Sunteți pe pagina 1din 11

Aplicatii ale undelor electromagnetice

Notiuni generale:
Undele electromagnetice sau radiaia electromagnetic sunt fenomene fizice n general naturale, care constau dintr-un cmp electric i unul magnetic n acelai spaiu, i care se genereaz unul pe altul pe msur ce se propag.

Campul electromagnetic: este ansamblul campurilor electrice si magnetice, care oscileaza si se genereaza reciproc. Unde electromagnetice: este un camp electromagnetic care se propaga.

Undele (radiatiile) electromagnetice pot fi grupate dupa fenomenul care sta la baza producerii lor. Astfel, radiatiile numite hertziene se datoresc oscilatiei electronilor in circuitele oscilante LC sau in circuitele electronice speciale. Prin transformarea energiei interne a oricarui corp in energie electromagnetica rezulta radiatiile termice. Radiatiile electromagnetice, numite radiatiile de franare, apar la franarea brusca a electronilor in campul nucleului atomic. Radiatiile sincrotron (denumirea se datoreaza faptului ca acest fenomen a fost pus in evidenta la o instalatie de accelerare a electronilor in camp magnetic, numit sincrotron) si au originea in miscarea electronilor intr-un camp magnetic.

Acestor grupe de radiatii le corespund anumite domenii de frecventa. Cea mai uzuala impartire a radiatiilor electromagnetice se face insa dupa frecventa si lungimea sa de unde in vid.

Clasificare:

n funcie de frecvena sau lungimea de und cu care radiaia se repet n timp, respectiv n spaiu, undele electromagnetice se pot manifesta n diverse forme. Spectrul radiaiilor electromagnetice este mprit dup criteriul lungimii de und n cteva domenii, de la frecvenele joase spre cele nalte. Aceasta cuprinde urmatoarele grupe: 1.Undele radio. Domeniul de frecventa a acestor unde este cuprins intre zeci de hertzi pana la un gigahertz (1GHz= 109Hz), adica au lungimea de unda cuprinsa intre cativa km pana la 30 cm. Se utilizeaza in special in transmisiile radio si TV. Dupa lungimea de unda se subimpart in unde lungi (2 km600 m), unde medii (600- 100 m), unde scurte (1001 cm). 2. Microundele. Sunt generate ca si undele radio de instalatii electronice. Lungimea de unda este cuprinsa intre 30 cm si 1 mm. In mod corespunzator frecventa variaza intre 109- 3 . 1011 Hz. Se folosesc in sistemele de telecomunicatii, in radar si in cercetarea stiintifica la studiul proprietatilor atomilor, moleculelor si gazelor ionizate. Se subimpart

in unde decimetrice, centrimetrice si milimetrice. Se mai folosesc si in domeniu casnic. 3. Radiatia infrarosie. Cuprinde domeniul de lungimi de unda situata intre 10-3 si 7,8. 10-7 m (3 . 1011- 4 . 1014 Hz). In general sunt produse de corpurile incalzite. In ultimul timp s-au realizat instalatii electronice care emit unde infrarosii cu lungime de unda submilimetrica. 4. Radiatia vizibila. Este radiatia cu lungimea de unda cuprinsa intre aproximativ 7,6 . 10-7 m si 4 . 1014 m. 5. Radiatia ultravioleta. Lungimea de unda a acestei radiatii este cuprinsa in domeniul 3,8 . 10-7 m si 6 . 10-10 m. Este generata de catre moleculele si atomii dintr-o descarcare electrica in gaze. Soarele este o sursa puternica de radiatii ultraviolete. 6. Radiatia X (sau Rongen). Aceste radiatii au fost descoperite in 1895 de fizicianul german W. Rongen. Ele sunt produse in tuburi speciale in care un fascicul de electroni accelerat cu ajutorul unei tensiuni electrice de ordinul zecilor de mii de voli, bombardeaza un electrod. 7. Raditia. Contituie regiunea superioara (3 10 - 3 1022 Hz) in clasificarea undelor electromagnetice in raport cu frecventa lor. Sunt produse de catre nucleele atomilor. Principiul de functionare: Radiolocatia cu unde magnetice inseamna determinarea existentei si pozitiei a unui obiect pe baza caracteristicilor undelor electromagnetice. Instalatia de radiolocatie se compune, in esenta, dintr-un emitator, un receptor si un sistem de antene. Pentru a se putea stabili coordonatele unghiulare ale pozitiei obiectului, undele radio trebuie
. 18 .

