TEMA III Competenta instantelor judecatoresti Cuprins: III. Competenta instantelor judecatoresti III.1 Notiunea de competenta a instantei III.

2 Competenta generala III.3.Competenta materiala III.3.1. Competenta materiala a Judectoriei III.3.2. Competenta materiala a Tribunalului III.3.3. Competenta materiala a Curtii de Apel III.3.4. Competenta materiala a naltei Curti de Casatie si Justitie III.4.Competenta teritoriala a instantelor judectoresti III.4.1. Competena teritorial de drept comun III.4.2. Competenta teritoriala alternativa III.4.3. Competenta teritoriala exclusiva III.5.Prorogarea de competenta III.5.1Prorogarea legala de competent III.5.2Prorogarea judecatoreasca de competent III.5.3Prorogarea conventionala de competent III.6 Exceptia de necompetenta III.7 Conflictele de competenta III. 8.ntrebri si exercitii III. 8.1.Rspundeti succint urmtoarelor probleme III. 8.2. Rezolvati urmatoarele teste gril III.8.3.Rezolvati urmtoarea spet Obiective: -intelegerea notiunii de competenta a instantelor de judecat si delimitarea intre competenta general, competenta materiala si competenta teritorial;

-insusirea si intelegerea formelor de prorogare a competentei, a exceptiei de necompetenta (a modalittii de invocare a acestei exceptii), precum si asimilarea situatiilor in care apar conflictele de competenta si a regulilor de solutionare a acestora

III.1 Notiunea de competenta a instantei n materia dreptului procesual civil, prin competen nelegem aptitudinea recunoscut prin lege unei instane judectoreti sau organ jurisdicional (ori cu activitate jurisdicional) de a judeca un anumit litigiu.1 Menionm faptul c noiunea de competen trebuie raportat la instanele judectoreti sau organe jurisdicionale i nu la judectori. n acest sens, competen este reglementat, aa cum am amintit, de norme de competen. n funcie de obiectul de reglementare al normelor de competen, putem avea mai multe clasificri relative tema din prezentul capitol. Dac ne raportm la organe din sisteme diferite vorbim de norme de competen general iar dac avem n vedere organe din acelai sistem sunt incidente norme de competen jurisdicional. Pe cale de consecin, vom avea o competen general i o competen jurisdicional. Dac ne situm n cadrul aceluiai sistem de organe (competena jurisdicional) delimitm competena material (instane judectoreti de grad diferit) i competena teritorial (instane de aceleai grad). n privina competenei teritoriale, aceasta se subclasific n competen teritorial de drept comun (cererea se introduce la instana de drept comun), competena teritorial alternativ (reclamantul are alegerea ntre mai multe instane deopotriv competente) i competena teritorial exclusiv (cererea va fi introdus numai la o anumit instan). Din punctul de vedere al caracterului normelor de competen (imperative sau dispozitive), competena se mai clasific n competen absolut (reglementat de norme imperative competena general, competen material, competen teritorial exclusiv) i competen relativ (reglementat de norme de competen dispozitive art. 159 c.pr.civ. i art. 19 c.pr.civ. competena teritorial alternativ).

A se vedea V.M.Ciobanu, op.cit., pg. 371, S.Satta, C.Punzi, Diritto processuale civile, Cedam, Padova, 1993, pg. 28

Competenta generala a instantelor judecatoresti Prin competenta generala se desemneaza acea institutie procesuala prin intermediul careia se delimiteaza activitatea instantelor judecatoresti de atributiile altor organe jurisdictionale sau cu activitate jurisdictional. Potrivit prevederilor art.126 alin.1 din Constitutie: justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege. n raport de textul de lege mai sus evocat, nfaptuirea justitiei este incredintata de regula, instantelor judecatoresti, dar exista, potrivit legii, si alte organe de jurisdictie sau cu activitate jurisdictionala care rezolva anumite conflicte de interese aparute in circuitul civil. Exemplu: Potrivit dispozitiilor art.11 din Legea 47/1992, Curtea Constitutional este organul cu activitate jurisidictionala care: -se pronun asupra constituionalitii legilor, nainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preedintelui Romniei, a unuia dintre preedinii celor dou Camere, a Guvernului, a naltei Curi de Casaie i Justiie, a Avocatului Poporului, a unui numr de cel puin 50 de deputai sau de cel puin 25 de senatori, precum i, din oficiu, asupra iniiativelor de revizuire a Constituiei; - se pronun asupra constituionalitii tratatelor sau altor acorduri internaionale, nainte de ratificarea acestora de Parlament, la sesizarea unuia dintre preedinii celor dou Camere, a unui numr de cel puin 50 de deputai sau de cel puin 25 de senatori; - se pronun asupra constituionalitii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preedinii celor dou Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numr de cel puin 50 de deputai sau de cel puin 25 de senatori; - hotrte asupra excepiilor de neconstituionalitate privind legile i ordonanele, ridicate n faa instanelor judectoreti sau de arbitraj comercial, precum i a celor ridicate direct de Avocatul Poporului; - soluioneaz conflictele juridice de natur constituional dintre autoritile publice, la cererea Preedintelui Romniei, a unuia dintre preedinii celor dou Camere, a primului-ministru sau a preedintelui Consiliului Superior al Magistraturii; - hotrte asupra contestaiilor care au ca obiect constituionalitatea unui partid politic

