Universitatea Craiova Catedra de Lingvistica Titlul lucrarii NUMELE PERSONAJULUI IN BASMUL ROMANESC Doctorand : Alexandrescu Doinita Coordonator stiintific

Profesor universitar doctor ION TOMA

Rezumatul tezei de doctorat

Cercetarea noastr pornete de la premisa c numele personajului din basmul romnesc este o structur lingvistic relativ stabil, caracteristic unei anumite intenii de comunicare i purttoare a unei informaii nu numai lingvistice, ci i psiho-socio-culturale. Vechimea numelor i stabilitatea lor n limba noastr expresiv este legat de istoricitatea esenial a limbii ca obiect cultural i de importana pe care au avut-o, n timp, povestirile cu caracter imaginar-alegoric. Sensul numelor de personaj din basm se mplinete prin studierea structurii de suprafa- semnificantul i structurii de adncime semnificatul- in strns legatura cu semnificatorul. n ciuda stabilitii, aceste nume au suportat, n timp, sub influena recurenei, adaptri repetate prin resemnantizare, conform inteniei de comunicare i cadrului general al comunicrii, caracterizat de parametri istorici, emoionali i sociali, devenind nume universal plurivoce, ca sens, i universal plurifone, ca form. Ca pentru orice lucrare de onomastic, metodele necesare cercetrii sunt cele care mbin tiinele textului literar i tiinele limbii. Numele personajului se structureaz ca o realitate material a limbii, sunt impulsuri interioare ale gndirii, intuiii, percepii, credine i sentimente, turnate n substana sonor a limbii, conform configuraiei vocalismului ei i raportate la comanda social exterioar. Valoric, numele personajului din basm se ncadreaz n principiul economiei instrumentale, adic acela al crerii si utilizrii inteligente a mijloacelor de expresie lingvistic, un rezultat al codificrii substanei semantice, prin care se acioneaz persuasiv deschiderea- in cadrul unei semioze pozitive- i inchiderea n cadrul unei semioze negative, potrivit pactului ficional cu receptorul. n acest sens, numele unui personaj reprezint metaforic cronotopul auroral al limbii, adic msura unui fragment de via surprins pentru eternizarea lui intr-o form lingvistic stabil ce reunete gandirea, simirea i rostirea memorabil. Sunt nume acordate unor personaje imaginare prin care strbat cronotopic ethosul, etnosul, logosul i pathosul unui popor pe traiectoria devenirii lui istorice i culturale.

Fr a fi exhaustiv, cercetarea de fa aduce precizri teoretice care vizeaz repere mitolinvistice i antropolingvistice i analiza practic a structurii lingvistice a numelor de personaje prezente in corpusul de studiu din anexa I. (278, preluate din studii de referin L.ineanu,O.Birlea,G.Clinescu i coleciile de basme citate). n acest sens, am considerat oportun studierea diacronic i sincronic a numelui personajului din basmul romanesc, identificat ca element lingvistic de rezisten intr-un eveniment de comunicare intenional. Numele este, astfel, un rezultat al aciunii de premeditare a coninutului unui mesaj in sensul codificrii i instrumentalizrii lui expresive de catre un emiator autorizat ntr-o intrig de tip euforic. Numele personajului din basm se realizeaz astfel ca fiind un raport constant ntre o structur de adncime, imobil- funcia- si o structur de suprafa, mobil- identitatea. Aparent o serie finit, azi, potrivit lui A.J.Greimas, numele personajului din basm ii dobndete consacrarea prin recuren, dup principiul folcloric surs i reflux sau surs i transmitor. Numele personajului devine prin adaptare sistematic reperul unei ample strategii demonstrative pentru iniiere comportamental si sapienial pe diferite paliere ale istoriei, devenind un cuantificator modal al efectului de mit pe axa : fantastic, probabil-posibil, real. Argumentarea n acest sens se poate face n msura n care studiem impactul alegoriei fantastice reprezentand un univers al comunicrii, instituionalizat istoric prin fenomenul povestitului, fapt lingvistic, social i cultural, caracteristic tuturor societilor primitive. Fr a rspunde enigmelor legate de naterea i circulaia basmelor, am considerat oportun prezentarea succint a interesului unanim manifestat de epoca modern fa de toate produciile folclorice i, n special de basm. Considerate ca aparinnd culturii minore, intuitive, cultura extra- muros , opus sistematic culturii majore-intra muros, aceasta din urm mult mai deschis valorilor cu suport teoretic, basmul i numele personajelor sale ies din anonimat graie culegtorilor, dar, cele mai reuite dintre coleciile lor vor fi cele care se vor dovedi a fi un plagiat al oralitii, dup cum le numete G.Clinescu. Pentru a putea redacta un basm, P.Ispirescu mrturisete ca nva mai nti s-l povesteasc, exerciiile repetate de expresivitate oral fiind obligatorii. n Europa, basmul rmne o producie minor circumscris unei intenii de ieire reconfortant din real. Puritanii englezii au rejectat multe din elementele considerate astzi terifiante, ncercnd, n acelai timp, o ameliorare a fenomenului receptrii, n sensul creterii audienei. Francezii l preiau n jocuri rafinate de curte, in mici feerii sau bagatele corespunznd modei rococo, germanii l adaptateaz unei demonstraii didactice pentru copii i populaia rural. Romanticii vor fi cei care vor descoperi ncrctura de informaie mitologic, etic si estetic, bogaia simbolurilor i amploarea conotaiilor, intraductibilitatea
2

