Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Catalog Ffe 2008
Catalog Ffe 2008
cu Uniunea Cinea[tilor din Romnia, Ambasadele [i Institutele Culturale ale statelor membre [i candidate [i Ambasada Confedera]iei Elve]iene.
Organizatorii mul]umesc Muzeului }`ranului Romn, Independen]a Film, Orange (sponsor pentru Premiul Publicului), [i partenerilor media pentru sprijinul acordat.
xxxxxxxxxx xxxxxxxxxx
|n anul dialogului intercultural, inten]ia Uniunii Europene de a stimula oficial comunicarea cultural` dintre diversele realit`]i politice ale Europei unite [i dezunite se \ntlne[te \n chip fericit cu voca]ia de totdeauna a Festivalului Filmului European de a fi o intersec]ie a culturilor europene [i un mediator al dialogului dintre ele. Aflat acum la a dou`sprezecea edi]ie, Festivalul Filmului European este un laborator al felului \n care se produce unificarea cultural` a continentului: tot ce se produce valoros \n vreo parte a Europei este imediat pus \n contact cu publicul din orice alt` parte a ei \n mod firesc, f`r` mare tam-tam, a[a cum se desf`[oar` o [uet` \ntre vecini [i prieteni. Dialogul intercultural se va fi realizat deplin abia cnd comunicarea dintre culturi se va transforma \ntr-o [uet`. Horia-Roman Patapievici Pre[edinte Institutul Cultural Romn Bun venit la noul nostru festival, care este de aceast` dat` mult mai al nostru [i mult mai nou. Al nostru \nseamn` de anul acesta Institutul Cultural Romn, \nseamn` c` Romnia \[i asum` rolul pe care \l presupune noul s`u statut de cet`]ean al Europei. Nou \nseamn` noi organizatori, o nou` formul` care combin` \ntr-un amestec interesant documentarele [i filmele de fic]iune, un nou parteneriat cu programul Puzzle pentru Dialog Intercultural European, noi spa]ii de proiec]ie pentru spectatorii bucure[teni, disponibile [i dup` Festival, [i insuflarea unor noi speran]e pentru filmul european, pentru diversitate, pentru un interes mai mare fa]` de dialogul \ntre aceste diversit`]i. Dup` ce am avut privilegiul s` particip pentru ultimii cinci ani consecutivi la organizarea Festivalului, doresc s` le mul]umesc [i s` le urez mult succes colegilor de la Institutul Cultural Romn, care \n ace[ti ani a devenit din ce \n ce mai european [i mai receptiv la voca]ia european` a tinerei genera]ii. Giorgio Ficcarelli Comisia European`
xxxxxxx
1 3
Filmul european exercit` o influen]` comun`, pe care cred c` o resim]im cu to]ii [i care, pentru mine, este foarte puternic`. Eu nu am avut parte de o educa]ie sistematic` \n domeniul filmului, am v`zut filme la \ntmplare. Cnd eram copil, am avut ocazia s` v`d filme americane [i franceze. Apoi am v`zut filme de cinematec`: Tarkovski [i Kieslowski, [i Noul Val [i c]iva regizori germani. Mai trziu, cnd am \nceput facultatea de film, am descoperit c` m` apropiam de [coala ceh` de film Milos Forman (filmele din anii 70), Jir Menzel [i de neorealismul italian. Dar mie \mi plac filmele, nu-mi plac curentele. M` simt mai legat de filmele de autor. Pentru mine, dorin]a de a face filme a aparut nu atunci cnd am v`zut un film minunat, ci dup` ce am vazut cteva filme romne[ti absolut stupide. Cnd mergeam la cinema [i vedeam astfel de filme, \mi spuneam: Oamenii `[tia arat` ca noi [i par a vorbi aceea[i limb`, dar sunt extratere[tri. Noi nu vorbim a[a. Niciodat` nu se \ntmpl` a[a ceva, e caraghios!. Cred c` o astfel de reac]ie ne face pe to]i s` gndim cinematografia \n termeni reali[ti. Cristian Mungiu, regizor Noi suntem ceilal]i Cum ar`ta cinematograful european la 2008? ar putea \ntreba cineva (un american, eventual) pe la 2028. P`i, cam a[a, ar veni r`spunsul, cu lista filmelor + sinopsisurile ata[ate \n document word [i cu filmele \nse[i, desc`rcabile gratuit de pe site-ul cinefil al UE... L`snd gluma deoparte, nu putem s` nu constat`m c`, de cnd Europa este o mare familie \n care to]i membrii ei fac filme, interesul pentru filmele respective r`mne limitat la zona din care provine. Dac` cinematograful american (hollywoodian, de fapt) este v`zut peste tot \n lume, cinematograful european este v`zut (numai) \n ]`rile care l-au produs sau, \n cazuri fericite (ca acesta), \n festivaluri. Distribuitorii \ncearc` marea (publicul) cu degetul, dar marea se retrage repede iar valurile se duc, iar [i iar, de cealalt` parte a Atlanticului. Ce e de f`cut? Una dintre solu]ii este, iat`, aceasta: un pachet de filme made in EU trimis, ca un mesaj \n sticl`,
spectatorilor fixa]i cu ochii pe filmul made in USA. Curiozitatea (ca s` nu zic bun`voin]a) de a vedea cum arat` un film lituanian, belgian, elve]ian, turc sau danez, ba chiar luxemburghez, poate produce surprize dintre cele mai interesante (ca s` nu zic pl`cute). |n mod cert, exist` o varietate pe care nu o g`se[ti, orict ai c`uta-o, \n filmul hollywoodian. Mai interesat de social, de adev`rul rela]iilor dintre oameni, de teme la zi (multiculturalism, integrare etc.) dect de succesul sigur la \ncas`ri, cinema-ul european te incit` la reflec]ie asupra lumii \n care tr`im. {i o face nu doar altfel dect la Hollywood, dar destul de distinct de la un membru al familiei la altul. Dovad`, felul \n care un documentar filmat \n China surprinde schimb`rile survenite \n diverse provincii fa]` de un documentar filmat \n Republica Moldova, surprinznd acela[i lucru la nivelul unei singure familii. Sau m`rturia perplexant` a unui cuplu de chinezi b`trni, din documentarul respectiv (Eram comuni[ti, am furat tot ce s-a putut \n timpul Revolu]iei, astea erau vremurile...), fa]` cu jubilatorul road-movie unguresc (cu titlu rusesc: Konyec) \n care tot un cuplu de b`trni, el tot comunist, fur`, la fel, tot ce-i iese \n cale: \ntr-un loc, Good-bye, Mao (cu regrete resemnate \n prispa casei), \n cel`lalt Good-bye, Lenin / Hello, Bonnie & Clyde! |ntlnim, \ntr-un film cehesc [i altul unguresc, acela[i prenume de fat` (Iska), dar protagonistele sunt att de diferite: prima face cu ochiul p`pu[elelor din Margaretele Verei Chytilova, a doua, cu o copil`rie avortat`, nu [tie s` fac` cu ochiul, dar un ochi de cinefil ar putea-o vedea foarte bine \ntr-o poveste a fra]ilor Dardenne... Totul ]ine, pn` la urm`, de acea just` distan]` (dup` filmul italianului Mazzacurati) care separ` cinema-ul adev`rat de tractul politic, de comanda politic-corect` sau de reportajul de televiziune. Uneori, distan]a (dintre dramatic [i comic) este o u[oar` ap`sare pe o mas` instabil` ca-ntr-un film elve]ian f`cut numai din semitonuri. Alteori, distan]a (dintre comic [i elegiac) este o simpl` ap`sare pe telecomand` precum zaparea \ntre un porno [i un Tarkovski \ntr-un film turcesc. |n unele cazuri, \n fine, via]a unei/unor familii este privit` cu atta \n]elegere, sensibilitate [i pudoare, \nct distan]a aceasta, \n timp real aproape, [i le apropie cu o exemplar` empatie ca \n filmul francez despre peripe]iile unui cu[cu[ cu chefal [i \n documentarul romnesc despre un tat` ce-[i cre[te singur cei trei copii... Ve]i vedea, a[adar, filme variate (ca gen) [i pove[ti diferite spuse \n stiluri surprinz`tor de neasem`n`toare (\ntr-unul, \nz`pezit, apare chiar Mo[ Cr`ciun, \ntr-altul, luminat de exploziile bombelor, un b`iat libanez vorbe[te cu un pui[or, iar pui[orul \i r`spunde...), toate avnd \ns` \n miezul lor o idee comun`: noi suntem ceilal]i. Este cea mai simpl` defini]ie a cinema-ului. Alex. Leo {erban
Cu[cu[ cu chefal
fran]a
Fran]a, 2007 (151 minute). Comedie dramatic`
Regia [i scenariul: Abdellatif Kechiche Imaginea: Lubomir Bakchev Montajul: Ghalya Lacroix, Camille Toubkis Muzica: Nicolas Waschkowski, Olivier Laurent Cu: Habib Boufares, Hafsia Herzi, Abdelhamid Aktouche Distribuit de: Path Distribution Ltd Filmul este un foileton de familie de o autenticitate ie[it` din comun, care ne prezint` complexitatea rela]iilor umane \n centrul c`rora troneaz` compromisul. Fiecare personaj, pe rnd, \[i sacrific` emo]iile [i demnitatea pentru un bine comun familia. Numele filmului este o referin]` culinar` la cu[cu[ [i la pe[te, dar [i la s`mn]`, ca simbol al ideii, al embrionului care evolueaz`. |n portul Ste, Beiji, \n vrst` de 60 de ani, este prins \n rutina obositoare a unei slujbe la [antierul naval. Divor]at, face eforturi considerabile pentru a r`mne aproape de familie, \n ciuda tensiunilor financiare [i a disensiunilor gata s` izbucneasc` \n orice clip`. Pune la cale o afacere \nfiin]area unui restaurant, \ns` nu-i ajung banii [i apeleaz` la familie. |ncet, \ncet, aceasta se sudeaz` \n jurul proiectului, simbol pentru o via]` mai bun`.
Abdellatif Kechiche este actor, scenarist [i regizor. Originar din Tunisia, emigreaz` \n Fran]a la vrsta de 6 ani [i urmeaz` cursuri de actorie [i scenaristic`. Dup` cteva roluri principale (cele mai remarcabile \n Th la menthe al lui Abdelkrim Bahloul, Les Innocents al lui Andr Techin [i Bezness al lui Nouri Bouzid) trece \n spatele camerei. Scrie scenariul pentru La Faute Voltaire, recompensat cu Leul de aur pentru cel mai bun scenariu de debut \n 2000 la Festivalul de film de la Vene]ia. Abordeaz` din nou tema imigran]ilor [i a cartierelor din suburbii \n LEsquive (2003), recompensat cu patru premii Csar. |nainte de Cu[cu[ cu chefal, Hafsia Herzi ap`ruse \ntr-un film pentru France 3, Notes sur le rire. Cnd a fost chemat` la prob` de c`tre directoarea de casting care o alesese \n trecut pentru figura]ie, Hafsia se preg`tea pentru studiile de drept. A dat apoi [i a doua prob`, cu Abdel Kechiche, regizorul [i scenaristul filmului, care a ales-o pentru rolul Rym. Dup` film, s-a \nscris la universitate, [i a urmat cursuri de teatru [i de dic]ie. |n 2007 a jucat \n trei produc]ii: Ravages (telefilm), Franaise [i LAube du monde. Anul acesta a ob]inut un rol \n filmul Un homme et son chien, \n care va juca al`turi de Jean-Paul Belmondo. Premii: Premiul FIPRESCI pentru cel mai bun regizor, Premiul Marcello Mastroiani pentru cea mai bun` speran]` - Hafsia Herzi, Premiul Signis pentru cel mai bun regizor, Premiul special al juriului - Festivalul de film de la Vene]ia, 2007; Cel mai bun regizor, cel mai bun film, cel mai bun scenariu original, cea mai bun` speran]` feminin` - Premiile Csar, 2008; Cea mai bun` speran]` feminin` - Premiile Lumire, Fran]a, 2008; Cel mai bun regizor - Premiile Louis Delluc, 2007; Premiul Ltoile dor pentru cel mai bun film [i pentru debut feminin Festivalul Interna]ional de film de la Marakes, 2008. Website: www.lagraineetlemulet-lefilm.com
Joi, 8 mai, ora 19:00 - Sala Palatului Smb`t`, 17 mai, ora 19:00 - M}R
austria
8
Welcome home
Regia: Andreas Gruber
Scenariul: Andreas Gruber, Martin Rauhaus Imaginea: Hermann Dunzendorfer Montajul: Guido Krajewski Muzica: Peter Androsch, Hons & Handler Cu: Georg Friedrich, Rainer Egger, Abdul Salis,
Johannes Silberschneider, Abdi Gouhad, Jeanette Hain
Iadul din
