P. 1
Negustor lipscan

Negustor lipscan

5.0

|Views: 6,059|Likes:
Published by devilrelu

More info:

Published by: devilrelu on Apr 12, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/21/2013

pdf

text

original

Negustor lipscan – tema si viziune “Negustor lipscan” este una dintre cele 9 povestiri apartinand volumului “Hanul Ancutei”

. Modelul preluat de Sadoveanu il reprezinta decameronul lui Boccaccio sau “o mie si una de nopti”(construite prin procedeul povestirii in rama). Fiecare povestire reprezinta la Sadoveanu reprezinta un tot de sine statator.Este si cazul povestirii “Negustor lipscan”. Povestirea este o specie a genului epic in care faptele sunt prezentate din perspective unui narrator martor sau participant direct. Modalitatea de prezentare a faptelor este evocarea, timpul este incert cu proiectie mitica, iar relatia dintre narator si receptor este una stransa. Povestitorul isi anunta intentia de a povesti sau este solicitat sa o faca. Subiectul in povestire se concentreaza pe o situatie conflictuala. Personajul este vag conturat deorece accentual cade pe modul in care se povesteste. Povestirea lui Sadoveanu cuprinde rama povestirii in care naratorul este martor la evenimente (perspectiva narativa din afara) si povestirea propriu-zisa in care naratorul este un personaj, negustorul Damian Cristisor ( perspectiva narativa impreuna cu persoana I plural din rama textului alterneaza cu persoana I singular din povestirea propriu-zisa). Viziunea despre lume este subiectiva in povestire si este redata in text cu ajutorul temei, motivelor literare si a actiunii. Contrastele dintre lumea apuseana si cea orientala sunt ilustrate in text prin intermediul motivului literar al calatoriei. Punerea in scena a textului se realizeaza incet: intai se prezinta zarva de la han, apoi aparitia Ancutei si in cele din urma sosirea noului drumet. Acesta este intai vazut : “ un barbat barbos cu caciula si giubea, barba rotunjita de foarfece” si apoi este numit Damian Cristisor. Hangita il recunoaste pe negustor strigandu-l pe nume. Este prezentat apoi tot in rama textului ceremonialul de la han: “Drumetii se ospateaza cu pui grasi, paine proaspata si vinul cel nou”,atmosfera este de veselie si armonie. Personajul nou sosit este integrat in ansamblul scenei. Dialogul dintre acesta si ceilalti drumeti se realizeaza complicat. Nimeni nu intreaba sau raspunde direct, deoarece nu informatia ca atare este importanta, ci felul in care este spusa. Capitanul Isac sau comisul Ionita sunt singurii umblati prin lume, dau impresia ca stiu multe desi asteapta informatia negustorului. Povestirea propriu-zisa a negustorului Damian Cristisor se intinde pe cuprinsul a 2 secvente narrative de sine statatoare ce alterneaza: prima ilustreaza minunatile din tara nemteasca vazute de negustor ,iar cea de a doua povestea celor patru baidere. Negustorul relateaza despre tren, casele cu etaj, ulitele dintr-o singura bucata de piatra,femeile care poarta palarii, iar barbatii ceasornice, marele

iarmaroc de la Lipsca in care nemtaraia “bea o lesie amara”, preparatele culinare specific,cartofi si carne fiarta. Negustorul revine uimit de invatatura nemtilor afland ca in fiecare catun si oras sunt scoli la care se duc atat baieti cat si fete, cea mai mare minunatie fiind prezenta legii. Negustorul povesteste despre un morar care s-a judecat cu imparatul pentru un petec de pamant,iar judecatorul i-a dat de castig taranului. Cea de a 2 –a secventa narativa prezinta povestea celor patru baidere. La intoarcerea in tara, negustorul cumpara 4 baidere rosii de India pe care le ofera celor 2 vamesi care ii cer mita, unui hot la drumul mare si in final unui privighetor in sat la Dragusani. Situatia conflictuala in care intra negustorul cu cei 4 se rozolva cu ajutorul diplomatiei acestuia. Negustorul a umblat in lume si stie sa ii multumeasca pe toti sa se comporte adecvat cu interlocutorul sau. Limbajul naratorului din rama textului difera de limbajul personajului narator Damian Cristisor. In rama textului frazele au o curgere abundenta, prezenta detaliilor este aparenta autorul urmarind informatia necesara pe care sa o transmita. In limbajul naratorului apar imagini auditive “glasul hangitei era ca un cantec dulce”. Personajul narator isi adapteaza limbajul in functie de interlocutor, el se adreseaza unui cioban, comisului Ionita sau unui zodier, de acea foloseste un limbaj naiv in descrierea trenului pentru a fi inteles de acestia: “sunt un fel de casute pe roate, roatele se imbuca pe sine de fier…sunt trase de o masina care fluiera si pufneste si umbla singura cu foc”. El nu ii contrazice pe oameni si desi este amuzat de reactiile umbrelor de la foc, nu rade de ignoranta lor. M.Sadoveanu se inscrie ca povestitor alaturi de alti reprezentanti ai literaturii romane , I.Creanga (“Mos Nechifor”), Vasile Voiculescu(“Lostrita” sau “Pescarul Amin”). Considerat de Garabet Ibraileanu “cel mai mare poet si pictor din literatura romana, Sadoveanu , prin intreaga sa opera este ilustrata frumusetea peisajului romanesc, adanca comuniune a omului cu natura.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->