emise sub forma unor fascicule mai inguste. Pentru aceasta, antena radiolocatorului se aseaza in focarul unei oglinzi metalice concave, care reflecta undele intr-o singura directie. Emitatorul emite trenuri de unde separate prin pauze, functionand prin impulsuri. In timpul pauzelor de emisie, prin intermediul receptorului antena receptioneaza undele reflectate. Receptionarea semnalului se masoara cu oscilograful catodic. Receptorul cuprinde un oscilograf electronic drept indicator al existentei si pozitiei obiectului. Utilizari: - in radiolocatie: este folosita in navigare. Avioanele si vapoarele sunt dotate cu radiolocatoare, ca si aeroporturile care sunt prevazute cu acest echipament pentru a dirija traficul aerian, aterizarile si decolarile avioanelor de asemenea. Radiolocatia poate fi activa sau pasiva. - in natura: orientarea, liliecilor spre exemplu, se bazeaza pe faptul ca acestia emit semnale ultrasonore scurte de frecvente intre 3060 kHz. Liliacul in zbor emite in medie cca. 30 de semnale pe secunda. O parte dintre acestea sunt receptionate de urechile mari ale liliacului sub forma de semnale ecou, dupa un timp cu atat mai scurt cu cat obstacolul este mai aproape. Pe masura apropierii de obstacol liliacul emite din ce in ce mai multe semnale intr-o secunda ajungand ca de exemplu la un metru de obstacol sa emita pana la 60 semnale pe secunda. Aceasta permite liliacului sa simta precis pozitia sa fata de obstacole. Undele radio - se folosesc i pentru transmiterea semnalelor de televiziune, pentru comunicaii prin satelit i telefonie mobil. Microundele sunt folosite att n comunicaii ct i n cuptorul cu microunde, care se bazeaz pe absorbia relativ puternic a radiaiilor de aceast frecven n ap i materiile

vegetale i animale. Undele milimetrice se folosesc de exemplu n astronomie. Undele terahertziene au nceput abia de curnd s fie cercetate i folosite n aplicaii practice. Radiaia (lumina) infraroie este foarte util n analize fizico-chimice prin spectroscopie. De asemenea ea se mai utilizeaz pentru transmiterea de date fr fir dar la distane mici, aa cum este cazul la aproape toate telecomenzile pentru televizoare i alte aparate casnice. Lumina vizibil este cel mai la ndemn exemplu de unde electromagnetice. Radiaia (lumina) ultraviolet este responsabil pentru bronzarea pielii. Razele X (sau Rntgen) sunt folosite de mult vreme n medicin pentru vizualizarea organelor interne. n fine, razele gamma se produc adesea n reacii nucleare.

Teorie:
Undele electromagnetice au fost prezise teoretic de "ecuaiile lui Maxwell" i apoi descoperite experimental de Heinrich Hertz. Variaia unui cmp electric produce un cmp magnetic variabil, cruia i transfer n acelai timp i energia. La rndul lui, cmpul magnetic variabil genereaz un cmp electric care preia aceast energie. n acest fel energia este transformat alternativ i permanent dintr-o form n cealalt, iar procesul se repet ducnd la propagarea acestui cuplu de cmpuri.

Proprieti:

Radiaia electromagnetic, indiferent de frecven, prezint urmtoarele proprieti:1)interferenta,2)reflexie,3)refractie,4)abso rbtie,5)difractie

Radiaia electromagnetic are o natur dual: pe de-o parte, ea se comport n anumite procese ca un flux de particule (fotoni), de exemplu la emisie, absorbie, i n general n fenomene cu o extensie temporal i spaial mic. Pe de alt parte, n propagare i alte fenomene extinse pe durate i distane mari radiaia electromagnetic are proprieti de und. Efecte si fenomene: 1)Efectul fotoelectric 2)Electricitatea i magnetismul 3)Electromagnetism 4)Frecven 5)Lungime de und 6)Lumin 7)Radiaie 8)Radiotelescop 9)Stea 10)Dualismul corpuscul-und

metale

Detectorul de metale

Schema detector

Detectorul de metale reprezint un dispozitiv electronic care permite sesizarea i localizarea de obiecte metalice aflate sub diverse straturi nemetalice,ca pmnt,zid,zpad,ap,lemn,etc. Funcionarea lui se bazeaz pe fenomenul de inducie electromagnetic.Componenta principal este o bobin creia i se aplic pulsuri de curent. Un asemenea dispozitiv este util pentru gsirea unor circuite electrice ngropate n perete pentru urmrirea traseului unor evi de canalizare,pentru aflarea unor obiecte metalice ngropate,pentru gsirea unor obiecte pierdute,etc. Sunt cunoscute mai multe metode ce permit efectuarea unor asemenea determinri ca,de exemplu,metoda reflectrii impulsurilor,metoda permeabilitaii magnetice,metoda densitilor,i altele.Dintre acestea,cea mai des folosit i cea mai economic n acelai timp este metoda permeabilitii magnetice. Schemele acestor detectoare pot fi realizate cu tranzistoare,cu circuite integrate sau mixt. Modul de funcionare i modul de folosire al detectorului de metale: Cu ntrerupatorul Intr1 acionat i cu cadrul L1(bobina) apropiat la circa 0,5m de suprafaa zonei ce dorim s o cercetm,se rotete P1(poteniometrul) pn cnd frecvena ascultat in casc are o valoare de 200-300 Hz.Se apropie lent cadrul de suprafaa respectiv,la civa centimetri,dup care se execut o deplasare a acestuia paralel cu suprafaa.n momentul n care sunetul din casc sufer o deviaie sesizat cu uurin,rezult c n acel loc exist un corp metalic. Explicaia acestui fenomen const n aceea c metalul detectat se comport ca secundarul de transformator,n timp ce primarul transformatorului ete bobina L1.Reprezentnd o spir n scurtcircuit acesta absoarbe din energia produs de nfaurarea