emoiei, surprins n cliee lingvistice, toate acestea venind dintr-un ev arhaic, conservator i repetitiv. Pentru basmul romnesc a trebuit s semnalm n Prolegomene faptul c el ne parvine prin scris, c prima culegere de basme este realizat de fraii Albert i Arthur Schot in 1845, in Banat, o zona multiculturala in care locuitorii sunt, n marea lor majoritate bilingvi, i, c, incepand cu 1862, asistm la o adevarat avalan de colecii de basme, unele mai bune, altele mediocre, dup aprecierea eminentului om de tiinta B.P.Hasdeu, colecii care vor ocupa n literatura romn, mult timp, spaiul destinat literaturii pentru copii i tineret- o literatur a libertii i a aventurii proiectate demonstrativ in ficional, dat fiind perioada puin permisiv n ceea ce privete libertatea de opiune n formnarea i afirmarea subiectivitii. Numele personajului din basm, categoric anterior acestor texte, are o istorie care l duce intr-un trecut indeprtat, dar reperabil, foarte aproape de originile naterii limbii i poporului romn. Cercetatorii situeaz forma devenit stabil a basmului romanesc in perioada de dezvoltare a limbii i culturii noastre numit straroman. Aceste nume presupun un context genetic i generic, ele functioneaz in limitele unui mental arhaic animist devenit prin recuren implicit cultural, impus prin efectul de mit, conservat de matricea enuniativ universal : A fost odata prin care devine nume cuprinzator si atributiv. Numele personajului devine astfel un fel de sediment mnezic -argumentum a loco i argumentum a tempore, pentru conformismul unifiant i integrator al unei opere definitiv fixat in ablonul funciilor proppiene i pentru neconformismul particularizant , modelator i valorizator al limbii, rezultat al adaptrii. Numele personajelor din basm sunt ntrupri ale mitologiei populare romnesti, ele aparin imaginarului universal i au fost invocate constant in epifaniile legate de lupta dintre lumin i intuneric, devenit prin timp lupta dintre frumos i urat, bine i ru. Astfel, Soarele si Luna sunt numite Ft-Frumos i Ileana Cosnzeana. Baba-Cloana, Inia Dinia, Muma-Pdurii, Jumatate, uriaii binevoitori sunt reprezentri ale forelor htoniene, bivalena lor fiind adaptat abloanelor universale ale devenirii prin clatoria iniiatic la momentele intrigii euforice. Fenomenul receptrii basmului pune n permanen sub semnul intrebrii creditarea pactului ficional cu cititorul, care, potrivit inteniei autorului, impune suspendarea neincrederii exprimat expresiv prin opoziiile basm-basn si basm poveste. Mutaiile de ordin istoric, social i cultural au transformat structura exterioar, reprezentnd identitatea eroului, adaptand-o sistematic i expresiv la substana ideatic a basmului pe axa : erou mitic- erou istoriat -erou productornumele funcionand ca un stimul stereotip prin care se pot accesa deliberat i pragmatic structurile polarizante ale mentalului, de la numele invocat

