Consiliul Suprem de Aparare a Tarii

La peste un deceniu si jumatate de la Revolutia din decembrie 1989, Romania beneficiind de dublul statut de membra a UE si a Aliantei Nord Atlantice, a depasit faza tranzitiei de la totalitarism la democratie, fiind angajata fara echivoc in procesul de reconstructie, modernizare institutionala si responsabilizare civica, in deplin acord cu valorile sale fundamentale, cu valorile europene si euroatlantice. Tintele strategice ale Romaniei, mult mai usor de atins in contextul apartenentei la cele doua organizatii internationale, trebuie sa se axeze pe modernizarea institutionala a tarii si asigurarea conditiilor pentru promovarea unei economii competitive intr-un peisaj global in continua schimbare. Rolul si locul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii in acest proces de continua modernizare constitutionala a Romaniei deriva din prevederile constitutionale care precizeaza la articolul 119 ca aceasta autoritate organizeaza si coordoneaza unitar activitatile care privesc apararea tarii si securitatea nationala, participarea la mentinerea securitatii internationale si la apararea colectiva in sistemele de alianta militara, precum si la actiuni de mentinere si restabilirea a pacii. Consiliul Suprem de Aprare a rii (CSAT), in Romania, este o autoritate administrativ autonom, care are atribuii n organizarea i coordonarea unitar a activitilor care privesc aprarea rii i sigurana naional. Consiliul Suprem de Aparare a Tarii este principalul instrument de decizie in politica de securitate a Romaniei. Cadrul legal pentru functionarea CSAT a suferit reglementari repetate de-a lungul timpului. Conform legii 39 din 1990, CSAT este infiintat in scopul organizarii si coorodonarii activitatilor care privesc apararea tarii si siguranta statului atat in timp de pace cat si in timp de razboi. Legea 415/2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii defineste aceasta structura ca fiind autoritatea administrativa autonoma investita, potrivit Constitutiei, cu organizarea si coordonarea unitara a activitatilor care privesc apararea tarii si siguranta nationala. Tot conform Legii 415, activitatea CSAT este supusa examinarii si verificarii parlamentare (art.2). Legea precizeaza ca felul in care Parlamentul controleaza CSAT se realizeaza doar pe calea examinarii rapoartelor de activitate ale institutiei. Aceste rapoarte se prezinta,
1

obligatoriu, anual, sau la cererea comisiilor permanente de specialitate ale Parlamentului sau ori de cate ori se considera necesar. CSAT se convoaca fie de presedintele sau (Presedintele Romaniei), fie de o treime din membrii sai (adica cel putin 4 membri). Interesant este ca, in conformitate cu Legea, desi CSAT poate fi convocat de 4 membri ai Guvernului care sunt si membri ai CSAT, primul-ministru nu are nici un fel de posibilitate de a convoca, singur sau alaturi de alti membri, sedinte ale CSAT. Conform legii, sedintele CSAT sunt secrete. Ele sunt conduse de presedintele CSAT sau, daca acesta lipseste, de vicepresedinte. In situatia in care unul din membrii CSAT nu poate lua parte la sedinta, acesta poate fi reprezentat, fara drept de vot, de inlocuitorul sau legal. Consiliul Superior de Aparare a Tarii are patru atributii fundamentale: competenta de a analiza si de a propune spre dezbatere si aprobare altor institutii ale statului anumite documente care vizeaza securitatea tarii si ordinea de drept -competenta de a aproba anumite documente si masuri de acelasi gen -competenta de a coordona anumite activitati care tin de integrarea Romaniei in structurile de securitate europene si euroatlantice -competenta de a numi/revoca in/din functii, in cazurile stabilite de lege Incepand cu 31 decembrie 2008, Guvernul Boc a modificat prin ordonanta de urgenta Legea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. Potrivit textului publicat in Monitorul Oficial, articolul 5 al Legii CSAT a fost modificata astfel incat presedintele Senatului si primul-ministru indeplinesc functia de vicepresedinte al CSAT. Potrivit legii, membrii Consiliului Suprem de Aparare a Tarii sunt presedintele Romaniei, care este si presedinte al CSAT, premierul, presedintele Senatului, ministrul apararii, ministrul administratiei si internelor, ministrul afacerilor externe, ministrul justitiei, ministrul economiei si comertului, ministrul finantelor publice, directorul Serviciului Roman de Informatii, directorul Serviciului de Informatii Externe, seful Statului Major General si consilierul prezidential pentru securitate nationala.