 84. 2005. Cuza”. 89. Cuza”. (1987) Cercetări palinologice în depozitele precuaternare și cuaternare în regiunea Sovata-Praid-Dealu. București). 36  p. (1998) Studiul mineralogic al zăcământului Ghezuri (Munţii Oaș). Cuza”... Brustur T. Bulinschi Paula Daniela (2006) Studiul geologic. 98. Clujeană. Univ. Ed. vol. București (pro parte in: Prospectarea geochimică a zăcămintelor de minereuri. (1995) Studiul paleoichnologic al formaţiunilor cretacic-miocene din Moldavidele externe. 97-205. Tehnică.I. Modelarea teoretică şi experimentală a procesului de zeolitizare. I. 97. Buzgar N. “Al. “Babeș-Bolyai”. D8. 219 p. București. 92. 1999. 85. Bulgariu D. (2000) Sinonimizarea. II. Bretotean M. IGG. “Babeș-Bolyai”. 94. Univ. (1998) Studiul mineralogic și petrografic al intruziunilor de Codru dintre Bistra și GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Ed. Bradac Maria (2002) Aplicaţii ale metodei carotajului neutronic în regim de impulsuri în zona Prahova. București. Presa Univ. 1978. L. Buliga S. Buz Z. 83. Cluj-Napoca. 18 91. 1997.. Iași (Geologia părţii sudice a Câmpiei Moldovei. 282 p. Univ. 24 p. Univ. mineralogic și petrografic al formaţiunilor neogene din zona Dorohoi-Hudești-Miorcani (Platforma Moldovenească). (2002) Aspecte geochimice ale procesului de zeolitizare a unor tufuri vulcanice din România..C.. 86. București. RTD. (2004) Palinologia formaţiunii cu sare din Badenianul Bazinului Transilvaniei. (1971) Interpretarea anomaliilor gravimetrice şi magnetice cu ajutorul funcţiilor periodice. RTD. Iași (pro parte in: Bulgariu D.. (1930) Untersuchungen über die Sichtbarmachung des feinstverteilten Goldes mit besonderer Berucksichtigung der goldführenden Pyrite Brads in Siebenbürgen. Aspecte geochimice. între valea Minișului și valea Nerei (compartimentul central al zonei Reșiţa. Univ. Botezatu R. Bucur I. 95.Titus Brustur 82. 310 p. Ed. Ed. Bulgaru Luciana (1999) Structura geologică a bazinului Dornei. Brânzilă M.Munţii Aninei şi estul Munţilor Locvei. Banat). Iași). 428 p. STE. “Al. Cluj-Napoca. Univ. 90.

Maftei A. Căsuţă Ana (1999) Studiul molasei dintre văile Cozieni și Sărăţel (Buzău) și disponibilităţile producerii fenomenelor de hazard natural. Ed.. Univ. ”Al. 100. (1994) Geologia unităţilor de platformă şi a orogenului nord-dobrogean. București. 25 p. C. 113. București. RTD. 109. 129 p. 102. 171 p. Facies sédimentaires et conditions de dépôts.. București]. RTD. Univ. Govora). jud. ”Al. petrografic și chimic. (1980) Aplicarea modelării la prelucrarea și interpretarea anomaliilor gravimetrice utilizînd analiza de frecvenţă. Iași [Rocile eruptive dela Camena (Dobrogea). “Al. Nature et origine de l’alimentation detritique. (1924) Rocile eruptive de la Camena-Dobrogea. ”Al. cu implicaţii asupra perspectivelor sale petrolifere. Iași. (v.. (1993) Geologia șelfului românesc din prelungirea platformei sud-dobrogene și a masivului nord-dobrogean. VI. 15 p. 56 p. Univ. sud-vestul Masivului Leaota. Calotă S. Cuza”. 108. Ed. RTD. in Ionesi L. Corson. (1914) Masivul eruptiv Muntele Carol-Piatra Roşie (jud.. (1993) Contribuţii la modelarea câmpurilor curenţilor continuu în prospecţiunea electrometrică. Studiu geologic. 2010. Tehnică. Studiul geologic. Cuza”. Catianis Irina (2007) Studiul indicatorilor geochimici ai calităţii apei și al toxicităţii potenţiale în apele de suprafaţă din zona Râmnicu Vâlcea (lacurile Băbeni. Evolution post-sédimentaire des dépôts. Univ. cu privire specială asupra posibilităţilor de utilizare a rocilor tufacee din Complexul Tufului de Dej. 111. RTD(pdf ). 105. Univ. București. Caraman V. Ex-Ponto. Catolică Louvain. AIGR. (1982) Studiul sedimentologic al depozitelor din zona de plajă și a șelfului intern din faţa ţărmului românesc între Portiţa și Tuzla. 26 p. Univ. Cuza”. Tulcea. “Al. 25 p. București. Căpriţă D. Univ. Cazacu Elena (2001) Studiul biostratigrafic și de paleomediu asupra solurilor fosile din bazinul râului Elan. Univ. 99. București. Catană C. Univ.. Iași). AIGR. Caracaș Ema Felicia Roxana (2004) Studiul mineralizaţiei de Ni. 112. București. I. Caraivan G. 110. RTD(pdf ). Iași (Studiul mineralogic şi petrografic al intruziunilor de Codru dintre Bistra şi Gârda. Cădere D... Univ.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României Gârda.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 .. Bi. Cuza”. 256 p. Marseille-Luminy. 103. Iași. RTD. I. As din perimetrul Valea Badeanca. 1925. București). București. Univ. I. I. X. Iași. (1976) Studiul complex al Tortonianului din partea de nord a Bazinului Transilvaniei cuprins între Cluj și Bistriţa Bârgăului. 106. 2 . Catrina Virginia (2008) Studiul hidrogeochimic al cursului inferior al râului Bahlui. București (Studiul sedimentologic al depozitelor de plajă şi de pe şelful intern românesc al Mării Negre între Portiţa şi Tuzla. (1989) Studiul mineralogic și petrografic al unităţii gnaiselor de Rarău-Hăghimaș.. Univ. p. Cantuniari Şt. 2000. Univ. Constanţa). București. Cătuneanu O.. Ed. Co. Univ. 19 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. (1980) Les formation quaternaire de la Dépression de Braşov (Roumanie). Univ. Casta L. petrografic şi chimic. 1. – Şelful românesc al Mării Negre. Tulcea). 121240. 104. Cuza”. CNRS. 1-160. 101. Cadicheanu Nicoleta (2008) Studiu asupra influenţelor gravimetrice induse de mareele terestre în activitatea seismică intermediară din zona Vrancea. I. Cătuneanu O. d’Aix-Marseille II. București & Univ. 15 p. 107. 227-260.

124. 2010. 38 p. RTD(pdf ). 122. RTD(pdf ). 130.. Cluj-Napoca. București. Univ. RTD. Carpatica. Univ.. Univ. RTD. 115. 116. RTD(pdf ). Ed. “BabeșBolyai”. Chiţimuș V. Ed. 121. Căta V. Univ. (1994) Stratigrafia și paleontologia Neogenului din regiunea Bistriţa-Budac. ”Babeș-Bolyai”.. Acad. Univ. 183 p. Cernea G. 168 p. București. Cioacă Mihaela-Elena (2007) Studiul mineralizaţiei de cupru și aur tip “porphyry” de la Bolcana. cu privire specială asupra acumulării de celestină de pe pârâul Valea Sării.Evoluţia geologică a Culoarului Dâmbovicioara. București.. tehnică. Ciceu St. XXIV. Studiu biostratigrafic. Munţii Metaliferi. 117. ASUI. 2000. Iași. (1973) Stratigrafia neogenului din regiunea văii Nirajului și a bazinului superior al Tîrnavei Mici (Tg. București. XXIII. (2009) Cretaceous foraminifera from the southern part of the eastern Carpathians between Stoenești and Cetăţeni. 265-393. Cheșu Mioara (1983) Elemente minore în minereuri neferoase din România. București. Chelărescu Al. 143  p. (pro parte in: Fânculeasa-Chiţescu Mădălina . Univ. București. Chintăuan O. Chiţescu Mădălina Nicoleta (2006) Evoluţia geologică a Culoarului Dâmbovicioara. Chitea Florina Mihaela (2010) Utilizarea metodelor geofizice în strategia măsurilor de protecţie a solului și subsolului. 128. București. Paleoecology and biostratigraphy.. Univ. Chiriac M. ”Al. Cluj-Napoca. Chira Carmen (1996) Geologia și stratigrafia formaţiunilor neogene și cuaternare din perimetrul Borzești-Turda-Aiton-Comșești pe baza studiului de moluște și nannplancton. I. 118. Univ. (1936) Studiul zăcămintelor metalifere din regiunea Tulgheș. RSR. Cuza”. (1999) Structura geologică din partea de nord a Platformei Moldovenești. 2 . (1981) Amoniţi cretacici din Dobrogea de sud. Studiu de caz: contaminarea cu hidrocarburi a terenurilor și apelor subterane. Mureș-Sovata-Cristuru Secuiesc). Ed. “Al. RTD. ACG. I. G. Târgoviște). seconde partie. (2008) Studiul paleofloristic al Volhinianului din bazinul văii Râșca (Platforma Moldovenească). “Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca (pro parte in: 20 Nannoplancton calcaros şi moluşte miocene din Transilvania. Univ. Romania. 120. Cho-Man-Gil (1987) Studiul comparativ al metodelor de interpretare fizico-matematică a anomaliilor magnetice produse de corpuri intrusive. Chirilă G. Cetean C. judeţul Vrancea. Cuza”. Ed. 314 p. Univ. RTD(pdf ). (1975) Studiul mineralogic și tehnic al argilelor refractare din Munţii Pădurea Craiului . București. Cetean Valentina-Maria (2009) Studii sedimentologice si petrografice în cursul mijlociu al râului Ialomiţa: evaluări hidrodinamice și economice. Cluj-Napoca.. Univ. Cluj-Napoca) 123. 120 p. 129. Univ. Cetatea de Scaun.. Jassy). 127. (1952) Zona internă a flişului dintre valea Moldovei şi valea Bistriţei. 222  p.. Univ. București.. I. Iași (Gisments métallifères de Tulgheş. Univ. 2.Titus Brustur 114. Cehlarov Aura (1999) Studii mineralogice și litologice ale depozitelor neogene dintre valea Milcovului și valea Putnei.sectorul Şuncuiuș. 125. “Babeș-Bolyai”. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 1937. 126. 3794.. 4 p. 23 p. București. 37 p. București 119.. 19 p.

141. Ed. (1974) Studiul mineralogic. 144 p. Tipografia “Cartea Românească”. Ciocârdel M. 142. 32 p. Iași. Caraş-Severin. Ed.. Cuza”. 147. Laboratorului de anatomie și fiziologie vegetală. Clichici O. Ciulavu D. Ed. 146. A12. Univ. Cluj-Napoca). București.Sadu. 150. (1950) Le Néogène de la partie méridionale du département de Putna. VIII+152  p. București. 1-424. Ciobanu M. (1973) Stratigrafia neogenului din estul bazinului Şimleu. București. București. 2000. Banat. 43  p.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . Cociuba I. RTD(pdf ).. petrografic și geochimic al porfiroidelor din cristalinul Carpaţilor Orientali. Vrije Universiteit.. Cuza”.. Univ. MIGG. Ed. “Al. 136. Acad. I. (1931) Studiu geologic şi petrografic al regiunii Ocna de Fier-Bocşa Montană. (2001) Structura geologică și geochimia formaţiunilor geologice din zona nord-estică a Republicii Moldova. ACG. A. 21 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. I. IGG. Ciobanu Rodica (2002) Selacienii paleogeni din România. Sibiu. 1977. Clujeană. 143. RSR. Univ. Amsterdam. RTD. Ciobanu I. 138.. Univ. 140. jud. (1977) Studiul geologic al turbăriilor oligotrofe dintre rîul Dorna şi pîrîul Teşna (Carpaţii Orientali). (1998) Tertiary tectonics of the Transylvanian basin. Cioflica G. 149.. Ciocârdel R. București. ”Al. 15 p. Univ. 135. Univ. RTD. Cirimpei Claudia (2010) Studiul litostratigrafic al depozitelor de vârstă jurasic și cretacic din Depresiunea Bârladului. “Babeș-Bolyai”. RSR. 148. XV. București. AIGR. Cluj. 145. București. (1975) Fauna fosilă din Oligocenul de la Piatra Neamţ. 159 p. RTD(pdf ). (1962) Studiu petrografic al formaţiunilor eruptive din regiunea CăzăneştiCiungani (Munţii Drocea). XXIII. 3  p. ”Babeș-Bolyai”. Univ. XXXII. Univ. (1948) Analize de polen în turba Masivului Semenic din Banat. 5-119. Iași.. 174 p. Cluj-Napoca. Codarcea Al. Cuza”. (1994) Evoluţia. București. Presa Univ. ACG. Univ. “Al. București. 216  p. 144. București. Univ. I. IPGG. București. Ciulavu Magda-Cristina (2001) Condiţiile fizice ale metamorfismului alpin și acumulărilor de substanţe minerale utile asociate acestuia din pânzele Danubiene și de Severin. Iași (Fauna fosilă din Oligocenul de la Piatra Neamţ. 78 p.. 2 ... Ciobotaru V. Univ. Ciobanu Cristiana Liana (1999) Studiul mineralizatiilor din skarnele de la Ocna de Fier. Univ. Ed. Cluj (Rinoceri şi tapiri terţiari din România. Ciocănelea R.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României 131. semnificaţiile stratigrafice și descrierea monografică a Ceratomorfelor din România.. 139.. 66  p. 134. VI. Codarcea-Dessila Marcela (1965) Studiul geologic şi petrografic al regiunii Răşinari Cisnădioara . București). Codarcea Fl. Acad. 132. 133. Codrea V. Cocîrţă C. 257-423. (1999) Studiul stratigrafic al depozitelor mezozoice din sud-vestul Pădurii Craiului. (1973) Studiul geologic și petrografic al zonei Deva. Cioflica Giannina (1969) Studiul palinologic al depozitelor pliocene dintre Teleajen și Dîmboviţa. 13-55. STE. 137. “Lucian Blaga”. București. 178  p. RTD. (2010) Studiul petrografic și mineralogic al clastelor endogene din Conglomeratele de Bucegi.

“BabeșBolyai”. RSR. 235 p. V. Univ. Univ. geochimia și analiza structurala a complexului gabbro-eclogitic din zona Cumpăna-Topolog. Cluj-Napoca [pro parte in: Formaţiuni cuaternare în Dobrogea (loessuri şi paleosoluri). (2005) Petrologia. Cuza”. Univ. L. București.. 164. mineralogia și geochimia sistemului epitermal din zăcământul Văratec-Băiuţ. (1994) Contribuţii la estimarea contrastului geomecanic de calitate între roca de bază și formaţiunea acoperitoare. 165. Constantina C. S. 40 p. București. Fagaras): implications pour l’évolution métamorphique du socle des Carpates Méridionales). Costea I. Constantinescu P. 156. Univ. Iași. (1906) Les gas contenus dans le sel gemme et dans les volcans de boue de la Roumanie. Cluj-Napoca. Univ. Univ. de la sud de linia Pecineaga-Camena și implicaţiile de ordin ecologic (zona litoralului românesc al Mării Negre între Lacul Sinoe și Vama Veche). (2003) Evoluţii paleoclimatice în Cuaternar pe baza speleotemelor din carstul Munţilor Banatului și Mehedinţi. Conea Ana (1968) Formaţiuni pedogenetice și depozite cuaternare în Dobrogea centrală și de sud. IV. 163..  GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. “Babeș-Bolyai”. (1973) Contribuţii la cercetarea seismică a limitelor de profunzime cu privire specială asupra studiului scoarţei terestre pe teritoriul R. France. RTD(pdf ). Ed. București. Costăchescu N. București. (1999) Studiul geostructural al Domeniului Getic-Supragetic din sud-vestul Carpaţilor Meridionali.. “Babeș-Bolyai”. Costan Camelia (2010) Riscuri naturale și tehnologice în bazinul mijlociu al râului Arieș.D. Cluj-Napoca. ASUI. (2000) Studiul ichtiofaunei oligocene dintre valea Trotușului și valea Ialomicioarei. (1981) Studiul geologic al regiunii dintre vârful Mîndra Săcel. Acad. 155. Constantinescu S. București. 154.. (2000) Petrologia. ”Al. RTD. Constantinof D. 157. Univ. București. București.-Fl. 23 p. Coman M. Saint Etienne. România. (1999) Geologia litoralului românesc al Mării Negre. 152. 161. Univ. Univ. 159. 1970. Constantin P. 162. Ed. România & Univ. 153. 2 . (1980) Complexul banatitic de la Oraviţa-Ciclova. cu privire specială asupra mineralelor cu valoare gemologică. RTD. Constantinescu E. 3-59. (1969) Studiul micropaleontologic al Cretacicului inferior din regiunea centrală a Platformei Moesice. Costache P.. Acad. Costin G. Univ. 19  p. Iași. 166. Polovragi și Poiana Paltinului. (2008) Studiul complexului vulcanoclastic paleocen din regiunea SârbiGurasada-Burjuc (Valea Mureșului). Conovici M. 1. 22  p. implicaţii privind evoluţia metamorfică a fundamentului Carpaţilor Meridionali (Pétrologie. R. (1980) Mineralogeneza skarnelor de la Sasca Montană. Cluj-Napoca. “Babeș-Bolyai”. géochimie et analyses structurales du complexe gabbro-éclogite de zona Topolog-Cumpana (Mts. Univ. București.Titus Brustur 151. (1989) Contribuţii la modelarea câmpului gamma în cercetările radiometrice.. Univ. RTD. 158 p. România. „Babeș-Bolyai”. IPGG. I. RSR. Cluj-Napoca. Univ. Costin N. București]. Corduneanu I. Constantin S. 158. București. 167. București. 22 160. Reducerea vulnerabilităţii comunităţilor locale. Univ.

Univ. 49-232. Univ. geochimic și genetic al zăcământului polimetalic de la Herja. București. 179. 175. Budapest (pro parte în: Macroflorialistica din România cu privire specială asupra Pădurii Craiului.. (1994) A Körös-vidék és a Bánság liász flórája. 174. Cluj-Napoca. București. (2005) Sistematica. Cristea P. Danchiv Al. București. 173. Interpretări geochimice. (1997) Relaţii între unele particularităţi ale undelor seismice provocate de cutremure puternice și structura geologică a României. 176.. Dabu E. Şt. RTD. 177. Univ. Damian Gh. RTD. 2003. Demetrescu E. Imprimeria de Vest... în “Collectio Excellentia”. Univ. București. Univ. Damian R. Univ. 24 p.. RTD. 180. București. (1974) Cercetări petrologice în formaţiunea cristalinului de Cozia. București. 260  p. tafonomia și paleoecologia microvertebratelor și dinozaurilor saurischieni din Maastrichtianul Bazinului Haţeg. “Al. Iași (Cercetări geologice în Podişul moldovenesc. Cluj. “Al. (1999) Studiul structural metalogenetic al magmatitelor neogene din Munţii Oaș-Gutâi cu ajutorul modelelor magnetice și gravimetrice de simulare.. Univ. I. RTD. AIGR. Univ. București. 172.. David M. 29 p. Damian Floarea (1999) Studiul mineralogic. Univ. Univ. la sud de sinclinalul Slănic. (1999) Studiul geologic complex al depozitelor neogen superioare dintre Dâmboviţa și Prahova cu privire specială asupra cărbunilor. RTD. Univ. “Babeș-Bolyai”. Univ. Ed. 22 p. Delamou Pépé (1989) Criterii geologice pentru optimizarea exploatării și valorificării zăcămintelor de bauxită. (1987) Contribuţii la aplicarea seismometriei în domeniul minier. (1994) Studiul palinosedimentologic și palino-stratigrafic: potenţial și aplicabilitate (cazul formaţiunilor pliocene din avanfosa Carpaţilor Meridionali). Oradea). Cuza”. 1922. Brânzilă M. 170. Ed. 169.. 23  p. București (Geologia depozitelor neogen superioare dintre Dâmboviţa şi Prahova. “Eötvös Lorand”. 182. T.. (2009) Studiul micropaleontologic și paleoecologic al faunelor de foraminifere din Complexul Marnelor de Gura Beliei de pe Valea Prahovei. Univ. București. David T. (1919) Cercetări geologice în Podișul Moldovenesc. 23 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr.. Univ. Damian A. (1988) Studiul unor capcane nestructurale din Platforma Moesică pe baza datelor geologice și geofizice. Iași). 23 p. M. (1984) Studiul mineralogic al depozitelor bentonitice de la Gurasada. 184. Crihan Ileana-Monica (1999) Lito-biostratigrafia Miocenului mediu dintre valea Prahovei și valea Teleajenului. reeditare: Cercetări geologice în Podişul moldovenesc cu o schiţă geologică pe 1: 200 000 – ediţie îngrijită de Donisă I. “Babeș-Bolyai”. (1977) Contribuţii la studiul undelor elastice prin medii fisurate. 24 p. 111 p. IX. București. Crahmaliuc R. Univ. 24  p. 178.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . Universităţii din București). 69-208. Czier Z. RTD. Patriche C. Univ.. Danci G. RTD. 21 p. Univ. 171. 181. București.V. (1996) Studiul mineralogic. 183.. Cuza”. Univ. RTD. București. București.. geochimic și genetic al mineralizaţiilor de sulfuri din regiunea Nistru-Baia Mare. București. 2 . I. Cziki Z. Ed.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României 168. M. Crăciun C. 2010. 2000.

LII. 7 p. Dimitrescu R. J11. 200. XXXI. Univ. București (Groundwater flow. Dicea O. Dimitriu R. izotopes and transport of pollutants in the aquifer system from the lower Olt basin. 2.. București. 197. geofizice și de teledetecţie. Mineralogical and genetic study of carbonates and clays. AIGG. București. AIGG. Dimofte C. București. 188.. 24 194. 24 p. București. Dragastan O. (1966) Cercetări geologice și petrografice în cristalinul Munţilor Făgăraș între valea Oltului și vîrful Surul. (2002) Modele de simulare geofizică a structurii geologice a zonei de tranziţie de la uscatul dobrogean la domeniul marin. București. ACG. 196. Denuţ I. 191. DrobetaTurnu Severin). Univ. Dica P. (1998) Caracterizarea structurii geologice Ţicău cu privire specială asupra petrologiei metamorfitelor. 195. Partea de vest. București..  Editura Universitaria Craiova. București. București). Univ. 35  p. 7-135. Dinu Irina Mihaela (2003) Studiu hidrodinamic. 5-142. Univ. 2004. 187. (1958) Studiul geologic şi petrografic al regiunii dintre Gârda şi Lupşa (bazinul superior al Arieşului). 51-149. 99-173. 2 .. IGG. MSR.  (2009) Structura geologică a Munţilor Oaș și Gutâi obţinută din prelucrarea datelor geologice. Univ. (1977) Studiul geologic al depozitelor paleogene din regiunea Săcel-Borșa cu privire specială asupra perspectivelor de hidrocarburi. Vergiliu. izotopic și de transport de poluanţi în sistemul acvifer din bazinul inferior al râului Olt. 1974. Cluj-Napoca. (1990) Cloşani Cave. Univ. 198. Dordea D. Univ. Donos I. Dincă Al. Univ. Bucuresti. București (Studiul geologic al regiunii Voroneţ-Suha Mică-Plotoniţa. „Babeș-Bolyai”. (1977) Geologia bazinului Rusca Montană. Univ. ISER. Cuza”. București. 186. 162 p. București. 192. 2008. Ed. (2008) Studiul faunei de microvertebrate meoţiene din partea de sud a Republicii Moldova. I. 201. Diaconu Florina (2005) Reconstituirea paleomediilor de formare a zăcămintelor de cărbuni plioceni dintre Dunare și Motru. (Reconstituirea mediilor carbogeneratoare pliocene dintre Dunare şi Motru. RTD.  321 p. LXV. Univ. “Al. RTD(pdf ). Univ. 199. STE. (1985) Geologic study of the Cretaceous flysch deposits in the upper course of the Trotus Valley (East Carpathians). IGG.-Gh. Univ. 202. 38 p.Titus Brustur 185. Dobrescu Anca (2001) Magmatitele acide slab-potasice din Masivul Sebes-Cibin (Domeniul Getic): petrologia si rolul lor in formarea crustei continentale. Univ. Cluj. Dimitrescu Mihaela (1998) Studiul petrologic al metaconglomeratelor paleozoice din Munţii Bihor. (1975) Upper Jurassic and Lower Cretaceous microfacies from the Bicaz Valley GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Dobrică Venera (2007) Contribuţii la studiul proprietăţilor magnetice și electrice ale interiorului globului prin cercetări asupra variaţiilor geomagnetice de perioada lunga. București. Dinu C. Diaconu G. G. “Babeș-Bolyai”. București).. (1968) Studiul geologic al regiunii Voroneţ-Suha Mică-Plotoniţa cu privire specială asupra perspectivelor de hidrocarburi.. RTD.. RTD. Iași. (2006) Studii paleoambientale în formaţiunile paleogene din NV-ul Depresiunii Transilvaniei pe baza asociaţiilor ichtiologice. 218 p. București. 190. Delinschi A. 189. 193.

216. Dragoș V. RTD(pdf ). București. Univ. (1970) Cercetări geologice în regiunea dintre valea Buzăului și valea Sărăţelu-Berca. “Al. Univ. Dumitrescu Loreta Virginia (2006) Studiul mineralogic și geochimic al prafului din Baia Mare: implicaţii asupra mediului. (1952) Studiul geologic al regiunii dintre Oituz şi Coza. Aplicaţii în prospecţiunea seismică a structurilor de platformă. 41 p. București. (1974) Geologia și hidrogeologia regiunii dintre Jiu și Motru cu privire specială asupra zăcămîntului de cărbune. 305 p. Ed. 206. “Al. Dumitrescu I. București. MIGG. Univ. Univ. XXIV. Dumitrașcu Carmen (2001) Studiul metalogenetic. București. Cuza”. (1905) Recherches sur la composition chimique de quelques roches de Carpathes roumains (Vallée du Jiu). București. 20 p. (1995) Amplitude interpretation of three-dimensional seismic reflection data. (1969) Stratigrafia depozitelor mezozoice şi terţiare de la Căprioara-Coşteiu de Sus. (1974) Silicoflagelatele miocene din România. I. Ebed Atef A. XXI. Iași (pro parte in: Geochimia apelor subterane din judeţul Iaşi.. Ed. Univ. 24 p. (1993) Images polliniques et paléoenvironnements au Néogène supérieur en Mediterranée Orientale. București.. I. 2010. Drivaliari A... 211. Dragomir B. 333  p. Dumitrică P. RTD. Univ... București. București. El Ghendy Hussein Ali Khalaf Ali (1975) Studiul geologic și petrografic al rocilor calcaroase din regiunea Moldova Nouă. Dumitrescu G. Aspects climatiques et paléogéographique d’un transect longitudinal (de la Roumanie au delta du Nil). București. 21 p. Dușa A. 214. RTD. 217.. Dragomir S. Univ.. 219. 203. 26 p. I. Bucarest. Univ. P. (1978) Condiţii de formare și procedee de atenuare a reflexiilor multiple. 159 p. 218.. Enache C. București & École Nationale Supérieure des Mines de Saint Etienne. București. RTD. Ploiești) 208. Univ.. 49 p. Thèse. mineralogic și petrografic al versantului drept al Bistriţei între Ciocănești și Iacobeni. 213.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . Genève. Cuza”. 22 p. 87 p. RTD. France. IPGG. 212. (2002) Procedee moderne de simulare fizico-matematică a anomaliilor geoelectrice.. 25 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Enăchescu M. 215. RSR. Tipar la SC Grafica Prahoveană SA. Cuza”. 1997. Acad. București. ACG. Univ. „Al. Univ. Dumitraș Delia-Georgeta (2009) Asociaţii mineralogice în sedimentele Peșterii Cioclovina Uscată. Univ. 209. Drăgănescu L. București. RTD. Dragoș I. 195-270. 2 . Univ.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României basin (East Carpathians). 220. 226 p. Montpellier II. Iași) 205. 210. București (pro parte in: Originea sării şi geneza masivelor de sare. (1998) Geochimia apelor subterane din judeţul Iași. Iași. (1998) Studiul geologic complex al masivului de sare Slănic-Prahova cu privire specială la geneza și distribuţia substanţelor bituminoase și cărbunoase. Univ.. Univ. (1990) Studiul geologic complex al depozitelor cretacice din sectorul nordvestic al Dobrogei de sud cu privire specială asupra corelării cu depozitele purtătoare de hidrocarburi din zona estică a Platformei Moesice. București. IGG. (1971) Fauna și flora cretacică din regiunea Vlădeasa (Munţii Apuseni). 204. Dumitru I. 207. RTD.