Regia: Frank Van Mechelen Scenariul: Paul Piedfort Imaginea: Lou Berghmans Montajul: Joris Brouwers Muzica: Steve Willaert Cu: Filip Peeters, Els Olaerts, Axel Daeseleire, Peter
Gorissen, Warre Borgmans, Hicham Slaoui
Premii: Cel mai bun actor Festivalul filmului din Montreal, 2006 Website: www.dehelvantanger.be
belgia
9
Pusinki
P`pu[il
cehia
10
Regia: Karin Babinsk Scenariul: Karin Babinsk, Petra Uelov Imaginea: Martin Douba Montajul: Marek Opatrn Muzica: Jan P. Muchow Cu: Sandra Novkov, Marie Dolealov, Petra
Nesvac ilov, Oldr ich Hajlich, Erik Kalivoda, Mrio Kuba, Filip Blaek Distribuit de: Cineart TV Prague, Spol. S.R.O. Road movie despre reg`sirea identit`]ii, prietenie, prima dragoste [i primele confrunt`ri cu lumea adul]ilor, dar [i o m`rturie despre ct de dificil` poate fi perioada adolescen]ei. Ika, Karolna [i Vendula au 18 ani, [i tocmai au terminat liceul. Ca s` evite rutina pe care o asociaz` cu cre[terea \n vrst`, pl`nuiesc marea evadare c`tre Olanda, unde sper` s` g`seasc` ceva lejer de munc`, dar mai ales s` guste din pl`cerile ascunse ale vie]ii de adult. Problemele apar \nc` de la \nceput, cnd planurile le sunt \ncurcate de Vojta, fratele de 14 ani al Isk`i, care vrea s` le \nso]easc`. Vojta va deveni martorul, dar [i detonatorul tensiunilor dintre fete, a c`ror prietenie e pus` la \ncercare pe m`sur` ce realizeaz` c` timpul nu poate fi oprit. Karin Babinsk a studiat regia de film [i televiziune \n cadrul Academiei de Arte Muzicale, Film [i Televiziune din Praga (FAMU). Dintre scurtmetrajele realizate \n timpul facult`]ii, Jakub and Veronika a c[tigat numeroase premii la festivalurile interna]ionale, iar cele 3 episoade pentru serialul de televiziune Bachelors s-au bucurat de un mare succes \n rndul telespectatorilor. Premii: Golden Kingfisher pentru cel mai bun film Festivalul Filmului Ceh, 2007. Website: www.pusinky.com
Totul pe gratis
All for Free
Croa]ia/Bosnia-Her]egovina, 2006 (94 minute). Dram`
Regia [i scenariul: Antonio Nuic Imaginea: Mirsad Herovic Montajul: Marin Juranic Muzica: Hrvoje tefotic , Sinia Krneta Cu: Rakan Rushaidat, Nataa Janji, Emir Hadihafisbegovic ,
Bojan Navojec, Franjo Dijak, Enis Belagic
Duminic`, 11 mai, ora 22:00 - Cinema Studio Duminic`, 18 mai, ora 19:00 - M}R
croa]ia
11
Sve Daba
Blinde engle
danemarca
12
|ngeri
Regia: Jon Bang Carlsen Scenariul: Jon Bang Carlsen Imaginea: Michael Buckley, Jon Bang Carlsen Montajul: Mette Zeruneith, Miriam Nrgaard Muzica: Hans-Erik Philip Cu: Rune T. Kidde, Bonnie Mbuli Distribuit de: C&C Productions ApS
Film prezentat cu sprijinul Institutului Danez de Film [i al Agen]iei Daneze de Art`. |ngeri orbi]i este o \ncercare profund` [i ironic` de a capta experien]a cuiva care nu poate vedea lucrurile a[a cum sunt dect prin ochii altcuiva. Este un amestec de fic]iune [i documentar care vorbe[te despre dragoste [i gravita]ie. Un nev`z`tor european zboar` \n Africa de Sud pentru a face (pentru ultima dat`) para[utism, un sport pe care-l \ndr`gea nespus \nainte de a r`mne f`r` vedere. Ajuns \n Africa, pl`te[te o localnic` s`-l ajute s` ajung` \n vrful muntelui [i s`-[i \ndeplineasc` astfel visul de a zbura. Emo]ia de a privi lumea prin ochii ei este att de puternic`, \nct se \ndr`goste[te de ea. R`ceala cu care ceilal]i localnici trateaz` rela]ia ei cu un str`in, o determin` pe femeie s` ia parte la planul excentric al b`rbatului de a p`r`si aceast` lume asemeni unor \ngeri orbi. Jon Bang Carlsen s-a n`scut \n 1950 [i a absolvit {coala Danez` de Film \n 1976. A scris [i regizat peste 30 de filme, att documentare, ct [i de fic]iune: Next Stop Paradise (1980), Time Out (1988), Carmen & Babyface (1995), My African Diary (1999), etc. |ngeri orbi]i este ultima parte a trilogiei sud africane [i continu` temele religioase abordate \n primele dou` filme din aceast` serie: Addicted to Solitude (1999) [i Portrait of God (2001).
En Til En
1:1 (One to
Regia: Annette K. Olesen Scenariul: Kim Fupz Aakeson Imaginea: Kim Hgh Mikkelsen Montajul: Molly Malene Stensgaardrd Muzica: Kre Bjerk Cu: Mohammed-Ali Bakier, Joy K. Petersen,
Anette Stvelbk, Helle Hertz, Subhi Hassan
Cnd lumea - a[a cum o [tim noi - se schimb`, ne sim]im nesiguri. Cnd ne sim]im nesiguri, ne este team` c` vom pierde tot ce avem. Cnd sim]im aceast` team`, vrem s` control`m totul. |n sensul bun, frica este un instinct care ne ajut` s` supravie]uim. |n sens opus, se extinde precum cancerul [i se transform` \n furie. Acest film este despre sentimentul de fric` \n ambele sensuri. Annette K. Olesen Vineri sear`, suburbiile din Copenhaga. |n drum spre cas`, Per este b`tut brutal [i ajunge la spital \n com`. Poli]ia nu are niciun indiciu. Mama lui se \nvinov`]e[te pentru decizia de a nu se fi mutat mai \n centru, \ntr-o zon` mai sigur`. Mie, sora lui Per, caut` consolare la prietenul ei, Shadi, fiul unor imigran]i palestinieni. Shadi b`nuie[te c` fratele lui se afl` \n spatele atacului, dar p`streaz` t`cerea pentru a-[i proteja familia. Unu la unu este cel de-al treilea film de lungmetraj al regizoarei Annette K. Olesen, \n decursul a 4 ani. Filmul de debut, Minor Mishaps, a c[tigat Premiul Blue Angel \n competi]ia de la Berlin din 2002, iar In Your Hands a fost, de asemenea, selectat \n competi]ia oficial` [i a primit numeroase premii interna]ionale. Olesen a absolvit regia la {coala Na]ional` de Film din Danemarca \n 1991. Selec]ii: Sec]iunea Panorama a Festivalului de Film de la Berlin, edi]ia 56, 2006.