III.3 COMPETENA MATERIAL A INSTANTEI Prin aceast competen se delimiteaz pe vertical, ntre instane de grad diferit, cauzele ce urmeaz a fi soluionate de ctre aceste instane. Astfel, cauzele civile sunt repartizate, spre soluionare ori judectoriei, ori tribunalului, ori curii de apel sau a .C.C.J. Competena material este reglementat att n Codul de procedur civil (art. 1-41 c.pr.civ.) ct i Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciar (art. 21-27 din lege). De asemenea, competen material este reglementat i n reglementri speciale. Normele de competena material sunt imperative, n consecin se aflm n ipoteza unei competene absolute (prile nu pot conveni, chiar cu acordul instanei, s deroge de la aceste norme.) III.3.1.COMPETENA MATERIAL A JUDECTORIEI n conformitate cu art. 1 alin. 1 pct. 1 c.pr.civ., judectoriile judec n prim instan, toate procesele i cererile n afar de cele date de lege n competena altor instane. Pornind de la acest text legal, se desprinde ideea c judectoriile au plenitudine de competen, din moment ce acestea sunt instane de drept comun pentru judecat n prim instan, n fond. n ceea ce privete teza final a art. 1 alin. 1 pct. 1 c.pr.civ., menionm faptul c termenul instane nu trebuie interpretat restrictiv, n sensul de instane judectoreti. Textul vizeaz att instanele judectoreti propriu-zise ct i alte organe cu activitate jurisdicional. Pornind de aceste consideraii, concluzionm c ori de cte ori legea nu prevede a alt competen, cererea va fi adresat judectoriei. n scopul soluionrii cu celeritate a cauzelor i pentru degrevarea instanelor superioare de judecarea cilor de atac n procesele i cererile al cror obiect are o valoare mic, la art. 1 C.proc.civ. a fost introdus prin Legea 202/2010 pct. 11, potrivit cruia se atribuie judectoriei, n prim i ultim instan, procesele i cererile privind creane avnd ca obiect plata unei sume de bani de pn la 2.000 lei inclusiv. Ca atare, hotrrile pronunate n privina acestor creane nu sunt supuse niciunei ci de atac cu caracter de reformare. Domeniul de aplicare al dispoziiilor art.1 pct.11 coroborate cu art. 299 alin. (11) C.pr.civ. este limitat la cereri i procese ce ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: - sunt evaluabile n bani, n materie civil sau comercial, decurgnd din obligaii contractuale sau extracontractuale;

- au ca obiect sume de bani, iar nu obligaii de a face, a nu face sau predarea unor bunuri; - sunt deduse judecii pe cale principal, deoarece n msura n care sunt accesorii sau incidente vor urma calea prevzut pentru cererea principal2; - nu reprezint creane ce presupun pli periodice, chiar dac suma aferent unei prestaii ar fi pn la 2.000 lei inclusiv; n privina determinrii valorii obiectului n cazurile n care exist mai multe capete de cerere sau intervin modificri ale cererii iniiale, jurisprudena i doctrina au determinat criterii de determinare a valorii obiectului n vederea stabilirii competenei materiale, criterii ce sunt aplicabile i n vederea aplicrii corecte a noilor dispoziii procedurale menionate anterior3. Prevederile sus-menionate nu au aplicabilitate n domeniile procedurilor speciale ale somaiei de plat (OG nr. 5/2001) i ordonanei de plat (OUG nr. 119/2007). Dispoziiile art.1 pct.11 C.pr.civ. relative la suprimarea cilor de atac sunt aplicabile hotrrilor judectoreti pronunate dup intrarea n vigoare a Legii nr. 202/2010. n conformitate cu art. 1 alin. 1 pct. 2 c.pr.civ. judectoriile judec plngerile mpotriva hotrrilor autoritilor administraiei publice cu activitate jurisdicional i ale altor organe cu astfel de activitate, n cazurile prevzute de lege. Astfel, judectoriile sunt instane de control judectoresc cu privire la organele cu activitate jurisdicional din afara sistemului judectoresc. Avem n vedere un control judectoresc i nu control judiciar (care se realizeaz prin intermediul cilor de atac ordinare sau extraordinare). Noiunea de plngere trebuie neleas n sens larg, adic orice cale de atac mpotriva hotrrilor autoritilor administraiei publice cu activitate jurisdicional i ale altor organe cu astfel de activitate. De asemenea, noiunea de hotrri are o interpretare larg, incluznd toate actele ce provin de la organe din afara sistemului judectoresc. n fine, conform art. 1 alin. 1 pct. 3 c.pr.civ. judectoriile mai judec n orice alte materii date prin lege n competena lor. n acest sens, putem da cteva exemple : cereri de asigurare a dovezilor, cereri de ndreptare erori materiale, ci extraordinare de retractare ori contestaia la executare. III.3.2.COMPETENA MATERIAL A TRIBUNALULUI n conformitate cu art. 2 pct.1 lit. a c.pr.civ. tribunalul judec n prim instan procesele i cererile n materie comercial al cror obiect are o valoare de peste 100 000 lei, precum i
2 3