Enculescu P. Univ. Iași. 167 p. București. XVII. ”Al. “Al. Feurdean Angelica (2004) Palaeoenvironment in Romania during last 15.D.. “Babeș-Bolyai”. AIGR. Univ. http://www. I. (2001) Contribuţii la cunoașterea seismotectonicii zonei Vrancea și la predicţia cutremurelor din această zonă. București. București]. 166  p. Fabian C.. Academiei Române). IGG. RTD. Ene I. 223. 1-268. 229. [Studiul geologic al regiunii valea PutneiGiumalău (Carpaţii Orientali). (1995) Studiul petrografic al rocilor metamorfice din masivul Cibin (Carpaţii Meridionali) cu privire specială asupra formaţiunilor migmatice. MIGR. Cluj-Napoca. 226. Univ. RTD. De sa source à sa mise en place en sub-surface: exemples régionaux de l’essai de filons du Motru (Roumanie) et du complex lité profond sous Beaunit (France). (1975) Studiul litologic-petrografic al formaţiunilor paleozoice din anticlinalul Natra-Gîrliște-Banatul de vest. 545-648. I10. (1996) Stratigrafia Neogenului de pe bordura estică a Munţilor Trascău între Valea Arieșului și Valea Teiușului. Stratigraphy and paleogeography evolution.. Falk Isabela (2007) Evoluţia terţiară a Depresiunii Transilvaniei cu privire la geneza capca1 nelor rupturale. Féménias O. Fechet Roxana Magdalena (2003) Geologia regiunii Slănic (Prahova)-Aluniș și relaţiile geostructură-morfostructură-mediu. 34 p.. Filipescu S. 2007. Pliocene and Quaternary of the western part of the Dacian Basin. (1924)1 Zonele de vegetaţie lemnoasă din România în raport cu condiţiunile oro-hidrografice. Univ.. 227. I. București [Recherches géologiques entre la Vallée du Teleajen et la Vallée de la Doftana (district de Prahova). (1998) Evolutia microflorelor la limita Eocen-Oligocen în nord-vestul Transilvaniei. 233..Titus Brustur 221. (Pliocenul şi Cuaternarul din vestul Bazinului Dacic. Enescu B. C. Cluj (Stratigraphy of the Neogene from the wes- Prima teză de geologia mediului din România 26 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. dissertations. 20 p. studiu de caz: zăcământul hidromineral Borsec. Cuza”. 225. I. Univ. Enciu P. Fati V. folosind date seismologice și alte date geofizice. Stratigrafie şi evoluţie paleogeografică. 1936. 35 p. Univ. Filipescu M. Feroiu M. Univ. Ed. Univ. Iași. RTD. Univ. STE. Tipografia Curţii Regale. RTD. Feru A. (2004) Metode și tehnici specifice utilizate în studiul apelor minerale naturale. Univ. Cuza”. (1970) Studiul geologic al regiunii Valea Putnei-Giumalău. 222. Ed. Univ. 234.. București. Cluj-Napoca.se/dissertation/c3d5d44d09/ 235. Libre de Bruxelles. 1974.à postorogénique. Göbl. flexurale și stratigrafice pentru hidrocarburi. 2009. G. 228. 251  p. 230. (1934) Cercetări geologice între valea Teleajenului şi valea Doftanei (jud. București. Univ. Erhan V. București. (1998) Contribuţii la soluţionarea problemelor hidrogeologice implicate de optimizarea exploatărilor de lignit din zona Motru. București. Enescu N. RTD. Univ. Prahova). 47 p. Stockholm. 29 p. ”Babes-Bolyai”. București.D. 2 . climaterice. (1961) Studiul și aplicaţiile undelor seismice secundare înregistrate la unele cutremure din Vrancea. 20  p. București. Academiei Române. 228  p. 224. 232. București]. (1998) Studiul Pliocenului și Cuaternarului dintre Jiu și Desnăţui. RTD(pdf ). Univ. 236. (2003) Contribution à l’étude du magmatisme tardi.000 years.. de sol şi de subsol.. 231..

I. (1970) Studiul terenurilor sedimentare din zona Viperești-Cislău.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . Univ.. (2000) Aspecte calitative și cantitative privind specificitatea metalogenetică a principalelor etape de evoluţie alpine cu privire specială asupra proceselor endogene. 243. Univ.. “Babes-Bolyai”. Univ. Iași (Studiul mineralogic. Cluj-Napoca). IGG București. N. 247. (1997) The Pliocene to Recent tectonic evolution of the Eastern Carpathians (Romania). A14. 251. “Al. Reconstituiri paleovulcanologice şi paleosedimentologice. 2002. RTD. 248. Studia Universitatis Babeș-Bolyai. RTD. LVIII. (2002) Geochimia mediului în ariile exploatărilor miniere de pe Valea Arieșului (Munţii Apuseni). Dissertation. Tübingen. București. 24 p. Florea M. Univ. București. Ed. 238. București (Debutul vulcanismului în Munţii Gutâi. RDT. (2000) Studiul stratigrafic și sedimentologic al evaporitelor miocene dintre valea Buzăului și valea Teleajenului. 3-77. 2003. București. Gaboș L. Forray F.1372-1384. RTD(pdf ). București. 31 p. C. Florea N. 250. 1981. IPB. Univ. Iași. AIGG. Florea Irina-Elena (2010) Geochimia mediului în aria de prelucrare a petrolului din bazinul Trotușului (judeţul Bacău). 52 p. 30 p. Apuseni Mts. 244. Cuza”.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României tern border of the Transylvanian Basin.. Arbeiten (TGA). (1972) Contribuţii la studiul metodelor de determinare a structurii și compoziţiei chimice a mineralelor argiloase din soluri și sedimente. Fl. ”Al. I. București (Miocenul din partea de sud a Carpaţilor Orientali – Megasecvenţe evaporitice. Dacia. Univ. (1980) Orientarea cercetărilor geologice şi tehnologice pentru valorificarea raţională a potenţialului de minereuri neferoase din România. 245. STE. 249. 27 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. A-35. reconstituiri paleovulcanice și paleosedimentologice. Univ. 237. 2000. Gâţă Gh. Folea I. Univ. Gandrabura E. Fisch W. (1972) Stratigrafia și fauna Neogenului de pe bordura nordică și nord-vestică a Munţilor Semenic (regiunea Zorlenţu MareDelinești-Rugi)... XLI. (1975) Geologia bazinului Iara cu privire specială asupra depozitelor neogene. Univ. 242. București. Găgeanu Maia (2000) Litostratigrafia formaţiunilor jurasic superioare-cretacic inferioare din platforma continentală a Mării Negre (sectorul dintre faliile Peceneaga-Camena și Capidava-Ovidiu). Univ. 2 . 5-121. “Al. Florei N. 241. Romania. (1972) Studiul geochimic al apelor naturale mineralizate din Câmpia Română de nord-est (dintre râurile Cricov-Ialomiţa și Milcov-Putna-Siret). Ed. p. Găbudeanu B. Universităţii din Ploiești) 246. (1976) Studiul mineralogic. Bern. 39(12). Iași. 240.. București. Gh. Cuza”. (1924) Beiträge zur Geologie des Bihargebirges. 233  p. Geologia. I. Florea F. Gârbacea R. Cluj-Napoca). 123 p. 136 p. Frunzescu D. 252. București). Tübinger Geowiss.. Cluj-Napoca [Geochemistry of the environment in the areas of mining works from Arieş Valley. Valea Buzăului în vederea realizării unui lac de acumulare. 2002.. Fülop Alexandrina (2000) Analiza secvenţială a piroclastitelor acide din baza complexului vulcanic al Munţilor Gutâi. Cuza”. Springer-Verlag]. 2. Univ. și appendix din: Environmental Geology. L. 192 p. petrografic şi geochimic al eruptivului mezozoic din Munţii Trascău. 239. petrografic și geochimic al eruptivului mezozoic din Munţii Trascău. (1999) Studiul flișului paleogen dintre Suceviţa și Putna. Univ.. 1996. București.

Univ. 264.. ACG. Carpates Meridionales roumaines. IGG. Eastern Europe).. (1969) Cercetarea hidrogeologică a zăcămintelor de lignit în etapa de explorare. Univ. 258.Titus Brustur 253. București. RTD. 254. 23 p. Iași. Gherasi N.. Univ. Gheorghiţă Ioana (1975) Studiul mineralogic şi petrografic al regiunii Moldova Nouă (zona Suvorov-Valea Mare). Univ.. București. Ghika-Budești Şt.. București. București. (1977) Contribuţii la interpretarea datelor prospecţiunii electrice în curent continuu. Gheorghiu C. 23 p. Gheorghian M. D. F9.. 23 p. RTD. STE. cu privire specială asupra condiţiilor de formare a zăcămintelor de hidrocarburi. RTD. 419480. (1943) Cercetări geologice în colţul de SV al depresiunii Transilvaniei între valea Stremţului şi valea Ampoiului. (1968) Studiul depozitelor pliocene dintre valea Prutului şi valea Bîrladului. AIGR. cu privire specială la caracterele mineralogopetrografice ale colectoarelor. 262. AIGR. Gheorghian Doina Mihaela (1976) Studiul foraminiferelor din depozitele tortoniene și sarmaţiene din regiunea cuprinsă între valea Şteaza și valea Cîlnicului (sudul Bazinului Transilvaniei). (1989) Studiul posibilităţilor de punere în evidenţă de noi zăcăminte de hidrocarburi lichide și gazoase în depozitele sedimentare și ale fundamentului fisurat productiv din perimetrul cuprins între valea Barcău și valea Tur din Depresiunea Pannonică.. RTD. I. (1994) Studiul micropaleontologic al foraminiferelor planctonice din Jurasicul superior și Cretacicul platformei continentale românești a Mării Negre. Univ. Univ. 21 p. STE.. (1980) Mineralogia și geneza skarnelor și a mineralizaţiilor cuprifere asociate de la Vărad (Moldova Nouă). Cambridge. 261. București. Cluj. (1976) Microfauna depozitelor burdigaliene și helveţiene din regiunea cuprinsă între valea Sebeș-Olt și valea Cisnădioara (partea de sud a Bazinului Transilvaniei. (1934) Etudes géologiques et pétrographiques dans les Munţii Lotrului. 265. Cuza”. 35 p. (1937) Etude géologique et pétrographique dans les Monts Godeanu et Ţarcu (Carpathes Meridionales). O. (Studii geologice şi petrografice între valea Sadului şi vîrful Reci cu privire specială asupra proiectării construcţiilor hidrotehnice. 1-2. Massachusetts. IPGP. București.. RTD. 22 p. 181  p. ”Al. Georgescu M. Ploiești. RTD. J6. Georgescu P. București. 221  p. București. Gheorghiţescu D. București.. 266. Univ. Georgescu M. București. XVI. 1-78. București. I. RTD. VII. RTD. Iași. Gherman J. I11. Geary Dana Helen (1986) The evolutionary radiation of Melanopsid Gastropods in the Pannonian Basin (Late Miocene. 256. 28 259. 21 p. IGG. Ghaleb Ibrahim Mohammed Essa (1982) Studiul geologic complex al depozitelor cretacice și neogene din sectorul nord estic (Bordei Verde) al Platformei Moesice. 137 p. 1975. 77174. 2 . Gheorghe Al. 55 p. 260. 1-110. Georgescu Al. XXVII.. XVIII. 268. 267. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr.. Cuza”. IPGG.. Ghenea C. USA. Harvard Univ. București). (1972) Studii geologice și petrografice în valea Sadului-Gorj cu privire specială asupra amplasării construcţiilor hidrotehnice. 188 p. 263. 255. “Al. (1954) Studiul geologic al văii Mureşului între Deva şi Dobra. 257. STE. RMGMUC.

Grădinaru E. Pîngăraţi-Neamţ].2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României 269.. sismique haute résolution. Grinea D. 99-219. I. 279. 270. 271. 1975. București)... 274. 7-55. Univ. Cluj. Gräf I. 1971. RPR (Cluj). Iași (Analiza chimică. I. Ghiurcă V. (2010) Studiul peștilor fosili din flișul terţiar dintre valea Moldovei și valea Sucevei (Carpaţii Orientali). Cuza”.fr/docs/00/04/77/79/PDF/tel00008559/pdf ] 272. Givulescu R. Cuza”. Goga I. Univ. București). de Bretagne Occidentale. (2006) Imagini structurale ale Dobrogei de Nord deduse din date geofizice. VIII. Acad.str. Univ. 4. Cuza”. LSCBGGS. RSR. Cuza”. București. Univ. 284. București. Univ. Paleontologie. O. Iași. I.archives-ouvertes. Gillet H. Grigoraș N.. București. 2 . IPGG. AIGG. București. 275. Stud. Univ. Univ. Iași (Studiul geologic al flişului cretacic din regiunea Zizin-Vama Buzăului. cerc.. 273. XXVIII. I. Stratigrafie. geogr. RTD.. Cuza”. Univ. 282. (1972) Flișul cretacic din regiunea Zizin-Vama Buzăului. “Al. 276. București. 1/2. “Al. (1955) Studiul comparativ al faciesurilor paleogenului dintre Putna şi Buzău. I. 280. 29 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. RTD. ”Al. (1999) Studiul geologic complex al formaţiunilor pliocen superioare din zona Mihăiţa-Peșteana sud cu privire specială asupra stratelor de cărbuni. Iași [Recherches géologiques dans le sédimentaire mesozoique du bassin supérieur de Bicaz (Carpates Orientales). 42 p. geol. Ed. București). Haghimaș–Carpaţii Orientali) posibil hipostratotip al limitei Kimmeridgian-Tithonic. Gorie J. ”Al. (1957) Cercetări geologice în bazinul neogen al Borodului (Reg. Ghiţă G. Univ.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 .) în perimetrul valea Covasna-valea Zăbrătău (“Unitatea Şisturilor negre”) prin metoda microfacială. (1973) Caracteristicile geologo-structurale ale zăcămîntului de molibden Băiţa-Bihor și legătura mineralizaţiei cu intruziunile mici. mecanică şi microscopică a loessului românesc. Gridan T. M. în special gravimetrice. (1969) Mezozoicul din bazinul superior al Bicazului (Tulgheș-Hăghimaș). Iași. 1981. Iași. (2000) Studiul complex al formaţiunilor triasice și jurasice din zona Peceneaga-Camena în aria Dobrogei de Nord și a platformei continentale a Mării Negre. 52 p. 281. (2002) Formaţiunea cu acanthicum din regiunea Lacu Roșu (Msv. I. (1937) Analiza chimică. RTD. Oradea). 194 p. Cuza”. XLIV. mecanică și microscopică a loessului românesc. Grădianu I. Grasu C. Grigorescu D. Laboratorul de Mineralogie Generală 49. 1939. București (Petrologia Semenicului de nord-est. (1970) Geologia bazinului neogen Baia Mare. “Al. Univ. 58 p. Brest [http://tel. Acad. Univ. 259  p. Gogălniceanu S. (2004) La stratigraphie tertiaire et la surface d’érosion messinienne sur le marge occidentale de la Mer Noire: stratigraphie. “Al. Grigore D. Univ. RTD. 91 p. 5-132. București. ACG. Univ. București.. 277. I. (1979) Studiul petrografic al părţii de nord-est a masivului Semenic. (1971) Studiu stratigrafic al formaţiunii “Şisturilor negre” (s. Imprimeria Naţională. Facultatea de Ştiinţe din Iași. (1998) Studiul mineralogic și geochimic al rocilor eruptive bazice mezozoice din Munţii Hăghimaș și Munţii Tulgheș.. 278. 99-158. 283.

30 București [Petrographic investigation of pegmatites located between Teregova and Marga (Eastern Banat. spec.. Gușă Popescu Carmen Teodora (2006) Studiul palinologic și microfaunistic al Badenianului din Platforma Moldovenească și Dobrogea de Sud.. J. Grozescu H. Hanu D. 295. 127 p. VIII. 47 p. Univ. Iași. București. partea de nord-est a masivului Poiana Ruscă. 214 p. IGG. Univ. IGR. 27 p. Ed. (1974) Studiul geologic structural și genetic al zăcămîntului de sulfuri polimetalice de la Muncelul Mic. Cartea universitară. Dissertation. andaluzit. Carlos (2001) Studiul sedimentologic al secvenţelor siliciclastice din Miocenul inferior: Valea Doftanei-Valea Teleajen (avanfosa carpatică). (1998) Studiul comparativ al unor structuri mineralizate din districtul metalifer Baia Mare.. Grujinschi C. RTD. Univ. Academiei RSR. petrogeneză) și condiţii structurale. (1987) Studiul aluviunilor recente din bazinul hidrografic al Crișului Negru și al posibilităţilor lor de valorificare. 286. Halga S. Hârtopanu I. (1933) Beiträge zur Kenntnis der Golderzgänge am Ungarberge und am Fericsel bei Stănija im Siebenbürgischen Erzgebirge. Univ. (2000) Contribuţii radiometrice la cunoașterea unor structuri geologice ale masivului alcalin de la Ditrău. 76A. 1987. I. 294. South Carpathians]. 2001. Univ. (1972) Studiul complex al Gresiei de Tarcău. București). P. ”BabeșBolyai”. București (Mineralogeneza centurii manganifere din Munţii Bistriţei. 289. RTD. Ed. RTD. 1982. 144  p. București. Har N.Titus Brustur 285. 319 p. 292. Hadnagy Á. Gurău A. București. Hann H. (1999) Posibilităţi și limitări ale metodei magnetometrice în descifrarea structurii fundamentului cristalin al Platformei Moldovenești din perimetrele N-Iași și S-Iași. București). Ed. Tehnică. București [Polymetamorphic evolution of the Sebeş-Lotru series (South Carpathians) as result of the aluminium silicate-bearing metapelites study. Cuza”. Univ. B. Univ. AIGG. Hanganu Elisabeta (1966) Studiul stratigrafic al pliocenului dintre văile Teleajenului şi Prahova (regiunea Ploiesti). 298.. Univ. 5-80. Leipzig. Hannich K. 300. 293. 35 p. 67. RTD. Mineral genesis of the manganese belt in the Bistriţa Mountains. Helke A. Univ. Guzman A.. București]. Hârtopanu Paulina (2002) Mineralogia și geneza zăcămintelor de Mn din Munţii Bistriţei. Casa Cărţii de Ştiinţă. Univ. Cluj (parţial in: Microtectonica. Rom. București. issue. București). București (pro parte in: Pegmatitele din Carpaţii Meridionali. 2 . București. 288. 26 p. IPGG. Cuza”. Univ. (1999) Magmatismul calco-alcalin al ciclurilor banatitic și neogen din Munţii Apuseni (petrografie. 1994. (1982) Semnificaţia rocilor cu minerale Al2SiO5 (disten. D. 296. București. I. Cluj-Napoca) 297. Iași. Heredea N. 2004. (1997) Aportul prospecţiunii magnetometrice la descifrarea structurii geologice a regiunii Oaș-Gutâi. sillimanit) în cristalinul Carpaţilor Meridionali. Univ. J2... “Babes-Bolyai” Cluj-Napoca (pro parte in: Andezite bazaltice alpine din Munţii Apuseni. STE. „Al. 118-211. 290. 299. 291. 104 p.. “Al. Ed.. București. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 352  p. Petrology.. (1983) Studiul petrografic al pegmatitelor dintre Teregova și Marga. (1918) Geologia regiunii subcarpatice din partea de nord a districtului Bacău. AIGR. 287. București.

Univ. (1999) Cercetări asupra genezei și implicaţiilor tectonice ale fisuraţiei cărbunilor în Depresiunea Getică. Basel. București.. I. 316. Berliner geowiss. 307. Disert. Ed. Abh. 302. Hotz W. Hunedoara). Calcarele Cretacicului inferior din Pădurea Craiului. 17 p. 313. IPGG. (1971) Studiul geologic al zonei de fliș paleogen dintre valea Bistriţa și valea Iapa cu privire specială asupra perspectivelor de petrol și gaze. 303. Univ. Iamandei Eugenia-Puica (2004) Studiul lemnelor fosile din depozitele cretacic-paleogene (?) din România. Hyam Daoud (2006) Calcare microbiale din unele depozite mezozoice si terţiare din România: facies. București.. Cuza”.. V. 25  p. Wien. Iași (Datări şi corelări pe baza asociaţiilor palinologice în formaţiunile metamorfice din bazinul inferior al văii Vaserului. (1943) Contribuţiuni la cunoaşterea Cretacicului superior din sudul Munţilor Apuseni între valea Geoagiului şi valea Vinţii. (1999) Arhitectura sedimentaţiei depozitelor eocene din nord-vestul Depresiunii Transilvaniei. Timișoara. Cluj. Ed. 1. (1969) Contribuţii la analiza cantitativă a datelor gravimetrice. Clujeană. 311. RTD. 317. I. 312.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României 301. 5-68. Cluj-Napoca. Ges. Univ. Ianăș M. Iași (pro parte in: Geologia masivului alcalin de la Ditrău. Horoi V. București. Cluj-Napoca. petrografic și metalogenetic al bazinului inferior al Vaserului. 314. Mitt. RTD. (1909) Die geologischen Verhältnisse des Gebietes zwischen Kiskapus (Căpușu Mic) und Gyerövásárhely (Oșorhei). 310. 25-80. Hosu Al. Toulouse III-Paul Sabatier. Horaicu N. Iași). 309. C. 130 p. Bd. Univ. 306. 53 p. Geol. 305. Depozitele carbonatice sarmaţiene din Bazinul Şimleu. “Babeș-Bolyai”. Hicham Abou-Ayach (1978) Hidrogeologia bazinului Rîmncu Sărat.. “Al. (1909) Die Magnetiterzlagerstätten von Vaspatak im Komitat Hunyad (jud.. Masivul cristalin al Maramureşului şi Carpaţii Orientali. 2000. (1929) Die fossile Flora Rumäniens. Iakab G. Iamandei S. 1-101. I Teil nebst Beiträgen zur dieser und zur Kenntnis rezenter Hölzer von Typus Cupressiroxylon. Ed. Humă I. (1977) Studiul geologic al depozitelor miocene şi pliocene dintre valea Sohodol şi valea Blahniţa. Austria. 308. Taxodioxylon und Glyptostroboxylon. București. (1998) Studiul geologic. Berlin. E19. Hobincu R. 2. Graz. 304. Huică I. 315. Riffe und Sedimentologie im Oxfordium der Zentralen Dobrogea (Ost-Rumänien). RTD. (2002) Lemne fosile din Neogenul Bazinului Zarand. Univ. 1998. II. 224  p. București. AIGG. Univ. 203-228. Humml H. 2 . București.. Étude comparative entre le Massif Obârşia Cloşani-Piatra Mare (Roumanie) et le Massif d’Arbas (France). in Wien. Corelări și datări pe baza asociaţiilor palinologice în formaţiunile metamorfice din masivul cristalin al Maramureșului. (2001) L’influence de la géologie sur la karstification. Cuza”. Pallas-Akadémia. Univ. 297  p.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . Heft 1. Univ. „Al.. Hoffer A. Miercurea-Ciuc). 31 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. LI. RMMGUC. Iacob D. Sedcom Libris. VIII. 1. 174 p. București. Presa Univ.. Herrmann Regina (1996) Entwicklung einer oberjurassischen Karbonat-plattform: Biofazies. d. judeţul Gorj (Depresiunea Getică). Univ. Univ. diageneză. (1982) Studiu mineralogic și geochimic al mineralizaţiilor metalifere dintre Voșlobeni și Corbu. Univ.

RTD(pdf ). ”Al. Iași [Étude sur le massif syenitique de Ditrău. 18 p. Univ. Ciuc (Transylvanie). Iancu G. Idris Guirreh Farah (1980) Studiul mineralogic și geochimic al zăcămîntului Herja (Baia Mare).. (1936) Recherches géologiques dans les Monts du Trascău et dans le bassin de l’Arieş. 324. Univ. Ilie (Dima) Simona Marilena (2008) Resurse minerale în complexul ofiolitic din Platoul Mehedinţi. 325. 32 327. Univ. Iași (Petrogeneza insulei cristaline Buziaş-Sacoşu Mare (NV Munţilor Semenic). 336.. 25 p. RMGMUC. București. 333.. Cuza”. Cuza”. București. Iași). (1998) Studiul geologic și petrografic al insulei cristaline Buziaș-Sacoș (NV Munţilor Semenic). spectrometrică gama și mercurometrică a mineralizaţiilor hidrotermale asociate eruptivului neogen din România. Univ.. 27 p. I. Iliescu Daniela (2004) Soluţii structurale și informaţii metalogenetice obţinute prin interpretarea datelor magnetice de detaliu din zona de nord-est a Munţilor Bihor. 331. București. Ilie D. Ioane D. Univ. regiunea Jolotca. București. (2004) Consideraţii asupra unor mineralizaţii cu oxizi de fier din România în legătură cu posibilităţile lor de valorificare. Imreh J. 329-466. București. magnetometrică. RTD. 143  p. Univ. Iași. I. 319. București. 2 . București. Ed. 17 p. I. 320. clasificarea și geneza acestor roci. 328. Ilieș Dorina Camelia (2001) Biostratigrafia regiunii Derna-Voivozi-Suplacu de Barcău. 53 p. (2000) Studiul petrologic al granitoidelor din masivul Cherbelezu. district Ciuc. O. Univ. RTD. Al Jhadanfari (1980) Studiul mineralogic și petrografic al masivului eruptiv de la Cerbia (Munţii Drocea). 58 p. (1929) Studiul masivului sienitic de la Ditrău. Univ. “Al. 322. Univ. 332. (2001) Aplicarea seismicii multifrecvenţă cu sursă controlată în cercetarea sedimentelor marine: posibilităţi și limitări. Iatan Luisa Elena (2008) Relaţia dintre magmatism și metalogeneză în aria zăcămintelor Roșia Montană și Roșia Poieni.. (1999) Cristalochimia sulfosărurilor de bismut din provincia banatitică. București. Ianovici V. București. 329. XVII. Iași. Ion G. Ibrahim Khalil Ghazal (1980) Studiul hidrogeologic al bazinului superior al rîului Motru cu privire specială asupra resurselor de apă. I. ”Al. XXXI. 326. (1998) Contribuţii metodologice și de interpretare la cercetarea gravimetrică. “Al. région Jolotca. Univ. 335.. București.. București. Univ. 46 p. (1957) Celestina în rocile terţiare din Transilvania. Univ. Univ. Ion D. 330. “Al. RTD. Cuza”. Ignat T. N.Titus Brustur 318. București. distr. AIGR. IGG. București. 2. Univ. RTD. Iancu Viorica (1998) Relaţii între granitoide și metamorfite pre-alpine în Carpaţii Meridionali.. Cuza”. Ionescu Alissa Larisa (2007) Evaluarea formaţiunilor prin analiza integrată a datelor geologice și geofizice de sonda: studii de caz pe GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. MIGG. Univ. Ilinca G. 1934. 321. cu realizarea unui sistem expert pentru analiza. Univ. Cluj]. Ilham F. 5-176. București. 2000. M. 323. I. RTD(pdf ). Cuza”. 334. Univ.. Munţii Metaliferi. Ion Jana (1983) Étude micropaléontologique (formanifères planctoniques) du Crétace supérieur de Ţara Bârsei (Carpates Orientales).

ACG.. București). Univ. Iorgulescu Th. (2003) Sarmaţianul dintre valea Siretului și valea Şomuzului Mare (Platforma Moldovenească). 107  p. sur les shelves. Cluj-Napoca [pro parte în. Ionescu L. București. România). 238  p. Ionescu Corina (1997) Studiul metalogenetic al intruziunilor banatitice de la Budureasa și Pietroasa (Munţii Bihor. Zăcăminte de brucit din România. I. 351. 337. (2002) Studiul geologic. Cuza”. 1981. 345. Univ. București. (1974) Condiţiile acumulării hidrocarburilor naturale în capcane lito-stratigrafice și posibilităţile seismometriei la detectarea zăcămintelor de acest tip. 344. Granitul de Şuşiţa. Ed. București. arte grafice “Carol Göbl”. 30  p. Univ.P. 339. 24  p. 397 p. Ionescu Ana (1998) Studiul sistematic și biostratigrafic al dinoflagelatelor eocene și oligocene din flișul extern al Carpaţilor Orientali. 343. STE. Inst. Univ. Cuza”. cu privire specială asupra Grupului de Tulgheș. C. Iași (Flişul paleogen din bazinul văii Moldovei. “Al. Fac. IPGG. IGG. RTD. Brucitul-Mg(OH)2. Univ. Univ. Ionesi V. XXX. Ionesi L. București. 347. T. Univ.. (1969) Flișul paleogen din bazinul văii Moldovei.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României structurile ce aparţin platformei continentale a Mării Negre. București. mineralogic.. (1999) Optimizarea calităţilor geomecanice ale rocilor moi. Ionescu C. Ionescu Bujor D. Acad. I. Ed. 346. “Babes-Bolyai”.. 2006. pe șelfuri. RTD.. I. Iași (Study of Silurian and Devonian faunas from the eastern part of Moesian Platform. D. VIII. București. București. Buc. D13. AIGR. (1976) Studiul geologic.. Ionescu L. București). RTD. București.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . Ionescu G. M. ”Al. (2000) Modele faciale ale formaţiunilor paleogene pe șelful nord-vestic al Mării Negre. mineralogic și petrologic al zonei Bilbor-Tulgheș (Carpaţii Orientali). (1953) Contribuţiuni la studiul micropaleontologic al Miocenului superior din Muntenia de E (Prahova şi Buzău). Univ. 250  p. Univ. Iordache S. Gh. RTD. de știinţe. Univ. Ionesi Bica (1968) Stratigrafia depozitelor miocene de platformă dintre valea Siretului şi valea Moldovei.. MIGG. 2 . “Al. București. Ed. București. I. 341. 36 p. 1971. 44 p. Editura didactică și pedagogică. 115-222. Univ. Ionescu-Argetoaia I. Univ. 21 p. București]. 25 p.. 1981. Cuza”. Ionescu I. RSR.. IGG. 156 p.. 5-222. Univ. RSR. Iași). Iași.. 349. Munţii Metaliferi. București (Les conditions de l’accumulation des hydrocarbures dans le pièges lithostratigraphiques et les posibilités de la séismometrie pour la prospection des gisements de ce type. RTD. Cuza”. Iași (Sarmaţianul dintre valea Siretului şi valea Şomuzului Mare. București. 261-350. concernant surtout le Banat. I. N. (1966) Înregistrator de oscilaţii electrice. Ionescu M. Iordan Magdalena (1977) Studiul faunelor Silurianului și Devonianului din partea de est a Platformei Moesice. 33 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 1999. geochimic și genetic al zăcămîntului aurifer și polimetalic Haneș. 5-144. 340. Mineralogie şi mineralogeneză. cu privire specială la Banat (România). RTD. 342. XXVI. Acad. București). folosite ca terenuri de fundare și ecrane impermeabile.. “Al. (1909) Contribuţiuni la studiul petrografic şi geologic al Carpaţilor Meridionali. Cuza”. 352. Univ. (1918) Pliocenul din Oltenia. 338. 350. “Al. (1970) Studiul geologic și mineralogic al regiunii Biharia. 348.