13
danemarca
Unu la unu
elve]ia
14
Regia: Jean-Stphane Bron Scenariul: Jean-Stphane Bron & Karine Sudan Imaginea: Matthieu Poirot-Delpech Montajul: Karine Sudan Muzica: Christian Garcia Cu: Aurore Clment, Jean-Luc Bideau, Cyril Troley,
Delphine Chuillot, Quoc Dung Nguyen, Michle Rohrbach, Man Thu, Thanh An Distribuit de: Films Distribution Vinh, un refugiat vietnamez, adoptat cu 20 de ani \n urm` de o familie elve]ian`, se preg`te[te de nunt`. Mama sa natural` profit` de ocazie pentru a se \ntlni cu familia care i-a crescut fiul [i care-i trimite \n fiecare an de Cr`ciun felicit`ri cu mesajul c` toat` familia se gnde[te la ea. |n realitate, lucrurile nu stau chiar a[a, [i vizita nea[teptat` a doamnei Nguyen va produce agita]ie \n snul familiei din Elve]ia, unde fiecare va trebui s` joace rolul de mult uitat de tat`, so]ie, sor` [i frate.
Jean-Stphane Bron s-a n`scut \n 1969 la Lausanne. A studiat cinematografia la Ipotesi Cinema \n Italia, sub tutela lui Ermanno Olmi [i la {coala de Film de la Lausanne. |n 1997 realizeaz` primul documentar de lungmetraj - Connu de nos services. Doi ani mai trziu, iese la ramp` cu La Bonne Conduite, distins cu multe premii, printre care [i premiul New York Times pentru Viziune original`. Ulterior, filmeaz` En Cavale pentru postul de televiziune Arte, [i Mais im Bundeshuus. Fratele meu se \nsoar` este primul film de fic]iune. Premii: Premiul Bayard dOr pentru cel mai bun actor [i cel mai bun scenariu - Festivalul Interna]ional de film francofon de la Namur, 2006; Cea mai bun` interpretare \ntr-un rol principal pentru actorul Jean-Luc Bideau - Gala filmului elve]ian, 2007; Cel mai bun film european Festivalul filmului european de la Vitoria-Gasteiz, Spania, 2007. Website: www.monfreresemarie.ch
Joi, 15 mai, ora 18:00 - Cinema Studio Duminic`, 18 mai, ora 17:00 - M}R
Joulutarina
Poveste de Cr`ciun
Christmas Story
Finlanda, 2007 (80 minute). Dram`/fantezie
Regia: Juha Wuolijoki Scenariul: Marko Leino Imaginea: Mika Orasmaa Montajul: Harri Ylnen Muzica: Leri Leskinen Cu: Hannu-Pekka Bjrkman, Otto Gustavsson,
Kari Vnnen, Minna Haapkyl
Foarte demult, \n Lapland, un b`ie]el pe nume Nikolas \[i pierde p`rin]ii \ntr-un accident. Localnicii decid s` aib` grij` de orfan, [i fiecare familie \l g`zduie[te timp de un an. Pentru a-[i ar`ta recuno[tin]a, Nikolas construie[te juc`rii pe care le ofer` gazdelor \n preajma Cr`ciunului, \n chip de r`mas bun. La vrsta de 13 ani, Nikolas ajunge \n casa lui Iisakki, un tmplar moroc`nos, care-i interzice s` mai fabrice cadouri. Pentru a salva tradi]ia, Nikolas va reu[i s`-l \nduplece pe b`trnel [i chiar s` vin` cu o solu]ie ingenioas` care aduce bucurii copiilor la fiecare Cr`ciun, chiar [i \n zilele noastre. Juha Wuolijoki este regizor, produc`tor [i scenarist. Printre reu[itele sale se num`r` Gourmet Club un film de televiziune care s-a bucurat de succes att \n rndul telespectatorilor, ct [i al criticilor [i a primit numeroase premii \n festivalurile interna]ionale. A mai regizat scurtmetrajul Paulie, care a fost filmat \n New York, iar Poveste de Cr`ciun reprezint` debutul s`u \n lungmetraj. Premii: Premiul pentru cea mai bun` imagine, Premiile Jussi Finlanda, 2008. Website: www.joulutarina.fi
finlanda
15
fran]a
16
Andaluzi a
Fran]a, 2007 (94 minute). Dram`
Regia: Alain Gomis Scenariul: Alain Gomis, Marc Wels Imaginea: Benoit Chamaillard Montajul: Fabrice Rouaud Muzica: Patrice Gomis, Xavier Capellas Cu: Samir Guesmi, Delphine Zingg, Djolof Mbengue,
Marc Martnez, Irene Montal
Casa galben`
La maison jaune
Fran]a, 2007 (85 minute). Dram`
Regia: Amor Hakkar Scenariul: Amor Hakkar Imaginea: Nicolas Roche Montajul: Amor Hakkar, Lyonnel Garnier Muzica: Patrice Gomis, Xavier Capellas Cu: Aya Hamdi, Amor Hakkar, Touns Ait-Ali,
Bissa-Ratiba Ghomrassi, Nouredine Menasra Distribuit de: Sarah Films O poveste despre pierdere [i perseveren]`, demnitate [i compasiune. Un film realizat din inim`, care emo]ioneaz` spectatorul prin sensibilitatea lui.
Alya, o feti]` de 12 ani, lucreaz` o bucat` de p`mnt arid. O ma[in` a jandarmeriei se apropie, iar unul dintre jandarmi o informeaz` c` fratele ei mai mare, militar \n termen, a murit \ntr-un accident. |nc`lcnd toate interdic]iile, tat`l Mouloud pleac` la volanul unui triciclu cu motor s` recupereze corpul fiului s`u. Fatima - mama, cade prad` unei triste]i mistuitoare. Va reu[i Mouloud, foarte afectat de moartea fiului s`u, s` redea zmbetul so]iei [i celorlal]i copii?
Amor Hakkar s-a n`scut \n 1958 \n Algeria. De[i are studii [tiin]ifice, \n 1990 a realizat un prim lungmetraj, Sale temps pour un voyou. |n 2001 a scris romanul La cit des fausses-notes, care i-a adus premiul pentru carte - Marcel Aym. Un an mai trziu, a realizat documentarul Timgad, la vie au coeur des Aurs, [i a \nceput scenariul filmului La maison jaune, inspirat din c`l`toria pe care a f`cut-o la Aurs pentru a-[i conduce tat`l pe ultimul drum. Pentru a da o not` de autenticitate, Amor Hakkar a dorit ca dialogurile s` fie \n dialectul chawis, o limb` berber` vorbit` de locuitorii din Aurs. |n prezent, Hakkar lucreaz` la lungmetrajul Quelques jours de rpit.