V.M. Ciobanu, T.C. Briciu, C.C.Dinu, Revista romn de drept privat nr.6/2010, p.25-26 A se vedea V.M. Ciobanu, G. Boroi, Drept procesual civil, ed 4 a, Editura C.H. Beck, 2009, p. 135-137.

procesele i cererile n aceast materie al cror obiect este neevaluabil n bani. Din interpretarea per a contrario a art. 2 pct. 1 lit. a c.pr.civ. i prin raportare la art. 1 alin. 1 pct. c.pr.civ. rezult c procesele i cererile n materie comercial cu valoare maxim de 100 000 lei sunt n competena de prim instan a judectoriei. Aadar, n materie comercial, n privina litigiilor evaluabile n bani, competena material cu privire la judecata n prim instan este mprit ntre judectorie i tribunal. Aa cum rezult din art. 2 pct. 1 lit. b c.pr.civ., tribunalul judec n prim instan procesele i cererile n materie civil al cror obiect are o valoare de peste 500 000 lei, cu excepia cererilor de mpreal judiciar, a cererilor n materia succesoral, a cererilor neevaluabile n bani i a cererilor privind materia fondului funciar, inclusiv cele de drept comun, petitorii sau, dup caz, posesorii, formulate de terii vtmai n drepturile lor prin aplicarea legilor n materia fondului funciar. i n materie civil, competena material de prim instan este mprit ntre judectorie i tribunal, pragul valoric fiind de data aceasta de 500 000 lei. Menionm faptul c art. 2 pct. 1 lit. b c.pr.civ. excepteaz de la regula pragului valoric cererilor de mpreal judiciar, a cererilor n materia succesoral, a cererilor neevaluabile n bani i a cererilor privind materia fondului funciar, inclusiv cele de drept comun, petitorii sau, dup caz, posesorii, formulate de terii vtmai n drepturile lor prin aplicarea legilor n materia fondului funciar. n aceste situaii exceptate, indiferent de valoarea obiectului cererii de chemare n judecat, aceste procese se vor judeca n prim instan de judectorie, n conformitate cu art. 1 alin. 1 pct. 3 c.pr.civ. Tribunalele judec n prim instan i conflictele de munc, cu excepia celor date prin lege n competena altor instane (art. 2 pct. 1 lit. c c.pr.civ.). Reamintim faptul c aceste cereri vor fi judecate n complet de 2 judectori i 2 asisteni judiciari. n materia contenciosului administrativ, tribunalele judec n prim instan procesele i cererile n materie de contencios administrativ, n afar de cele date n competena curilor de apel (procesele i cererile n materie de contencios administrativ privind actele autoritilor i instituiilor central). De asemenea , tribunalele judec n prim instant: - procesele i cererile n materie de creaie intelectual i de proprietate industrial; - procesele i cererile n materie de expropriere; -cererile pentru ncuviinarea, nulitatea sau desfacerea adopiei;

-cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare svrite n procesele penale; -cererile pentru recunoaterea, precum i cele pentru ncuviinarea executrii silite a hotrrilor date n ri strine; Ca instane de apel, tribunalele judec apelurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate de judectorii n prim instan. Ca instane de recurs, tribunalele sunt comepetente a solutiona recursurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate de judectorii, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului. Dac prin lege special se instituie o competent special a tribunalului in judecarea anumitor cereri, atunci acestea vor solutiona si alte litigii in raport de normele legii speciale chiar dac acestea nu se regsesc enumerate de prevederile art. 2 C.proc.civ., avnd in vedere prevederea final a acestei text de lege potrivit creia, tribunalele judec n orice alte materii date prin lege n competena lor. III.3.3. COMPETENA MATERIAL A CURTII DE APEL Potrivit dispozitiilor art.3 C.proc.civ., Curtea de Apel este instanta competent a solutiona: n prim instan, procesele i cererile n materie de contencios administrativ privind actele autoritilor i instituiilor central, ca instane de apel, apelurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate de tribunale n prim instan, ca instan de recurs, recursurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate de tribunale n apel sau mpotriva hotrrilor pronunate n prim instan de tribunale, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului, precum i n orice alte cazuri expres prevzute de lege. De asemenea, ca si in cazul tribunalului, Curtea de Apel va solutiona orice alte cereri date prin lege n competena sa, intrnd in aceast categorie:
-

cererea de suspendare a grevei, in conformitate cu prevederile art.56 alin.1 din Legea nr.168/1999; contestatia impotriva hotrrilor comisiei ce privesc solutionarea intmpinrilor referitoare la propunerile de expropriere; conflictul de competent intre o judectorie si un tribunal, intre dou tribunale aflate in raza sa teritorial, precum si inte dou judectorii care nu se afl in circumscriptia aceluiasi tribunal dar se afl in circumscriptia aceleiasi curti de apel;

cererea de recuzare, dac din cuaza recuzrii, nu se mai poate constitui completul de judecat;

cererile referitoare la indreptarea, completarea sau lmurirea propriilor hotrri, conform dispozitiilor art.281 C.proc.civ., etc.