apotropaic- la numele evocat- istoric i demonstrativ, acest demonstrativ fiind didactic, ludic i estetic. Cercetarea noastr studiaz paradigma numelui personajelor principale pornind de la registrul grav- sermo gravis pna la sermo humilis, remarcnd semele fixe i semele mobile care au permis adaptri repetate ale identitaii funciei ablonate. Prin resemantizri consecutive necesitii de adaptare la situatia de comunicare, numele imaginar, suspect de semidivinitate devine nume reperabil, candidat la notorietate. Considernd aceste precizri teoretice asupra funciei numelui deosebit de interesante , am studiat structura numelor de personaje, pornind de la categoria morfologic de baz, substantivul comun, analiznd clasificarea lui istoric i semantic, apartenena la categoria concret , derivarea cu sufixe diminutivale i augmentative, conversia, opoziiile de gen i numar, articulat nearticulat. Am identificat, astfel, nume monolexematice : Mr, Pr, Afin, Dafin, Neghini, Aflatul, Mzrel, Cotoman, Greuceanu, Arpuca, Lptia, Stncua, Ocheica, Pipelcua, Flmanzil, Geril, Setil, Ochil, Tleru si nume plurilexematice : Muma-Pdurii, Sfarm-Piatr, Impratul Rou, Impratul Galben, Impratul Verde, Zna Znelor, Statu-Palm-Barba-Cot, Baba- Cloana, Stan Bolovan etc. Formate pe baza unor afiniti significative ce reprezint manifestarea unor intuiii estetice in limba ce se adapteaz cronotopic mentalului colectiv i care se implinesc semantic prin mobilitatea evident a conotaiilor, sintagmele nominale- nume de personaje- au la baza construcii : -cu substantiv in genitiv, prin reduplicare se obine efectul de superlativ al ierarhiei, al strii sau al calittii- Floarea Florilor, Zna Znelor, Zmeul Zmeilor. Acelai efect il obtne i postpunerea lexemului pamnt in genitiv : Faurul-Pamntului, Zmeoaica Pamntului, Foamea Pamntului, SeteaPamntului ; -cu substantiv in acuzativ, in acest caz se pune problema alegerii prepozitiei, in nume ca Galben- de- Soare sau Galben- de sub Soare, Voinic deTei,Voinic- de -Plumb,Omul-de- Piatr, prepoziiile subliniind, indiscutabil, legatura parte-intreg. - prin juxtapunerea adjectivului calificativ- de consacrare - l-am numit noi : frumos, viteaz, voinic, nebun, iste, nzdrvan care se constituie ca indice cuantificator al starii de imaginar- posibil-real pe axa mitic-eroicludic ; - juxtapunerea adjectivului calificativ nume de culoare. Analiznd paradigma adjectivului nume de culoare, observm c fiecare din cele cinci culori : alb, negru , rou si galben pot organiza semantic nume de personaje, prin relatii de selectie si afinitate. Juxtapunerea adjectivului nume de culoare
4