Premii: Premiul ecumenic, Premiul Juriului de tineret, Premiul FICC (Federa]ia Interna]ional` a Cinecluburilor) - Festivalul Interna]ional de film de la Locarno, 2007, Palme dor - Festivalul de film din Valencia, Spania, 2007; Premiu de \ncurajare - Festivalul interna]ional de film Autrans, 2007; Cel mai bun film - Festivalul interna]ional de film din Tiburon, California, 2008. Website: www.lamaisonjaune-lefilm.fr
fran]a
17
Dsengagement
coproduc]ie european`
Dezangajare
Disengagement
Regia: Amos Gita Scenariul: Amos Gita, Marie-Jose Sanselme Imaginea: Christian Berger Montajul: Isabelle Ingold Muzica: Simon Stockhausen Cu: Juliette Binoche, Jeanne Moreau, Hiam Abbass Distribuit de: Cinema studio Canal
Gita \[i asum` rolul de a o \nso]i pe Ana pe drumul spre Gaza, \n]esat de puncte de control. De-a lungul drumului, ea face apel la bun`tatea solda]ilor pentru a o l`sa s` treac`. Gita proiecteaz` drama personal` a Anei peste drama colectiv` provocat` de r`zboi [i vorbe[te, \ntr-o m`rturie foarte personal`, despre absurditatea conflictului israeliano-palestinian, despre r`zboi [i consecin]ele lui devastatoare. Avignon, vara anului 2005. Ana se re\ntlne[te cu Uli, fratele ei vitreg, cu ocazia mor]ii tat`lui lor. Ea decide s` se \ntoarc` \n Israel [i porne[te \n c`utarea fiicei sale pe care a abandonat-o la na[tere, \n urm` cu 20 de ani. Periplul \i va duce \n F[ia Gaza, \ntr-unul din momentele cele mai tensionate din istoria regiunii - retragerea solda]ilor israelieni.
Amos Gita s-a n`scut \n 1950 la Haifa [i a studiat arhitectura \n Israel [i \n Statele Unite. |n 1973 particip` la R`zboiul de Yom Kippur (R`zboiul arabo-israelian) \ntr-o misiune de salvare. Inspirat de evenimentele din timpul acestei misiuni, Gita realizeaz` Kippour, souvenirs de guerre (1997) [i Kippour (2000). |n 1982, scandalul provocat de documentarul Journal de campagne, filmat \n timpul r`zboiului din Liban, \l exileaz` for]at la Paris pentru 10 ani, timp \n care regizeaz` filme bazate pe experien]a exilului: Esther (1985) [i Berlin Jerusalem (1989) care \i aduce premiul criticii la Festivalul de la Vene]ia. |n anii 90, Gita revine \n Israel realiznd numeroase filme [i documentare cu caracter politic: Devarim (1995), Yom Yom (1998) [i Kadosh Sacre (1999). |n 1999, Amos Gita c[tig` primul Premiu UNESCO la Festivalul de Film de la Vene]ia cu Zion, Auto-Emancipation, recidivnd patru ani mai trziu cu 110901 - September 11. |n 2001, prezint` geneza statului Israelian \n Kedma. Revine pentru a patra oar` pe Croazet` \n 2005, \n competi]ia oficial` cu Free zone. |n 2007 realizeaz` filmul colectiv Chacun son cinma (2007).
18
Auf der anderen Seite The Edge of Heaven (On the other side)
De partea cealalt`
Germania, 2007 (122 minute). Dram` Regia [i scenariul: Fatih Akin Imaginea: Tamo Kunz, Sirma Bradley Montajul: Andrew Bird Muzica: Shantel Cu: Nurgl Ye[ilay, Baki Davrak, Patrycia Ziolkowska, Nursel Kse, Tuncel Kurtiz Distribuit de: The Match Factory
Vie]ile fragile a [ase personaje \n c`utarea dragostei [i a propriilor familii se \ntrep`trund \ntr-o c`l`torie emo]ionant` c`tre iertare [i reconciliere. Filmul ne poart` \nainte [i \napoi \ntreTurcia [i Germania, pentru a ne spune povestea acestor destine care se intersecteaz`. Nejat dezaprob` la \nceput rela]ia tat`lui s`u cu prostituata Yeter. Cnd Nejat descoper` c` aceasta trimite to]i banii c[tiga]i \n Turcia, pentru studiile fiicei sale, situa]ia se schimb`. Moartea subit` a Yeterei creeaz` o ruptur` \ntre tat` [i fiu. Nejat pleac` spre Istanbul pentru a o g`si pe Ayten, fiica Yeterei. Ayten se ascunde de autorit`]ile turce \n Germania, unde se \mprietene[te cu Lotte. Cele dou` ajung s` formeze un cuplu dar Ayten este arestat`, cererea de azil respins`, prin urmare este deportat` \n Turcia [i \ncarcerat`. Cum eliberarea lui Ayten pare f`r` speran]`, Lotte decide s` mearg` \n Turcia. Printr-un concurs de \mprejur`ri se \ntlne[te cu Nejat.
Fatih Akin s-a n`scut \n 1973 \n Hamburg, dar are origini turce. A studiat comunicare audiovizual` la Colegiul de Arte Frumoase din Hamburg. |n 1995, a scris [i regizat primul s`u scurtmetraj, Sensin - Youre The One!, urmat de Weed (1996). Primul s`u film de lungmetraj, Short Sharp Shock (1998) a c[tigat Leopardul de Bronz la Locarno [i Premiul Bavarez de film. Printre filmele lui se num`ra: In July (2000), Wir haben vergessen zurueckzukehren (2001), Solino (2002) [i Head-On (2003), recompensat cu Ursul de Aur la Festivalul Interna]ional de la Berlin. |n 2005 realizeaz` primul documentar - Crossing the Bridge: The Sound of Istanbul. Premii: Cel mai bun regizor - Premiile Bavareze de film, 2008; Cel mai bun scenariu - Festivalul filmului de la Cannes, 2007; Premiul Juriului Ecumenic - Festivalul filmului de la Cannes, 2007; Marele premiu Lino Brocka pentru cea mai bun` regie - Festivalul Interna]ional de film Cinemanila, Filipine, 2007; Cel mai bun scenariu - Premiile Academiei Europene de film, 2007; Cel mai bun montaj - Premiile Asocia]iei Criticilor de film din Germania, 2008; Premiul LUX pentru cinematografia european`, acordat de Parlamentul European, 2007; Premiul Criticii Festivalul de film european de la Sevilla, 2007.