III.3.4. Competenta materiala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie Aa cum rezult din art. 126 alin. 1 din Constituie, justiia se realizeaz prin nalta Curte de Casaie i Justiie i prin celelalte instane judectoreti stabilite prin lege. Aadar nfptuirea justiiei este un monopol se stat. Pe de o parte, prin prisma textului constituional mai sus-invocat, sigurele autoriti abilitate s realizeze justiia sunt instanele de judecat, stabilite prin lege. Avem n vedere nalta Curte de Casaie i Justiie (art. 126 alin. 1-4 din Constituie i art. 1 alin. 1, art. 2 alin. 2, art. 18-34 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciar) i curile de apel, tribunalele, tribunalele specializate i judectoriile (art. 2 alin. 2 i art. 35-55 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciar). Seciile naltei Curi de Casaie i Justiie, n raport cu competena fiecreia, soluioneaz: a) cererile de strmutare, pentru motive de sigurant public si bnuial legitim b) conflictele de competen ivite intre dou judectorii, dou tribunale sau o judectorie si un tribunal ce se afl in circumscriptia unor curti de apel diferite diferite, precum si conflictele de competen ivite intre dou curti de apel. c) orice alte cereri prevzute de lege, putnd fi nominalizate in aceast categorie: -cererea de delegare a instantei cnd, din pricina unor mprejurri excepionale, instana competent este mpiedicat un timp mai ndelungat s funcioneze, aceasta, la cererea prii interesate, va desemna o alt instan de acelai grad care s judece pricina Seciile naltei Curi de Casaie i Justiie soluioneaz i recursurile declarate mpotriva hotrrilor nedefinitive sau a actelor judectoreti, de orice natur, care nu pot fi atacate pe nici o alt cale, iar cursul judecii a fost ntrerupt n faa curilor de apel. Potrivit dispozitiilor art.21 din Legea nr.304/2004, Secia civil i de proprietate intelectual, Secia penal, Secia comercial i Secia de contencios administrativ i fiscal ale naltei Curi de Casaie i Justiie judec recursurile mpotriva hotrrilor pronunate de curile de apel i a altor hotrri, n cazurile prevzute de lege. III.4.Competenta teritoriala a instantelor judectoresti

Dup momentul stabilirii instantei competente de a solutiona pricina din punct de vedere material (judectorie, tribunal etc.), este necesar a se realiza o nou delimitare, in sensul de a se stabili care dintre instantele de acelasi grad este competent din punct de vedere teritorial a solutiona pricina (spre exemplu, dup ce s-a stabilit c pricina este de competenta judectoriei este necesar a se verifica la care dintre judectorii urmeaz a se introduce cererea). III.4.1. Competena teritorial de drept comun Regula in materia competentei teritoriale este prevzut n art.5 C.proc.civ., conform cruia cererea se face la instana domiciliului prtului. De asemenea, n ipoteza n care prtul are domiciliul n strintate sau nu are domiciliu cunoscut, cererea se face la instana reedinei sale din ar, iar dac nu are nici reedin cunoscut, la instana domiciliului sau reedinei reclamantului. Dac cererea reclamantului este ndreptat mpotriva mai multor pri, atunci aceasta se poate depune la instana competent pentru oricare dintre ei; n cazul in care printre pri sunt i obligai accesorii, cererea se face la instana competent pentru oricare dintre debitorii principali. III.4.2. Competenta teritoriala alternativa Pot exista unele situatii, in care, pe lng instanta de la domiciliul prtului, competenta de a solutiona pricina poate apartine si unei alte instante, alegerea instantei care va solutiona procesul fiind un atribut exclusiv al reclamantului. Astfel : 1.Articolul 6 C.proc.civ stabileste c in situatia in care prtul, n afar de domiciliul su, are n chip statornic o ndeletnicire profesional ori una sau mai multe aezri agricole, comerciale sau industriale, cererea se poate face i la instana locului acelor aezri sau ndeletniciri, pentru obligaiile patrimoniale i care sunt nscute sau care urmeaz s se execute n acel loc. 2. Articolul 7 alin.2 C.proc.civ prevede c cererea se poate face i la instana locului unde ea are reprezentan, pentru obligaiile ce urmeaz a fi executate n acel loc sau care izvorsc din acte ncheiate prin reprezentant sau din fapte svrite de acesta. 3. Articolul 9 C.proc.civ statueaz c cererea ndreptat mpotriva mai multor pri poate fi fcut la instana competent pentru oricare dintre ei; n caz cnd printre pri sunt i obligai accesorii, cererea se face la instana competent pentru oricare dintre debitorii principali.