instituie o autoritate a luminii, a VIZIBILULUI, ca spaiu, volum i contur, dar i a INVIZIBILULUI, ca temperament, caracter, comportament Roul este, de exemplu, un indice al caracterului impulsiv, nestatornic, instinctual, el va fi intotdeauna un avertisment n basm. Culoarea alb este o culoare de adevr, verdele este mediul inconjurator, viul oamenilor, ierburi de hran i leac, galbenul este strlucirea metalului topit, negrul este intuneric, netiint, iad. Numele construit prin sintagma verbal are, cel mai adesea, o structur de tipul : verb predicativ tranzitiv + complement direct : Sfarm-Piatr, ClatinMuni, cu variantele c Scutur-Muni si BateMuniinCapete, Stramb-Lemne sau verb intranzitiv + complement circumstanial de mod exprimat prin adverb. Numarul de adverbe intlnite in aceste structuri denomninative este foarte redus, cele ntlnite fiind : bine i repede. Aceste nume sunt zoonime, ele motivand o eviden a legturii pragmatice om- animal domestic, intr-o perioad istoric n care populaiile din nordul i sudul Dunarii erau cunoscute ca mari cresctori de oi, oaia era un element vital, laptele i branza constituind adeseori obiecte ale trocului. Alearg-Repede, Aude-Bine, Vede-Bine sunt numele cinilor ce apr casele Sfintelor Miercuri, Vineri i Duminic. Numele personajelor realizeaz relaii de sinonimie, o sinonimie a echivalenei, a vecinttii sau a asemnrii, inevitabil, demonstrabil paradigmatic prin adaptrile subiective succesive ce apar in comunicarea oral in segmentul surs-reflux i care se manifest n toate compartimentele limbii, nu numai in vocabular, ci i fonetic, morfologic i sintactic. n registrul expresiv subiectul emitor gsete posibiliti nelimitate de adecvare a coninutului- stabilla forma- evident eliberat de constrngeri. Astfel, din noi cerine de identificare, izolare i insolitare apar nume noi , nume ce se desfoar prin expansiune, utiliznd rima interioar, nume inhorbotite, le-am numit noi, precum cel al lui M.Pompiliu : Ileana Cosnzeana -floarea din cosi-i cnta noua imprii ascult cu varianta regional : Ileana Cosnzeana, din cosi ruja-i cnta, st Soarele iasculta din basmul lui A.Vasiliu Povestea lupului nzdrvan i a Ilenei Cosnzene. In aceeai serie se inscriu i nume ca Petrea Ft-Frumos, stebl de busuioc nascut la miezul noptii, identificat de O.Birlea i variantele de nume gsite pentru a delimita i anula expresiv in registrul comic numele czut in derizoriu al zmeului mic- piticul rutacios. Structura numelui personajului din basm presupune i o relaie de antonimie, aceasta fiind un procedeu caracteristic literaturii demonstrative, precum basmul i mitul, ficiuni ce structureaz intreaga cultur arhaic pe principiul dualitii generice . Numele personajelor realizeaz arhetipal i simbolic mai multe nuclee semantice de opoziie precum : divin-muritor ; frumos-urt ; bine-ru ; luminosntunecat ; harnic- lene ; iste -prost.
5

Numele personajelor realizeaz ins i relaii de pseudo-antonimie stabilind relaii de contradicie, de contrarietate i complementaritate. Evident toate aceste nume se realizeaz ca variante, fiind certitudinea unor operaii mentale superioare de selecie repetat pentru adecvarea formei la coninut. Naterea numelui este astfel legat nu numai de zmislirea sunetului semnificativ- latura sonor, sensul material, verbal si intonaional, acesta din urma improvizatoric, deci spontan- ci i de orientarea sa axiologic. Numele personajului opereaz in plan mental aprecierea i valorizarea bahtiana, numele personajului se constituie intr-un un decodor mental ce acioneaza asupra componentelor volitiv- afective ale personalitii, genernd comportamente i atitudini general umane fa de o judecat de valoare prin nchidere sau deschidere, condamnare sau consimire, recunoatere i admiraie, veneraie sau sanciune, ajungnd pna la eliminarea elementului perturbator al valorii. Un alt capitol al lucrrii este consacrat cercetarii cmpurilor lexico-semanticefragmente , subansambluri, mulimi din ansamblul lexical al unei limbi avnd primele doua seme comune i funcionnd ca un arhilexem sau hiperonim. Subsumate unei viziuni valorice, campurile lexico-semantice ale numelui personajului sunt tributare unui camp conceptual ca un summum de experiena tipizat, asimilat si organizat si unei liberti de alegere si interpretare subiectiv. Inventarul de nume ale personajului corespunde unor nuclee de interes semantic argumentat i codificat potrivit inteniilor i registrului de comunicare. Numele de personaje compun cmpuri lexico-semantice monoparadigmatice cum sunt cele analizate avnd ca hiperonim sau arhilexem numele comun plant, numele construite cu ajutorul adjectivelor nume de culoare, nume ce reprezint fenomene meteorologicesi diviyiuni cronologice ale zilei, numele in componena crora se intlnesc elemente ale corpului uman( cap, mna, barb, cot, deget, limb, ochi, inima) i cmpuri lexico-semantice pluriparadigmatice, neomogene, cum este cel al autoritii in care analizm numele acordate impratului, moului, babei, Sfintelor i cel al gradelor de rudenie : nume ce evoc prezena unui strmo, unchi sau matu : Ftul-Babei, Fata moului i fata babei, ugulea fiul unchiaului i al mtuii. Lucrarea analizeaz i paradigmele devenirii eroilor principali : Ft-Frumos, Ileana Cosnzeana i zmeul, numele lor punnd in eviden direciile de resemantizare in funcie de orientarea pragmatic si istoric a orizonturilor de ateptri ale receptorului. Direciile de resemantizare a numelui personajului din basmul ronesc urmaresc triada erou mitic , cavaler feudal i erou producator a lui G.Durand. Astfel, numele personajului din basm instituie in subliminal ideea de divin sau semidivin, numele din aceasta categorie reitereaz sistematic descendena divin sau semidivin a eroului prin evocarea frumuseii ca perfeciune i armonie de
6