105-120. 137-168. Cuza”. Univ. 18 p. J8. ”Al. Iași   GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. București. Cuza”. Edit. Isache C. & Iurkiewicz A. LIII. Univ. Univ. ACG. Jianu Denisa (2004) Controlul structural și rolul fluidelor în geneza mineralizaţiei aurifere din nordul Masivului Leaota. 108 p. ”Al. IGG București (pro parte in: Metalogeneza asociată vulcanismului neogen din nord-vestul Munţilor Oaş. (1948) Relaţiuni între caracterele petrografice și tehnologice determinate asupra rocelor de construcţie din carierele din România. 363.  361.. București (pro parte in: Sisteme hidrocarstice din Masivul Bucegi. 186 p. Lisboa. RTD. 29-32. AIGG. 3. Iurkiewicz A. “Al. Iași (Studiul geologic al sectorului vestic al bazinului Crişului Alb şi al ramei munţilor Codru şi Highiş. petrografic și structural al cristalinului dintre Breaza și Cîrlibaba (Carpaţii Orientali). (Fauna Doggerului şi Malmului dela Braşov). In: Orășeanu I. Acad. (Eds) Karst hydrogeology of Romania. Iași (Publicată postum sub titlul “Geologia Moldovei Centrale dintre Siret şi Prut”. cu privire la evaluarea resurselor exploatabile de ape subterane. Oradea). 221-315. Univ. Jipa D. I.P. Ed. Jonet A. 222 p. 362. XXIV. 2010. Jekelius E. București. Iași). 2 . 201 p. Geologie. 354. Univ. b. La faune ichtiologique de Homorâciu. București. II. Univ. 357. 95-193.. Univ. București). 1957. 444 p. 47 p. – Hydrogeological condition of the karst areas. cu aplicaţii practice. STE. CFR. 177298. RTD.. și Saraiman A. Cuza”.. XXIV. Ed. Budapest. 366. Univ. RTD. I. Joja Th.. (1978) Petrologic study of the Vlădeasa massif (western part). Cetatea de Scaun. A11. (1958) Contributions a l’étude de schistes disodiliques oligocène de Roumanie. RTD. (1994) Studiul fenomenului de sedimentare laterală după exemple din Carpaţii românești. 128 p. 365.R. 359. Iași. Cuza”. S. 65-78. Bucuresti (pro parte in: Iurkiewicz A. 1971. București. 111-174.. (1952) Cercetări geologice între valea Râşcei şi valea Agapiei. (2000) Hidrogeologia carstului din zona Cheile Tătarului-Scropoasa. Istocescu D. Ivan M. 1971. București).. I. Cuza”. 22  p. pe baza datelor de regim al debitelor izvoarelor. AICCFR. (1916) A brassöi hegyek mezozóos faunája (= Fauna mezozoică a munţilor Braşovului). Jeanrenaud P. autori 34 Jeanrenaud P.-A. Târgoviște).. Secţ. (2003) Analiza sistemică a investigaţiei hidrodinamice a acviferelor carstice (exemple semnificative din România). “Al. (1977) Geologia şi petrologia vulcanitelor neogene din nord-vestul zonei eruptive a munţilor Oaş (regiunea Tarna Mare-Turţ).Titus Brustur 353. (1993) Studiul influenţei reliefului în determinările gravimetrice și magnetice în scopul eliminării efectelor perturbante. Univ. 1 Reproducere eronată a hărţii anexate lucrării. 23 p. I. Istrate Gh. p. ”Al.. (1971) Geologia Moldovei Centrale dintre Siret și Prut. Ed. Juncu A. (pro parte in : Proprietăţile tehnologice ale rocelor din R. Istrate Al. distr. 2002. I.1 360. C. Ed. 364. București. deși primul autor o publicase corect: Harta geologică a Moldovei Centrale dintre Siret şi Prut. Masivul Bucegi. STE. 1995. Jude R. RSR. MJKUGA.. Univ. 1986. ASUI (serie nouă). Belvedere. 256-284. de Prahova. 356.. 355. (1970) Studiul geologic al bazinului Crișurilor între Şiria și Tinca. XVII. (1986) Studiul mineralogic. Iași. 358. IGG București).

Inău și Ţicău.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României 367. Die hercynische Geosynklinalerzbildung in den rumänischen Karpaten und ihre Beziehung zu der hercynischen Metallogenese Mitteleuropas... Kovacs M. Univ. 379. (1998) Studiu petrologic al formaţiunilor magmatice din aria sud-estică a Munţilor Gutâi (între valea Firiza și valea Cavnic).). In: D. Hydrothermal-sedimentary iron ores related to submarine volcanic rises: the Teliuc-Ghelartype as a carbonatic equivalent of the Lahn-Dill type. I. 380. Kovács-Pálffy P. 319 p. Mineralium Deposita. ”BabeșBolyai”. Krestel Svetlana (1970) Studiul micropaleontologic al diatomitelor din RSR. București.. Casa editorială Demiurg. I. 49 p.. IPGG. RTD. Dacia. Ţicău (România) – cu privire specială la studiul mineralelor argiloase caolinitice. Univ. New York].. RTD. IPGG. București. RTD. (1994) Studiul mineralogic și geochimic al scoarţei de alteraţie a gnaiselor feldspatice de la Stejera. Ed. Khadiga Jama Noor (1983) Studiul formaţiunilor metamorfice purtătoare de mineralizaţii din regiunea Muncelu Mic. (1973) Studiul mineralogic și geochimic al rocilor granatifere din cristalinul Carpaţilor Orientali și Meridionali. București (Petrogeneza rocilor magmatice de subducţie din aria central-sud-estică a Munţilor Gutâi. 323-344. Iași.. București. RTD. (2005) Sedimentologia și arhitectura depozitelor pannoniene din estul Bazinului Transilvaniei. București. Univ. 378. Ed. 375. Berlin. RTD. RTD. Kader Abbas Friadon (1985) Metodologia de evaluare a rezervelor de ape freatice cu ajutorul metodei bilanţurilor și utilizarea datelor din reţeaua hidrogeologică cu aplicaţie în zona de cîmpie a bazinului inferior al Oltului. Univ. Eötvös Loránd. Springer-Verlag. (1970) Zăcămintele de minereu de fier din formaţiunile epimetamorfice ale masivului Poiana Ruscă. 18  p. Univ. 29 p. (2005) Contribuţii la proiectarea și construirea aparaturii utilizate în studiul câmpului geomagnetic.-T. H. 371. ”Al. București. Krezsek C. Iași]. Univ. 26 p. 28 p. 232-253. 26  p. Univ. Cuza”. J. Univ. Kang Din Gon (1985) Studiul geologic complex al depozitelor paleogene din regiunea Ghelinţa-Ojdula-Breţcu-Oituz-Poiana Mare. ClujNapoca). București. RTD. Juravle D. 28 p. Univ.H. Kalmar I. Acad. RTD. 21 p. RSR. Time and strata-bound ore deposits.. 1977. RTD. (2004) Geologia regiunii dintre valea Sucevei și valea Putnei (Carpaţii Orientali). (1967) Studii mineralogice şi petrografice în zona de exoskarn de la Ocna de Fier (Banat). 201  p. 24 p.. Cluj-Napoca. 368. 374.. Kräutner G. 2 . 2007. 2002. Univ. 1970. (1973) Stratigrafia cristalinului masivelor Preluca. RTD.D. 373. 377. Univ. Berlin. Klemm & Schneider H. București [pro parte in: 1. Budapesta.. 376. București. 2.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . 27 p. 372. Kissling Al. ”Al. Kim Zu Hen (1984) Contribuţii la prelucrarea și interpretarea diagrafiei geofizice în nisipuri argiloase. 369. Kasper U. 35 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 172 p. București. 5/4. Univ. București. cu privire asupra formării zăcămintelor de hidrocarburi. Heidelberg. Cuza”. (eds. Jurca I. 381. Iași [Geologia regiunii dintre valea Sucevei şi valea Putnei (Carpaţii Orientali). Khamphai Khounnala (1972) Studii mineralogice și petrografice în masivul eruptiv de la Greci... 370.

RMGMUC. (1928) Birefringenţa feldspaţilor din seria andesinei şi studiul microscopic al rocelor cu andesine din Transilvania. 387. 390. 395. IPGG. (1978) Studiul mineralogic și geochimic al argilelor apţiene din Dobrogea de sud. București. Univ. 1-79. 182 p. 386. Univ. 29 p. “Babeș-Bolyai”. (1953) Geologia ţinutului de cîmpie din bazinul inferior al Argeşului şi a teraselor Dunãrii. 389. “Al. XLIX. 28 p. 23 p. RTD. hidrogeologic și de geologie tehnică al carstului în regiunea Roșia-Zece Hotare (Munţii Pădurea Craiului). Univ. Univ. Ed. 397. Univ. București.. 394. la Moscova). E2. Vrije Universiteit Amsterdam. Lazăr Alina Carmen (2006) Studiul palinologic și biostratigrafic al Devonianului din Dobrogea de Nord. 398. IGG. Liteanu E. Cluj-Napoca. București. 5-79. București). RTD. S. geomorfologic. 392. Lazăr F. București (Jurasicul mediu din Bucegi – versantul vestic.. 28 p. 388.L. Iași (Studiul biostratigrafic al Neogenului superior GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Univ. Lazăr Iuliana (2003) Studiul paleontologic și paleoecologic al moluștelor bivalve din depozitele jurasice situate în versantul vestic al Munţilor Bucegi.. Laszlo A. I. (1966) Cercetări geologice între Someș și Lăpuș la NW de Dej. STE. Lăzărescu V. RTD. 36 391. Cluj-Napoca. “Al.. București.. Le Canh Dai (1979) Structura terenurilor neogene pe marginea de nord a Platformei Moesice și raporturile lor cu substratul și cu molasa părţii interne a avanfosei carpatice în sectorul dintre Gilort și Olteţ cu privire la explorarea zăcămintelor de hidrocarburi naturale. AIGG. (1963) Cercetări geologice tehnice asupra carstului din regiunea Anina (Banat). Univ. Paleontologie şi paleoecologie. Laţiu V. Univ. București. 393. “Babeș-Bolyai”. RTD. Lăcătușu R. (1976) Mineralogy and geochemistry of the neogene pyroxene andesites from the northern part of the Gutîi Mountains (Romania). Liu Cian Ci (1966) Studiul variaţiei litofaciesului prin analogii geologice și geofizice în mezozoicul Platformei Moesice (sud de Caracal) din R. România. (2007) Geochimia mediului în ariile exploatărilor miniere de la Sântimbru-Băi (judeţul Harghita) și influenţa acestora asupra gradului general de poluare. Cuza”. 217-240. 24 p. București (Disertaţie susţinută în 1955. Lubenescu Victoria (1976) Studiul macrofaunei pliocene de pe rama nordică a Munţilor Cibin între Mureș și Olt. STE. Lemne Marioara Mia (1970) Contribuţii la studiul răspândirii elementelor radioactive în formaţiunile cristalofiliene din Carpaţii Meridionali. 384. Controls on late orogenic sedimentary basin evolution and Paratethys paleogeography. IPGG. IPGG. RTD. București.Titus Brustur 382. 185 p.. Iași. Li Hak Ung (1984) Studiul sedimentologic și petrografic al rocilor posibil generatoare din formaţiunile paleogene din pintenii de Văleni și Homorâciu între văile Buzău și Teleajen. Ars Docendi. RTD. Univ. 2006. Lang B. București. Loc Ngoc Ly (1972) Studiul geologic. N. (1999) Studiul geologic al structurii vulcanice din partea sudică a masivului Harghita. Cluj (teză susţinută la 3 iunie 1925). București.. București. Laczkó Attila-A. Univ. Leveer Karen Agneta (2007) Foreland of the Romanian Carpathians. RTD. 396.. Cuza”. 2.. II. 383. E6. I. 49 p. 154-213. 385. 27 p. 2 .

2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României din sud-vestul Transilvaniei. „Al. AIGR. București. Univ. (1974) Studiul geologic şi petrografic al masivului cristalin Locva. W. Univ. Cluj. Luţac D. 68. București. pentru elucidarea tipurilor de reacţii minerale retrograde care au însoţit exhumarea corpurilor. Cluj. 56 p. 1909. “Al. I. 409. Iași. 401. Cuza”. Iași [Recherches géologiques et paléontologiques dans la Bessarabie méridionale (Roumanie). (1909)1 Geologia bazinului de la Bahna. București. Cuza”. RTD. (1985) Studiul geologic și petrografic al părţii de nord a Munţilor Retezat. Univ. 20 p.177-404. RTD. București. “Al. Univ. IGG. 1940. (2000) Procese sedimentare și tectonice la baza paleopantei bazinului Histria. București. 57-164. la Universitatea din Iași GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. București. 400. București. (1939) Geologia sudului Basarabiei. 411. Aplicaţii pentru formaţiunile paleogene din Depresiunea Precarpatică din Muntenia. Jassy] (retipărită sub același titlu la Tipografia “Presa Bună”. Univ. 1939. Man Livia Ecaterina (2007) Contribuţii la identificarea și evaluarea rocilor sursă de hidrocarburi pe baza diagrafiei geofizice. 415. “Babeș-Bolyai”. Macovei Gh. Iași. 2 37 . Univ. ”Babeș-Bolyai”.. 65 p. București). Macovei Gh. 228 p. (1953) Studii geologice în regiunea Sînpetru-Pui (Bazinul Haţegului). III. Univ.judeţul Mehedinţi) cu privire specială asupra folosirii metodei geobotanice în prospecţiune. I. “Al. Maloș Ana (1973) Mineralizaţiile de pirită cupriferă din valea Motrului (Baia de Aramă . Luca Anca Cornelia (2007) Studiul petrografic al corpurilor eclogitice din Unitatea Porţile de Fier. Iași (Geological and petrographical study of North Retezat Mountains. LVIII. séconde partie. ACG. 404. Macaleţ V. Univ.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . (1987) Studiul mineralogic. 414. Univ. 413. Univ. I. 23 p. Mafteiu M. 399... București). Macaleţ Rodica (1997) Studiul lito-biostratigrafic al formaţiunilor ponţiene de molasă dintre valea Buzăului și valea Dâmboviţei. Macarovici N. (1972) Stratigrafia și structura formaţiunilor mezozoice din Munţii Trascău. Univ. I. 1991. XXVI. 173  p. (2001) Interpretarea integrată a datelor de prospecţiune geofizică în scopul cunoașterii structurilor geologice cu potenţial de acumulare a minereurilor radioactive.. Lupu M. RTD. Lupulescu M. București. 1 Prima teză de geologie susţinută în România.. 410. AIGG. Univ. Cuza” Iași (Basenul terţiar de la Bahna. 406. (1969) Contribuţii la procesul măsurătorilor radiometrice in situ în cercetarea zăcămintelor de uraniu. Lupei N. STE.. 115-222. 1981. I. 412. București. Maier O. RTD(pdf ). Cuza”. Univ. Lupu Denisa (1975) Contribuţii la studiul faunei senoniene de rudiști din Munţii Apuseni. 407. Lungu A. București). IPGG.V. I5. 26 p. 403.. Univ. 405. RTD. Cuza”. p. (1997) Stratigrafia Terţiarului dintre Masivul Preluca și eruptivul neogen Baia Mare. Cluj-Napoca. ASUI. XXV. Mamulea A. RTD. 402. Iași). 123202.. 18 p. IGG. 211-274. “Al. petrografic și metalogenetic al bazinului superior al văii Bârsa. AIGG. 408. (1949) Contribuţii la studiul zăcămintelor aurifere din regiunea Stănija-Techereu.

Titus Brustur

416. Man S. (2007) Evaluarea formaţiunilor oligocene din zona Proviţa-Runcu-Mislea-Buștenari, pe baza datelor geologice, geofizice și de foraj. RTD(pdf ), 18 p., Univ. București. 417. Manilici V. (1956) Studiul petrografic al rocelor eruptive mesozoice din regiunea Poiana Mărului-Şinca Nouă. ACG, XXIX, 5-75, București. 418. Manolescu Gh. (1937) Étude géologique et pétrographique dans les Monts Vulcan. AIGR, XVIII, 79-172, București. 419. Manoliu-Negreanu Eugenia (1969) Studiul geologic al regiunii Zărnești-Tohanul VechiVulcan-Codlea cu privire specială asupra Jurasicului și Cretacicului. RTD, 35 p., Univ. București. 420. Mantea Gh. (1981) Cercetări geologice în bazinul superior al Someșului Cald (Munţii Bihor). Univ. „Al. I. Cuza”, Iași [Geological studies in the upper basin of the Someşul Cald Valley and the Valea Seacă Valley region (Bihor-Vlădeasa Mountains). AIGG, 66, 5-89, 1985, București]. 421. Mareș-Marinescu Ioana (1964) Studiul depozitelor cu glauconit din regiunea cuprinsă între văile Doftana și Bîsca Chiojdului. RTD, 21 p., Univ. București. 422. Mariaș Z. Fr. (1996) Câmpul metalogenetic Cavnic, caracterizare geostructurală și petrometalogenetică. RTD, 109  p., Univ. “BabeșBolyai”, Cluj. 423. Marica Silviana (2009) Studii geologo-economice asupra vulcanitelor pliocen-cuaternare din România în vederea utilizării acestora la realizarea unor produse neconvenţionale. Univ. București. 424. Marin Cornelia (2002) Aplicarea metodei curenţilor telurici la descifrarea structurii funda38

mentului Platformei Moldovenești. Univ. București. 425. Marincaș Valeria (1965) Studii geologice în regiunea Sebeș-Cîlnic-Săsciori-Răchita-Pianu de Sus-Cioara cu privire specială asupra stratigrafiei depozitelor cretacice. Univ. București. 426. Marincea Şt. (1998) Cristallochimie et propriétés physiques des borates magnésiens des skarns de la province banatitique de Roumanie. École Nat. Sup. des Mines de Saint-Etienne & Univ. Bucarest. 427. Marinescu B. (1998) Studiul evolutiv al melanopsidelor miocen superioare și pliocene din domeniul Paratethysului Central. Univ. “BabeșBolyai”, Cluj-Napoca. 428. Marinescu Fl. (1978) Stratigrafia neogenului superior din sectorul vestic al Bazinului Dacic. 155 p., Ed. Acad.RSR, București. 429. Marinescu I. (1972) Studiul geologic al regiunii dintre valea Teleajenului (Cheia, Mănăstirea Suzana) și Munţii Bobu-Grohotișu-Rădila Mare. RTD, 37 p., Univ. București. 430. Marinescu M. (1998) Optimizarea exploatării și evaluării zăcămintelor de minereuri neferoase. Univ. București. 431. Marinescu N. (2004) Modele de corelare litologică a complexului cărbunos geţian din Bazinul Olteniei pe baza diagrafiei geofizice. Univ. București. 432. Mariș A. Cristina (2005) Mineralogia diferitelor materii prime cuarţo-feldspatice și influenţa lor asupra proprităţilor structurale și compoziţionale ale produselor ceramice. Univ. “Babeș-Bolyai“, Cluj-Napoca.  433. Marosi P. (1967) Originea mineralizării apelor freatice din cîmpia interfluviatilă BuzăuRîmnicu Sărat. STE, E7, 105-150, IGG, București.

GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 - 2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României

434. Mastacan Gh. (1948) Studiul petrografic al regiunii cristaline dintre Ciocănești și Vatra Dornei. Univ. “Al. I. Cuza”, Iași. 435. Mârza I. (1967) Studiul geologic al formaţiunilor cristaline din zona de sud-est a Muntelui Mare. Univ. București (Evoluţia unităţilor cristaline din sud-estul Muntelui Mare. 167  p., 1969, Ed. Acad. RSR, București). 436. Mârza V.I. (1982) Conţinutul premonitoriu al fluctuaţiilor de seismicitate. Manifestări la scară globală cu particularizare și accent pe regiunea Vrancea. RTD, 26 p., Univ. București. 437. Mateescu I. (1932) Petrographische Untersuchungen der Kohlenflöze des liassichen Steinkohlenlagers von Anina-Steierdorf in Banat. Mitt. Inst. für Brennstoffgeologie an der Bergakademie, 78 p., Freiberg. 438. Mateescu Şt. (1927) Cercetări geologice în partea externă a curburii sudestice a Carpaţilor româneşti. Districtul Râmnicu Sărat. AIGR, XII, 67-324, București. 439. Matei L. (1983) Argilele panoniene din Transilvania. 160 p., Ed. Acad. RSR, București. 440. Matei V. (2000) Studiul stratigrafic al flișului paleogen din Semifereastra Slănic-Oituz dintre valea Dofteana și valea Oituzului. Univ. “Al. I. Cuza”, Iași. 441. Matyasi L. (1999) Studiul petrografic și geostructural al Bihorului central-estic. Univ. București. 442. Matyasi S. (1999) Studiul mineralogic, geochimic și genetic al mineralizaţiilor de uraniu din extremitatea de nord-vest a Munţilor Bihor. Univ. București. 443. Maţenco L. C. (1997) Tectonic evolution of the Outer Romanian Carpathians. Constraints from

kinematic analysis and flexural modelling. 160 p. Vrije Universiteit, Amsterdam. 444. Mason, P. R. D. (1995) Petrogenesis of subduction-related magmatic rocks from the East Carpathians, Romania. 264 p., Univ. London, 445. Maxim I. Al. (1936) Contribuţiuni la explicarea fenomenului de încălzire a apelor sărate din Transilvania. III. Lacurile sărate de la Turda. RMGMUC, VI, 209-320, Cluj.  446. Măldărescu I. C. (1970) Studiul mineralogic și geochimic al mineralizaţiilor de la Şuior. RTD, 27 p., Univ. București. 447. Mălureanu I. (1995) Contribuţii la interpretarea cantitativă a diagrafiei geofizice în condiţiile invaziei cu filtrat de noroi. Aplicaţii în formaţiunile meoţiene din zona cutelor diapire - Muntenia. Univ. București. 448. Mărgărit Gh. (1976) Geologia bazinului Almașului cu privire specială asupra zăcămintelor de cărbuni. RTD, 23 p., Univ. București. 449. Mărunţeanu C. (1987) Rolul factorilor petrografici și structurali asupra stabilităţii masivelor de roci cristaline. RTD., 20  p., Univ. București. 450. Mărunţeanu Mariana (1987) Studiul geologic al bazinului inferior al Tazlăului Mare. RTD, 19 p., Univ. București. 451. Mărunţiu M. (1987) Studiul geologic complex al rocilor ultrabazice din Carpaţii Meridionali. RTD, 23 p., Univ. București. 452. Mătreșu J. (2004) Evoluţia tectonică a Platformei Moesice. Univ. București. 453. Meilescu C. (2005) Evoluţia paleoclimatică în Neogenul superior din NV Olteniei pe baza analizelor palinologice. Univ.  “Babeș-Bolyai“, Cluj-Napoca.
39

GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

Titus Brustur

454. Melinte Carmen Mihaela (1997) Biostratigrafia Cretacicului superior din România pe baza nannofosilelor, aplicată în flișul din zona de curbură a Carpaţilor Orientali. Univ. București. 455. Memon Allah Dino (1977) Studiul efectelor diagenezei și tectogenezei asupra compoziţiei și structurii rocilor din Doggerul, Malmul, Neocomianul și Barremianul părţii centrale a Platformei Moesice, cu privire specială la condiţiile de geneză și de acumulare a petrolului. RTD, 29 p., Univ. București. 456. Meszaroș N. (1957) Fauna de moluşte a depozitelor paleogene din nord-vestul Transilvaniei. BGP, I, 174 p., Ed. Acad. RPR, București. 457. Miclăuș Crina Genoveva (2001) Geologia deltelor relicte extracarpatice sarmaţiene dintre văile Sucevei și Bistriţei. Univ. “Al. I. Cuza”, Iasi. 458. Micu M. C. (1987) Studiul geologic al flișului și molasei din regiunea valea Horaiţa-PîngăraţiSăvinești. RTD, 27 p., Univ. București. 459. Mihail Cr. (1981) Studiu geoelectric privind evidenţierea de noi mineralizaţii auro-argentifere și de sulfuri polimetalice în vulcanitele neogene din Munţii Gutîi și Oaș. RTD, 26 p., Univ. București. 460. Mihăilă N. (1971) Stratigrafia depozitelor pliocene şi cuaternare dintre valea Oltului şi valea Vâlsanului (sectorul Rîmnicu Vîlcea-Curtea de Argeş-Vîlsăneşti). STE, J7, 145 p., IGG, București. 461. Mihăilescu-Toderiţă Victoria (1966) Studiul geologic al bazinului Roşia (Munţii Pădurea Craiului). STE, J3, 111 p., IGG, București. 462. Milcoveanu D. (1941) Contribution à l’étude du rayonnement des substances naturelles. Application à la prospection géophysique par les ra40

diations pénétrantes. 166  p., Impr. Emmanuel Vitte, Lyon. 463. Milu Consuela (2005) Consideraţii privind contaminarea cu produse petroliere a formaţiunilor sedimentare pleistocene și a apei subterane în zona Oil Terminal Constanţa. Univ. București. 464. Milu Viorica (1999) Alteraţii hidrotermale asociate zăcămintelor de tip porphyry copper Bolcana și Roșia Poieni (Apusenii de sud). Univ. București. 465. Mitrofan H. (2005) Modificări episodice în cadrul unui acvifer plasat în crusta terestra superioară manifestate cu ocazia unor cutremure vrâncene majore: studiul informaţiilor furnizate de anomalii geotermometrice (Na-K-Mg) în izvoare de la Slănic Moldova. Univ. București. 466. Mînecan Teodosia (1985) Studiul mineralogic și petrografic al pegmatitelor din bazinul văii Lotrului. RTD, 25 p., Univ. București. 467. Mînzăraru Lidia (1965) Studiul mineralogic şi petrografic al corpurilor subvulcanice din partea de NW a munţilor Bîrgău. STE, I1, 93  p., București. 468. Mocanu V. (1996) Relaţii între mișcările crustale recente și structura adâncă a teritoriului românesc. Univ. București. 469. Möckel K. (1920)  Die petrographischen Verhaltnisse der sudlich Reschinar gelegenen Berggegend. Geologische Landkarte. Diss. Klausenburg, 1918. MMGSSNM, IV, Sibiu. 470. Mocuţa M. (2005) Contribuţii la înţelegerea cauzelor și evoluţiei proceselor de dezechilibru din câmpul II de sonde de la Ocnele Mari. Soluţii de dezamorsare. Univ. Bucuresti.

GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

Univ. Berlin). RTD. C. Muntean Viorica (2002) Sarmaţianul din regiunea Fălești-Bujor și Valea Prutului (R. (2004) Cadrul structural-stratigrafic al Platoului continental românesc al Mării Negre evidenţiat prin prospecţiunea seismică și perspectivele de hidrocarburi. ”Al. (1975) Stratigrafia depozitelor paleogene şi miocen inferioare din regiunea Cluj-Huedin-Românaşi (NW-ul bazinului Transilvaniei). I. 477. 24 p. RTD. “Babeș-Bolyai”. 473. Mosonyi Emilia (1998) Studiul geologicstructural al metamorfitelor de pe versantul sudic al Masivului Rodna. Univ.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . (1913) Die Tuffitzone der mittleren Dobrogea (Dobrudscha) und die Kieslagerstätte von Altan-Tepe. București. Munteanu M. Univ.. Univ. tectonic si metalogenetic al zonei cuprinse între Dârmoxa și Dorna. 487. XLVII. Iași. 230 p. Cuza”. 475. Tectonic-sedimentary evolution and hydrocarbon potential. Acad. 25 p. 478. 5-211. AIGG. flore et produits d’industrie). 486. Cuza”. 476. Muhawreq Mubarek Khamis (1983) Contribuţii la perfecţionarea metodelor de prospecţiune și explorare pentru substanţe minerale utile solide. 482. Munteanu Emilia (1998) Studiul faunei sarmaţiene din regiunea cuprinsă între valea Lopatna și valea Buzăului. Univ.. Moroșan N. Momea Lucia (2000) Studiul geologic al rocilor sursă de hidrocarburi din Pânza de Tarcău și Pânza cutelor marginale între valea Tazlăului Sărat și Prahova cu privire specială asupra disodilelor.  Iași. (1998) Studiul litostratigrafic. Berlin (in Zeitschrift für praktische Geologie. I. (1993) Tertiary deformation in the Romanian Southern Carpathians. ein Beispiel der Epigenese. 480. Tübingen. AIGR. București. Ed. I. București. RTD. Univ. I. Iași. 483. București. Moroșan I. București. RPR.. 485.. (1998) Capcane subtile în sistemele petroliere din România. 479. Cluj-Napoca. Univ. Mogoșanu D. Univ. 474. ”Al. “Al.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României 471. 26 p. (1938) Le Pléistocène et le Paléolithique de la Roumanie du Nord-Est (les dépôts géologiques. XIX. 35  p. Moldoveanu V. Cuza”. 41 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Muneer Mahmoud Sulejman Ahmad (1991) Studiul geologic complex al depozitelor neogene purtătoare de hidrocarburi cuprinse între valea Teleajenului și valea Lopatna. Moldoveanu Tr. Moser Fr.1913. Univ. leur faune. (1999) Corelaţii între parametrii fizici ai rocilor rezervor din Platforma Valahă. Moisescu V. I. București (pro parte in: Romanian continental plateau of the Black Sea. 472.. Moldova). (1999) Studiul condiţiilor hidrogeologice ale Dobrogei de sud pentru reevaluarea rezervelor exploatabile. Dissertation Doktor-Ingenieurs. Cuza”. 176  p. “Al. 437467. Bucharest). Mounazih Mohammed (1988) Studiul geologic și petrografic al regiunii Cîrjelari (Dobrogea de nord). București. (2002) Contribuţiile metodelor geofizice la investigarea mediului geologic și evaluarea hazardului natural. 488. Morariu D. RPR. D. Univ. Oscar Print. Moisescu Gertrude (1955) Stratigrafia şi fauna de moluşte din depozitele tortoniene şi sarmaţiene din regiunea Buituri.. București. București. Univ. Univ. București. Motaș C. Univ. 481. 1-160. Iași. 2 . Univ. București. 2007. 484.