4. Articolul 10 C.proc.civ stabileste c, in afara instantei de la domiciliul prtului, mai sunt competente urmtoarele instante: - n cererile privitoare la executarea, anularea, rezoluiunea sau rezilierea unui contract, instana locului prevzut n contract pentru executarea, fie chiar n parte, a obligaiunii; - n cererile ce izvorsc dintr-un raport de locaiune a unui imobil, n aciunile n justificare sau n prestaiune tabular, instana locului unde se afl imobilul; - n cererile ce izvorsc dintr-o cambie, cec sau bilet la ordin, instana locului de plat; - n cererile privitoare la obligaii comerciale, instana locului unde obligaia a luat natere sau aceea a locului plii; - n cererile izvorte dintr-un contract de transport, instana locului de plecare sau de sosire; - n cererile fcute de ascendeni sau descendeni pentru pensia de ntreinere, instana domiciliului reclamantului; - n cererile ce izvorsc dintr-un fapt ilicit, instana n circumscripia creia s-a svrit acel fapt. n ipoteza in care reclamantul sesizeaz o alt instant dect cele competente potrivit legii, intruct este vorba de o competent relativ, doar prtul ar putea solicita declinarea competentei in favoarea unei dintre instantele competente potrivit dispozitiilor legale. In situatia in care prtul nu solicit declinarea competentei, avnd in vedere caracterul de ordine privat al normelor care reglementeaz competenta alternativ, instanta nu va putea invoca din oficiu exceptia de necompetent, ci va rmne competent s solutioneze pricina cu care a fost investit. III.4.3. Competenta teritoriala exclusiva Este acea forma a competentei prin care, n anumite materii, doar o anumit instant este competent a solutiona pricina, fr a mai exista posibilitatea pentru prti de a stabili ca litigiul s fie solutionat de o alt instant, ceea ce inseamn c instanta determinat de prevederile legale are o competent teritorial exclusiv. Aceasta forma a competentei este prevazuta de norme imperative, de la care partile nu pot deroga prin vointa lor .

n acest context, cazurile de competenta exclusiva sunt prevazute expres si nu pot fi extinse prin analogie. Astfel, prtile nu pot stabili ca o alt instant s solutioneze litigiul in urmtoarele situatii: 1.Potrivit prevederilor art.13 C.proc.civ., cererile privitoare la bunuri imobile se fac numai la instanta in circumscriptia careia se afla imobilele, iar atunci cnd imobilul este situat in circumscriptiile mai multor instante, cererea se va face la instanta domiciliului sau resedintei paratului, daca acesta se afla in vreuna din aceste circumscriptii, iar in caz contrar la oricare dintre instantele in circumscriptiile carora se afla imobilul. Dispozitia isi are justificarea in ideea ca la locul unde este situat imobilul se pot administra cu mai multa usurinta probele necesare pentru solutionarea acestor categorii de cauze. S-a retinut in acest sens att in doctrin ct si in jurisprudent ca regula se aplica tuturor actiunilor reale imobiliare cunoscute (actiunea in revendicare, actiunile negatorii si actiunilor confesorii), intruct, pentru cererile cu caracter personal art.10 pct.1 C.proc.civ. stabileste o competent teritorial alternativ. Exemple : -cererea in revendicare; - cererea confesorie; - cererea negatorie; -cererea in grnituire; -cererea posesorii cu privire la imobil; -cererea prin care vnztorul imobilului solicit rezolutiunea contractului de vnzare-cumprare, etc.

2.In materie de mostenire art.14 C.proc.civ. prevede ca sunt de competenta instantei celui din urma domiciliu al defunctului: -cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozitiilor testamentare; Exemplu: -cererea pentru anularea unui testament; - cererea pentru constatarea validittii unui testament, etc.

-cererile privitoare la mostenire, precum si cele privitoare la pretentiile pe care mostenitorii le-ar avea unul impotriva altuia; Exemplu: -cererea avnd ca obiect anularea certificatului de mostenitor; -cererea pentru reductiunea liberalittilor excesive; -cererea pentru raportul donatiilor, etc. -cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului impotriva vreunuia dintre mostenitori sau impotriva executorului testamentar. Exemplu: -cererea pentru predarea unui legat cu titlu particular; -cererea prin care creditorul personal al defunctului valorific drepturi din contracte incheiate cu acesta din urm, etc. n ceea ce priveste stabilirea competentei instantei in raport de ultimul domiciu al defunctului, intereseaz ultima locuint efectiv a lui de cuius, iar nu eventualul domiciliu care era nscris in actul de identitate al acestuia. 3.Al treilea caz de competenta teritoriala exclusiva este prevazut in art.15 C.proc.civ. si prevede c, cererile in materie de societate, pana la sfarsitul lichidarii in fapt, sunt de competenta instantei locului unde societatea isi are sediul principal. De retinut: dispozitia isi gaseste aplicarea numai in privinta litigiilor dintre societari sau dintre asociati si societate, in litigiile dintre asociati sau societate cu tertii aplicandu-se regulile de drept comun; textul se aplica tuturor formelor de societate, civile sau comerciale; regula se aplica in timp numai pana la momentul lichidarii in fapt a societatii, adic pn n momentul imprtirii intregului activ al societtii. 4. Al patrulea si ultimul caz de competenta exclusiva este prevazut in cuprinsul art 16 C.pr.civ. , in raport de care cererile in materia reorganizarii judiciare si a falimentului sunt de competenta exclusiva a tribunalului in circumscriptia caruia se afla sediul principal al debitorului.