Website: www.auf-der-anderen-seite.de
Gala de \nchidere
19
germania
germania
20
Regia [i scenariul:
Robert Thalheim Imaginea: Yoliswa Gaertig Montajul: Stefan Kobe Muzica: Anton Feist, Uwe Bossenz Cu: Alexander Fehling, Ryszard Ronczewski Distribuit de: Bavaria Film International Acum vin [i turi[tii nu este o poveste despre atrocit`]ile de la Auschwitz, ci despre dilemele prezentului [i efectele trecutului asupra vie]ii de zi cu zi. Filmul ne demonstreaz` c` este posibil s` vorbim despre Auschwitz [i din perspectiva prezentului, \ntr-un mod inteligent [i edificator. Auschwitz nu era deloc ceea ce tn`rul german Sven credea atunci cnd a ales s`-[i fac` stagiul militar \n str`in`tate. Pentru el, Auschwitz era doar un mic ora[ \n Polonia, unde se afl` un fost lag`r de concentrare, lucruri pe care le [tia din orele de istorie de la liceu. Ajuns acolo, prime[te \n \ngrijire un b`trn neprietenos, Stanislaw Krzeminski, fost de]inut care a supravie]uit. Sven trebuie s` \ndure nu numai arogan]a [i lipsa de polite]e a b`trnului, ci [i dispre]ul nedisimulat al localnicilor. Din fericire, o \ntlne[te pe Ania, care-i propune s` locuiasc` la ea. Odat` cu trecerea timpului, Sven descoper` \n profunzime att mo[tenirea Auschwitzului, ct [i industria turismului din jurul acestui loc al ororilor. Prins \ntre dragostea pentru Ania, compasiunea pentru Krzeminski [i sentimentul ap`s`tor al propriului rol \n p`strarea amintirilor din tab`ra mor]ii, Sven cade prad` dilemelor.
Robert Thalheim s-a n`scut \n Berlin \n 1974. A lucrat ca regizor asistent pentru ansamblul de teatru Berliner Ensemble [i a studiat la Universitatea Liber` din Berlin [i la Academia de Film [i Televiziune Konrad Wolf. Din filmografia sa fac parte: Um vier Uhr ploetzlich ging die Welt unter (documentar, 1996), Zeit ist Leben (scurtmetraj, 2000), Granica (scurtmetraj, 2002), Three Percent (scurtmetraj, 2002), Ich (scurtmetraj, 2003), Netto (2004), etc. Premii: Premiul VGF pentru cel mai bun produc`tor Premiile Filmului Bavarez, 2007; Cel mai bun actor Festivalul de film de la Munchen, 2007.
Unkenrufe
Piaza rea
Imaginea: Jacek Petrycki, P.S.C. Montajul: Krzysztof Szeptmanski P.S.M. Muzica: Richard G. Mitchell Cu: Krystyna Janda, Matthias Habich, Dorothea Walda,
Bhasker Patel, Udo Samel
germania
To perasma
grecia
22
Traversarea
The Crossing
Grecia, 2006 (113 minute). Dram`
Regia: Dimitris Stavrakas Scenariul: Thanasis Skroumbelos, Dimitris Stavrakas Imaginea: Vangelis Kalambakas,
Yannis Drakoularakos
Montajul: Kostas Iordanidis Muzica: Nikos Kypourgos Cu: Safiullah Bari Adam, Hassina Banu Eti,
Thanos Grammenos, Kostas Xykominos, Errikos Litsis
Once
Odat`
Irlanda, 2007 (85 minute). Dram` muzical`
Regia [i scenariul: John Carney Imaginea: Tim Fleming Montajul: Paul Mullen Muzica: Glen Hansard, Markta Irglov, Interference Cu: Glen Hansard, Markta Irglov Distribuit de: Summit Entertainment Group
Film prezentat cu sprijinul Irish Film Institute [i RI Investments.
De cte ori \n via]` \ntlne[ti persoana potrivit`? Odat` este o poveste \ncnt`toare a dou` spirite r`t`citoare, c`rora nimic nu le mai st` \n cale atunci cnd se \ntlnesc. Este filmul care l-a determinat pe Steven Spielberg s` spun` c` l-a inspirat pentru tot restul anului. El este un tn`r muzician irlandez, care \[i c[tig` existen]a ajutndu-l pe tat`l s`u \n atelierul de reparat aspiratoare, ziua, [i cntnd pe str`zile Dublinului, noaptea. Ea este o tn`r` imigrant` din Cehia, care \[i c[tig` existen]a ca vnz`toare ambulant`. Cnt` la pian uneori, \ntr-un magazin de instrumente muzicale, prin bun`voin]a vnz`torului. Cnd se \ntlnesc, \ntre ei se na[te o adev`rat` poveste de prietenie [i dragoste, pe m`sur` ce se descoper` reciproc, de-a lungul unei s`pt`mni pline, \n care scriu cntece, repet` [i \nregistreaz` primul demo.
John Carney s-a n`scut \n Irlanda \n 1972. Este scenarist [i regizor, [i s-a specializat \n filmele independente cu buget mic. Din filmografia sa fac parte scurtmetrajele Shining Star [i Hote [i lungmetrajele November Afternoon (1996), Park (1999), On the Edge (2001), Zonad (2003), etc. Carney a fost basistul trupei rock The Frames \ntre 1991 [i 1993, pentru care a realizat [i cteva clipuri muzicale. Premii: Cea mai bun` melodie original` Falling Slowly - Premiile Oscar, 2008; Premiul Criticii pentru cel mai bun cntec Falling Slowly - Premiile Asocia]iei Criticilor de film de televiziune, 2008; Premiul CFCA pentru cea mai bun` melodie original` - Premiile Asocia]iei Criticilor de film din Chicago, 2007; Premiul publicului Festivalul Interna]ional de film de la Dublin, 2007; Premiul Evening Standard pentru cea mai bun` speran]`, 2008; Premiul Independent Spirit pentru cel mai bun film str`in Premiile Independent Spirit, 2008; Premiul publicului Festivalul de film de la Sundance, 2007. 23
irlanda
La giusta distanza
}ine distan]a!
italia
24
Italia, 2007 (106 minute). Valentina Lodovini, Dram` Giuseppe Battiston, Roberto Abbiati, Natalino Balasso Distribuit de: Fandango Distribuzione Numele filmului este inspirat din sfatul profesional pe care-l prime[te jurnalistul Giovanni: niciodat` s` nu te apropii prea mult de oamenii despre care scrii [i s` p`strezi mereu distan]a potrivit`. Care este distan]a corect`... e imposibil de stabilit, iar dep`[irea acestei limite poate avea consecin]e tragice. Hassan [i Mara se \ntlnesc \ntr-un or`[el de pe valea rului Po. El este un mecanic tunisian, care dup` mul]i ani de munc` [i-a c[tigat o bun` reputa]ie. Ea este suplinitoare [i a[teapt` s` plece \n Brazilia \ntr-un program de cooperare. Giovanni, un tn`r de 18 ani, jurnalist aspirant, este martorul rela]iei stranii dintre Hassan [i Mara. Aceasta, dup` ce descoper` c` Hassan o spiona noaptea, \l respinge, apoi se r`zgnde[te [i \i mai d` o [ans`. {i Giovanni o spioneaz` pe Mara, folosindu-[i abilit`]ile pentru a sparge un program de e-mail [i a-i citi mesajele. Vie]ile lor vor fi date peste cap de evenimentele nea[teptate [i dureroase care vor urma.