sorginte divin, a proteciei exersata de animalele- totem, prini genitori sau hrnitori. Numele figural-evocator, nscut din raiuni istorice de aprare, organizare i consolidarizare a formatiunilor statale incipiente, suspect de a fi eponim -potrivit lui N.Iorga, permite apariia unui prenume insoit de deicticul personal cel. Praslea cel Voinic , George cel Viteaz , Ciobanaul cel Iste realizeaz identificarea individului prin insolitareade tip : destin ilustru, memorabil, exemplar, evocat constant si demonstrativ. Acest deictic al insolitarii , o caracteristic a numelor proprii ilustre in Europa feudalitii timpurii, asociat numelor comune precum prslea, ciobanasul, croitoraul aduce n subliminal ideea de destin posibil, accesibil. Numele in registrul ludic, aprut ulterior din necesiti de socializare i dezinhibare, confirm o alt strategie a persuasiunii care l determin pe emitor s pun temporar i demonstrativ sub semnul intrebrii valoarea reprezentat prin numele eroului, acesta devenind, astfel, doar un candidat la popularitate . Evocarea din raiuni estetice a unor nume de personaje populare n basm de autor sau in alte opere literare aparinnd altor genuri produce intotdeauna un anamnesis cultural i afectiv valorizator . Ultimul capitol cerceteaz numele personajului din perspectiva funciei expresiv emotive a limbii, ca moment al evoluiei limbii literare. Numele personajului se remarc printr- o expresivitate neintenional, rafinat de recuren ca rezultat al adaptrii perpetue a coninutului la form. Am acordat atenie diminutivului subliniind valorile lui etice si estetice, ca marc a afectivului, raportului denotativ-obiectiv, restrans i conotativ- subiectiv, nelimitat i dimensiunii limbajului poetic specific oralitii primare, cercetnd ntr-o alegorie universal insemnele etnicitii noastre conceptual- lingvistice din numele unor personaje ce reprezint metafora mitologic transpus folcloric i supus devalorizrilor succesive datorate recurenei, epitetul, sinecdoca i metonimia, catahreza si personificarea. Prestigiul de care s-au bucrat n epoc a fcut ca numele personajelor s fie pstrate i dincolo de text prin antonomaz. Numele personajului din basm se realizeaz semantic nu numai la nivelul textului ca : -stri ale semnificatului stari care tin de continutul conceptual generic ; -stri ale semnificantului - fonem, morfem, lexem, enunt, paragraf ; -stri ale semnificatorului Agentul - prim, secund sau ter,