RTD. Nacu V. 32  p.Titus Brustur 489. 109  p. AIGR. 502. 503. RTD. 108 p. 47  p. (2006) Geologia părţii de sud a Platformei Covurlui. geochimic şi structural al pegmatitelor din Munţii Rodna. Muţiu R. 205  p. 499. 19 p. Nasser Aziz Ahmed (1977) Studiul geologicgeofizic al sectorului central din Podișul Moldovenesc cu privire la structura și perspectivele de hidrocarburi între Prut și linia localităţilor Rădăuţi-Bacău-Fălciu. RTD.. Murgeanu G. RTD. Acad. XLII. (1972) Stratigrafia și tectonica terenurilor metamorfice din regiunea TomeștiLuncani (Poiana Ruscă de NW). 500. Univ. 92  p.. Neacșu Gh. Univ. (1998) Măsurători geodezice și modele de calcul pentru determinarea parametrilor geodinamici ai mișcărilor crustale recente în 42 cadrul studiilor interdisciplinare de predicţie a cutremurelor de pământ. 25 p.. RTD. Univ. Univ. BGP. 38  p. Cuza”. Ed. [Micropaleontological and stratigraphical study of the Upper Cretaceous deposits between the upper valleys of the Buzău and Rîul Negru rivers (Eastern Carpathians). RSR. București). 505. 7-337. V. Gorj) și corelaţia lor cu vegetaţia actuală. 494. (1959) Studii geologice în partea mediană a zonei Reşiţa . Ed. MIGG. Univ.. I. Ed. București]. 1979. București). AIG. Acad. XI. (1969) Bentonitele din regiunea Alba Iulia-Ocna Mureşului. (1994) Albianul din Platforma Moesică (studiul paleontologic si stratigrafic). Cluj. Ed. Myint Thein (1971) Geologia regiunii dintre Aluniș-Poiana Vărbilău-Vălenii de Munte-Bughea de Sus. Acad. în vederea stabilirii condiţiilor de formare a zăcămintelor de hidrocarburi. Univ. 1970. București.. fizico-chimic și gemologic al chihlimbarului de la Colţi. 491. 127  p. IV. (1934) La nappe interne du flysch dans les environs de Comarnic et de Teşila (Prahova). (1965) Studiul stratigrafic și micropaleontologic al Cretacicului superior dintre Valea Buzăului și Rîul Negru. București. IPGG. M. Mureșan M.Moldova Nouă (Banat).. București [Formaţiunile epimetamorfice din partea de nord-vest a masivului Poiana Ruscă (Carpaţii Meridionali). București. Neagu Th. 1973]. 490... București. I15. 281-326. București. București. “Al. București. UTCB. Univ. Munteanu T. București. Nanii Elena (1982) Flora sporo-polinică și complexele cenologice de la Rovinari (jud. București. RSR. Neacșu Antonela (2003) Studiul mineralogic. (1975) Studiul mineralogic. RTD. 498.. I. 501. 27 p.. ”Al. Naidu Dasaratha Bathala (1978) Studiul datelor de prospecţiune geochimică în sectorul cuprins între Valea Argeșului și Valea Ialomitei al Platformei Moesice. RPR. Nagiub Abdel’. RTD. 2004. Mureșan I. IGG. XVI. Iași (Studiul mineralogic.Al Ali (1978) Studii mineralogice și chimice ale rocilor banatitice din masivul Bocșa. Năstăseanu S. LIV. 30 p. Academiei Române. 264 p. IGG. Murariu T. Univ. (1979) Géologie de Monts Cerna.. București. “Babeș-Bolyai”. 493.. (1980) Geologia şi petrografia bordurii de nord-est a Munţilor Gilău. IPGG. 492. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 495. STE. RTD... geochimic și structural al pegmatitelor din Munţii Rodnei. 504. 2 . Cuza”. 153-280. Iași. 13  p. București (Albianul din Platforma Moesică. 497. București. AIGG. București. Mutihac V. Univ. 496.

513. Negulescu Elena (2007) Semnificaţia mineralelor și a asociaţiilor minerale în determinarea istoriei metamorfice a Cristalinului Masivului Leaota.ro/). Iași). AIGG. 518. I.. 519. Univ. Univ. București. Univ. Niculescu B.. 514. 508. Nguyen Xuan Tung (1977) Studii mineralogice și petrogenetice în zona gnaisului ocular de Căpâlna-Lez (Munţii Sebeș). Univ. AUI. București. 35  p. ISBN 978-973-0-07196-2. 2 . București. 5 p. Nicolae Eugenia (2001) Sisteme depoziţionale și modele de facies în depozitele badeniene din Depresiunea Pannonică. RTD. jud. 509. Univ. A36. 20 p. Earth Sciences Centre. București. South-west Romania. ”Al. Neguţ I. Nichita O. Göteborg. București. RTD.greencats. Carpaţii Orientali). Univ.  disponibila la http://negulescu. 197-314. RTD. (1994) Studiul petrografic al cărbunilor din România în vederea stabilirii gradului de carbonizare. XXI/14.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României 506. (1998) Skarn genesis at Ocna de Fier-Dognecea. Niţă Şt. Nguen Huu Duc (1978) Studiul magnetic și paleomagnetic al unor roci din regiunea Mehadia-Plugova-Iablaniţa (Banat). 43 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr.. 520. 466  p. (2007) Procese geomecanice asociate evoluţiei golurilor de dizolvare rezultate ca urmare a exploatării zăcămintelor de sare gemă prin disoluţie. Univ. Nguyen Thac Nhan (1978) Studiul petrografic al masivului granitoid Sfîrdinul. Publ. 24  p. București. Nedelcu C. Iași (Studiul petrografic şi chimic al regiunii văilor Neagra şi Haita din Masivul Munţilor Călimani. București. Nguyen Van Lien (1981) Studiul proprietăţilor fizico-mecanice ale unor roci stîncoase din România (Corelaţii dintre caracteristicile petrografice-mineralogice și fizico-mecanice ale andezitelor din perimetrele Malnaș-Bicsad. 24 p. variously paginated. Nicolescu Şt.. C. 143-205. 515. 516. București. Univ. Câmpulung. București. Mădăraș. Chileni-Suseni și Poiana Ilvei. în zona ChislazPoiana-Abram. Univ. Specific applications in borehole geophysics. RTD. (1933) Studiul petrografic și chimic al regiunei văilor Neagra și Haita din masivul munţilor Călimani (jud. (1985) Ophiolites of the Trascău Mountains (South Apuseni Mountains). București. (1979) Determinarea caracteristicilor petrofizice ale rocilor prin metode geofizice de sondă cu aplicaţie la zăcămintele carbonatice ale Platformei Moesice.. M. Univ.. 25  p. (2002) Contributions to the electrical modeling of stratified media. 517. Negoiţă V.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . (1982) Estimarea parametrilor ce caracterizează regimul termic al formaţiunilor geologice în Muntenia și Oltenia.. 510. 22  p. Sweden. București (Semnificaţia mineralelor şi a asociaţiilor minerale în determinarea istoriei metamorfice a cristalinului Masivului Leaota. 507. A. Univ. Univ. RTD. Cuza”. București. RTD. 1935. Neguţ Mihaela Liana (2003) Contribuţii la valorificarea diagrafiei geofizice pentru rezolvarea unor probleme geologice particulare în explorarea hidrocarburilor. Univ.. RTD(pdf ). 521. Nguyen Van Cuong (2000) Contribuţii la evaluarea formaţiunilor fisurate de interes pentru hidrocarburi pe baza diagrafiei geofizice. 65. Câmpulung). 511. Univ. București. Nicolae I. Univ. București. 512.

Titus Brustur 522. Univ. 536. (1972) Stratigrafia neogenului din sudul bazinului Şimleu.... Opran C. București. Olaru L. 239 p. I. 533. Univ. M. 531. București). (2004) Contribuţii la cunoașterea calităţilor geomecanice ale loessului. Olteanu R. XXII. (1999) Studiul mineralogic-petrografic al unor depozite de gipsuri din Ro44 mânia și posibilităţile lor de valorificare economică. MIGG. (1984) The three dimensional velocity structure under the Carpathian Arc. RTD. Ruszkabanya und der rumanischen Landesgrenze. 39 p.. Academiei Române. 526. C. București. 527. Onofrei I. MJKUGA. Univ. Academiei Române. petrografic și structural al cristalinului dintre vîrful Ineu și anticlinalul Bretila.C. IGG. 5-111.. RSR. București. AIGR. (1998) Sedimentologia și tectonica Seriei Şisturilor Verzi din Dobrogea centrală și prelungirea ei în acvatoriul Mării Negre. Nicorici E. Acad. 523. IFA. Ed. Univ. Olteanu Al. Univ. Ed. Iași (Cercetări asupra distribuţiei stratigrafice a microflorei în flişul paleogen dintre văile Bistriţa şi Trotuş. 1-124. Iași. (1977) Studiul stratigrafic și micropaleontologic al depozitelor eocen-oligocene din regiunea Cluj-Mera-Săvădisla. Univ. 535. ACG. (1977) Condiţiile tectonice ale formării banatitelor cu privire specială asupra regiunii Bihorului. RTD. (1975) Studiul mineralogic. Nicolescu Şt. 529. București. 25  p.. Univ. I. 537. I. Ed. „Al. 1978. 524. M. (1971) Cercetări geologice și hidrogeologice în zona miocenă dintre valea Nechitu și valea Cuejdiu cu privire specială asupra perspectivelor de hidrocarburi și săruri de potasiu. (1964) Studiul Miocenului şi Pliocenului din regiunea Cislău-Salcia-Lapoş. 2 . Iași (pro parte in: Monografia ostracodelor terţiare din arealul carpatic. (1996) Mineralogia speleotemelor din unele peșteri ale Munţilor Pădurea Craiului cu referiri asupra semnificaţiei lor paleo-climatice. XXVII. Oncescu M. RTD. Onac B. XXXIII. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Nitu Gh. (1985) Pînzele marginale din Carpaţii Orientali. Oaie Gh. Univ. (1999) Variaţii spaţio-temporale ale atenuării undelor seismice pe teritoriul României.. Univ. Oniceanu I. “Babeș-Bolyai”. 237-289. Budapest. București. 27 p. 534. 530. Cuza”. Univ. Oncescu N. 1998. 14. 538. Oday Habib Salha (1980) Studiul geologic al depozitelor cretacice din sectorul estic al Platformei Moesice cu privire specială asupra condiţiilor de formare a zăcămintelor de hidrocarburi din perimetrul Mărgineanu-Urziceni-Padina-Pogoanele. 25 p. București). București. 25 p. (1976) Cercetări asupra distribuţiei stratigrafice a microflorei în flișul paleogen dintre Bistriţa și Trotuș. Olteanu Fl. București. 175  p. București. Cuza”. ”Al. M. (1943) Région de Piatra CraiuluiBucegi. RTD. Oancea V. București. poziţia lor în tectonica majoră a României și rolul pe care l-au jucat în formarea zăcămintelor de hidrocarburi.. 159  p. Univ. București. Nopcsa F. RTD. București. (1905) Zur Geologie der Gegend zwischen Gyulafehervar. ”Al. 24  p. 525. Univ. 528. București)... Cuza“. 91-279. 42 pl. P. “Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca (pro parte in: Formaţiuni stalagmitice în peşterile Pădurii Craiului. RTD. Deva. Cluj-Napoca. 532. 2006.

Univ. 444 p. 551. Ed. p. 2000. Canada. (2003) Modelarea comportarii acviferului regional din Dacianul inferior al Olteniei în condiţiile drenajului pentru exploatarea zacamintelor de lignit si asigurarea localitatilor cu apa. 546. Panaitescu C. Univ. București. București. (2008) Caracterizarea granulometrică. Univ. 554. 189 p.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . (2000) A Ditrói szienitmasszívum földtani felépítése és petrológiája. 199-444. 172 p. 544. Univ. XVIII. Univ. De- partment of Mineralogy. 549. különös tekintettel a hornblenditek és dioritok kialakulására (Acta-2000. Orbocea Marioara (1972) Stratigrafia depozitelor miocene și pliocene dintre valea Tărîia și valea Luncavăţului (jud. București. București. Univ. București. 24 p. 53 p. 545. Geochemistry and Petrology.. 547. 548. University of Szeged. (1997) Contribuţii teoretice și aplicative în domeniul seismicii inginerești. (1998) Petrogenesis and tectonics of the basement rocks in the Apuseni Mountains: significance for the alpine tectonics of the Carpathian-Pannonian region. Sepsiszentgyörgy. RTD. Orban T. Orășeanu I. 45 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Vîlcea). geochimică și dinamică a încărcăturii sedimentare a fluviului Dunărea. Ed. Univ. Acta Hargitensia VII). Pál Molnár E. mineralogică. 173-279. RTD. Aurelia (1996) Studiul geologic complex al depozitelor cretacice și sarmaţiene din zona Videle-Bălăria cu privire specială asupra posibilităţii de creștere a rezervelor de hidrocarburi. 541.. Univ. Opreanu G. Osama Menwer Za’al Al Kofahi (1999) Geological and hydrochemical study for the groundwater wells around Glina landfill (Romania) and Al Akeder landfill (Jordan) with special regard to the environmental pollution. 540. București. București.. Univ. 553. Univ. Constanţa. București. Aluta-XXIV. Szeged). Panaiotu Emilia Cristina (2000) Platforma carbonatică din zona masivelor Bucegi și Piatra Craiului. 552. București. Analiza comparativă a sistemelor depoziţionale și a proceselor postdepoziţionale. Ungaria (pro parte in: Hornblendites and diorites of the Ditró Syenite Massif. (1999) Paleomagnetic studies in Romania: tectonophysic implications. University of Alberta. Panaitescu Paulina (2003) Biostratigrafia Miocenului din Banat pe baza cercetărilor micropaleontologice... Retipărit din: Orașeanu I. (ed. Univ. Acad. RTD(pdf ) 161 p. București. Oradea]. Ed. & Iurkewicz A. Palcu M. Opreanu Priscila-Ana (2006) Studiul populaţiilor de ostracode actuale și fosile de pe platforma continentală a Mării Negre. București [pro parte in: Karst hydrogeology of Apuseni Mountains. Szeged.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României 539. 542. 2 . Pană Camelia (1997) Studiu biostratigrafic al formaţiunilor paleozoice superioare din Platforma Moesică. (1937) Étude géologique et pétrographique du massif du Parâng et des Munţii Cimpii (Carpathes Meridionales). Belvedere. 550. Pană D. București. 12). 543. Univ. Paliuc Gh. (2000) Contribuții la cunoașterea hidrodinamicii sistemelor acvifere carstice din Munții Apuseni.) (2010) Karst hydrogeology of Romania. RSR. Univ. Panaiotu C. AIGR.. Paghida-Trelea Natalia (1969) Microfauna miocenului dintre Siret şi Prut. 181-197. București. “Ovidius”.

565. 556. Univ. Közettani és geologiai viszonyai. Ed. 575-668. Univ. I. București. București. (1992) Studiul stratigrafic al Neogenului din Molasa Pericarpatică (sectorul dintre valea Cricovului Sărat și valea Nișcovului). 1969. Cuza”. Paraschiv D. Cuza”. București. (1970) Studiul geologic al Perşanilor centrali cu privire specială la Cretacicul superior. 74 p. Pavelescu L. XVI. IGG. 559. Pavel Alina (2009) Dinamica producerii. Univ. IPGG. 133 p. (1934) Die fossile Fauna und Flora aus dem Oligozän von Suslăneşti-Muscel in Rumänien. 119-210.. Iași (Geologia masivului Bucegi şi a culoarului Dîmbovicioara. Univ. Univ. 572. STE. IGG. 14 p. J12. Pană Ioana (1966) Studiul depozitelor pliocene din regiunea cuprinsă între valea Buzău şi valea Bălăneasa. 29 p..Titus Brustur 555. ACG. XXIX. Paucă M. I. 57 p. 2 . RTD. 230  p. Cuza”. RTD(pdf ).. București. Pauliuc S. XXV. Pârvu G.. Pascariu Vieru Florentina (2010) Studiul argilelor sarmaţiene și al formaţiunilor acoperitoare din Municipiul Iași. București.. 566. 46 563. (1970) Studiul geologic complex al zăcămintelor de petrol și gaze din formaţiunile miocene dintre Olt și Olteţ cu privire specială asupra rocilor rezervor. B. J1. ” Al. Patrulius D. Prizlop és a Vrf. RSR. 571. IGG București). 324  p. 557.. 558. STE.. 562. 570. la vest de râul Argeş. STE. Marisel. V. (1953) Studiul geologic şi petrografic al regiunii centrale şi de SE a munţilor Retezatului. Paraschiv V. București. “Al. București. Cheruluj közötti részének. Kolozsvar (Die petrographischen und geologischen Verhältnisse der Gyuluer Berge). București. București. (1974) Le Delta du Danube. Eine systematische und paläobiologische Studie. (2006) Flora sarmaţiană din Oltenia. Papaianopol I. I. privite ca terenuri de fundare. Iași. Cercul Dobrinului. 564. RPR. 27 p.. Pântea A. 569. 165 p. 568. Papiu C. Panin N. (1999) Studii teoretice și aplicative privind caracteristicile dinamice ale undelor produse de explozii. “Al. (1972) Studiul stratigrafic al Devonian-Carboniferului din Platforma Moesică. 561. Cuza”... Univ. Pascu M. “Al. Acad.. Pandele N. Paris VI. (1972) Geologia masivului Bucegi și a culoarului Dîmbovicioara. Stief Jenö és Társa Könyvsajtója. Papp S. Univ. V. RTD. (2002) Evaluarea presiunilor anormale și a gradienţilor de presiune și fisurare pe baza diagrafiei geofizice: aplicaţie pentru formaţiunile geologice cuprinse în arealul dintre Valea Buzăului și Valea Dâmboviţei. 107213.. 560. Univ. 77-122. (1967) Contribuţii la determinarea rezistivităţii aparente de curent continuu. București. Acad. Univ. Cluj. RTD. Iași (Studiul stratigrafic al Devonianului şi Carboniferului din Platforma Moesică. București. Paris. 1. Paucă M. A Kolozsvári Magyar Királi Tudományegyetem Mathematikai és Természettudományi Karához. (1956) Contribuţiuni la studiul susceptibilităţii magnetice a rocelor şi minereurilor din RPR. consumului și emisiei de gaze cu efect de seră din Delta Dunării. AIGR. AIGR. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. J4. (1953) Cercetări geologice în masivul Drocea (Munţii Apuseni). 26 p. (1909) A Gyalui havasok. București. BSBAGG. București. 567. Iași. I. RTD(pdf ). 1974. Univ. 136 p. Étude géodynamique et sédimentologique.

ISER. Ed. Cristalografie. 589. Peltz S. 580. Cluj-Napoca.. 582. Geologia Pliocenului cu ligniţi dintre Dunăre și Motru. 574. Bucuresti (pro parte in: Haldele de minereuri de uraniu din Munţii Bistriţei. Pecheanu I.. 113-184. “Al. București. Petculescu Al. Petrescu M. RTD. C. Cluj-Napoca.. Univ. 581. STE. București. 28 p. Univ. Univ. București). (2004) Studiul mineralogic și geochimic al haldelor radioactive de la Crucea și Botușana (Munţii Bistriţei) cu privire specială asupra impactului poluant al acestora. Petrescu J. Pătruţoiu T. Universităţii din București). Acad. 587. (2000). Univ.  583. Implicaţii asupra factorilor de mediu. Petrulian N. I. (1977) Studiul petrografic al șisturilor cristaline din partea estică a sinclina- lului Hăghimaș. 2 . 1976.. Univ. București. (1999) Interpretarea informaţiilor magnetice utilizând măsurători la nivele diferite. mineralogie. 283 p. Pestrea Simona Ileana (1999) Diatomeele sarmaţiene din Romania. 25  p. 134 p. Pătruţoiu I. Univ. (1999) Geochimia unor metale grele și influenţa lor poluantă asupra mediului marin costier românesc al Mării Negre. Univ.. București. 47 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr.. Pătruţ I. Univ. 576. Pham Duc Luong (1981) Studiul vulcanologic și petrologic al structurilor vulcanice din regiunea Săcărâmb (Munţii Apuseni). XXVIII. I. 586. geochimie. București. 2007. (2010) Rezervaţii paleontologice plio-pleistocene din Oltenia. RTD. Ed. 499-537. Petrescu L.. 575. Univ. Pelin M. 585. 25  p. București. Petreuș I. Univ. RTD. 50 p. XXVII. R. (1969) Studiul petrografic al părţii de sud-est a Munţilor Călimani. București. Cuza”. N. ACG. Univ. București. (1978) Studiul lemnelor fosile din Oligocenul din nord-vestul Transilvaniei. 584. RTD. I4. IGG. XVI. AIGR. Pătruţi Al.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României 573. MIGG.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 .. RTD. (1934) Étude calcographique du gisement aurifère de Roşia Montană et du gisement de plomb et de zinc de Herja (Transylvanie. București. RSR. (1995) Studiul geologic complex al formaţiunilor triasice din vestul Platformei Moesice la nord de paralela municipiului Craiova cu privire specială asupra condiţiilor de formare a zăcămintelor de hidrocarburi. București. Pene C. Roumanie). (1967) Studiul geologic al formaţiunilor mezozoice din masivul Hăghimaș (între Lacul Roșu și Piatra Unică). Mammalia) din peșterile Dobrogei centrale. (2000) Studii și cercetări experimentale asupra corelaţiei între duritatea și cristalochimia sulfurilor și sulfosărurilor. Univ. 590. București. Iași. 5-98. bazinul văii Bicaz. (1974) Studiul cristalografic și mineralogic al piritei sedimentare. 578. București. 588. RTD(pdf ). 579.. 24 p. “BabeșBolyai”. București (Pirita sedimentară. (1955) Geologia şi tectonica regiunii Vălenii de Munte-Cosminele-Buştenari. 206 p. Univ. (2005) Arvicolidele cuaternare (Rodentia. 539-572. Pham Huy Tien (1974) Studiul petrografic al rocilor generatoare și colectoare de hidrocarburi din depozitele paleogene dintre valea Buzăului și văile Slănic-Bîsca Mare. IGG. 21 p. Petrescu A. București. 577. “Babeș-Bolyai”.

(2002) Studiul structural. “Babeș-Bolyai”.M. București. Pop Dana (1999) Mineralogical-petrographical study on the glauconitic formations in the Transylvanian basin. Plaviţă Ramona (1985) Modelări matematice și digitale ale unor procese și sisteme seismice. Acad. I. Univ. paleogeografie. București. Popa M. ISER. RTD.. Popa I. V. 158 p. Analiză comparată pentru elaborarea modelelor de facies. BGBC. Ed. RSR... Cuza”. I. Ed. Popescu A. București. IPGG. Univ. București. Univ. Univ. Cluj-Napoca. 2 . Popa Elena (1981) La biostratigraphie des formations mésozoiques de la partie orientale de Pădurea Craiului (Monts Apuseni). 51-105. Iași (Geotermometria şi aplicarea ei la unele minerale din România. București). București. 9. Univ. RTD. București. I. I. Iași. Univ. AIGG. 1971. (2010) Asociații de mamifere pliocene și cuaternare din Oltenia (România). 593. litostratigrafic și petrologic al formaţiunilor cristaline din bazinul râului Bistriţa dintre Cârlibaba și Iacobeni (Carpaţii Orientali). Phan Trung Dien (1973) Studiu litologic în formaţiunile mezozoice din bazinul Babadag (între Babadag-Ceamurlia de Jos și Lacul Razelm). 3-4. Univ. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. (1980) Contribuţii la studiul mișcării apelor subterane în roci fisurate cu particularizare la complexele acvifere din zona litoralului. Cluj. “Babes-Boyai”. București. (1996) Studiul incluziunilor fluide cu privire specială asupra imiscibilităţii fazelor fluide asociate genezei zăcămintelor porphyry cooper din Munţii Metaliferi. 594. „Al. 595. Univ. Pop E. 606. (1929) Analize de polen în turba Carpaţilor Orientali de la Dorna-Lucina. 605. Iași. 41 p. Piţu N. București. biostratigrafie. “Al. (1957) Studiul geologic al bazinului Mehadiei. 31 p. (1959) Termometrul geologic și aplicarea lui la unele minerale din R.. Cuza”. (1973) Depozitele mezozoice din Munţii Vîlcan.. Univ. RSR. Podașcă I. XXX. RTD. 596. Popa Mirela (1998) Biostratigrafia depozitelor neogene din partea estică a bazinului Vad-Borod. Studii de caz semnificative din România.P. paleoecologie. “Al. 203-282. 155 p. Popa M. Pintilei D.. (1987) Studiul nisipurilor cuarţoase caolinoase din Oligocenul superior al zonei Popești-Mihăiești-Cornești cu aspecte legate de valorificarea lor. RTD. București. 601. Popa M. 599. (2010) Petrologia și geochimia granitoidului Vinţa. 608. Univ. 597. ACG. (2000) Flora continentală a Jurasicului inferior din Pânza Getică. Acad.R. Abstract. 26 p. Cuza”. E. București. (2003) Eficienţa hidrodinamică a forajelor hidrogeologice. Univ. Pomârleanu V. 598. LVIII. București. 610. 32 p. Iași.. Univ. Popa Valeria (1972) Flora oligocen-miocenă din bazinul Petroșani. Univ. 81-210. RTD(pdf ). Pop Gr. Pozdneakova Irina (1996) Studiul geochimic al depozitelor loessoide dintre Prut și Nistru (Republica Moldova). Univ. București & Univ. 25 p. Pop E.Titus Brustur 591. 604. „Al. 603. 609. Utrecht. A. Univ. 607. 49 p. (2000) Secvenţe siliciclastice și piroclastice în Neogenul inferior din forelandul Carpaţilor Orientali (zona de curbură). București. I. 592. Cluj-Napoca. 602.. Pintea I. 48 600. Cuza”.

14 p.. Université de Bretagne Occidentale & Université de Bucarest. Arch. 618. Univ. Popescu Emilia (2007) Complex study of the seismic sequences on the Romanian territory. Popescu Gh. Univ. Romania. 616. “Al. Cuza”. Iași. Cuza”. AIGR. 14 p. Impression Service TMSI/IDM/RIC. Université Claude Bernard-Lyon 1. Iași. de Dolj). București.. 121  p. RTD. Popescu B. Popescu D. Iași [Studiul geologic al Formaţiunii de Gura Şoimului din Pânza de Vrancea (sectorul Valea Moldovei-Valea Tazlăului). (pro parte in: Lithostratigraphy of cyclic continental to marine Eocene deposits in NW Transylvania. 619. București. Ed. București. T. P. 23 p.. III. 620. Genève). (2002) Foraminiferele eocene din aria carpatică (Faciesul de Şotrile) și Platforma Moesică (prelungirea nordică a bazinului Lomului) – studiu comparativ. București. Popescu L. MIGG. Popescu Speranţa-Maria (2001) Végétation. (1972) Studiul formaţiunilor cristaline cu sulfuri metalice din zona Bălan (Munţii Hăghimaș-Ciuc). (1979) Sedimentarea carbonatică în nord-vestul Transilvaniei în timpul Eocenului și Oligocenului. Genève. RTD. XXIII. (1983) Studiul petrografic al depozitelor pannoniene de pe versantul vestic al munţilor Călimani-Gurghiu cu privire specială asupra mineralelor grele din rocile detritice. București.. 37-73. climat et cyclo-stratigraphie en Paratéthys centrale au Miocène supérieur et au Pliocène inférieur d’après la palynologie. Univ. 282 p. Iași]. Popescu A. (1997) Experimentarea și aplicarea unor metode tridimensionale de prospecţiune seismică în România. 622. I. Popescu Irina (2002) Analyse des processus sédimentaires récents dans l’éventail profond du Danube (Mer Noire). A. RTD. 623. București. 281-391. I. Sci. France. AIGR. 2005. (1909) Contribution à l’étude stratigraphique du Nummulitique de la Depression Gétique (Roumanie occidentale). Popescu V. 625. IGG. 35 p. Popescu R. IFA. Sedcom Libris.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . 1... Popescu Gh. Popescu Daniela Alexandra (2003) Geologia și microfaciesurile carbonatice triasice dintre valea Moldovei și valea Trotușului. Application à l’étude agrogéologique des environs de Perişorul (Distr. București. Popescu Rodica (1987) Studiul elementelor minore din principalele sulfuri ale zăcămintelor din România. “Al. (2008) Studiul geologic complex al zăcămintelor de baritină din zona Ostra și Holdiţa. 72 p. 221  p. IFREMER Centre de Brest. 614. (1937) Dégradation des sols de steppe. N. C... Iași). 615. (1998) Sursa primară și secundară a aurului din depozitele aluvionare ale Piemontului Getic. între Olt și Gilort. Cuza”. Univ. B. Popovăţ M. Bucuresti. Univ. 1984.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României 611. 49 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Gh. RTD. Univ. Popescu-Gîrlescu Mărioara C. 617. (Geologia şi microfaciesurile depozitelor carbonatice triasice dintre Valea Moldovei şi Valea Trotuşului. Popescu-Voitești I. București. 2008. 624. Univ. (2002) Studiul geologic al Formaţiunii de Gura Şoimului din Pânza de Vrancea (sectorul Valea Moldovei-Valea Tazlăului).. I. 275-372. București. Ed. RTD. 120 p. “Al. 621. (1975) Étude de foraminifères du Miocèn inférieur et moyen du nord-ouest de la Transylvanie. Univ. XVIII. 2 . 37. 27  p. 613. Univ.. 612. Univ. 626. RTD. București. Sedcom Libris.