L1,avnd ca efect micorarea inductanei i,ca atare,creterea frecvenei. Forma constructiv a detectorului poate fi modificat in funcie de dorina constructorului. Ceea ce trebuie urmrit in acest caz este pstrarea posibilitaii de obinere prin reglaj a btilor nule pentru o poziie ct mai central a cursorului poteniometrului

Radarul

RADAR:(radio detection and ranging, adic detectarea prin radio i determinarea distanei) reprezint o instalaie de radiolocaie care radiaz microunde electromagnetice i folosete reflexia acestora pe diferite obiecte pentru a determina existena i distana lor fa de anten. Se compune, de obicei, dintr-un emitor, un receptor i un sistem de antene (care, de obicei, se poate roti n plan orizontal i/sau vertical) cu directivitate pronunat. Receptorul cuprinde i un indicator al existenei i poziiei obiectului (de obicei un tub catodic cu persisten mrit a imaginii). Dei principiile radarului au fost enunate de ctre Nicolae Tesla la sfritul secolului al XIX-lea, primele implementri fizice au avut loc n Marea Britanie, pe coasta de sud, n 1935 - 1936. Iniial, aparatele erau destinate navigaiei maritime, ns ele s-au dovedit foarte utile n timpul celui de-Al Doilea Rzboi Mondial, pentru detecia din timp a bombardierelor inamice. Principiu de funcionare Sistemul de coordonate polare ale radarului, raportat la sistemul cartezianPrincipiul de baz al radarului este reprezentat de reflexia microundelor pe suprafee solide. Receptorul, analiznd diferena de timp dintre emisia i recepia undei reflectate de ctre un corp detectat, poate aprecia distana r a acestuia fa de

sursa microundelor. Antena de microunde este reciproc, putnd att emite ct i recepiona undele electromagnetice. Cele dou stri ale antenei funcioneaz secvenial (pe rnd). Pentru obiectele n zbor, poziia este caracterizat de trei coordonate. n practic nu se folosete sistemul tridimensional (cartezian) ci se lucreaz cu coordonate polare (vezi figura din dreapta). Azimutul i unghiul de nlre nu pot fi deduse prin procedeul radar. Ele sunt stabilite la sol, cu ajutorul mecanismului de orientare al antenei. Poziia curent a acesteia se compar cu cea de referin: orientarea ctre nord ( = 0) pe o traiectorie paralel cu solul ( = 0). n mediile militare, unghiul nu se exprim n grade sau radiani, ci n sutimi. Acestea sunt uniti fixe, corespunztoare principalelor puncte cardinale, n sens antitrigonometric (N = 000 sutimi, E = 100 sutimi, S = 200 sutimi, V = 300 sutimi i iari N = 400 sutimi). Spre exemplu, unghiul corespunztor direciei NNE va avea 25 sutimi, iar cel corespunztor direciei SVV 275 sutimi.
Sistemul de coordonate polare ale radarului raportat la sistemul cartezian

Limitri ale radarului:

Cea mai avansat tehnologie n materie: radar cu unde coordonate fazat activ AN/APG-77 pentru avionul F-22 RaptorDistana maxim rmax pn la care un radar poate detecta corpurile zburtoare depinde de puterea de emisie a antenei: n formula de mai sus, reprezint suprafaa de reflexie eficace (ori seciunea transvesrsal), Pe puterea emis de anten, Pr min puterea reflectat minim, nc detectabil, G ctigul antenei (gain), iar lungimea de und a radiaiei emise. Distana minim rmin de detecie a radarului este limitat de valoarea minim a intervalului t msurabil. n practic, rmin < 100 m, ceea ce nseamn c obiectele ce zboar la o altitudine mai mic de 100 m nu sunt detectate de ctre radar. Lipsa reflexiei sau mai bine zis lipsa unei unde reflectate care s poat fi captat de ctre radar este un fenomen caracteristic corpurilor fr poriuni rotunjite. Acest fapt a fost exploatat de ctre fabricanii avioanelor cu tehnologie stealth, care pe lng dotarea lor cu un strat absorbant de microunde, le-au creat avnd la baz o arhitectur numai cu unghiuri i suprafee plane. Astfel, posibilitatea ca o und reflectat de ctre suprafeele plane ale avionului s ajung napoi la radar este foarte mic, iar n cazul n care ar avea loc, s-ar ntmpla doar pentru o fraciune de secund (avionul micndu-se,

urmtoarea und reflectat va ajunge n alt loc). Lockheed F-117A Nighthawk este primul avion operaional din lume care folosete tehnologia stealth.