III.5.Prorogarea de competenta Prorogarea intervine in cazul in care o instanta competenta sa solutioneze cererea cu care a fost sesizata de catre reclamant, devine competenta in temeiul legii (prorogarea legal), a unei hotarari judecatoresti (prorogarea judectoreasc) sau a conventiei partilor (prorogarea conventional) sa rezolve si cereri care, in mod obisnuit, nu intra in competenta sa. III.5.1Prorogarea legala de competent Prorogarea legala de competenta are loc atunci cand instanta sesizata isi prelungeste competenta in temeiul unei dispozitii exprese a legii, respectiv in cazurile prevzute de art.9, art.17 si art.164 C.proc.civ. 1.Astfel, conform art.9, instanta sesizat de ctre reclamant devine competent s solutioneze litigiul si in raport de prtii care domiciliaz n circumscriptiile altor instante. 2.Un al doilea caz de prorogare a competentei este prevzut de art.17 C.proc.civ., conform cruia: cererile accesorii si incidentale sunt in caderea instantei competente sa judece cererea principala. Ca atare, instanta sesizat cu cererea principal formulatp de ctre reclamant va solutiona si cererile accesorii si incidentale, chiar dac acestea, dac ar fi fost formulate pe cale separat, ar fi determinat competenta unei alte instante. Exemplu: -instanta sesizat cu cererea de chemare in juducat este competent s solutioneze si cererile de atragere in proces a tertilor: cererea de interventie voluntar sau accesorie, chemarea in judecat a altor persoane, chemarea in garantie, artarea titularului dreptului. 3. Conexitatea reprezint un al treilea caz de prorogare legal a competentei, reglementat de art.164 C.proc.civ. Potrivit prevederilor art. 164 alin.1 prile vor putea cere ntrunirea mai multor pricini ce se afl naintea aceleiai instane sau instane deosebite, de acelai grad, n care sunt aceleai pri sau chiar mpreun cu alte pri i al cror obiect i cauz au ntre dnsele o strns legtur. De retinut:

-conexitatea justific prorogarea legal teritorial de competen, dac astfel nu s-ar nclca regulile competenei teritoriale exclusive; - conexitatea nu se poate, n general, produce prin nclcarea normelor imperative n materie de competen; -conexarea se face la instana mai nti nvestit, afar numai dac amndou prile cer trimiterea dosarului la una din celelalte instane sau dac pricina este de competena unei instane pe care prile nu o pot nltura, situaie n care conexarea se va face la acea instan; - n orice stare a judecii, pricinile ntrunite pot fi desprite, dac instana consider c numai una dintre ele este n stare de a fi judecat. -instana devenit competent prin conexare i pstreaz aceast competen i dup disjungere.

III.5.2Prorogarea judecatoreasca de competent Prorogarea judectoreasc de competent reprezint acea form de extindere a competenei instanei intervenit prin intermediul unei hotrri judectoresti. Astfel, sunt cazuri de prorogare judectoreasc a competentei: -cnd, din pricina unor mprejurri excepionale, instana competent este mpiedicat un timp mai ndelungat s funcioneze, nalta Curte de Casaie i Justiie, la cererea prii interesate, va delega o alt instan de acelai grad care s judece pricina art. 23 C. proc. civ.; -n cazul in care, cnd din pricina recuzrii nu se poate alctui completul de judecat, precum i n cazul cnd recuzarea privete pe toi judectorii unei instane, instana superioar nvestit cu judecarea cererii de recuzare, dac ea consider aceast cerere ca fiind ntemeiat, va dispune trimiterea pricinii la o alt instan dect cea nvestit iniial, dar de acelai grad art. 30 alin. 2 i art. 33 alin. 1 C. proc. civ.; - cnd una din pri are dou rude sau afini pn la gradul al patrulea inclusiv printre magistraii instanei sesizate cu judecarea pricinii-art. 37 alin. 1-C. proc. civ., cnd exist motive de bnuial legitim asupra neprtinirii judectorilor, din cauza mprejurrilor pricinii, calitii prilor ori vrjmiilor locale -art. 37 alin. 2 C. proc. civ.- sau pentru siguran public, cererea de strmutare a pricinii la o alt instan de acelai grad, depus, dup caz, la instana imediat superioar sau la nalta Curte de Casaie i Justiie, poate avea ca rezultat dac ea este admis trimiterea pricinii spre judecat la o alt instan, strmutarea deci a pricinii art. 40 alin. 3 C. proc. civ.;

- dac instana a crei hotrre a fost recurat a soluionat procesul fr a intra n cercetarea fondului ori dac judecata s-a fcut n lipsa prii care nu a fost corect citat la administrarea probelor i la dezbaterea fondului, instana de recurs, casnd hotrrea, va putea trimite cauza unei alte instane dect cea care a judecat fondul, dar de acelai grad art. 312 alin. 5 C. proc. civ.; - cnd administrarea dovezilor urmeaz s se fac ntr-o alt localitate, ea se va ndeplini, prin delegaie, de ctre o instan de acelai grad sau chiar mai mic n grad, dac n acea localitate nu exist o instan de acelai grad -art. 169 alin. 2 C. proc. civ.

III.5.3 Prorogarea conventionala de competent Prorogarea conventionala de competent intervine in temeiul unei intelegeri (conventii) a partilor, in acele cazuri in care legea procesuala ingaduie partilor sa deroge de la regulile de competenta pe care le stabileste. Conditii ce se ce a fi indeplinite pentru a opera prorogarea conventional de competent: - partile sa aiba capacitate de exercitiu; - consimtamantul lor sa fie liber si neviciat; - conventia partilor sa fie expresa; -partile sa determine in mod neechivoc instanta aleasa; -instanta aleas sa nu fie necompetenta absolut. III.6 Exceptia de necompetenta Exceptia de necompetent reprezint mijlocul prin care, in cursul proces pendente, se invoc faptul c, instanta sesizat nu este competent s solutioneze litigiul. Exceptia de necompetent se invoc diferit, dup cum norma care se pretinde a fi nclcat este de ordine public sau privat. Necompetena de ordine public se mparte, sub aspectul regimului juridic, n dou categorii : - competena general, n legtur cu care exceptia se poate invoca de oricare dintre prti, de procuror sau de instantp din oficiu, in orice moment procesual; - competena material i teritorial exclusiv, care sunt reglementate de norme de ordine public, dar mijlocul de invocare a nclcrii acestora are o natur mixt, caracterizat prin faptul c poate