C. Univ. în bazinele văilor Doftana și Cîmpiniţa. Univ. 644. NW Transilvaniei. 332 p. 38 p. Proca A. 108 p. Univ.. Univ. Univ. Prica Ioana-Codruţa (2004) Algele calcaroase (Rhodophyta) din depozitele paleogene de pe bordura nord-vestică a Depresiunii Transilvaniei. (1979) Contribuţii gravimetrice la cunoașterea structurii geologice a Munţilor Harghita de Nord. 636. IGG București. București. Pricăjan A. (2010) Studiul microbiostratigrafic al Cretacicului superior din perimetrul Zăbrătău-Crasna-Gura Harţagului (Valea Buzăului). Strasbourg (France). Studii de caz în România. RTD(pdf ). 630. (1909) Der Erdrutsch von Frumosu in der Bukowina (Lunecările de teren de la Frumosu din Bucovina). RTD. Ed. Răducă V. (1997) Structura de adâncime a masivului alcalin Ditrău dedusă din date geofizice. M. Rădan S. București. București 641. Protescu O. București. (1922) Contribuţiuni la studiul faunei de foraminifere terţiare din România. București. 115-139. (2010) Rolul parametrilor sedimentologici și geochimici în evaluarea iazurilor de decantare. Cuza”. AIGR. Prelipcean I. Radu D. 631. Rahim Abdul Loutfi (1983) Studii geologice și geotehnice pentru construcţii rutiere. București. (1962) Studiul geologic al regiunii Roşia-Meziad (Munţii Pădurea Craiului). Univ. Radu C. 646. 640. 645. (1974) Contribution à l’étude de la seismicité de la Roumanie et comparaison avec la séismicité du bassin méditerranéen et en particulier avec la séismicité du Sud-Est de la France. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Radulian M. Iași.. București. 635. Univ. București. 50 638. Popovici L. Univ. “Babeș-Bolyai“ Cluj-Napoca. Cuza“. I. (1961) Cercetări hidrogeologice în tinutul de cîmpie dintre Buzău şi Ialomiţa. București. (1998) Dinamica falierii și implicaţiile sale asupra modelării proceselor seismice din regiunea Vrancea. București. București. IFA. RTD. București. 20 p. Univ. Radu E. 427-574. 43 p. 639. Privighetoriţă C. Univ. (1978) Caracteristicile inginero-geologice și geotehnice ale rocilor metamorfice din cadrul amenajării hidrotehnice Lotru-Vidra. Rădășanu Smaranda (2002) Geochimia și geotermometria pegmatitelor din Munţii Preluca. Univ.. AIGR. Iași. 45 p. Acad. București. RTD. Univ. (2003) Evoluţia termobarică a rocilor metamorfice din masivele Preluca. 634. 647. București. Univ. RTD. M. “Al. 221-369. P. Porof M.. M. Univ. 632. (2004) Studiul geochimic al apelor subterane și de suprafaţă din judeţul Suceava. Preda D. Impact asupra mediului. Răbăgia Annamaria (2009) Studii de stratigrafie secvenţială a părţii de nord a Bazinului Panonic pentru stabilirea evoluţiei tectonostratigrafice.. 629. RTD(pdf ).Titus Brustur 627. 19 p. IX. 628. (1917) Geologia regiunii subcarpatice din partea de sud a districtului Bacău. 2 . Univ. București. (1998) Contribuţii la studiul proprietăţilor magnetice ale rocilor în context geofizic și geologic.. 643. E5.. VII. Preda I. Viena. Ţicău și Codru. RPR. Univ. (2000) Evoluţia mineralelor argiloase în procesele sedimentare. Postolache C. 637. “Al. Alina (1975) Cercetări geologice între Teșila și Cîmpina. Rădan S. I. 26 p. 633. 642.. STE.

Robu Lucica (2002) Cristalochimia filosilicaţilor magnezieni din ultramafitele Carpaţilor Meridionali. Univ. 307409. Rom. 2.. Reschke S. 653. (2000) Studiul petrografic și mineralogic al rocilor eruptive neogene și mineralizaţiilor hidrotermale asociate din partea sudică a Munţilor Bârgăului. Univ. of Geodesy & Geophysics. București. Paris. RTD(pdf). 649. 32 p. Cuza”. 656. Răileanu Adriana (2002) Arhitectura secvenţelor depoziţionale purtătoare de hidrocarburi din Jurasicul Platformei Moesice. (1998) Seismotectonics of the Carpathians and Central Asia. 659. Univ. Univ. Univ. 658. 18.-D. București. S. Univ. serie A. (1962) Contribuţiuni la studiul anatomic comparativ al Artriodactylelor actuale și fosile din ţara noastră și importanţa acestora pentru stratigrafia Pleistocenului superior. Remeș I. 40 p. RTD. Univ. București. I. 151-260. 2 . (2009) Analiza sedimentologica a formaţiunilor paleogene din nord-estul Depresiunii Getice – reconstituiri paleoambientale. Rădulescu D. 657. (1998) Biogeochimishe Variabilitäten in der Schwebstofffracht der Donau und deren Einfluss auf das Sedimenationsgeschehen im nordwestlichen Schwarzen Meer. Roban R. Cluj-Napoca. Thèse. Univ. T. 650. 26 p. Hamburg. (1968) Namagnicenost gornîh parod Gor Apuseni (România). Răileanu Gr. Univ.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . BSBAGG.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României 648. 196 p. Impactul asupra mediului datorat exploatării apelor geotermale din perimetrele Oradea și Săcuieni. Univ. București. (1999) Studiul tectonitelor legate de zonele de forfecare dintre Pânza Getică și unităţile superioare supragetice dintre Munţii Lotru și Cibin. 183  p. București (A Dissertation submitted for the degree of PhD at the Univ. XXXI. Moscova. RTD(pdf ). (1979) Cercetări seismice privind structura crustei terestre în R. of Cambridge. Roșca Vl. 654. 665. J. România. Univ. Geophysics. Iași. Semnificaţii petrogenetice și metalogenetice. Robu I. Romanescu D.. (2000) Morfologia și geochimia zirconului din granitoidele prealpine din Carpaţii Meridionali. București. 660. Reyad Khassawneh (1980) Studiul condiţiilor de formare a zăcămintelor de hidrocarburi din sectorul estic al Platformei Moesice în perimetrul Cioceni-Micșunești-Urziceni-Mărgineanu. Roba Carmen-Andreea (2010) Fenomenul geotermic din vestul României. ACG.. 652. Univ.. București. Rech-Frollo Marguerite (1940) Étude pétrographique des séries sédimentaires de la vallée du Bicaz-Carpathes Orientales. Rădulescu C. Dept. 1904. Rădulescu Fl. București 663. Univ. 51 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. (1953) Cercetări geologice în regiunea Sviniţa-Faţa Mare. București. “Babeș-Bolyai”. 651. no. 661. 17 p. Univ. Răileanu M. N. V. (1971) Studiul geologic al regiunii Dedulești-Rîmnicul Vîlcea cu privire specială asupra deplasărilor de teren. București. București. 664. (1958) Studiul petrografic al formaţiunilor eruptive din regiunea Seini-IlbaNistru (Baia Mare). București. Ricman C. „Al. IGR. 1973). no d’ordre 2771.. RTD. Univ. 25 p. (1978) Consideraţii tectonofizice privind Platforma Moesică în zona Slatina-Turnu Măgurele. Peterhouse.. 655. Roman C. RTD.. “Lomonosov”. București 662.

XIV. Geol.Titus Brustur 666. (1975) Les équides fossiles de Roumanie (Pliocène moyen-Pleistocène supérieur). București. (1998) Tectonics and erosion. 674. IGG. 669. Roșu V. Saleh Hasan Hussein (1983) Studiul mineralogic și petrografic al eruptivului bazic dintre valea Bogata și Racoș. RTD. teh. Sabău G. 91-248. (1979) Contribuţii la problema evaluării și îndepărtării efectelor de relief topografic în magnetometrie. RTD. 7-146. Roma. București. Univ. M. Univ.. LI. 681. București. București. Munţii Perșani. 182 p. București.. RTD. Univ. Saraiman A. J5.. 20 p. E. Sagatovici Alexandra (1968) Studiul geologic al părţii de vest şi centrale a bazinului Oaş. 42 p. Univ. 676. 183 p. D. publ. 165-352. 683. Rusu A. 684. Univ. STE. 40 p. MMPG. 679.. România. Univ. AIGR. 670. Runceanu M. București. Salem M. 69223. competitive forces in a compressive orogen. VII. AIGG. (1999) Studiul geomecanic al unor roci stâncoase folosite ca piatră spartă la construcţia căii ferate. (2005) Contribuţia evenimentelor tectonice din Terţiar în definirea structurii geologice și crearea condiţiilor necesare formării zăcămintelor de hidrocarburi în sectorul dintre văile Olt și Jiu al Depresiunii Getice. Univ.. București. (1972) Probarea zăcămintelor filoniene polimetalice. Univ. București.. Univ. The Netherlands. București. 26 p. (2008) Contribuţii la simularea regimului de curgere al izvoarelor carstice cu aplicaţie la sistemul carstic Motru Sec-Baia de Aramă. Sandu D. Rom. București. 668. 23 p. Sami Omer Mohamed Kassem (1991) Perfecţionarea explorării și evaluarea zăcămintelor de calcar utilizate la fabricarea cimentului. 667. M.. 678. (1970) Studiul Sarmaţianului dintre Moldova și Bistriţa pe bază de microfa- GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Univ. 52 675.. “Babeș-Bolyai”. Ruben Borja Sanchez (1983) Contribuţii la cercetarea geofizică a acviferelor cantonate în terenuri fisurate și carstificate cu aplicaţii în România și aplicabilitate în Mexic. RTD(pdf ). București. în regiunea cuprinsă între rîurile Olt și Teleorman. Sanders C. București. (1917) Masivul eruptiv de la Greci. Rotaru A. 680. București. Univ. Rotman D. Univ. 672. 682.. RTD(pdf ). București. cu privire specială asupra acumulărilor de hidrocarburi. București.. Saad Yanni Mishrigi (1981) Studiul geologic al depozitelor neogene superioare dintre văile Slănic de Buzău și Buzău cu privire specială asupra zăcămintelor de petrol și gaze. docum. Vrije Universiteit. Ryer Mihaela (1998) Stratigrafie secvenţială și evoluţia geologică a formaţiunilor paleogene și miocen inferioare din estul Bazinului Getic. 671. A fission track study of the Romanian Carpathians. 19 p. (1979) Studiul geologic al depozitelor sarmaţiene din Platforma Moesică. A. Samson P. Rusz Ottilia (2010) Interpretări paleoclimatice în Badenianul salifer din zona Praid-Sovata și impactul sării asupra mediului înconjurător. RTD. 2 . Roth M. 677. Cluj-Napoca. (1999) Tipuri barice de metamorfism în Cristalinul Getic – semnificaţii și implicaţii în interpretarea succesiunii litostratigrafice. 673. (1977) Stratigrafia depozitelor oligocene din nord-vestul Transilvaniei (regiunea Treznea-Hida-Poiana Blenchii). Of.

689.. ”Al. 5-200. (2000) Aplicarea metodei gravimetrice la cercetarea platoului continental românesc al Mării Negre. “Babeș-Bolyai”.. 691. cu privire specială asupra calcarelor: biostratigrafie. Reihen A70.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . 1994. 687. Cluj. Seghedi Antoneta (1998) Studiul petrologic al formaţiunilor magmatice și metamorfice din zona Megina-Mircea Vodă (Dobrogea). Rumanien. Univ. 178 p. Cluj-Napoca (Calcarele Jurasicului superior-Cretacicului inferior din Munţii Trascău.. Sava C. Claushaler Geol. IGG. microfaciesuri și reconstituirea paleomediului. (2005) Sedimentaţia carbonatică în Jurasicul superior și Cretacicul inferioar din Pânza de Bedeleu (Munţii Apuseni): faciesuri. Univ.. Tübinger Geowiss. XII. K. Univ. I. Univ. București. București. Iași. 697. Savu Gh. (2004) Evolution and geodynamic significance of the Upper Cretaceous Gosau Basin in the Apuseni Mountains (Romania). București. (1970) Studiul geologic și petrografic al părţii centrale din Munţii Codru-Moma cu privire specială asupra mineralizaţiei urano-molibdinifere. 53 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. M. București. (1984) Studiul geologic al regiunii cuprinse între localităţile Filia-Vîrghiș-Baraolt-Aita Mare-Malnaș Băi-Bicsad-Herculian cu privire specială asupra depozitelor de lignit (jud. Arb. ”BabeșBolyai”. Parîng Gebirge. 698. Univ. 260 p. 2 . 694. Districtul Câmpulung. Scrădeanu D. MIGR. Săsăran Liana Maria (2007) Depozitele Cretacicului superior în facies de Gosau de pe rama estică a Munţilor Gilău.. Tübingen. 692. 26 p. 685. Ed. 2006. București. 699. Presa Universitară. (1924) Studiul cristalinului și zăcămintelor de manganez din regiunea Şarul Dornei-Bistriţa (Districtul Câmpulung). ”Al. București (Recifs et facies detritiques du Sarmatien moyen de la partie centrale de la Bessarabie. Fl. 415-466. Univ. Claushal-Zellerfeld. Univ. Iași). Schuster A. 112 p. Săsăran E. București. (1993) Optimizarea metodelor de explorare a zăcămintelor de lignit cu privire specială la bazinele din Oltenia. AIGG. Tübingen..  695. (1995) Cercetări geofizice complexe în bazinul Streiului. Univ. RTD. Sava Dana Monica (2004) Studiul biostratigrafic al depozitelor miocene din estul Platformei Moesice. “Al. ClujNapoca). 688. 690. (1965) Masivul eruptiv de la Bârzava (Munţii Drocea). Şt. Univ.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României ună. Univ. Saulea Emilia (1946) Les recifs et les facies detritiques du Sarmatien moyen de la partie centrale du Plateau moldave. Univ. București. București). I. (pro parte in: Stratigrafia depozitelor neogene de platformă dintre Moldova şi Bistriţa. I. MIGG. Covasna). Iași (Studiu asupra şisturilor cristaline şi a zăcămintelor de manganez din regiunea Şaru Dornei. Cuza”. București. București).. VIII. AIGR. Săndulescu M. Scurtu E. 1927. 696. 5-98. 686. 38. Abh. 46  p. Cuza”. Cuza“. Savul M. Cluj-Napoca. 1995.. 693. (1975) Studiul geologic al părţii centrale şi nordice a sinclinalului Hăghimaş (Carpaţii Orientali). 35. Univ. Schuller V. (1980) Geologische und petrographische Untersuchungen im Danubikum der Sudkarpaten. XLV. Univ. RTD. Savu H. Univ. biostratigrafie și evoluţie sedimentară.. 249 p. “BabeșBolyai”. 148 p. Sălăjan I.

Univ. Univ. (2006) A novel assemblage of decapod Crustacea from a Tithonic coral reef olistolith.. Cuza”. 715. (1968) Studiul geologic și paleontologic al Danubianului din Banat. Univ. (1987) Studiul petrologic al calderei Călimani. 25 p. MIGG. Cluj-Napoca. 17 p. 191  p. „Babeș-Bolyai“. Univ. Senduleac C. C. București. 712. Skirk Aubrey M. București 701. Cuza”.ohiolink.. (1936) Beiträge zur Klärung einiger Abbauprobleme bei den Rumänischen Salzgruben unter besonderer Berucksichtigung der geologischen Verhältnisse und der festigkeit- GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr.cgi/ Shirk%20Aubrey%20Mae. 707. 713.. IF (secţia geofizică).. București. RTD(pdf ). Univ. 708. Cluj-Napoca. București). (1977) Aplicarea seismometriei la prospectarea unor zone de acumulare a substanţelor minerale solide. XI. Purcăreni. “BabeșBolyai”. 24 p. Simionescu Teodora (1972) Studiul geologic al Sarmaţianului și Meoţianului dintre Bistriţa și valea Răcăciuni-Bacău. SUA. I. (2003) Studiul petrologic al faciesurilor sedimentare cu implicaţii asupra generării și înmagazinării hidrocarburilor din Platforma continentală românească a Mării Negre. Studiu de caz: zăcământul hidromineral Lipova. 711. I. București. 710. Cuza”. 1970. ”Al. “Babeș-Bolyai”. Soare Barbara (2006) Mineralogia argilelor din depozitele de vârstă mio-pliocenă din Bazinul Focșani.. București. Silvestru E.edu/send-pdf. 2 . Univ. Iași (Geologisch-Paläobotanische Untersuchungen im SO-Banater Danubikum. 702. Spulber Liana (2010) Emisii geogene de metan în Transilvania și implicaţiile lor asupra mediului înconjurător. București. Stamatiu M. Sprînceană V.Titus Brustur 700.. LI. RPR. Sethakul Noparat (1983) Studiul geologic complex al depozitelor neogene dintre valea Olteţului și valea Gilortului cu privire specială asupra condiţiilor de formare a zăcămintelor de hidrocarburi. Iași [Studiul geologic al Sarmaţianului şi Meoţianului dintre valea Bistriţa şi valea 54 Răcăciuni (Bacău). Semaka Al. RTD. Univ. 1977. 706. București. Shahwali Admadzoi (1982) Studiul geologic al depozitelor neozoice din regiunea UrseiVîrfuri-Vișinești cu privire specială asupra perspectivelor de petrol și gaze. Univ. 19  p. Soroiu M.și endocarstul zonei Padiș-Cetăţile Ponorului.R. București. București]. 20 p. Romania: systematic arrangement and biogeographic perspective. Univ. Kent State University. 703. Spănoche S. MS Thesis.pdf?kent113901231 709. “Al. RTD. Acad. “Al. RTD.. 714.P. RTD. RTD(pdf ). IGG. (1960) Contribuţii la studiul radioactivităţii unor cărbuni din R. 705. (2010) Faciesuri sedimentare și asociaţii micropaleontologice în depozitele sarmaţiene din sudul Transilvaniei și implicaţiile acestora în cercetarea zăcămintelor de hidrocarburi. (2005) Cercetări asupra dinamicii spaţio-temporale a câmpului geomagnetic în scopul întocmirii unor imagini aeromagnetice sinoptice unitare pentru teritoriul României. Seghedi I. AIGG. Iași. I. Univ. (1997) Stratigrafia și sedimentologia depozitelor clastice din exo. 225-262. 704. 45  p. Slăvoacă Ruxandra (2010) Contribuţii la determinarea proceselor de mineralizare a apelor subterane în condiţii naturale sau supuse influenţelor antropice. Silye L. Cluj-Napoca. Univ. 9-71. http://etd. Univ. Univ.

(2000) Formaţiuni blastomilonitice în Munţii Sebeș.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României mechanischen Eigen-schaften des Steisalzes. Romania). „Al. 2 . Univ. București. RTD. 718. București. (2004) Palinologia și biostratigrafia Miocenului inferior și a bituminelor asociate din Semifereastra Slănic-Oituz. 734. București.. Stoica M. Stănică D. cu privire specială asupra condiţiilor de formare a acumulărilor de hidrocarburi. (1996) Studiu geologic și geomecanic al amplasamentelor de baraje situate pe roci stâncoase. București. București.. 22 p.131-240. Acad. Univ. Ed. Univ. AIGG.. Stănciucu Mihaela (1997) Studiul geologicgeomecanic al stabilităţii iazurilor de decantare pe baza analizei de semnal. Freiberg. 6-98. Stoica I. Univ. Stănoiu I. 39 p.. RTD. 218 p. judeţul Bacău. V. București. Stiopol A. 720. IPGG. Stănculescu Constanţa (1984) Studiul geologic al depozitelor miocene și premiocene din regiunea Ludaș-Luncani-Sărata-Tescani. (2003) Evoluţia geodinamică a litoralului românesc al Mării Negre din sectorul Sulina-Sf. Univ. Stoica Negulescu Elena Rodica (2001) Studiu geologic complex al formaţiunilor neogene din zona de trecere de la Platforma Moldovenească la avanfosa Carpaţilor Orientali. 717. Min. (2003) Ostracode purbeckiene din Dobrogea de Sud.. (2004) Caracterizarea geochimică a vulcanitelor neogene din Carpaţii Orientali în sectorul Călimani-Gurghiu-Harghita.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . RTD. București. 731. 716. (1975) Procese de feldspatizare în seriile cristaline Lainici-Păiuș. Cluj (și în: An. București. Stanciu V. AIGG. Steclaci Livia (1962) Studiul mineralogic şi geochimic al regiunii Toroioaga-Baia Borşa. București. munţii Vâlcan. România. Gheorghe și posibilităţi de predicţie. 5390. Stepan M. cu aplicaţii în România.. (1985) Géologie de la région de HaţegCioclovina-Pui-Băniţa (Carpathes Meridionales). Stan N. Cuza”.. Ed. Acad. 93 p. Univ. Iași. (1998) Contribuţii la metodica prospecţiunilor electrometrice cu curenţi tranzitorii. București. I. București). Bucuresti (Ostracode purbeckiene din Dobrogea de Sud. 732. București]. 733. 724. 725. 723. 52. 2007. 729. 55 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Bucuresti). Cernăuţi. Univ. RPR. Tipografia Ardealul. Univ. (1998) Studiul geologic-geomecanic privind fundarea construcţiilor pe terenuri compresibile. V. Ars Docendi. București. București. (1987) Contribuţii la descifrarea structurii geologice profunde a Platformei Moesice prin metoda curenţilor telurici. Univ. Univ. Stănescu R. Stoicescu Al. A. (1921) Determinarea feldspaţilor pe baza refrigerenţei lor. Univ. 1922. 722. Stănică A. 727. Univ. Rom. 730. 726. (1999) Studiul geologic al Autohtonului danubian din cursul superior al văii Motru în contextul general al Danubianului extern. 15 p. RPR. Univ. 719. Stănescu V. 721. Univ. București [Feldspatization processes in the crystalline Lainici-Păiuş Series (Vâlcan Mountains. 66. București. București. (1970) Studiul geologic și hidrogeologic de prognoză pentru hidrocarburi în Depresiunea Bîrladului. Ed. Stillă Al. Univ. 728. București. 42 p. 1977. Stelea I. Stiopol Victoria (1962) Studiu mineralogic şi geochimic al complexului filonian din munţii Ţibleşului. 91-179.

199 p. Univ. Susanu Georgeta (2008) Principii și aplicaţii ale bazelor de date în sedimentologie. 745. 740. (1974) Studiul geologic şi petrografic al bazinului superior al Crişului Negru-Băiţa Bihor cu privire specială asupra mineralizaţiei de bor şi a skarnelor magneziene.. Şaramet M. 747. Iași). Strutinschi C. București. Cluj-Napoca [pro parte in : Geochimia pegmatitelor din cristalinul Gilăului (Munţii Apuseni). București. 736.ro/dani/P. Şerban Delia Zemira (2002) Inversia datelor de temperatură obţinute prin măsurători în foraje pentru determinarea variatiei în trecut a temperaturii suprafeţei Pământului. Cuza”. I. București. (1998) Stratigrafia și paleontologia Cretacicului superior din regiunea Vânturariţa-Brezoi (Carpaţii Meridionali). Univ. 23 p. 748. I. Stoiciu Fl.. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. RPR. RTD.. 2 . 13/1. Stumbea D. (2002) Studiul mineralogic și geochimic al sistemelor minerale prăfoase haldate și impactul lor cu mediul. 746. 1/2. (2001) Contribuţii la perfecţionarea metodelor de evaluare în condiţii de incertitudine a zonelor potenţiale și a acumulărilor noi de hidrocarburi. 738. A.. Ploiești (pro parte in: Sistemul petrolifer Histria. Univ. IGG. București. cu privire specială asupra conţinutului microfaunistic. 2001. 2004..Baia Borşa. RTD. “Al. Munţii Căpăţânii.. Iași. Timișoara. Ed. 742. 267 p. Strechie Claudia (2007) Changements environnementaux récents dans la zone de NordOuest de la Mer Noire. Acad. Cuza». Junimea. Stoici S. Szasz L. Stroia Ioana Florica (1988) Contribuţii la cercetarea hidrogeologică a amplasamentelor de construcţii hidrotehnice situate pe masive fisurate și fracturate. (1936) Separaţiuni şi succesiuni magmatice în masivul eruptiv din regiunea cuprinsă între Ţara Oaşului şi Ţara Chioarului. 737. Ed. Iași] (rezumat in : http://geology. Ed. București. Szöke Amalia (1962) Studiul geologic şi petrografic al regiunii Toroioaga . IPT.Titus Brustur 735. (2000) Studiul petrologic și tefrologic al tufurilor vulcanice din Badenianul inferior din nord-vestul bazinului Transilvaniei. 744. (1972) Studiul rocilor cuarţofeldspatice din cursul superior al văii Streiului. (1998) Pegmatitele din cristalinul Gilăului (Munţii Apuseni). 26-62. Univ. Şabliovschi V. 270 p. RTD. D. “Babeș-Bolyai”. 739. București. RMGMUC. 751.uaic. Iași. 749. IGSSSAR. (1970) Studiul chimico-mineralogic al minereurilor de Cu. Univ. 114 p.. Suciu N. Univ. București. Superceanu C. Univ. Anca-Andreea (2005) Studiul depozitelor miocene din subasmentul municipiului Cluj și din împrejurimi. Mo-Re din România în vederea valorificării industriale a reniului. Publ. Univ. Univ. HTM). 750. (1978) Studiul mineralogic și geochimic al rocilor bazice și ultrabazice din Dealul Ursului. VI. I7. Cluj. «Al. București. cu referire la formaţiunile proterozoic superioare-cambrian inferioare din Dobrogea centrală. I. Univ. Cluj-Napoca. 9-128. Univ. I. Stoicovici E. Spec. Szakács A. 56 743. Univ. Cuza”.0-Index.. București. “Babeș-Bolyai”. (1998) Relaţii cauzale între sistemele transcurente crustale și metamorfismul regional. 15 p. Geo-Eco-Marina. Şeclăman M. 741. I. București-Constanţa. 25  p. ”Al. STE.

Univ. 758. (1973) Asupra unor cazuri particulare de medii alfa utilizabile în prospecţiunea electrică a subsolului. 764. Univ.. Univ. Şuraru N.pdf. Monografie geologică. 2006. Histoires de la végétation et de l’impact humain. Şerbănescu T. 25  p. (1989) Geologia regiunii Dealului Mare-Hîrlău și perspectivele în resurse minerale utile. 760. 39 p. 757. București (pro parte in: Stratigraphy and structure of Cretaceous and Paleogene flysch deposits between Prahova and Ialomiţa Valley. Iași (pro parte in: Dealul Mare-Hârlău.. 767. (2010) Contribuţii privind geologia economică a aurului în România.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României 752. 76. 763. Rom. 207-325. RTD. Ştefănescu M. RTD. Cluj-Napoca]. București. 119 p. RTD(pdf ). I. Tămaș T. 755. 57 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 132 p. Ştefănescu Lucrinia (2010) Cercetări privind impactul asupra mediului la închiderea unor exploatări de aur din câmpul metalogenetic Roșia Montană... București). Cuza”. D. Ştefănescu D. 41 p. Univ. 200  p. București. 1995. of Tectonics and Regional Geology. Tărăpoancă M. Univ. Univ. 768. Univ. Univ.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . 58 p. Tatu M.. 36 p. ”Babeș-Bolyai”. București. Iași.. (1970) Stratigrafia depozitelor terţiare din bazinul inferior al văii Almașului (NW Transilvaniei) cu privire specială asupra celor miocen inferioare. (1978) Stratigrafia și structura flișului cretacic și paleogen dintre valea Prahovei și valea Ialomiţei.danubianenergy. Paris Sud & Univ. Cuza”. Ed. Aix-Marseille III & Univ. Ştefan Stan Cristina Oana (2009) Studiul hidrogeochimic al apelor subterane din zona centrală a Platformei Moldovenești. Tanţău I. Tămaș-Bădescu S. 49 p. 753. RTD. 756. 2 . Institutul de Botanică. RTD. “Al. “BabeșBolyai”. LV. Cluj-Napoca. (1971) Cercetări geologominiere privind zăcămîntul de antracit de la Schela. 765. Univ. Iași). (1998) Le massif Highiș (Roumanie). (1980) Petrographic study of the eastern part of the Vlădeasa eruptive massif. Presa Universitară Clujeană. AIGG. (2003) Recherches pollenanalytiques dans les Carpates Orientales (Roumanie). Univ. I. I.. 754. 131  p.. BabeșBolyai Cluj-Napoca [pro parte in : Histoire de la végétation tardiglaciaire et holocène dans les Carpates Orientales (Roumanie).. (2004) Arhitecture. București. Amsterdam. Ed. București. Univ.. J.com/publications/Articole/Tarapoanca(2004)). 761. Univ. un exemple de l’évolution du magmatisme alcalin anorogénique.Gorj. Inst. RTD(pdf ). I. București. RTD. (2000) Paleontologia carnivorelor neogene din Bazinul Dacic. Vrije. Ştefan P. jud.. Şuraru Maria (1972) Studiul coralierilor senonieni din bazinul Borod. (1971) Studiul flișului cretacic intern și extern dintre valea Bicazului și valea Bistricioarei (Carpaţii Orientali). (2003) Mineralogia și geochimia speleotemelor din câteva peșteri din Munţii Bihor. 3D geometry and tectonic evolution of the Carpathians foreland basin. Şoigan P. ”Al. 759. Ştefan A. IPGG. Cluj-Napoca. Chișinău. Univ. 1997. Geol.. Ştefârţă Ana (1997) Flora miocenă din interfluviul Nistru-Prut. Cuza”. Ştiucă E. RTDH. București. Univ. 23  p. București.. 766. București. Suppl. (http://www. Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova. 762. “Al. Univ.