Carlo Mazzacurati s-a n`scut \n 1956 [i a debutat \n cinematografie \n anii 80 ca regizor [i scenarist. Din filmografia sa fac parte filmele Notte Italiana (1987), Il Toro (1994) cu care c[tig` Leul de argint \n 2004, La lingua del santo (2000), A cavallo della tigre (2002) [i Lamore ritrovato (2004). Ca scenarist colaboreaz` cu Gabriele Salvatores, Daniele Luchetti [i Nanni Moretti. Filmul a fost prezentat \n cadrul Festivalului de film de la Roma, Cinema 2007.
Imaginea: Luca Bigazzi Montajul: Paolo Cottignola Muzica: Tin Hat Cu: Giovanni Capovilla,
O panoram` incisiv` a visurilor [i deziluziilor anilor 70, o perioad` turbulent` [i plin` de confuzii. O poveste frumoas` despre alegeri personale, rivalitate, dragoste, diferen]e ideologice, angajare politic` [i leg`turi de familie. Regizorul se apropie foarte mult de clasicii Bernardo Bertolucci [i Marco Belocchio [i de frumuse]ea [i exuberan]a filmelor pe care le omagiaz` Before the revolution, Fists in the pocket [i China is near. Un mic or`[el din Italia, \n anii 60 70. Doi fra]i, Manrico [i Accio, vor s` schimbe lumea, dar \n moduri diferite. Accio se revolt` \mpotriva fratelui mai mare, Manrico - lider comunist, [i se declar` fascist [i admirator al lui Mussolini. Povestea se complic` atunci cnd Accio se \ndr`goste[te de iubita fratelui s`u. |n cele din urm`, Manrico e deziluzionat de politic`, dar Accio continu` s` se implice, cu rezultate tragice. Daniele Luchetti s-a n`scut la Roma. {i-a \nceput cariera ca asistent de regie [i ca actor \n filmele lui Nanni Moretti. Debuteaz` ca regizor \n 1988 cu Its Happening Tomorrow, care a primit men]iune special` \n cadrul Festivalului de film de la Cannes. Printre filmele sale se num`r`: La Settimana della Stinge (1990), The Yes Man (1991), School (1995), Little Teachers (1998) [i Ginger and Cinnamon (2003). Premii: Cel mai bun actor, cel mai bun montaj, cel mai bun scenariu, cea mai bun` actri]` \n rol secundar Premiile David di Donatello, 2007.
25
italia
lituania
26
Getas
Ghetoul
Ghetto
Lituania, 2005 (111 minute). Dram`/istoric
Regia: Audrius Juze nas Scenariul: Joshua Sobolis Imaginea: Andreas Hofer Montajul: Judith Futar-Klahn Muzica: Anatolijus enderovas Cu: Sebastian Hlk, Heino Ferch, Erika Marozsn,
Andrius ebrauskas, Vytautas apranauskas Distribuit de: Emerald Filmul are la baz` evenimente reale din timpul celui de-al doilea r`zboi mondial. Ac]iunea este plasat` \n ghetoul din Vilnius, \ntre 1942-1943, \n timpul ocupa]iei naziste. Nazi[tii \nchid 15.000 de evrei \ntr-un ghetou cu 7 pavilioane, \n a[teptarea momentului \n care \i vor executa. |n vrst` de numai 22 de ani, sadicul comandant Kittel are misiunea de a administra ghetoul din capitala Lituaniei, devenind st`pn pe via]a oamenilor. |ntr-o zi, Kittel descoper` c` Haya a furat un kilogram de fasole [i o condamn` la moarte. Cnd afl` c` Haya este o fost` cnt`rea]` de succes, decide s` redeschid` vechiul teatru din ghetou [i s` organizeze un spectacol. La \nceput privit ca o blasfemie, teatrul devine foarte popular. Audrius Juze nas s-a n`scut \n Lituania \n 1963 [i are studii de regie [i fizic`. Debuteaz` ca regizor \n 1990 cu filmul Perianth. Urmeaz` lungmetrajele Murdered [i Black Glasses Blues [i documentarele Alive Contraband, Ufo, Bosnia Via Denmark, Our Holy Godfather, Frontline [i Doomsday Locman. Selec]ii [i nominaliz`ri: Cel mai bun film premiile Nika, 2007.
Smb`t`, 17 mai, ora 17:00 - M}R Duminic`, 18 mai, ora 20:00 - Cinema Studio
Prie Parskrendant em
Regia [i scenariul: Arunas Matelis Imaginea: Audrius Kemeys Montajul: Katharina Schmidt Muzica: Kipras Maanauskas,
Arunas Matelis
Filmul este considerat unul din cele mai bune documentare ale anului 2005. A primit la Los Angeles, din partea Asocia]iei regizorilor din America, premiul pentru cel mai bun documentar. Este al doilea film din Europa de Est, dup` Pianistul lui Roman Polanski (2003), care c[tig` acest premiu. Documentarul este o c`l`torie \n vie]ile copiilor bolnavi de leucemie, \ntr-un spital pediatric din Vilnius. Aici, copiii tr`iesc \ntr-un spa]iu colorat [i plin de c`ldur`, populat cu str`ini amabili, dar \ncremenit. |n timp ce ei viseaz` la via]a de dup` zidurile groase ale spitalului, p`rin]ii se lupt` cu nesiguran]a privind viitorul lor. |n mod paradoxal, nu exist` disperare, ci mai degrab` speran]` [i mult` r`bdare. Regizorul a revenit pentru acest film \n acela[i loc \n care fiica lui s-a luptat cu aceast` boal` timp de opt luni [i s-a vindecat.
Aru nas Matelis s-a n`scut \n 1961 \n Lituania, a studiat matematica [i a absolvit Academia de muzic`, teatru [i televiziune. |n 2006 devine membru cu drept de vot al Academiei Europene de Film. Din filmografia sa fac parte: Giants of Pelesa (1989), The Diary of Forced Emigration (1989), Self-portrait (1993), Flight over Lithuania or 510 seconds of silence (2000), SUNDAY. The Gospel According to Liftman Albertas (2003). Filmele regizate sau produse de Matelis au la baz` ideea manifest - cinema total sau documentar poetic. Premii: Premiul Silver Wolf pentru cel mai bun documentar sub 60 minute Festivalul Interna]ional de film documentar de la Amsterdam, 2005; Spirit Award pentru documentar - Festivalul Interna]ional de film din Brooklin, 2006; Cel mai bun film lituanian Premiile Uniunii Cinea[tilor din Lituania, 2005; Marele Premiu Festivalul Documenta, Madrid, 2005; Marele Premiu Festivalul Interna]ional de film de la Prnu, Estonia, 2006; Golden Dove - Festivalul Interna]ional de film documentar [i anima]ie DOK Leipzig, 2005; Men]iunea special` a juriului Festivalul Silverdocs, 2006; Cel mai bun film - Festivalul ZagrebDox, 2006; Premiul DGA - Premiile Asocia]iei Regizorilor din America, 2007; Propunerea Lituaniei pentru nominalizare la categoria Cel mai bun film str`in, Premiile Oscar 2006.