ca micare, transformare, reinvestire de sens prin adaptri repetate la interese de comunicare diferite,corespunztoare unor perioade istorice i culturale relativ intinse ca spaiu i timp. Concluziile pun n eviden structura semantic stabil a numelui personajului ce realizeaz o caracterizare compact a raportului funcie-identitate. Pluridenominaia sau polionomasia fenomen caracteristic produciilor orale reprezint in plan mental, potrivit lui E.Coeriu, nevoia de adecvare intre un statut ideatic ideal i un indice de stabilitate in interpretare la necesitile limbii. Numele personajului din basm reprezint ntr-o lectur modern o adevarat coala a cunoaterii i emanciprii emoionale, o adevarat cale regal a cltoriei iniiatice, condiie i prag al atingerii senintii. Cercetarea noastr a pus n eviden literaritatea numelui personajului din basm relevnd axa mimetic, expresiv si retoric, raportndu-se la valorile oralitii primare. Doar limba poate dezvalui cum istoria imaginarului poate deveni istoria cugetrii i cum , din legitimat, numele personajului poate deveni legitimator.

Astzi basmul este considerat un produs defazat. Departe de plintatea oralitii subiectului emitor, intriga sablonat proiectat in fantastic nu mai este un mod de cunoatere a lumii reale i de poziionare valoric a sinelui. Saturaia prin uzitare i factura improvizatoric de necontrolat au dus, de altfel, la degradarea tuturor produciilor populare. Basmul nu mai reprezint astazi interes ca produs estetic generator de emoie, dei literatura fantasy este o alternativ pentru tineretul de pretutindeni, adepi ai aventurii fr frontiere. Asistm la succesul unor producii care folosesc strategiile de reconfortare psihologic ale basmului. Anularea unor conflicte reale i reabilitarea unui eu vulnerabilizat de constrngerile sociale prin intermediul fantasticului este o reteta de succes pentru multi scriitori contemporani : J.R.Rolling , autoarea lui Harry Potter, J.R.R. Tolkien, F.Herbert, T. Pratchett. Numele din basmul universal vehiculeaz un coninut de gndire i trire valorificat in limb. El se nscrie ntr-un sistem de reprezentri simbolice n continu adaptare istoric pe axa initiere- evocare- joc, conform tiparelor imaginarului arhaic universal i efectului literarittii lui. Este ceeea ce J.Starobinsky numete algoreza ascendent, adica saltul de la ignorana primitiv la cunoaterea codificat. Numele personajului realizeaz la nivelul textului euforic o caracterizare relativ stabil i compact prin cumul de seme fixe i mobile care ii permit s funcioneze ca vector de micare, ca un deget intins , potrivit conceptului de toposensitivitate al lui U. Eco, spre finalitatea cu happy-end.

n careul semiotic al semnificaiei narative, potrivit analizei lui A.J.Greimas, numele personajului construiete relaii de -contrarietate, ca fiind situat intre real i fantastic ; -contradicie-ca fiind situat pe axa real-non-real ; -complementaritate-ca fiind situat pe axa real-non-fantastic. Coninutul semantic al numele personajului se realizeaz ntr-un climat afectiv de siguran, el se instaleaz n structurile decizionale ale sinelui permitand saltul cognitiv de la cunoasterea si interpretarea literal la interpretarea metaforic, n sensul ca permite recunoaterea i poziionarea corect prin aderarea la valori. Din perspectiva basmului romnesc de autor sau cult, numele personajului dezvluie apartenena la un sistem estetic i filozofic personal, pentru care basmul popular este un element de provocare. Astzi, pentru cercettor, semnificaiile numelui personajului din basmul cult sunt prilej de amamnesis estetic. Numele poate fi astfel un interludiu liric, ancorat puternic in mitologie i in poetica romantic, asa cum il gsim in basmul lui M.Eminescu , un exercitiu de genial virtuozitate lingvistic la I. Creanga , un mijloc de persuasiune didactica la I. Slavici, incursiuni umoristice la I.L.Caragiale sau evocator de simboluri culturale la Al.Odobescu, B.St.Delavrancea, V.Colin, V. Eftimiu. Numele personajelor din basmul cult preia prin incarcatura de seme specifice funciilor fixe ale personajelor semnificatul, plasndu-l demonstrativ in cronotopul specific ales de autor : mitic, istoric, ludic, acordndu-i deplina libertate a semnificantului. Numele acestea se adaug firesc paradigmei numelor eroilor populari, identificator, provocator i memorabil, expectativ, ca o recunoatere a coninutului i expresivitii lui poetice.