fi invocat de oricare dintre pri ct i de instan, dar numai pn la prima zi de nfiare i nu mai trziu de nceperea dezbaterilor asupra fondului4. n ce privete necompetena de ordine privat (cea teritoriala care nu are caracter exclusiv) ea poate fi invocat numai de ctre prt, pe calea ntmpinrii iar dac ntmpinarea nu este obligatorie, la prima zi de nfiare, n limine litis. Sub aspectul cilor de atac susceptibile de a fi exercitate mpotriva hotrrii prin care ainstana s-a declarat necompetent, aceast hotrre nu este supus niciunei ci de atac, dosarul fiind trimis de ndat instanei competente sau altui organ cu activitate jurisdicional competent. III.7 Conflictele de competenta Conflictul de competenta se defineste ca fiind situatia in care doua sau mai multe instante judecatoresti sau alte organe cu activitate jurisdictionala se considera competente sau dimpotriva, necompetente, sa solutioneze o cauza civila concreta si isi declina astfel, reciproc, competenta. Conflictele de competenta pot fi pozitive sau negative. Exista conflict pozitiv de competenta ori de cate ori doua sau mai multe instante se declara concomitent sau succesiv abilitate sa solutioneze aceeasi cauza civila, declinandu-si reciproc competenta. Conflictul negativ de competenta apare, dimpotriva, in acele cazuri in care doua sau mai multe instante se declara necompetente sa solutioneze o anumita cauza civila, declinandu-si reciproc competenta. Pentru a ne afla in prezenta unui conflict pozitiv de competenta trebuie ca in fata instantei necompetente (dintre cele doua care vor ajunge in conflict) sa fie ridicata exceptia de necompetenta, exceptie care prin respingerea ei declanseaza conflictul de competenta. De asemenea, poate aparea conflict pozitiv de competenta si in situatia in care doua sau mai multe instante deopotriva competente sunt sesizate cu judecarea aceleiasi pricini ( spre ex., in cazul competentei alternative), situatie care impune ridicarea exceptiei de litispendenta. Conflictul se declanseaza in momentul respingerii exceptiei de catre instanta abilitata sa o solutioneze si in fata careia s-a invocat. Pentru a ne afla in prezenta unui conflict negativ de competenta trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele cerinte:
4

V.M. Ciobanu, T.C. Briciu, C.C.Dinu, Revista romn de drept privat nr.6/2010, p.27

sa existe cumulativ doua sau mai multe instante sesizate cu judecarea aceleiasi pricini (tripla identitate: parti, obiect cauza juridica ); instantele sa se fi declarat necompetente prin hotarari ramase irevocabile; declinarile de competenta intre instantele sesizate sa fie reciproce ( nu exista conflict de competenta daca declinarile sunt succesive, intervenite intre mai multe instante, daca acestea sau cel putin doua dintre ele nu au intrat in contradictie); cel putin una dintre aceste instante sa fie competenta sa solutioneze cererea respectiva; daca instanta sesizata cu solutionarea conflictului negativ de competenta considera ca nici una dintre instante nu este competenta, apreciind ca fiind competenta o alta instanta, va trimite acesteia dosarul, pe cale administrativa.

Solutionarea conflictelor de competenta (art. 21-22 C.proc.civ.)

-

se face pe calea regulatorului de competenta, de catre instanta superioara instantelor aflate in conflict; o data cu sesizarea instantei superioare, instanta in fata careia s-a ivit conflictul suspenda solutionarea cauzei si inainteaza dosarul instantei indreptatite sa se pronunte asupra acestuia; conflictele de competenta se pot ivi si intre instantele judecatoresti si celelalte organe cu activitate jurisdictionala (art. 20 C.proc.civ.); situatie in care conflictul se solutioneaza de catre instanta ierarhic superioara celei aflate in conflict (art. 22 alin.4); in cazul in care conflictul de competenta se iveste intre I.C.C.J. si o alta instanta, acesta se rezolva Curtea Suprema, hotararea pronuntata constituind in acelasi timp atat declinator cat si regulator de competenta; Instanta competenta sa solutioneze conflictul va hotari in camera de consiliu, fara citarea partilor; Impotriva regulatorului de competenta se poate face recurs in termen de 5 zile de la comunicare; dosarul va fi trimis instantei competente spre solutionare numai dupa ramanerea irevocabila a regulatorului de competenta; recursul, neexistand norme derogatorii, se solutioneaza potrivit normelor de drept comun; Hotararea irevocabila prin care se statueaza asupra conflictului de competenta este obligatorie pentru instanta desemnata.