Cluj-Napoca. București. I.). 770.N. Cluj. 225-260. Mobilité morphologique et dynamique hydro-sédimentaire depuis 150 ans. RTD. cu aplicaţie în calculul seismogramelor teoretice. 4. RTD(pdf ). Terzea Elena (1963) Contribuţiuni la studiul osteologic. I. 782. (1972) Structura geologică și posibilităţile acumulării hidrocarburilor naturale în subsolul regiunii dintre valea Dîmboviţei și valea Buzăului la confinele zonei cutate a depresiunii subcarpatice cu platforma. RTD.. Todea Z. Fuz. Trifu C.. 365 p. ”Al. 2 . 28 p. RTD. cu privire specială asupra zonei Slănic Moldova. 784.. Univ. RTD.. Ed.. Török Z. București). Méthode d’étude et applications au Massif Central français (Velay) et aux Carpathes orientales roumaines (dépression de Braşov). Tihulcă Ramona (2007) Studiul hidrogeochimic al apelor minerale din Carpaţii Orientali. Mîniom și Bocșa. IFA. különös tekintettel azok disszlokácioira (Rocile eruptive care formează fundamentul Munţilor Călimani). 779... “Al. Acad. 23 p. 302 p. Iași. 773. 777. București. București. Univ. The John Hopkins University. Univ. 24 p.. publ. 280 p. Therrien F. (1944) A Kelemen havasok eruptiv tömegének talapzatát alkoto képzödményekrol. Univ. 4. 2005. Teulade A. 41  p. 771. 785. 781. 23  p.. I. Cluj. Tiron Laura (2010) Delta du Danube – Bras de St. (1982) Studiul geologic al regiunii dintre văile Adamclisi și Pietreni din Platforma sud-dobrogeanã cu privire specială la apele subterane. 772. RTD(pdf ). George. Tetișan (Smical) Ana-Irina (2010) Studii și cercetări privind utilizarea tufurilor zeolitice din zona Bârsana în tehnologii neconvenţionale de epurare a apelor uzate. 28 p. București. București. Cuza”. ”Babeș-Bolyai”. RTD. 780. 27 p. Trif Aurica (1968) Migmatitele. 182 p. USA.. 23 p. Trifulescu M. 58 778. Univ.Titus Brustur 769. Univ.. (1996) Magmatitele și metalogeneza zonei vestice a masivului Poiana Ruscă. RPR. (1982) Cercetări petrografice în partea de est a Munţilor Parâng.. București. Tudor G. Thamer A. București. GeoEco-Marina. Tiţă Rodica (2010) Studiul stratigrafic și paleontologic al depozitelor miocene din Bazinul Bahna (Carpaţii Meridionali). (S. RTD. ”Babeș-Bolyai”. 774. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. (1991) Un model al sursei seismice bazat pe distribuţia asperităţilor și stăpungerea tensiunii tectonice. 775. (2004) Paleoenvironmental reconstruction of Late Cretaceous (Maastrichtian) dinosaur-bearing formations of Romania.. 29  p.. 54 p. zoogeografic și filogenetic al carnivorelor din RPR. Ed. Univ. Vergiliu. Muz. Univ. Baltimore. Tomescu L. I. Univ. București. RTD. București (pro parte in: Monografia mondială a grafitului. Spec. Tran Nghi (1982) Studiul petrografic al rocilor colectoare de hidrocarburi din depozitele paleogene în regiunea cuprinsă între valea Oituzului și valea Slănicului. Tătărâm Niţa (1963) Stratigrafia Eocenului din regiunea de la sud-vest de Cluj. Dawoud (1980) Litologia depozitelor sedimentare între Doman. Univ. (1989) Téphrologie des formations cendro-ponceuses en millieux lacustres quaternaires. budinajul în regiunea Muntele Săcel-Valea Ierii sat-văile Rîșca-Someșul Rece.. București. Aix-Marseille II.. 776. Univ. granitizarea. Univ. Cuza”. R. RTD. Iași. 783.

Univ. Ţenu A. RTD. 208 p. (1981) Zăcămintele de ape hipertermale din nord-vestul României. Iași. Acad. 791. Ed.. 115 p. naturwiss. Rumanien) und Ramsbach (Westfalen.. cu referire specială asupra stratelor de cărbuni. IGG. 19 p. V. București). aufgezeigt an den Beispilen Blazna-Tal (Ostkarpaten. (2000) Structura și evoluţia sedimentelor recente din zona de șelf extern și taluz continental din nord-vestul Mării Negre. Udubașa S. “Al. Udubașa Gh. STE. București. Rumänien) und Ramsbeck (Westfalen. 141 p. Cuza”. Univ. Univ. 59 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . (1999) Studiul depozitelor din Pânza de Audia și din partea vestică a Pânzei de Tarcău din sectorul nordic al Carpaţilor Orientali. RTD. Ungureanu G.. 43 p. Univ. Ţicleanu N. I. 87. Turculeţ I. RTD(pdf ). 313 p. Ţibuleac P. RSR. cu privire specială la Oltenia. “Al. I. “Al. Diss. București. 795. Iași). Univ... I. RPR. Implicaţii în generarea hidrocarburilor. I. pe baza paleofitocenozelor caracteristice. Cuza”. Ed. Univ.. ”Al. 787. București. Abh. București. Umesh Chandra Singh (1978) Contribuţii la fundamentarea petrologică și petrofizică a datelor prospecţiunilor gravimetrice și magnetice din zona Balș-Optași a Platformei Moesice. RTD. București. Ţambrea Dorina (2007) Analiza de subsidenţă și evoluţia tectonică-termică a Depresiunii Istria (Marea Neagră). Univ...). 797. Univ. Turculeţ L. 2008. București. 2009. 792. Cuza”. Iași]. gesamtfah. Cuza”. (1999) Studiul geologic al depozitelor sarmaţiene din zona Fălticeni-SascaRăucești (judeţul Suceava) Platforma Moldo- venească. Bd. Ed. (2004) Metalogeneza auriferă asociată zonelor de forfecare din Munţii Căpăţânii. 1971.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României 786. “Al. Univ. 788. Iași (Palinologia Sarmaţianului mediu şi superior din Platforma Moldovenească. Cuza“.R. Iași. 800. S.D. Cuza”. Iași. 28p. 790. 789. (2006) Studiul palinologic al Basarabianului și Chersonianului din Platforma Moldovenească. (1969) Stratigrafia depozitelor mio-pliocene de pe Argeș. I. București. Acad. Ţicleanu M. București. (1999) Studiul structurii și evoluţiei geologice a părţii vestice a Bazinului Dacic (Oltenia) în etapa carbogeneratoare pliocen superioară (dacian-romaniană). BRD). B. Tudor Mira (1955) Stratigrafia şi fauna depozitelor tortoniene şi sarmaţiene dintre Jiu şi Olteţ. Tulucan Dana Alina (1999) Studiul geologic complex al sectorului românesc al Depresiunii Pannonice cu privire specială asupra capcanelor de hidrocarburi. J10. 24 p. 145 p.. (Cercetări geologice asupra depozitelor jurasice şi eocretacice din cuveta Rarău-Breaza. 1996. I. Heidelberg Geowiss. Tehno-press. 799. 2 . “Al. Turturean N. (1968) Cercetări geologice asupra depozitelor jurasice și eocretacice din cuveta Rarău-Breaza. (1972) Syngenese und Epigenese in metamorphen und nichtmetamorphen Pb-Zn Erzlagerstatten. 793. Iași [pro parte in: Sarmaţianul cu strate de cărbuni din zona Fălticeni-Boroaia (Platforma Moldovenească). Ed. (1992) Studiu genetic al principalelor zăcăminte de cărbuni neogeni din România. 300 p.. București. Univ. Heidelberg]. Univ. Univ.. Heidelberg [Syngenesis und Epigenesis in metamorphen und nicht-metamorphen Pb-Zn – Erzlagerstätten. 798. aufgezeigt an den Beisielen Blazna-Tal (Ostkarpaten. 794. 796. Ţabără D. Univ.. Univ.

26 p. Univ. București).. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. IGG. (1978) Aplicarea metodei seismometrice la cercetarea șelfului românesc al Mării Negre. Univ. (1978) Studiul geologic și petrografic al părţii de vest a muntelui Parîng. Contribuţiuni la studiul paleozoicului din basinul Moldo-Podolic. “Babeș-Bolyai”. “Babeș-Bolyai”. 67 p. AIGR. Univ. Varga Ildiko  Melinda (2010) Exploatările de cărbuni din Bazinul Văii Almașului . Univ. 1931.. Univ. 262 p. Ed. Vinogradov C. 811. București. 803. București. (1929) Observaţiuni geologice în regiunea de SW a Cîmpiei ardelene – cu o privire generală asupra geologiei Basinului Transilvaniei și cu descrierea specială a domului de gaz natural de la Zăul de Câmpie (Moinești). 57 p. Univ. București (pro parte in: Contribuţii privind prospecţiunea geotermică a apelor termale cu aplicaţii în R. (1999) The petrology of the neogene magmatites from Bârgău Mountains. (1984) Contribuţii privind prospecţiunea geotermică a apelor termale și mineralizaţiilor cu aplicaţii în R. Moscova. RTD. (1991) Carst în Munţii Apuseni și Rodnei – studiu comparativ cu consideraţii geomorfologice și stratigrafice. Vaida Marioara (1999) Datarea și corelarea pe baza asociaţiilor palinologice a formaţiunilor cristalofiliene și mineralizaţiilor singenetice asociate din partea sudică a masivului cristalin al Carpaţilor Orientali și partea estică a Carpaţilor Meridionali. “BabeșBolyai”. van Vugt Nicole (2000) Orbital forcing in the Late Neogene lacustrine basins from the Mediterranean. Univ. 806. București). (1932) Das Kristallin des Sebeser und Zibins-Gebirges. Gh. (1997) Contribuţii teoretice aplicative în domeniul seismicii inginerești. I. București). 805. Vancea A. Cluj-Napoca (pro parte in: Neogenul 60 din Bazinul Transilvaniei. Univ. 166 p. Mediaș. Academiei RPR. Utrecht. S. București (Formaţiunile siluriene din malul românesc al Nistrului. Univ. București. Iași. Varodin V.. RTD. “Al. Vendl Al. (1967) Studiul petrografic al stratelor de Sinaia din anticlinoriul Zamura. Univ. Vârban B. 808. 189. Cuza”. XV.. București. L. A magnetostratigraphic and cyclostratigraphic study. Vamvu V.. 813. RTD. Geologica Ultraiectina. (1929) Formaţiunile siluriene din malul românesc al Nistrului.. 2 profile. Bibl. 812. 815. Univ. 85201.reconstituiri paleoambientale. București.Titus Brustur 801. Viehmann I. Urban T. 425663. 2 . 28 p. Univ.Impactul asupra mediului și reabilitarea terenurilor afectate. Geologica Hungarica. Cluj-Napoca. 809. 804. Univ. Văscăuţanu Th. Vâjdea Anca-Marina (1999) Studiul influenţei proprietăţilor spectrale ale rocilor asupra distribuţiei câmpului geotermic la suprafaţa solului cu aplicaţii pe teritoriul României. 807. STE. 814.. 1988. Cluj-Napoca. IV. Univ. 810. București. ICGM. S. RTD(pdf ). 802. România. 1960. 25 p. Ureche I. Ungureanu N.. D15.. ser. (2003) Analiza sedimentologică a secvenţelor ciclice de vârstă cretacic superior din Moldavide . România. Budapesta. 2 hărţi geologice. Cluj-Napoca. 2 pl. geol. Veliciu Ş. (1965) Metode de cercetare hidrogeologică și prognoză a afluxului de apă în lucrările miniere cu exemplificare la zăcământul Palazu Mare și comparare cu zăcământul Iakovlev din zona anomaliei magnetice Kursk. 816.

833. 158 p. Zamfirescu Fl.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României 817.. București. Univ. Univ. 146 p. Tübingen. București (pro parte in: Studiul micropaleontologic al stratelor de Cornu de pe flancul sudic al cuvetei de Slănic între valea Prahovei şi valea Vărbilăului. 1953. București. M.I. ”Babeș-Bolyai”. (1997) The Tertiary tectonic evolution of the Eastern Carpathians (Romania): Orogenic arc formation in response to micro-plate movements. 832.. RTD. 834. Reiche D. Arbeiten. Gh. (1982) Studiul geologic al regiunii Broșteni-Borca. 826. RTD.. Berichte aus dem ZMK. Acad. București. București. București. “Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca. RTD. 819. (1999) Studiul metalogenetic al zăcămintelor stratiforme de pirită Zn-Pb-Cu din Munţii Maramureșului. Vulpe Fl. judeţul Bacău.A. 39 p. Visarion P. Carpaţii Orientali. Younes Soubhi Ali (1982) Studiul geologic complex al formaţiunilor sedimentare din regiunea promontoriului nord-dobrogean cu privire asupra formării acumulărilor de petrol și gaze. 822. S. Univ. 831. Voicu Gh.. RTD.. (1967) Anomaliile gravimetrice din Depresiunea pre-carpatică dintre valea Moldovei-valea Trotușului și studiul statistic al unor particularităţi ale lor.. 821. Univ. Amsterdam. Rijkuniversiteit Groningen. 40 p. 119 p. 818. 824. 825. 25 p. București. Univ. 223-264. (1973) Studii mineralogice asupra rocilor psamitice terţiare de pe rama nordică a bazinului sedimentar Baia Mare. Tübingen Geowiss. Vrije Universiteit. RTD. Zincenco D. 25  p.. 3. 823. (1949) Studiul micropaleontologic al părţii superioare a Oligocenului de pe flancul sudic al Cuvetei de Slănic între rîul Prahova și valea Vărbilăului. Cluj. RTD. Ed. Winguth Cornelia (1998) Pleistozäne meerespiegelschwamkungen und sedimentation im nordwestlichen Schwarzen Meer.. 828. București. (2000) Extension in collisional orogenic belts: the Late Cretaceous evolution of the Alps and Carpathians. 1974..Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . (1976) Condiţiile de stabilitate a taluzelor naturale și artificiale construite din terenuri argiloase. (1996) Evaluarea formaţiunilor geologice pe baza diagrafiei geofizice înregistrate în sonde tubate. Univ. 61 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Zweigel P. RSR. București. București (Mineralogeneza skarnelor de la Dognecea. Voiculescu L. IPGG. RTD. Olanda. 120  p. Univ. Vlad Daniela (1997) Modele de facies în molasa carpatică cu privire specială asupra colectoarelor de hidrocarburi. 20 p. România. Universität Hamburg. 19 p. Willingshofer E. București). Univ. Zugrăvescu D. Univ. RTD. Wijsman J. 19 p.. 829. RTD. București. Vodă Al. Vu-Chi-Hieu (1973) Studiul mineralogic și geochimic al zăcămîntului polimetalic de la Brusturi-Luncșoara (Munţii Bihor). 820. Vlad Ş. (1971) Studiul mineralogic al formaţiunilor de skarne de la Dognecea (Banat). XXVI. Univ. Univ. ACG. Vulc Ana-Maria (2008) Nannoplancton calcaros în depozitele Cretacicului inferior din Apusenii de Sud... 830. București). RTD. (1985) Contribuţii la studiul deformărilor globului terestru în R. A33. București. Univ.. Univ. 2 . 827. 34 p. 25 p. (1986) Studiul geologic al flișului paleogen dintre valea Slănic-valea Ciunget cu privire asupra zăcămîntului de ape minerale și gaze (CO2) terapeutice Slănic Moldova. Zett G. între Cavnic și Seini. (2001) Early diagenetic processes in northwestern Black Sea sediments.

.

etapa a II-a (1968 .1987). 2 63 .1967). după cum rezultă din reprezentarea grafică din fig.Date statistiCe În secolul al XX-lea și în prima decadă a secolului al XXI-lea. 1 Dinamica tezelor de doctorat din intervalul 1905 .2010).2010 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. în cadrul următoarelor etape: etapa I (1905 . etapa a III-a (1988 . într-un interval de 105 ani (1905 . 1. s-au elaborat 834 teze de doctorat.2010).1993) și etapa a IV-a (1994 . Fig.

70%) și alte instituţii (12 teze – 8.22 teze/an). cu o durată de 62 de ani. Desfășurată de-a lungul a șase decade. geomecanică și micropaleontologie. iar un grup de patru teze tratează probleme de geotermometrie. Sunt prezente și lucrări de petrologie sedimentară. cu câte 6 teze fiecare (8. Cuza” din Iași (17 teze – 12. Tezele publicate însumează 11307 de pagini. nevretebratelor și paleobotanicii. la care se adaugă 211 de pagini ale celor 23 de RTD (fig.69%). scara 1: 500 000 (1936 . 2 . fiecare cu câte 10 teze (14. Universitatea “Al. s-au elaborat 138 teze de doctorat (media 2. rezultatele acestora servind la elaborarea hărţii geologice a României. ceea ce reprezintă cca 80% din numărul total aferent etapei I. această etapă este foarte importantă deoarece este marcată de publicarea unor teze de doctorat – pe drept cuvânt fundamentale – care se referă la descifrarea geologiei unor mari unităţi structurale ale ţării. hidrogeologie.84%).59%). Universitatea “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (12 teze – 8. 2a. urmate de cele de petrologie magmatică (12.1959). Majoritatea tezelor au fost susţinute la Universitatea din București (71 teze – 51. 2 Teze de doctorat din etapa I: repartiţia pe discipline (a) şi pe numărul de teze publicate (b) 64 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. se constată ponderea însemnată a tezelor de geologie regională (40.Titus Brustur În etapa I.44%). zăcăminte și mineralogie.70%).49%).94%). Urmărind graficul din fig. cristalografie. Este remarcabil faptul că 110 teze de doctorat au fost publicate integral.97%) este reprezentată prin lucrări consacrate vertebratelor. Paleontologia (11 teze – 7. I. geotehnică. 2b).32%). Fig. petrologie metamorfică și geofizică. geologie de laborator și agrogeologie (22 teze – 15. geologia mediului. urmate de cele din străinătate (26 teze –18.31%).

specialiștii români au susţinut 23 de teze la universităţi din Elveţia. Apar tezele de doctorat de sedimentologie (10 teze – 3. la Leningrad și Moscova. mineralogie (22 teze – 7. 2 65 . geologie de laborator. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr.95 teze/an). petrologie magmatică (23 teze – 8. mai ales al celor de paleobotanică. 3a) permite evidenţierea următoarelor aspecte: creșterea numărului de lucrări de geologie regională (97 teze – 34. Examinarea graficului (fig. iar după război. geologia carstului și tectonică) reprezintă 13.37% din numărul total de teze din această etapă deosebit de productivă. geotermometrie.58%) și micropaleontologie (7 teze – 2. în fosta Uniune Sovietică. hidrogeologie (10 teze – 3.18%). una se referă la anomaliile gravimetrice din regiunea Iași și o alta la peștii fosili din Oligocenul de la Homorâciu. Restul disciplinelor (petrologie sedimentară.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României În străinătate. Germania. într-o perioadă când regimul comunist a cunoscut o oarecare relaxare și aparentă liberalizare. cu o durată de numai 20 de ani. dublarea numărului lucrărilor de geochimie (6 teze – 2. înaintea celui de-al Doilea Război Mondial. triplarea lucrărilor de geofizică (34 teze – 12. Franţa.24%) și metamorfică (17 teze – 6. Fig. geomecanică. geotehnică.09%) . un număr dublu raportat la etapa precedentă.76%).01%). dar și o creștere semnificativă a numărului de specialiști geologi și geofizicieni. Dintre tezele elaborate după război de autorii străini.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . Austria și Ungaria.88%). 3 Teze de doctorat din etapa a II-a: repartiţie pe discipline (a) şi pe numărul de teze publicate (b). s-au elaborat 279 teze de doctorat (media 13.15%) și zăcăminte (14 teze – 5.58%) și crește numărul lucrărilor de paleontologie. geologie economică. În etapa a II-a.92%).

dintre IOD se detașează Universitatea din București cu 17 teze. Bleahu M. una în fosta URSS. În etapa a IV-a. alte instituţii din ţară (9 teze – 3. geochimia. geofizică aplicată. cu o durată foarte scurtă (6 ani). la distanţă. Palestina. fostul Institut de Petrol. cu o durată de 17 ani. Tot acum. mineralogia. la Moscova și o alta în Germania. această etapă corespunde primilor ani ai tranziţiei.34%). petrologia sedimentară. timp în care s-au susţinut și publicat 388 Rădulescu D. 20 p.. În etapa a III-a. cu menţinerea în top a lucrărilor de geologie regională (8 teze – 27.11%). doi din Franţa și unul din Germania. Este de remarcat faptul că 4 doctoranzi străini din Orientul Apropiat și Guineea și-au finalizat tezele în intervalul 1988 -1991.13%). 4a). la care se adaugă 3986 de pagini ale celor 142 de RTD (fig. Două teze de doctorat – de sedimentologie și paleontologia nevertebratelor – au fost elaborate de cercetători din Franţa. zăcăminte (4 teze – 13. Aceștia s-au specializat în geologia zăcămintelor de hidrocarburi. Odată cu diminuarea embargoului asupra datelor geologice și geofizice privitoare la acvatoriul Mării Negre. urmată de Universitatea “Al. respectiv SUA. Universitatea din București (216 teze – 77. la Heidelberg. București 66 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. petrologie magmatică. Coreea de Nord). s-au elaborat 29 de teze de doctorat (media 4.42%) este. Cluj-Napoca. Universitatea “BabeșBolyai” din Cluj-Napoca (17 teze – 6. zăcăminte de minereuri metalifere. s-au concretizat în harta geologică a ţării.79%) și petrologie magmatică (3 teze – 10. au tratat probleme de palinologie comparată și tefrologie a bazinelor lacustre din Depresiunea Brașov. 4b).Titus Brustur Rezultatele remarcabile obţinute în tezele de doctorat de specialiștii Institutului Geologic al României. În străinătate. hidrogeologia. de universităţile din Iași. iar 3 cercetători străini.8 1 teze/an).. care a urmat evenimentelor din Decembrie 1989. respectiv de tectonică terţiară a Carpaţilor Meridionali. se aplică metoda seismometrică la cercetarea șelfului românesc al Mării Negre. Şi în acest caz.22%) și instituţii din străinătate (6 teze – 2. Notă introductivă. (1968) Harta geologică 1: 200 000.15%).10%).24%). au fost susţinute 4 teze de doctorat: două în Franţa. Un număr apreciabil de teze de doctorat (101 teze – 36. se constată o creştere spectaculoasă a numărului de teze de doctorat. majoritatea provenind din Orientul Apropiat (Siria. urmată. petrologie metamorfică și petrologie sedimentară. cu implicaţii asupra perspectivelor petrolifere. I. din universităţi și unităţi de cercetare geologică. Iordania etc.58%). iar cele 16 RTD totalizează 372 de pagini (fig. de departe. Au fost publicate 6 teze de doctorat care însumează 1205 de pagini. în ceea ce privește numărul de teze susţinute în instituţiile organizatoare de doctorat (IOD). Institutul Geologic. la Paris și Lyon. din străinătate și două institute de cercetare românești (IFA. în această etapă este elaborată și o primă teză de doctorat referitoare la geologia șelfului românesc din prelungirea platformei sud-dobrogene și a masivului nord-dobrogean.) și Asia de SE (Vietnam. IPGP). însumând 16497 de pagini. scara 1: 200 000 (1964-1968)1. O caracteristică a acestei perioade o constituie prezenţa masivă a doctoranzilor străini în România (45 teze – 16. sedimentologia. hidrogeologie. prima. paleobotanica. 3b). urmate de tezele cu subiect de geofizică (5 teze – 17.20%) au fost publicate. Cuza” din Iași (31 teze – 11. 2 . geologia carstului și tectonica. Gaze și Geologie.05%) au ca tematică petrologia metamorfică. Se remarcă o reducere semnificativă a disciplinelor (fig. Restul de 9 teze (31. Practic. Comitetul de Stat al Geologiei.

sedimentologie (32 teze – 8. paleoichnologia. restul de 18 teze fiind distribuite. 1999). paleobotanică (27 teze – 6.15%).2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României Fig. 5a). de un cercetător american preocupat de reconstituirea paleomediului din Bazinul Haţeg. geoconservarea. ca și în cazul etapelor precedente. geologia carstului. petrologie magmatică și zăcăminte (44 teze – 11. urmate de cele de geofizică (61 teze – 15. metalogenia.01%). menţinerea în top a tezelor de geologie regională (66 teze – 17. în mod egal. în numai în doi ani (1998. În această perioadă. se poate constata.24%). Un număr important de teze aparţin paleontologiei nevertebratelor și vertebratelor (18 teze – 4.63%).95%). mineralogiei.82 teze/an).38%) și de geologia mediului (20 teze – 5.63%). 5b).Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . gemologia. petrologia sedimentară. geologia economică și geologia de laborator însumează 58 de teze.59%).95% din total (etapa a IV-a). 2 . Petrologia generală. micropaleontologiei. Din graficul repartiţiei pe discipline (fig. Dacă avem în vedere că. la Universitatea din București și la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. geomecanicii și tectonicii (45 teze – 11.34%). petrologie metamorfică (17 teze – 4. 42 de RTD în format electronic (1709 pagini) și 27 de RTD cu 1347 pagini (fig. Acestea din urmă au fost susţinute de un cercetător român în Elveţia. reprezentând 14. creșterea explozivă este evidentă.06% din numărul total al tezelor de doctorat din această etapă.72%). s-au înregistrat 105 teze. 67 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. geochimie (18 teze – 4. au fost publicate 71 de teze care însumează 14398 de pagini. hidro-geologia. 4 Teze de doctorat din etapa a III-a: repartiţie pe discipline (a) şi pe numărul de teze publicate (b) teze de doctorat (media 22. geotehnica. ceea ce reprezintă 27. geochimia.

cristalochimie (4 teze – 0.Titus Brustur Fig. geologie economică (6 teze – 0. geofizică (112 teze – 13. 5 Teze de doctorat din etapa a IV-a: repartiţie pe discipline (a) şi pe numărul de teze publicate (b) În privinţa IOD. fig.16%).44%). 2 .79%).48%).71%).76%) și tectonică (22 teze – 2.834 teze de doctorat de geologie și geofizică pe diverse teme. • cu mai puţin de 15 teze fiecare sunt domeniile geomecanică (12 teze – 1.99%).80%). au fost susţinute – și.23%).35%). I. Cuza” din Iași (62 teze – 15.48%). geochimie (32 teze – 3. ele totalizează 58 teze de doctorat (6. mineralogie (43 teze – 5. hidrogeologie (24 teze – 2. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. geologie tehnică (10 teze – 1. zăcăminte (44 teze – 5. cristalografie (3 teze – 0.23%) și agrogeologie (1 teze – 0. rezultă următoarele: • în intervalul 1905 .84%). sedimentologie (41 teze – 4.37%). cu 219 de teze (56. geologia mediului (23 teze – 2. urmată de Universitatea “Al. cuprinse în 34 de domenii (discipline) principale (tabelul 1. s-au susţinut 33 de teze (8.05%) aparţin domeniilor geologie regională (220 teze – 26.44%).2010.35%). iar în cotutelă 9 teze (2.71%). Universitatea “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (58–14.43%).95%).88%).11%). geologia carstului (4 teze – 0. Sintetizând cele expuse mai sus. urmate de cele 68 de petrologie (115 teze – 13. geologie de laborator (5 teze – 0.28%). se menţine pe primul loc Universitatea din București. publicate . metalogenie (6 teze – 0.6%).63%).97%). geoconservare (2 teze – 0. În străinătate.92%). • cea mai mare parte a tezelor de doctorat (776 teze – 93. paleontologie și micropaleontologie (100 teze – 11. 6).94%) și alte instituţii din ţară (7 teze – 1. unele dintre ele.50%).20%). gemologie (2 teze – 0.

analize loess. analize sedimente actuale paleontologie-sedimentologie relaţii metamorfite-eruptiv inclusiv microfaciesuri inclusiv mineralizaţii metalifere GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. impact de mediu optimizare.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României Tabelul 1 Discipline geologice abordate în tezele de doctorat Nr. crt. perfecţionare metode geofizice. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 Discipline Agrogeologie Cristalochimie Cristalografie Gemologie Geochimie Geoconservare Geofizică aplicată Geofizică globală Geofizică regională Geofizica zonei Vrancea Geologia carstului Geologia mediului Geologie economică Geologie laborator Geologie regională Geomecanică Geotehnică Hidrogeologie Metalogenie Micropaleontologie Mineralogie Paleobotanică Paleoichnologie Paleontologia nevertebratelor Paleontologia vertebratelor Paleontologie generală Petrologie generală Petrologie magmatică Petrologie metamorfică Petrologie sedimentară Sedimentologie Tectonică Geotermometrie Zăcăminte Total Teze 1 4 3 2 32 2 77 8 21 6 5 23 6 5 220 12 10 24 6 22 43 43 1 11 18 5 7 57 36 15 41 22 2 44 834 Observaţii inclusiv rezervaţii paleontologice hazarde. resurse spetrometrie comparată.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . 2 69 .

79%). în centre universitare din Europa și SUA – Austria (2). distribuţia autorilor este următoarea: 37 români.08%) (fig.15%). Belgia (1). 8b).71%). Asia de SE (1). Cuza” din Iași (115 teze – 13.Titus Brustur Fig. străinătate (68 teze – 8. alte instituţii (30 teze – 3. Republica Moldova (4). Austria (4). un număr de 296 sunt nepublicate. • au fost publicate 288 teze de doctorat. în universităţi și instituţii de învăţământ superior din România (fig. I. Orientul Apropiat (55). Italia (1). Olanda (5). 7d).85%). Olanda (3). 7b). 6 Distribuţia tezelor de doctorat pe domenii (discipline) • marea majoritate a tezelor de doctorat au fost susţinute la Universitatea din București (523 teze – 62. 208 teze au RTD. Canada (1). provenind din Anglia (1). 7c). Suedia (2).15%) (fig. Franţa (5). • tezele publicate conţin un număr de 42389 pagini.60%) și în cotutelă (9 teze – 1. 8a) și 93 de străini. Elveţia (7). Franţa (10). • pe ţări. 2 . GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Portugalia (1). SUA (1). urmată de Universitatea “Al. iar 93 de autori sunt străini (11. Ungaria (2) și Rusia (4) (fig. Germania (5). 70 • cercetătorii români alcătuiesc marea majoritate a autorilor (741 teze – 88. cele cu RTD au 5916 pagini. iar 42 sunt accesibile pe Internet (fig. Universitatea „BabeșBolyai” din Cluj-Napoca (89 teze – 10. SUA (1) și Ungaria (5). iar în format electronic 1709 pagini (fig.67%). 7a). Germania (8).

Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . pagini publicate (c) şi autori (d) Fig. numărul total de teze (b). 2 71 . 7 Instituţiile organizatoare de doctorat (a). 8 Autori români în Europa (a) şi autori străini în România (b) GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României Fig.

.

Pamfil P. der Tektonik und dem hydrographischen Netz im östlichen Pfälzerwalde (Hardt). Dinu J. 2 73 . George1 (1910) Recherches sur quelques roches de l’Oural. Universitatea Geneva. 3 profile. Genève. Universitatea Heidelberg.. 1 planșă cu imagini microscopice.teze De DoCtorat De autori roMâni privinD teritorii străine Mrazec Ludovic (1892) La protogine du Mont-Blanc et les roches éruptives qui l’accompagnent. 91 p. 1 Farmacist militar GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Jon (1912) Geologische Untersuchungen der Beziehungen zwischen den Gesteinsspalten. Taponnier. Imprimerie F.

31 p. la Institutul Geologic din Berlin. în anul 1930. Crânganu Constantin (1997) Heat flow in Oklahoma.und südrand des Aarmassivs (Leukerbad/ Ausserberg). Western Canada Basin. California Institute of Technology. Ducea Mihai Nicolae (1998) A petrologic investigation of deep-crustal and upper-mantle xenoliths from the Sierra Nevada.. University of Oklahoma. 2 tabele). București] Cătuneanu Octavian (1996)2 Reciprocal architecture of Bearpaw and post-Bearpaw sequences. J. Ştefan (1998) Studiul petrologic și geochimic al sedimentelor abisale din zona centrală a Oceanului Pacific. cu privire specială asupra nodulilor polimetalici. Dumitrescu Roxana (1997) Studiul petrografic. Late Cretaceous-early Tertiary. 2 . Universitatea Göttingen (publicată sub același titlu.unclosuk. Universitatea Basel [Deformation und metamorphose der mesozoischen metasedimente am west. University of Toronto (Canada). după cel din România Universitatea București (sursa imaginii: http://www. Szobotka A. 2 Al doilea doctorat.und südrand des Aarmassivs (Leukerbad/Ausserberg). 77: 1-187. California: Constraints on lithospheric composition beneath continental arcs and the origin of cordilleran batholiths. 1998. Tectonics and Regional Geology. mineralogic și geochimic al magmatismului de vârstă triasică din sud-estul Catenei Iberice.  Morariu Dan (1985) Deformation und metamorphose der mesozoischen metasedimente am west.org/posters/ISA_poster. sub conducerea profesorului Hans Stille.pdf ) 74 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Spania.Titus Brustur Patriciu Valeriu (1929)1 Geologische und geophysikalische (radioaktive) Unter-suchungen am Werstrande de Göttinger Leinetalgrabens. Universitatea București. Rom.  1 Primul român care a obţinut un doctorat în geofizică în Germania. IGR.

Pop Nicole (2004) Studiul geologic și metalogenetic al arealului cu mineralizaţii cuprifere din partea estică a districtului Punta del Cobre (Copiapo. stratigraphic. Flood R. – Paleoceanographic significance of sediment color on western North Atlantic drifts: I. outcrop-based model for the Lower Green River Formation.case studies: Cretaceous Ferron Sandstone. D. Mudie. (2004) Late Ordovician-Early Silurian terrestrial biotas of Virginia.. Indiana University. University of Texas at Austin. University of Western Ontario (Canada). 189. Arkansas. terminal fan-dominated sequence architecture: A new. C. Flood R. – Paleoceanographic significance of sediment color on western North Atlantic drifts: II. Sava Paul Constantin (2005) Migration and velocity analysis by wavefield extrapolation. Grützner J. 244 p. Vârban Bogdan L. pdf?ohiou1108479418). and geochemical study. University of Wyoming. ODP Leg 198. Chile). D. Pușcă Victor Alexandru (2003) Wet/dry. SUA.cgl/Tomescu20%Alexandru. Plio-Pleistocene sedimentation.. Mitru Daniela (2007) Controlul structural al bazinului Ptolemaida (Grecia) cu privire specială asupra zăcămintelor de cărbuni. după cel din România.edu/send-pdf. Utah. Indiana University. 2002). University of Texas at Dallas. 3D seismic. Giosan Liviu (2001) The use of sediment color in paleoceanography: Pliocene-Pleistocene sedimentation in the western North Atlantic. (2001) Detailed internal architecture of ancient distributary channel reservoirs using ground-penetrating radar.. University of Ohio (http://etd. Sava Diana (2004) Quantitative data integration for fracture characterization using statistical rock physics. Chicago area. 2 75 . Stanford University. Marine Geology. and well-log data.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României Corbeanu Rucsandra M. M. Universitatea din București. Giosan L. (2005)1 Sedimentology and stratigraphy of the Cenomanian-Turonian Kaskapau Formation. Fl. Dumitrescu Mirela (2006) High-resolution biogeochemical study of organic-rich sediments from the Early Aptian oceanic anoxic event at Shatsky Rise. University of Texas at Dallas.. Olariu Cornel (2005) Quantitative study of delta front deposits. State University of New York at Stony Brook (pro parte in: Giosan L. 189/1-2. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Origin of color. Bădescu Adrian Constantin (2002) Reservoir characterization of the Miocene Starfak and Tiger Shoal fields. 1 2 Al doilea doctorat.. Marine Geology. northeast British Columbia and northwest Alberta. P. Constantinescu Iuliana (2010) Specific geotechnical problems for transportations ways on glacial deposits area associated with lacustrine deposits. Stanford University. offshore Louisiana through integration of sequence stratigraphy. 2002. sedimentologic. Lazar Ovidiu Remus (2007) Redefinition of the New Albany Shale of the Illinois basin: An integrated. Aller R. Olariu Mariana Iulia (2007) Development and testing of methods for analyzing high resolution 3-D digital outcrop geology: big rock quarry..Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . Tomescu Al. Ohio and Pennsylvania: an investigation into the early colonization of land. University of Texas at Dallas. outcrop and borehole data .2 Universitatea din București. Universitatea din București.ohiolink. Utah.

.

355. 825 Apă naturală mineralizată 233 Apă sărată 445 Apă subterană 204. 655 Aluviuni recente 290 Ambianţă sedimentogenetică 48 Amoniţi cretacici 123 Amplasament baraj 727 Amplasament hidrotehnic 255. 775. 817 Anomalie magnetică 128 Apă freatică 433 Apă minerală 233. 635. 389. 755. 391. 709. 289. 724 Avanfosă 5. 600 Analiză de semnal 718 Analiză de subsidenţă 792 Analiză integrată 336 Analiză litofacială 26 Analiză sedimentologică 660. 778 Apă hipertermală 793 Apă termală 813 Argilă 188. 767 Aureolă de dispersie secundară 95 Autohtonul danubian 696. 594.inDeX teMatiC 1 Acvifer regional1 5472 Agrogeologie 626 Albian 495 Alge calcaroase (Rhodophyta) 633 Alteraţie hidrotermală 464 Alunecare de teren 632. 701. 2 77 Bazat exclusiv pe titlurile tezelor Numărul de ordine al tezei din listă . 709. 439. 810 Analiză structural-petrologică 43 Andezit cu piroxeni 383 1 2 Anomalie geoelectrică 215 Anomalie geotermometrică 465 Anomalie gravimetrică 1. 739 Analiză cinematică 443 Analiză de frecvenţă 100 Analiză de polen 132. 733 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 710 Argilă refractară 129 Artriodactyla 648 Asociaţie ichtiologică 189 Asociaţie micropaleontologică 704 Asociaţie minerală 508 Asociaţie mineralogică 209 Aur 299.

335. 673. 398. 104. 117. 608. 570. 505. 524 Bancă de date 744 Bazin de Gosau 695 Bazin lacustru 807 Bazinul Focșani 710 Bentonite 169. 610. 586. 497 . 610 Curent continuu 257 Curenţi telurici 424. 454. 717 Crusta continentală 198 Crusta terestră 465. 552. 687 Birefringenţa feldspaţilor 384. 288. 770 Carotaj neutronic 83 Carst 386. 303. 786 Banatite 160. 296. 454. 269. 723 Curenţi tranzitorii 731 Cutremur de pământ 180. 711 Celestină 115. 717 Boraţi magnezieni 413 Cai fosili 681 Calcare microbiale 312 Caldera Călimani 700 Câmp de curent continuu 113 Câmp gamma 159 Câmp geomagnetic 11. 465. 650 Crustacea (Decapoda) 708 Cuaternar 24. 463 Contrast geomecanic 151 Conul abisal al Dunării 618 Corali 762 Corelare geologică 203 Corp subvulcanic 467 Cretacic 165. 504 Biofacies 301 Biostratigrafie 46.Titus Brustur Badenian 86. 553. 368. 498. 758 Câmp pegmatitic 18 Capcană de hidrocarburi 228. 815 Carstificare 306 Cărbuni 178. 745. 123. 746. 155. 713 Câmp geotermic 805 Câmp metalogenetic 422. 603. 587. 2 Chihlimbar 503 Claste endogene 136 Complex cărbunos 431 Complex cenologic 500 Complex filonian 730 Complex gabbro-eclogitic 166 Complex vulcanoclastic 156 Compoziţie chimică 211 Condiţie de drenaj 547 Condiţii de stabilitate 830 Condiţii hidrogeologice 475 Condiţii tectonice 524 Conglomerate de Bucegi 136 Construcţii rutiere 642 Contaminare cu hidrocarburi 125. 340. 331 Centură manganiferă 297 Centură orogenică 827 Ceratomorpha 150 Charophyta 33 78 Dacian 547 Deformare tectonică 48 Deformare terţiară 480 Deformarea globului terestru 833 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 662 Cristalografie 384. 225. 385. 640. 787 Capcană nestructurală 175 Capcană subtilă 477 Caracteristici geotehnice 635 Caracterizare geochimică 729 Carbonaţi 188 Carnivore 761. 426. 314. 329. 774 Cretacic-Paleogen 315 Cristalin de Cozia 182 Cristalochimie 330.

795 Evoluţie paleoclimatică 155. 768 Evoluţie termobarică 639 Evoluţie termotectonică 36 Evoluţie terţiară 228 Exoskarn 376 Explorare 260. 704 Fauna de moluște 456. 600. 653 Facies de Gosau 694 Facies de Şotrile 613 Facies sedimentar 105 Faciesuri comparate 281 Faciesuri sedimentare 702. 769 Eocen-Oligocen 229 Epigeneză 797 Epurare ape uzate 772 Eroziune messiniană 271 Eruptiv bazic 678 Eruptiv mezozoic 248. 402. 568 Feldspat plagioclaz 68. 443. 115 Devonian 385 Devonian-Carbonifer 562 Diageneză 455 Diagrafie geofizică 510. 2 79 Etapă carbogeneratoare 795 Evaluare geologică 416 Evaporite 245 Eveniment tectonic 666 Evoluţie alpină 251 Evoluţie cretacic superioară 827 Evoluţie geodinamică 722 Evoluţie geologică 5. 786 Faună ichtiologică 364 Faună mezozoică 360 Faună și floră 205. 472 Fauna sarmaţiană 487 Faună fosilă 133. 351. 510 Exploatare de cărbune 809 Exploatare minieră 382 . 453 Evoluţie paleogeografică 221 Evoluţie postsedimentară 105 Evoluţie radiativă 253 Evoluţie tectonică 249. 284. 332. 126. 621 Elemente radioactive 392 Emisie geogenă 714 Eocen 326. 556 Diagrafie geofizică în sondă tubată 831 Diatomee 581 Diatomit 380 Dinamica falierii 641 Dinamică hidrosedimentară 776 Dinoflagelate 337 Dinozauri saurischieni 173 Disodile 364. 384. 717 Fenomen de încălzire 445 Fenomen de zeolitizare 59 Fenomen geotermic 659 Filogenie 770 Filosilicaţi magnezieni 662 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României Degradarea solului de stepă 626 Deltă relictă 457 Depozit clastic 706 Depozit cuaternar 152 Depozit loessoid 598 Depozit de plajă 103 Depozite jurasic-cretacice 141 Depozite miocene 52 Depozite neogene 56. 476 Distribuţie clarkeică 81 Dom de gaz natural 808 Eclogit 399 Efect de relief 668 Efect perturbant 358 Elemente minore 120. 417 Eruptiv neogen 13. 242. 452.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 .

733 Formaţiuni oligocene 416. 503 Geneză hidrocarburi 3. 391. 392. 824 Formaţiuni cu dinosauri 774 Formaţiuni cuaternare 105. 675. 703. 379. 455. 705. 814 Formaţiuni mezozoice 88. 716. 310. 216. 794 Formaţiuni sedimentare 240. 753 Fliș cretacic-paleogen 89. 782 Fliș extern 337 Fliș intern 493 Fliș paleogen 238. 603 Formaţiuni miocene 347. 777 Formaţiuni mio-pliocene 309. 733 Geochimia apelor subterane și de suprafaţă 628 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 773. 296. 463 Formaţiuni de skarne 819 Formaţiuni eocene 307 Formaţiuni eocen-oligocene 532 Formaţiuni fisurate 515 Formaţiuni gipsifere 530 Formaţiuni jurasic-eocretacice 788 Formaţiuni magmatice 377. 690. 825 Fliș și molasă 458 Fliș terţiar 278 Fliș transcarpatic 26 Floră continentală 607 Floră fosilă 45. 434. 353. 435. 672 Formaţiuni paleogene 33. 699. 555 Formaţiuni pliocen-cuaternare 460 Formaţiuni ponţiene 406 Formaţiuni premiocene și miocene 719 Formaţiuni proterozoic superior-cambrian inferioare 740 Formaţiuni sarmaţiene 679. 805. 348. 789 Formaţiuni neogene 94. 829 Formaţiuni siluriene 812 Formaţiuni terţiare 216. 564. 702. 194. 412. 492. 528. 469. 200. 63. 116. 616. 424. 591. 551. 499. 780 . 608. 703. 699 80 Gastropoda 253 Gaze cu efect de seră 571 Gemologie 156. 35. 553 Formaţiuni pannoniene 381. 676. 531. 481. 415. 614 Formaţiuni ultrabazice 451 Fosfor 81 Fundament 254. 371. 543. 529. 276. 70. 227. 429. 372. 674 Formaţiuni paleozoice 223. 279. 440. 536. 781 Formaţiuni paleogen-miocen inferioare 473. 687. 341. 577. 602. 247. 580. 456. 611 Formaţiuni pedogenetice 152 Formaţiuni permiene 76 Formaţiuni pliocene 259. 394. 528. 189. 742. 258. 640. 660. 635. 797. 174 Foraminifere cretacice 117 Foraminifere planctonice 256 Foraminifere terţiare 637 Formaţiunea cu acanthicum 282 Formaţiunea de Gura Şoimului 619 Formaţiunea de Hida 61 Formaţiunea de Sinaia 816 Formaţiunea de Somova 40 Formaţiunea Şisturilor Negre 283 Formaţiuni blastomilonitice 726 Formaţiuni cretacice 203. 596. 583. 763 Formaţiuni triasice 580. 2 Formaţiuni meoţiene 447 Formaţiuni metamorfice 23. 186. 590. 311 Floră miocenă 760 Floră oligocen-miocenă 609 Floră sarmaţiană 563 Foraj de mare adâncime 50 Foraj hidrogeologic 604 Foraminifere 61. 425. 226. 371. 657. 485. 196. 304. 370. 373. 318. 403. 210. 12. 633.Titus Brustur Fission track 682 Fisuraţia cărbunilor 303 Fliș cretacic 10.

100. 825. 80. 125. 276. 393. 559. 128. 19. 53. 241. 491. 201. 461. 354. 665. 645. 67. GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 515. 608. 548. 397. 511. 368.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . 212. 397. 705. 537. 411. 215. 688. 614. 195. 126. 539 Geologie regională 3. 635. 523. 342. 625. 375. 418. 784. 258. 758. 326. 512. 656. 395. 756. 187. 471. 78. 621. 328. 266. 29. 236. 145. 477. 206. 277. 829 Geomecanica loessului 537 Geomecanică 151. 247. 815 Geologia mediului 8. 724. 502. 274. 486. 643. 224. 470. 386. 578. 244. 472. 499. 510. 314. 685. 473. 485. 91. 549. 522. 527. 217. 567. 431. 686. 436. 784 Granitoid de Cherbelezu 324 Granitoid de Sfârdinu 514 Granitoid de Vinţa 593 Granitoide 15 Granit de Şușiţa 338 Gravimetrie 275. 479. 110. 565. 465. 813. 495. 809 Geologie economică 243. 728. 26. 175. 81. 474 Hazard seismic 7 Hidrochimie 544. 41. 774. 10. 564. 226. 30. 349. 626 Geoconservare 16. 141. 570. 332. 344. 628. 433. 558. 518. 811. 463. 168. 230. 336. 242. 390. 661. 428. 309. 279. 647. 82. 459. 2 . 551. 171. 88. 553. 4. 731. 107. 333. 684. 270. 109. 257. 663. 144. 448. 777. 657. 719. 327. 292. 783. 659. 272. 493. 455. 400. 799. 27. 769. 304. 216. 350. 120. 363. 790. 440. 367. 528. 494. 562. 161. 371. 238. 599 Glob terestru 199 Gnais de Rarău-Hăghimaș 106 Gnais ocular de Căpâlna-Lez 517 Gol de dizolvare 512 Grad de carbonizare 506 Grad de poluare 382 Gradient de presiune 556 Grafit 49. 729. 400. 317. 474. 672. 213. 190. 720. 406. 584. 423. 382. 655. 707. 767 Geologie laborator 9. 179. 193. 601. 438. 673. 763. 560. 170. 419. 573. 831 Geofizică de sondă 32. 435. 755. 32. 259.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României Geochimie 15. 222. 415. 293. 200. 492. 602. 104. 425. 413. 535. 575. 627. 779. 646. 670. 114. 509. 534. 113. 450. 178. 317. 619. 196. 636. 220. 641 Geologia carstului 71. 507. 255. 231. 359. 429. 197. 577. 580. 12. 221. 775 Geochimia loessului 579 Geochimia mediului 15. 445. 788. 733. 158. 271. 636 Gresia de Tarcău 286. 696. 497. 137. 84. 57. 460. 147. 116. 22. 569. 138. 225. 630. 398. 723. 237. 294. 162. 314. 236. 751. 714. 556. 715. 95. 677. 496. 281. 233. 5. 571. 807. 370. 830 Geotermometrie 77. 525. 638. 808. 738. 306. 343 Grupul Şisturilor Verzi 482. 598. 603. 775 81 543. 526 Haldă radioactivă 584 Hazard natural 113. 629. 668. 410. 574. 679. 22. 203. 408. 416. 820. 817 Geofizică Vrancea 7. 92. 805. 786. 576 Geodinamică și sedimentologie 557 Geofizică aplicată 13. 56. 211. 812. 392. 94. 595. 75. 31. 336. 424. 339. 650. 268. 632. 366. 755. 794. 112. 155. 239. 544. 204. 516. 555. 83. 74. 605. 269. 58. 25. 721. 664. 718. 347. 796. 164. 42. 108. 612. 267. 692. 391. 441. 458. 329. 795. 597 Geotransect 31 Glauconit 421. 489. 736. 420. 787. 757. 409. 181. 348. 652. 759. 753. 542. 746. 674. 833 Geofizică regională 1. 192. 235. 801. 488. 711. 572. 28. 414. 507. 631. 713. 265. 159. 180. 675. 478. 44. 501. 299. 121. 66. 89. 285. 476. 566. 462. 346. 712. 252. 50. 802. 127. 727 Geostructură 153 Geostructură-morfostructură-mediu 230 Geotehnică 240. 250. 275. 163. 436. 99. 513. 199. 76. 698. 591. 772. 642. 671. 334. 135. 417. 484. 449. 789. 615. 447. 358. 747. 511 Geofizică globală 11. 703. 310. 403. 468. 396.

585 Litobiostratigrafie 170. 302. 251. 574 Interpretare paleoclimatică 155. 328. 2 . 673 Intruziunea de Codru 98 Istoria vegetaţiei 764 Istorie metamorfică 508 Izotopi 20. 100. 651 Jurasic-Cretacic 46. 538. 541 Hidrogeochimie 108 Hidrogeologie 6. 66. 415. 220. 357. 168. 475.Titus Brustur Hidrodinamică 6. 765 Magmatite 35. 647. 41. 547. 219. 537 Maastrichtian 173 Macrofaună 398 Magma peraluminoasă 20 Magmatism 231. 322. 798 Metalogeneză 62. 197 Izvor carstic 667 Închidere exploatare 758 Jurasic 53. 634. 154 Imagine structurală 275 Imagine aeromagnetică 713 Impact de mediu 213. 128. 541. 714. 232. 233. 198. 667. 168. 252 Loess 274. 78. 447. 806 Hipparion 47 Holocen 73 Iaz de acumulare 240 Iaz de decantare 647. 316. 758. 607. 328. 375. 82. 340. 707 Metaconglomerat 191 Metale grele 578 Metalogenie 18. 709. 736. 340. 62. 739. 369. 785 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 251. 803 Magnetometrie 668 Magnetostratigrafie 807 Mamifere 24. 58. 778. 582. 260. 296. 659. 785. 257. 610 Maree terestră 99 Marne de Gura Beliei 174 Masă eruptivă 39 Masiv de sare 207 Masiv eruptiv 43 Masiv granitoid 14 Masiv fisurat-fracturat 739 Materii prime cuarţo-feldspatice 432 Mecanica sării 715 Mediu alfa 757 Mediu carbogenerator 187 Mediu depoziţional 61 Mediu fisurat 179 Mediu geologic 474 Mediu poros 6 Mediul costier românesc 578 Melanopside 427 Meoţian 185. 431. 317. 604. 77. 332. 594. 355. 406 82 Litofacies 396 Litologie 773 Litologie comparată 76 Litoralul românesc 162. 419 Kimmeridgian-Tithonic 282 Lamprofire 51 Lemne fosile 315. 722 Litosferă 28 Litostratigrafie 141. 210. 718 Ichtiofaună 34. 411. 197. 29. 422. 387. 85. 809 Impact poluant 584 Impact uman 764 Implicaţie ecologică 162 Implicaţie tectonofizică 549 Incluziune fluidă 592 Indicatori geochimici 107 Interpretare geochimică 178 Interpretare geofizică 4. 197. 673.

439. 378. Mo-Re 743 Minereuri neferoase 120. 453. 372. 782 Mineral accesoriu 69 Mineral argilos 21. 822 Minereuri de Cu. 227. 114. 55.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României Metalogeneză auriferă 798 Metamorfism alpin 143 Metoda bilanţurilor 369 Metoda geobotanică 413 Metoda gravimetrică 686 Metoda magnetometrică 293 Metodă geofizică 125 Metodă 3D 612 Metodă de evaluare 749 Metode de prospecţiune și explorare 484 Mezozoic 277. 214. 208. 299. 595 Modele de facies 341. 121. 263. 644 Minerale Al2SiO5 297 Minerale grele 611 Minerale prăfoase 736 Mineralizare 433 Mineralizaţie „porphyry” 130 Mineralizaţie hidrotermală 332. 734 Mio-pliocen 427. 742 Microfloră 229 Micropaleontologie 61. 732. 157. 133. 337. 568. 710 Mișcări crustale 468. 653 Mineralizaţie Ni. 335. 316. 69. 748. 743. 243 Minereuri radioactive 411 Miocen 34. 620. 522. As 102 Mineralizaţie de sulfuri 177 Mineralizaţie urano-molibdiniferă 691 Mineralizaţii 813 Mineralizaţii aurifere 361 Mineralizaţii cuprifere 264 Mineralizaţii de bor 735 Mineralizaţii de oxizi de Fe 333 Mineralizaţii de uraniu 442 Mineralizaţii metalifere 314 Ofiolite 327. 614 Microfacies detritic 283 Microfaună 684. 137. 508. 545. 616. 389. 115. 520 Ogradena 14 Oligocen 25. 2 83 Mineralizaţii skarne 131 Mineralogeneză skarne 157 Mineralogie 21. 742. 169. 821 Optimizare 183. 245. 378. 209. 129. 704. 504. 533. 810 Moluște 122 Morfologie carstică 71 Morfometrie 24 Nannoplancton 122. 430 Orientarea cercetării geologice 243 Oscilaţie electrică 350 Osteologie 770 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 256. 262. 640. 505. 296. 644. 532. 34. 613. 824 Neogen 79. 766. 428. 37. 253. 289. 235. 559. 552. 154. 250. 637. Co. 250. 519. 298. 498. 185 Migmatit 38. 188. 242. 606 Nisip cuarţos caolinos 605 Nisip argilos 396 Nutrienţi 80 . 37. 383. 168 Model structural 54 Modelare matematică 85. 523. 725. 818 Morfologie și geochimie 661 Molasă 113. 96. 687. 605. 68. 432. Bi. 599. 59. 616. 165. 710.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . 454. 352. 174. 398. 611. 819. 202. 117. 821 Microvertebrate 173. 585. 818 Moldavide 87. 421. 376. 331. 552. 396 Microbiostratigrafie 640 Microfacies carbonatic 79. 559. 261. 497 Mobilitate morfologică 776 Model de calcul 497 Model de simulare 66. 730. 352. 264.

600. 476 Pânza de Vrancea 34. 305. 402. 540. 437. 596. 762 Paleontologia vertebratelor 24. 223. 550 Platou continental 686 Pleistocen 479. 499. 791. 38. 645. 589. 654. 549. 648 Pliocen 140. 173. 679. 649. 702 Platforma Moesică 3. 127. 500. 315. 466. 202. 781. 454. 310. 191. 613. 622 Pegmatit 294. 282. 45. 427. 132. 575. 506 Petrologie generală 14. 478. 387. 293. 741. 782. 124. 490. 658 Pânze marginale 531 Parametri geodinamici 497 84 Parametri sedimentologici 647 Paratethys 393. 487. 351. 816 Pirită auriferă 96 Pirită sedimentară 587 Piroclastite 246 Platforma continentală 252. 36. 325. 258. 444. 664 Paleomediu 208. 804 Palinosedimentologie 184 Palinostratigrafie 70 Pânza Cutelor Marginale 476 Pânza de Audia 790 Pânza de Bedeleu 693 Pânza de Tarcău 34. 306. 373. 607. 279. 690. 734. 732 Oxfordian 300 Paleobotanică 33. 254. 246. 194. 646. 610. 229. 579. 184. 619 Pânza Getică 607. 73. 337. 134. 657. 676. 203. 218. 253. 791 Platforma sud-dobrogeană 110 Platforma Valaha 471 Platformă carbonatică 301. 561. 520. 582. 583. 528. 399. 444. 609. 705. 166. 633. 391. 755. 529. 708. 60 Palinologie 60. 296. 455. 530. 124. 452. 404. 146. 165. 563. 319. 467. 70. 824 Paleocen 156 Paleoclimă 533 Paleoecologie 174. 754. 562. 699 Petrologie magmatică 20. 97. 453. 205. 716. 773. 653. 517. 44. 764. 133. 149. 745. 648. 380. 490. 501. 385. 200. 701. 231. 733. 111. 278. 172. 723. 143. 791. 581. 288. 349. 234 Paleomicologie 52 Paleontologie generală 122. 610 Pliocen-Cuaternar 221 Porfiroide 146 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 803 Petrologie metamorfică 23. 98. 750. 63. 292. 316. 101. 185. 427. 546. 281. 770 Paleozoic 44. 374. 227. 507. 140. 175. 12. 529. 814 Petrologie sedimentară 17. 324. 136. 554 Petrografia cărbunilor 17. 506. 393 Paleoichnologie 87 Paleolitic 479 Paleomagnetism 513. 139. 305. 182. 2 . 256. 39. 554. 154. 320. 186. 500. 34. 387. 761. 456. 346. 208. 780. 86. 771. 214. 134. 35. 412. 622. 622. 760. 764. 656. 49. 765. 737. 365. 538. 51. 495. 86. 73. 625 Paleogeografie 610 Paleogeografie palinspastică 54. 398. 364. 396. 741 Perspectivă de hidrocarburi 190. 585. 311. 779 Perspectivă de săruri de potasiu 538 Pești fosili 278 Petrogeneză 51. 580. 351. 466. 553. 514. 568 Paleontologia nevertebratelor 123. 678.Titus Brustur Ostracoda 540. 610 Paleofitocenoză 796 Paleofloristic 124 Paleogen 54. 248. 184. 536. 353. 60. 284. 590. 799 Platforma Moldovenească 94. 681. 639. 593. 377. 424. 521. 336. 288. 343. 52. 234. 280. 617. 734. 140. 47. 360. 43. 388. 288. 198. 160. 407. 208. 359. 385. 453. 540. 338. 726. 478. 689. 434. 356. 651.437. 60. 97. 65. 469. 150. 483. 669. 189. 702. 106. 804. 665. 700. 687. 318. 296. 210. 785. 451.