Rezumat Prin competen nelegem aptitudinea recunoscut prin lege unei instane judectoreti sau organ jurisdicional (ori cu activitate jurisdicional) de a judeca un anumit litigiu. Dac ne situm n cadrul aceluiai sistem de organe (competena jurisdicional) delimitm competena material (instane judectoreti de grad diferit) i competena teritorial (instane de aceleai grad). n privina competenei teritoriale, aceasta se subclasific n competen teritorial de drept comun (cererea se introduce la instana de drept comun), competena teritorial alternativ (reclamantul are alegerea ntre mai multe instane deopotriv competente) i competena teritorial exclusiv (cererea va fi introdus numai la o anumit instan). Din punctul de vedere al caracterului normelor de competen (imperative sau dispozitive), competena se mai clasific n competen absolut (reglementat de norme imperative competena general, competen material, competen teritorial exclusiv) i competen relativ (reglementat de norme de competen dispozitive art. 159 c.pr.civ. i art. 19 c.pr.civ. competena teritorial alternativ). Prorogarea de competent intervine in cazul in care o instanta competenta sa solutioneze cererea cu care a fost sesizata de catre reclamant, devine competenta in temeiul legii (prorogarea legal), a unei hotarari judecatoresti (prorogarea judectoreasc) sau a conventiei partilor (prorogarea conventional) sa rezolve si cereri care, in mod obisnuit, nu intra in competenta sa. Exceptia de necompetent reprezint mijlocul prin care, in cursul proces pendente, se invoc faptul c, instanta sesizat nu este competent s solutioneze litigiul. Conflictul de competenta se defineste ca fiind situatia in care doua sau mai multe instante judecatoresti sau alte organe cu activitate jurisdictionala se considera competente sau dimpotriva, necompetente, sa solutioneze o cauza civila concreta si isi declina astfel, reciproc, competenta. Bibliografie

Gabriela Rducan, Drept procesual civil romn i comunitar european, n apariie: ediia a 3-a , 2011 Gabriela Rducan, Dreptul executarii silite. Titlul executoriu european, ediia a 2-a

revizuit i adugit

Gabriel Boroi, Gabriela Rducan, Drept procesual civil. Teste gril i spee pentru examene V.M. Ciobanu, Tratat teoretic i practic de procedur civil, vol. I i II. V.M. Ciobanu, G. Boroi, Drept procesual civil. Curs selectiv. Teste gril. G. Boroi, Codul de procedur civil comentat i adnotat V.M. Ciobanu, T. Briciu, Claudiu Dinu, Drept procesual civil. ndreptar pentru seminarii si examene.

IV. ntrebri si exercitii IV. 1.Rspundeti succint urmtoarelor probleme 1.Enuntati trei cazuri de competenta teritorial alterinativ a instantelor. 2.Care sunt cazurile de competent teritorial exclusiv? 3.Care sunt situatiile in care opereaz prorogarea judectoreasc a competentei? 4.Pn la ce moment procesual se poate invoca exceptia de necompetent material a instantei? IV. 2. Rezolvati urmatoarele teste gril 1.Judectoriile judec n prim i ultim instan : a.procesele si cererile privind creane avnd ca obiect plata unei sume de bani de pn la 1000 lei inclusiv ; b. plngerile mpotriva hotrrilor autoritilor administraiei publice cu activitate jurisdicional i ale altor organe cu astfel de activitate, n cazurile prevzute de lege; c. procesele si cererile privind creane avnd ca obiect plata unei sume de bani de pn la 2000 lei inclusiv 2.Dac excepia de necompeten este admis, instana pronun o hotrre de declinare a competenei : a. care poate fi atacat cu recurs n termen de 5 zile de la comunicare ; b. care poate fi atacat cu recurs n termen de 15 zile de la comunicare ; c. care nu este supus niciunei ci de atac

3.Competena material presupune: a.o delimitare ntre instanele de acelai grad; b.o delimitare ntre instane de grad diferit; c.o delimitare ntre instanele de judecat i organele cu activitate jurisdicional 4.Regula potrivit creia, cererea de chemare n judecat se introduce la instana domiciliului prtului i gsete aplicarea: a.in orice situaie, indiferent de obiectul cererii de chemare n judecat; b.doar n materia cererilor avnd ca obiect bunurile mobile; c.ori de cte ori nu exist o dispoziie legal care s stabileasc o alt instan competent din punct de vedere teritorial 5.Cererea de partajare a bunurilor imobile dobndite de soi n timpul cstoriei, formulat n cadrul procesului de divor, este de competena: a.instanei de la locul siturii bunurilor imobile; b.instanei de la domiciliul prtului c.instanei sesizate cu cererea de divor

IV.3.Rezolvati urmtoarea spet Prin cererea de chemare n judecat introdus la Tribunalul Bucureti, reclamanta a solicitat obligarea lui B.I. la plata sumei de 300.000 lei cu titlu de despgubiri. n motivarea cererii reclamanta a artat c paratul se face vinovat de producerea accidentului de circulaie care a provocat daune n valoare de 300.000 lei lui A.E. Reclamanta a mai artat c, in calitate de asigurtor, a achitat suma menionat lui A.E., dar este n drept s recupereze aceast sum de la persoana care se face vinovat de producerea accidentului. Prin ntmpinare, prtul a invocat excepia de necompeten material a instanei solicitnd declinarea competenei n favoarea judectoriei.

Ce soluie va pronuna instana asupra excepiei de necompeten ?