564. 590 Rocă vulcanică 21 Roci bazice și ultrabazice 748 Roci calcaroase 218 Roci cuarţo-feldspatice 750 Roci de fundament 554 Roci eruptive 111 Roci fisurate 594 Roci granatifere 372 Roci magmatice 444 Roci metamorfice 449 Roci psamitice terţiare 822 Roci stâncoase 516. 799 Prospecţiune magnetometrică 295 Prospecţiune radiometrică 300 Prospecţiune seismică 217. 2 85 Radiaţie penetrantă 462 Radioactivitate 711 Radiometrie 159.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . 671. 426 Purbeckian 732 Sare gemă 164 Sarmaţian 312. 581. 781.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României Potenţial metalogenetic 13. 736 Predicţie 224. 400 Recif coraligen 708 Recifi și faciesuri detritice 685 Reconstituire paleovulcanică 246 Reconstituire paleosedimentologică 246 Reconstrucţie paleogeografică 26 Reconstrucţie paleomediu 187. 471. 757 Prospecţiune electrometrică 112. 786. 731 Prospecţiune geochimică 499 Prospecţiune geoelectrică 459 Prospecţiune geofizică 462 Prospecţiune geotermică 813 Prospecţiune gravimetrică 799 Prospecţiune magnetică 13. 565. 727 Rudiști 402 . 722 Prelucrare date 201 Presiune anormală 556 Probare 683 Probe geologice 9 Proces de carstificare 71 Proces de mineralizare 709 Proces de zeolitizare 91 Proces petrogenetic 38 Proces de dezechilibru 470 Proces de feldspatizare 716 Proces de metamorfism 68 Proces diagenetic 826 Proces endogen 251 Proces geomecanic 512 Proces postdepoziţional 550 Proces sedimentar 405. 612 Protecţia solului și subsolului 125 Provincia banatitică 330. 644 Proces seismic 641. 457. 704. 685. 476. 684. 756 Rezervaţie paleontologică 576 Rezistivitate de curent continuu 569 Risc natural și tehnologic 163 Rocă metamorfică 49 Rocă colectoare 254. 18 Praf 213. 595 Produse ceramice 432 Prognoză geologică-hidrogeologică 721 Promontoriul nord-dobrogean 829 Proprietăţi spectrale ale rocilor 805 Prospecţiune electrică 257. 486. 707. 774 Reflexii multiple 217 Regim de curgere 667 Regim termic 509 Resurse de apă 85 Resurse minerale utile 74. 818 Rocă generatoare 394. 478. 349. 791 Schimbări recente ale mediului 738 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 618. 551.

473. 103. 105. 660. 620. 629 Structură profundă 723 Structură vulcanică 589 Studiu statistic 817 Substanţă bituminoasă 207 Substrat geologic 8 Succesiuni magmatice 737 Sulfosăruri 330. 559. 706. 828 Seismică 3D 220 Seismică de înaltă rezoluţie 271 Seismică inginerească 542. 663 Selacieni 134 Semifereastra Slănic-Oituz 440. Simulare geofizică 193 Sinclinalul Hăghimaș 583. 789 Stratigrafie secvenţială 643. 472. 539 Sedimente marine 334 Sedimente recente 800 Sedimente și suspensii 80 Sedimentologie 40. 811 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 694. 534. 425. 550 Sistem expert 324 Sistem petrolier 477 Sistem seismic 595 Sistem transcurent crustal 740 Skarn 264. 144. 744. 800 Şelful Mării Negre 110. 216. 370. 674 Structură adâncă 4. 776. 468. 428. 405.Titus Brustur Scoarţa terestră 158 Scoarţă de alterare 378 Secvenţă ciclică 810 Secvenţă depoziţională 651 Secvenţă seismică 615 Secvenţă siliciclastică 606 Secvenţă piroclastică 606 Sedimentare actuală 656 Sedimentare carbonatică 620. 769. 557. 638 Seismicitate comparată 638 Seismogeneză 19 Seismograme 783 Seismometrie 171. 286. 810. 341. 586 Sulfuri 586. 623. 46. 341. 114. 292. 78. 58. 394. 410. 818. 811 Seismotectonică 224. 651. 235. 521. 245. 79. 2 283. 152. 347. 562. 802 Seismică multifrecvenţă 334 Seismicitate 436. 734 Semnificaţie geodinamică 695 Senonian 54. 271. 242. 693. 693 Sedimentare laterală 362 Sedimentare pleistocenă 828 Sedimente actuale 22. 121. 362. 672. 526. 118. 621 Sursă aur aluvionar 623 Susceptibilitate magnetică 566 . 735 Sol 37 Sol fosil 109 Soluţie structurală 328 Specie halofilă 8 Speleotemă 155. 301. 457. 826. 786. 245. 606. 618. 762 Serie sedimentară 654 Siliciclaste 289 Silicoflagelate 214 Silurian-Devonian 351 Simulare fizico-matematică 215 86 Şelf 103. 533. 550. 221. 617. 543. 766 Spectrometrie comparată 9 Stabilitate 449 Stratigrafie 30. 712. 312. 722. 746. 307. 763. 800. 519. 342. 523. 44. 145. 381. 289. 290. 692 Sinclinalul Slănic 170 Singeneză 797 Sinonimizare 93 Sistem acvifer carstic 541 Sistem depoziţional 519. 31. 460.

183. 658. 735. 323. 66. 72. 219. 443. 796 Zăcăminte de fier 379 Zăcăminte de mangan 298. 148. 680. 167. 446. 54. 287. 131. 695. 102. 832 Zăcământ «porphyry» 321. 690 Zăcăminte de sare gemă 512 Zăcăminte de uraniu 400 Zăcăminte filoniene polimetalice 683 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 379. 729 Vulcanite pliocen-cuaternare 423 Vulnerabilitate 163 Zăcăminte 2. 93. 361. 740. 321. 482. 464. 797. 430. 410. 588. 2 87 . 605. 827. 834 Tectonică alpină 554 Tectonică terţiară 142. 709 Zăcământ manganifer 55 Zăcământ metalifer 67. 793. 666 Zăcământ de lignit 260. 688. 219. 291. 697.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 . 249. 119. 768. 666. 666 Tethys 29 Tipuri barice de metamorfism 676 Toxicitate potenţială 107 Transport de poluanţi 197 Tuf de Dej 104 Tuf vulcanic 745 Tuf zeolitic 772 Turbă 600 Turbărie oligotrofă 148 Unitate metamorfică 36 Undă elastică 179 Undă seismică 527 Undă seismică provocată 180 Undă seismică secundară 225 Unde de explozii 558 Unitatea Porţilor de Fier 399 Valorificare 67. 308. 464. 530. 752. 153. 823. 592 Zăcământ de aur 298 Zăcământ de bauxită 183 Zăcământ de caolin 72 Zăcământ de cărbune 93. 749. 481. 592. 452. 176. 531. 273. 792. 142. 524. 302. 401. 459. 480. 207. 119 Zăcământ polimetalic 2. 228. 834 Tectonit 658 Tectonofizică 665 Tefrologie 771 Temperatură în foraj 751 Teren compresibil 720 Teren de fundare 565 Terţiar 45. 442. 177.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României Taluz continental 800 Taluz natural și artificial 830 Tectogeneză 455 Tectonică 48. 697 Zăcământ de magnetit 308 Zăcământ de molibden 273 Zăcământ de sulfuri polimetalice 287 Zăcământ de talc 64 Zăcământ hidromineral 233. 290. 682. 683. 95. 345. 823 Zăcăminte aurifere 401. 624. 768 Vulcani noroioși 164 Vulcanite neogene 365. 130. 90. 547 Zăcământ de gaze naturale 41 Zăcământ de hidrocarburi 254. 448. 588 Zăcăminte carbonatice 507 Zăcăminte de baritină 624 Zăcăminte de brucit 340 Zăcăminte de calcare 680 Zăcăminte de cărbuni 187. 691. 743 Variabilitate biogeochimică 656 Variaţie geomagnetică 199 Variaţie de temperatură 751 Variaţie seculară 11 Vegetaţie lemnoasă 222 Volhinian 124 Vorland carpatic 393.

193 Zona litorală 594 Zonă de forfecare 658. 447 Zona de tranziţie 66.Titus Brustur Zăcăminte metalifere 291 Zăcăminte neferoase 430 Zăcăminte stratiforme de pirită Zn-Pb-Cu 832 Zeoliţi 59 Zircon 661 Zona cutelor diapire 50. 798 Zonă petrolifer-gazeiferă 4 Zone potenţiale de hidrocarburi 749 Zoogeografie 770 88 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2 .

504. 601. 97. 761.2 Adamclisi-Pietreni 7781. 445. 376. 437 Argeș-Dunăre 382 Bahlui 108 Baia de Aramă 413 Baia Mare 213. 448. 263. 714. 633. 323 Balș-Optași 799 Basarabia 408. 701. 33. 685 Banat 53. 795 Bazinul Dâmbovicioara 16 Bazinul Dornei 92 Bazinul Haţeg 173. 769 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 264. 86. 498. 61. 643 Bazinul Petroșani 609 Bazinul Rusca Montană 195 Bazinul Streiului 698 Bazinul Şimleu 144. 513. 412. 763. 414 Bazinul Histria (acvatoriu) 405. 809 Bazinul Babadag 591 Bazinul Bahna 409. 223. 745. 307. 652. 381. 819 Bazinul Almașului 448. 599. 306. 620. 386. 704. 794 Bazinul Iara 247 Bazinul Mehadiei 601 Bazinul Oaș 677 Bazinul Pannonic 253. 114. 456. 229. 777 Bazinul Baia Mare 270. 104. 76. 142.inDeX GeoGrafiC 1. 822 1 2 Bazinul Borod 272. 521. 439. 228. 291. 189. 523 Bazinul superior al Bicazului 277 Bazinul Trotușului 239 Bazinul Vad-Borod 608 Bazinul Zarand 316 Băiţa-Bihor 273 Bazinul Transilvaniei 8. 762 Bazinul Dacic 428. 2 89 S-a păstrat denumirea din titlul tezei de doctorat Bazat exclusixv pe titlurile tezelor . 342. 236. 525. 218. 267. 312. 262. 122. 331. 386. 324. 616. 121. 532. 773. 53. 261. 585. 437. 473. 672. 552. 398.2 Alba Iulia-Deva-Rusca 525 Alba Iulia-Ocna Mureșului 504 Alpi și Carpaţi 827 Aluniș-Poiana Vărbilău-Vălenii de Munte-Bughea de Sus 496 Altân-Tepe 482 Anina 17. 425. 132.

276. 325. 210. 674 Depresiunea Histria (acvatoriu) 792 Depresiunea Pannonică 79. 38. 817 Derna-Voivozi-Suplacu de Barcău 329 Deva 138 Dognecea 819 Dorna-Lucina 600 Dunăre 539 Dunăre-Motru 187. 557. 239. 255. 304. 227. 277. 446. 372. 771 Depresiunea Getică 269. 662. Milcov-Putna-Siret 241 Cricovul Sărat-Nișcov 559 Culoarul Dâmbovicioara 126 Cumpăna-Topolog 166 Cuveta de Slănic 821 Dealul Mare-Hârlău 756 Dedulești-Râmnicu Vâlcea 655 Delta Dunării 80. 583. 480. 797. 372. 590. 309. 268. 775. 529. 600. 117. 571. 776 Depresiunea Bârlad 141. 90 Cavnic 422 Căprioara-Coșteiu de Sus 216 Căpușu Mic 303 Cheile Tătarului-Scropoasa 355 Chișlaz-Poiana-Abram 519 Ciocănești-Iacobeni 210 Ciocănești-Vatra Dornei 434 Cioceni-Micșunești-Urziceni-Mărgineanu 657 Cislău-Salcia-Lapoș 522 Cluj-Huedin-Românași 473 Cluj-Mera-Săvădisla 532 Colţi 503 Comarnic-Teșila (Valea Doftanei) 493 Constanţa (Oil Terminal) 463 Cricov-Ialomiţa. 323. 804 Carpaţii Orientali 10. 211. 640. 241 Cârjelari 483 Cârlibaba-Iacobeni 596 Carpato-Pannonică (regiunea) 554 Carpaţi 49 Carpaţi-Asia Centrală 663 Carpaţii de Curbură 438. 266. 249. 263. 392. 666. 632. 278. 283. 764. 337. 790. 361. 429. 625. 23. 602. 531. 629. 466. 313. 584. 387 Bucegi-Culoarul Dâmbovicioara 548 Bucegi-Piatra Craiului 567 Budureasa-Pietroasa 340 Bilbor-Tulgheș 343 Buituri 472 Buzău-Ialomiţa 634 Buziaș-Sacoșu Mare 318 Camena 111 Câmpia ardeleană 808 Câmpia Buzău-Râmnicu Sărat 433 Câmpia dunăreană 42 Câmpia Moldovei 84 Câmpia Română 24. 708. 617 Biharia 339 Bihorul central-estic 441 Bolcana-Roșia Poieni 464 Bordei Verde 258 Borsec 232 Brădești-Iancu Jianu-Craiova 3 Breaza-Cârlibaba 353 Broșteni-Borca 820 Brusturi-Luncșoara 823 Bucegi 46. 299. 617. 413. 322. 148. 658. 391. 367. 2 . 399. 787 Depresiunea Precarpatcă 5. 254. 338. 636. 28. 834 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr.Titus Brustur Bălan 23. 654. 451. 721 Depresiunea Brașov 105. 280. 519. 362. 804. 343. 434. 281. 667. 335. 606. 34. 226. 825. 660. 476. 184. 68. 212. 415. 518. 548. 820. 614. 57. 302. 310. 166. 319. 353. 306. 575 596. 624. 318. 146. 454 Carpaţii Meridionali 36. 327. 297. 153. 238. 661. 619. 282. 296. 54.

815 Munţii Apuseni de Sud 464. 826. 271. 629 Masivul Bocșa 498 Masivul Bucegi 355 Masivul Godeanu 63 Masivul Highiș 765 Masivul Leaota 102. 340. 828 Marga 306 Masivele Preluca. 2 .Vârghiș-Baraolt . 336. 237. 299. 110. 508 Masivul Obârșia Cloșani-Piatra Mare 305 Masivul Preluca 410 Masivul Rodna 481 Masivul Sebeș-Cibin 198 Masivul Semenic 280 Masivul Vlădeasa 356 Mărgineanu-Urziceni-Padina-Pogoanele 528 Megina-Mircea Vodă 699 Mehadia-Plugova-Iablaniţa 513 Mehedinţi 155 Mihăiţa-Peșteana 269 Moldova Centrală 359 Moldova Nouă 218. 560. 722.Someșul Rece 782 Muncelu Mic 373. 323 Homorâciu 364 Horaiţa-Pângăraţi-Săvinești 458 Hunedoara 308 Iacobeni 55 Ialomiţa 118 Iași 293 Ineu-Bretila 536 Jiu-Desnăţui 221 Jiu-Motru 219 Jiu-Olteţ 786 Lacul Roșu-Piatra Unică 577 Lipova 709 Ludaș-Luncani-Sărata-Tescani 719 Mândra Săcel-Polovragi-Poiana Paltin 161 Maramureș 26. 361. 447. 435 Muntele Parâng 801 Muntele Săcel-Valea Ierii. 578. 603. 478. 273. 664. 287 Muntenia 352. 263 Motru 231. 252. 738. 792. 279. 800. 824 Munţii Banatului 155 Munţii Bârgăului 467. 162. 295. 205. 803 Munţii Bihor 191. 415. 402. 546. 324 Munţii Aninei 88 Munţii Apuseni 36. 244. văile Râșca. 541. 589.2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României Falia Pecineaga-Camena 162 Fălești-Bujor-Valea Prutului 486 Fălticeni-Sasca-Răucești 794 Fericel 298 Filia . 653. 686. 403. 73. 328. 554. 509 Munţii Almajului 69.Aita Mare . 314. 618. 59. 540. 304 Marea Neagră 103. 247. 256. Ţicău și Codru 639 Masivul alcalin Ditrău 51. 695. 341. 420. 313. 67. 524.Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 .Malnaș Băi -Bicsad Herculian 688 Frumosu (Bucovina) 632 Gârda-Lupșa 192 Ghelinţa-Ojdula-Breţcu-Oituz-Poiana Mare 371 Ghezuri 90 Glina 544 Gurasada 169 Haneș 345 Haţeg-Cioclovina-Pui-Băniţa 728 Herja 177. 702. 584 Munţii Brașovului 360 Munţii Călimani 518. 297. 579 91 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 322 Muntele Mare 20. 442. 320. 656. 766 Munţii Bistriţei 70.

397. 697. 294. 145.Titus Brustur Munţii Călimani-Gurghiu 611 Munţii Căpăţânii 68. 312. 282. 741 Munţii Godeanu-Ţarcu 266 Munţii Gutâi 246. 172. 318 Munţii Trascău 56. 492. 533. 166. 520 Munţii Tulgheș 284 Munţii Ţarcu 15 Munţii Ţibleșului 730 92 Padiș-Cetăţile Ponorului 706 Palazu Mare 806 Parâng-Munţii Cimpii 548 Pasul Predeluș 30 Peceneaga-Camena 279 Peștera Cioclovina Uscată 209 Peștera Cloșani 188 Piatra Craiului-Bucegi 535 Piatra Neamţ 133 Piemontul Getic 623 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 298. 678 Munţii Poiana Ruscă 287. 325. 398 Munţii Codru-Highiș 354 Munţii Codru-Moma 691 Munţii Drocea 139. 248. 560. 2 Ocna de Fier 131. 130. 62. 610. 576. 796 Olteţ-Valea Gilortului 703 Olt-Gilort 623 Olt-Jiu 666 Olt-Olteţ 564 Olt-Teleorman 679 Oradea-Secuieni 659 Oraviţa-Ciclova 160 Ostra-Holdiţa 624 Oșorhei 303 Natra-Gârliște 223 Nistru 812 Nistru-Baia Mare 176 Nistru-Prut 760 Munţii Vâlcan 602. 459 Munţii Parâng 696. 631 Munţii Perșani 570. 345. 716 Munţii Vlădeasa 39 Munţii Vulcan 418 Mureș și Olt 398 . 453. 561. 509. 242. 78. 577 Munţii Hăghimaș-Ciuc 617 Munţii Lăpușului 75 Munţii Locvei 412 Munţii Lotru-Cibin 658 Munţii Lotrului 268 Munţii Maramureșului 832 Munţii Metaliferi 13. 379. 784 Munţii Pădurea Craiului 129. 563. 603. 431. 798 Munţii Cerna 502 Munţii Cibin 227. 748. 785 Munţii Preluca 646 Munţii Retezat 407. 575. 68. 572 Munţii Rodnei 490. 815 Munţii Sebeșului 517. 592 Munţii Oaș 90. 383 Munţii Harghita 72 Munţii Harghita de Nord 636 Munţii Harghita de Sud 388 Munţii Hăghimaș 57. 201. 365 Munţii Oaș-Gutâi 168. 689 Munţii Făgăraș 35. 547. 284. 326. 694. 194 Munţii Gilău 491. 346. 376 Ocna de Fier-Bocșa Montană 147 Ocna de Fier-Dognecea 521 Ocnele Mari 470 Ogradena 14 Oituz-Coza 212 Oltenia 45. 726 Munţii Sebeșului-Munţii Cibinului 814 Munţii Semenic 132. 377.

Teze de doctorat în geologie şi geofizică 1905 - 2010 – Contribuţii româneşti şi străine la cunoaşterea geologiei României Platforma Covurlui 489 Platoul Mehedinţi 327 Podișul Moldovenesc 181, 501 Poiana Mărului 35 Poiana Mărului-Şinca Nouă 417 Poiana Ruscă 64 Praid-Sovata 673 Preluca, Inău, Ţicău 370 Proviţa-Runcu-Mislea-Buștenari 416 Prut-Nistru 598 Purcăreni 708 Putna-Buzău 280 Racoș 678 Râmnicu Sărat 301 Râmnicu Vâlcea 107 Rarău-Breaza 788 Rădăuţi-Bacău-Fălciu 501 Rășinari 469 Rășinari-Cisnădioara-Sadu 149 Republica Moldova 135, 185, 598 Reșiţa-Moldova Nouă 88, 494 România 5, 7, 37, 44, 77, 81, 95, 134, 150, 158, 164, 172, 180, 208, 214, 222, 231, 234, 311, 332, 333, 340, 342, 357, 364, 380, 393, 423, 426, 468, 477, 479, 506, 516, 527, 530, 581, 615, 621, 637, 638, 644, 650, 659, 711, 767, 770, 774, 793, 805, 813, 833 Roșia Montană 321 Roșia Montană, Herja 588 Roșia Poieni 321 Roșia-Meziad 631 Rovinari 500 Sasca Montană 157 Sânpetru-Pui 414 Sântimbru-Băi 382 Săcărâmb 589 Săcel-Borșa 200 Ţara Bârsei 335 Ţara Oașului-Ţara Chioarului 737 Ţinutul de câmpie 395, 633 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2 93 Şaru Dornei-Bistriţa 690 Şiria 354 Şuior 446 Tarna Mare-Turţ 365 Târnava Mică 114 Tazlăul Mare 450 Teșila-Câmpina 627 Teregova 306 Tinca 354 Tomești-Luncani 492 Toroioaga-Baia Borșa 725, 747 Transilvania 96 Tulgheș 27, 119 Schela 752 Sebeș-Câlnic-Săsciori-Răchita-Pianu de Sus-Cioara 425 Sebeș-Olt-Valea Cisnădioara 262 Seini-Ilba-Nistru 649 Siret-Prut 545 Slatina-Turnu Măgurele 665 Slănic Moldova 465, 775, 825 Slănic Prahova 207 Slănic Prahova-Aluniș 230 Someș-Lăpuș 390 Someșul Cald 420 Stănija 298 Stănija-Techereu 401 Stejera-Ţicău 378 Subcarpaţii Moldovei 285, 630 Subcarpaţii Orientali Centrali 48 Suceviţa-Putna 238 Suslănești-Muscel 568 Sviniţa-Faţa Mare 652

Titus Brustur Ursei-Vârfuri-Vișinești 705 Valea Almașului 763 Valea Argeșului-Valea Ialomiţei 499 Valea Arieșului 244 Valea Arieșului-Valea Teiușului 235 Valea Bădeanca 102 Valea Bârsa 404 Valea Bicazului 202, 277, 583, 654 Valea Bicazului-Valea Bistricioarei 753 Valea Bistriţei 116, 210 Valea Bistriţei-Valea Iapa 310 Valea Bistriţei-Valea Răcăciuni 707 Valea Bistriţei-Valea Sucevei 457 Valea Bistriţei-Valea Trotușului 529 Valea Blazna 797 Valea Bogata 678 Valea Buzăului 240 Valea Buzăului-Râul Negru 505 Valea Buzăului-Sărăţelu-Berca 206 Valea Buzăului-Valea Dâmboviţei 406, 556 Valea Buzăului-Valea Teleajenului 245 Valea Buzăului-văile Slănic-Bâsca Mare 590 Valea Buzău-Valea Bălăneasa 555 Valea Covasna-Valea Zăbrătău 283 Valea Dâmboviţei-Valea Buzăului 779 Valea Doftana-Bâsca Chijdului 421 Valea Doftana-Valea Câmpiniţa 627 Valea Doftana-Valea Teleajenului 289 Valea Firiza-Valea Cavnic 377 Valea Geoagiului-Valea Vinţii 313 Valea Lopatna-Valea Buzăului 487 Valea Lotrului 466 Valea Moldova-Valea Bistriţei 684 Valea Moldovei 116, 348 Valea Moldovei-Valea Sucevei 278 Valea Moldovei-Valea Tazlăului 619 Valea Moldovei-Valea Trotușului 514, 817 Valea Mureșului (Deva-Dobra) 265 94 Valea Neagra-Valea Haita 518 Valea Oituz-Valea Slănicului 781 Valea Oltului-Valea Vâlsanului 460 Valea Prahovei-Valea Ialomiţei 759 Valea Prutului-Valea Bârladului 259 Valea Putnei-Giumalău 226 Valea Râșca 124 Valea Râșcei-Valea Agapiei 363 Valea Sadului 255 Valea Sării (Vrancea) 115 Valea Siretului-Valea Moldovei 347 Valea Siretului-Valea Şomuzului Mare 349 Valea Slănic de Buzău-Valea Buzău 675 Valea Slănic-Valea Ciunget 825 Valea Sohodol-Valea Blahniţa 309 Valea Streiului 750 Valea Stremţului-Valea Ampoiului 25 Valea Sucevei-Valea Putnei 367 Valea Şteaza-Valea Câlnicului 261 Valea Tărâia-Valea Luncavăţului 543 Valea Teleajenului-Bobu-Grohotișu-Rădila Mare 429 Valea Teleajenului-Valea Doftanei 235 Valea Teleajenului-Valea Lopatna 485 Valea Teleajenului-Valea Prahovei 292 Valea Trotușului 196 Valea Vaserului 304 Vânturariţa-Brezoi 746 Vălenii de Munte-Cosminele-Buștenari 573 Vărad 264 Văratec-Băiuţ 167 Videle-Bălăria 551 Viperești-Cislău 240 Voroneţ-Suha Mică-Plotoniţa 190 Voșlobeni-Corbu 314 Vrancea 99. 224, 225, 436, 641 Zamura 816 Zăbrătău-Crasna-Gura Harţagului 640 Zăul de Câmpie 808 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

biblioGrafie seleCtivă

Roman D., Codarcea Al. (1926) Bibliografia geologică a României. I, 155 p., Cultura Naţională, București. Jekelius E. (1929) Bibliografia geologică a României. I-iul supliment, 103 p., Atelierele Grafice „Cultura Naţională”, București. Kräutner Th. (1939) Bibliografia geologică a României. Al II-lea supliment, 80 p., Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, Imprimeria Naţională, București. Semaka Al., Atanasiu L., Gheorghiu C. (1962) Bibliografia geologică a Republicii Populare Romîne. Al IIIlea supliment, 211 p., Întreprinderea poligrafică nr. 4, București. Antonovici Suzana (1969) Bibliografia geologică a Republicii Socialiste România. Al IV-lea supliment, 394 p., Întreprinderea poligrafică „Informaţia”, București. Nica Ecaterina (1975) Bibliografia geologică a Republicii Socialiste România. Al V-lea supliment, 308 p., București. Pelz Margareta, Ştefănescu Marina, Stoica Maria, Dinu Laura (1981) Bibliografia geologică şi geofizică a Republicii Socialiste România. VI (1971-1975), 268 p., Întreprinderea poligrafică „Informaţia”, București. Peltz Margareta, Dinu Laura (1985) Bibliografia geologică şi geofizică a Republicii Socialiste România. VII (1976-1980), 263 p., Întreprinderea poligrafică „Informaţia”, București.

Dinu Laura, Peltz Margareta (1994) Bibliografia geologică şi geofizică a României. VIII (1981-1985), Partea I, 167 p., Institutul Geologic al României, București. Dinu Laura, Peltz Margareta (1994) Bibliografia geologică şi geofizică a României. VIII (1981-1985), Partea II, 347 p., Institutul Geologic al României, București. Dinu Laura (2004) Bibliografia geologică a României. IX (1986-1990), 345 p., Institutul Geologic al României, București.

***
Anastasiu N. (2010) Maeştri şi discipoli. 395 p., Ed. Universităţii din Bucureşti, Bucureşti. Bleahu M., Iancovici Br. (1957) Viaţa şi opera lui G.M. Murgoci. In: Protopopescu-Pache Em., Chiriţă C.D., Bleahu M., Iancovici Br. (red.), 335-401, Ed. Acad. RPR, Bucureşti. Edelstein O., Kovacs M. (coord.), 2008, Dicţionarul geologilor care au lucrat în zona Baia Mare şi în ariile adiacente. 425 p., Ed. Risoprint, Cluj-Napoca. Erhan V., Apostoae Liliana (2010) Istoricul învăţământului geologico-mineralogic şi geochimic la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (1860-2010), 340 p., Ed. Universităţii „Al. I. Cuza”, Iași. 95

GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. 2

Turculeţ I. Academiei RSR. 517 p. revăzută și adăugită. Universitatea din București. Geologia. Teze de doctorat. 516 p. Ştefănescu S.Titus Brustur Ionesi L. București..) (1977) Istoria ştiinţelor în România.. 4. Geografia.. Ediţia a III-a. Geologia ieşeană şi alţi geologi români. Ed.p. București. Ed. Ziua Omega Press. 2-51. *** (2000) Teze de doctorat 1990 . Zoltán Török.. p. XVIII. Rusu N. 1149 p. Olteneanu M. 2 . (1985) Substanţele minerale terapeutice din România. Ed. (1964) In memoriam: Prof.Valeriu Patriciu. (2002) Geneza zăcămintelor de origine magmatică. Ed. 434 p. Universităţii din București. Geodezia. Fondului Vasile Adamachi. 393 p. Universităţii „Al. Metalogenia hidrotermală. (1984) Geotectonica României. 264 p. Iași. Bucureşti. I.. Mihăilescu V. (1997) O semnătură pentru viitor . Ed. Cluj-Napoca (referinţe bibliografice . (2007) Sculptori în piatra timpului. Ed. 214 p. Consideraţiuni generale asupra tectonicei şi stratigrafiei României.1999. Literatura geologică. Dorina (2003) Membrii Academiei Române. Vergiliu.-geogr. (2007) Geologi şi destine. București. București. Presa Universitară Clujeană. Publ. Murgeanu G. București. București.. Ed. Mârza I. (2004) Istoria geofizicii româneşti. 246 p. 447-505). Ştiinţifică și Enciclopedică. 180 -191.. Visarion M. ser. (1906) Geologia României. Ed. volum nepaginat. Junimea. 323 p.. II. 2. I. *** (2008) Bibliografia Naţională Română. Săndulescu M. 336 p. geol. Tehnică. Enciclopedică/Ed. 111113.. Dr. Mészáros N. Cuza”. Geofizica. Iași. Stud... Univ. 96 GEO-ECO-MARINA 17/2011 – Supliment nr. Dicţionar 1866-2003. Pricăjan A. Ed. Cluj. Ed. Babeș-Bolyai. a II-a.. Academiei Române. 795 p. (red. Simionescu I..

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->