lituania
27
luxemburg
28
Regia [i scenariul:
Elke Groen [i Ina Iv`nceanu Imaginea: Elke Groen Montajul: Pia Dumont Muzica: Chang Pang, Carlo Thoss Distribuit de: Autlook Filmsales GbR Fiecare a [aptea persoan` este un film despre situa]ia agricultorilor din China de azi: \ntre industrializare [i economie de subzisten]`, \ntre capitalism [i socialism, \ntre autodeterminare [i lips` de autonomie. Fiecare a [aptea persoan` din lume este un agricultor chinez. |ntre 2002 [i 2005, realizatoarele Elke Groen [i Ina Iv`nceanu au dialogat liber cu numeroase persoane din trei sate din China, interesndu-se despre via]a lor de zi cu zi, despre ceea ce vor s` schimbe [i ce vor s` p`streze. |n acela[i timp, locuitorii celor trei sate au realizat propriile filme scurte, necenzurate, despre visuri [i speran]e [i despre tot ce-i \nconjoar`. Filmele lor au devenit parte a documentarului rezultatul fiind o analiz`, att din interior, ct [i din exterior, a vie]ii rurale din China.
Elke Groen a studiat arhitectura [i fotografia \n Viena. Printre filmele sale se num`r`: Tito material, Austria in autumn, Bunica, etc. Ina Iv`nceanu s-a specializat \n studii africane [i politici de dezvoltare [i a f`cut numeroase vizite de studiu \n Africa, Asia [i Europa de est. |mpreun` cu Elke Groen realizeaz` \n 2005 primul documentar - Bunica - despre o femeie din Romnia, \n vrst` de 89 de ani, care ne arat` via]a [i experien]a ei [i a oamenilor pe care i-a cunoscut de-a lungul existen]ei. |n prezent, cele dou` autoare lucreaz` la un nou proiect Fish all year. Premii: Festivalul Interna]ional de film, MannheimHeidelberg 2006; Festivalul Der neue Heimatfilm Freistadt, 2007; Festivalul filmului Austriac - Diagonale, Graz, 2007; Festivalul Interna]ional de film din Viena Viennale, 2006. Website: www.j7m.at
Imaginea: Giles Nuttgens Montajul: Colin Monie Cu: Jamie Bell, Sophia Myles, Ciarn Hinds, Jamie Sives,
Maurice Roves, Claire Forlani
Hallam Foe este un adolescent de 17 ani, cam ciudat, care simte acut lipsa mamei. Aceasta s-a sinucis, \necndu-se \ntr-un lac din apropierea casei, dup` o supradoz` de somnifere. Hallam \[i petrece mai tot timpul spionndu-i pe localnici [i blamndu-[i mama vitreg`. Dup` o discu]ie [i o confruntare cu tat`l, Hallam fuge de acas`. La Edinburgh o \ntlne[te pe Kate Breck, pentru care dezvolt` o adev`rat` obsesie, din cauza asem`n`rii cu mama lui. Kate \l angajeaz` pe Hallam la buc`t`ria hotelului \n care lucra [i ea, iar \ntre ei se dezvolt` o rela]ie special`. David Mackenzie s-a n`scut \n 1966 \n Sco]ia [i a debutat \n cinematografie cu un documentar [i cteva scurtmetraje: California Sunshine (1997), Marcies Dowry (1999), Somersault (1999). |n 2002 realizeaz` primul lungmetraj, The Last Great Wilderness, dar abia cu Young Adam (2004), bazat pe romanul din 1954 al lui Alexander Trocchi, prime[te recunoa[terea interna]ional`. |n 2004 regizeaz` Asylum (2004) cu Natasha Richardson \n rol principal.
Premii: Cea mai bun` actri]` Premiile BAFTA, Sco]ia, 2007; Silver Bear pentru cela mai bun` muzic` Festivalul Interna]ional de film de la Berlin, 2007; Premiile Asocia]iei Cinematografelor de Art` Germane pentru David Mackenzie Festivalul Interna]ional de film de la Berlin, 2007; Golden Hitchcock pentru cel mai bun regizor [i Premiul Kodak pentru cea mai bun` imagine Festivalul de film britanic Dinard, 2007; Premiul FIPRESCI pentru cel mai bun regizor Festivalul de film Motovun, 2007. Website: www.thefilmfactory.co.uk/hallamfoe
marea britanie
29
Hallam Foe
olanda
30
Diep
Adncuri
Deep
Olanda, 2005 (90 minute). Dram`
Regia: Simone van Dusseldorp Scenariul: Tamara Bos [i Hendrickje Spoor Imaginea: Ton Peters Montajul: Peter Alderliesten Muzica: David van der Heyden Cu: Melody Klaver, Monic Hendrickx, Bart Klever, Jorik
Scholten
Regia: Gidi Van Liempd Scenariul: Godfried Bomans [i Cecilie Levy Imaginea: Hein Groot Montajul: Els Voorspoels Muzica: Ellert Driessen Cu: Jasper Oldenhof, Alfred van den Heuvel,
Serge Henri Valcke
olanda
31
polonia
Pia]a Mntuitorulu
Plac Zbawiciela
Regia: Joanna Kos-Krauze, Krzysztof Krauze Scenariul: Krzysztof Krauze, Joanna Kos-Krauze,
Jowita Budnik, Ewa Wencel, Arkadiusz Janiczek
Imaginea: Wojciech Staron Montajul: Krzysztof Szpetman ski Muzica: Pawe Szyman ski Cu: Jowita Budnik, Arkadiusz Janiczek, Ewa Wencel,
Dawid Gudejko, Natan Gudejko, Beata Fudalej
Mistrz
Maestrul
The Master
Polonia, 2005 (115 minute). Dram`
Regia: Piotr Trzaskalski Scenariul: Piotr Trzaskalski, Wojciech Lepianka Imaginea: Piotr Sliskowski Montajul: Cezary Kowalczuk Muzica: Wojciech Leman ski Cu: Konstantin Lavronenko, Jacek Braciak, Teresa Branna,
Monika Buchowiec
polonia
33
Lisboetas
portugalia
34
Locuitorii Lisabonei
Lisboners
Portugalia, 2004 (105 minute). Documentar
Regia: Srgio Trfaut Imaginea: Joo Ribeiro Montajul: Pedro Marques Sunet: Olivier Blanc Distribuit de: Egmond Film & Television
Locuitorii Lisabonei este o fotografie de interior. Este un documentar despre valurile de imigran]i care au schimbat Portugalia \n ultimii ani, [i prezint` momentul \n care ]ara [i \n special Lisabona au intrat \ntr-un proces ireversibil de transform`ri. Locuitorii Lisabonei nu e un film confortabil [i las` multe \ntreb`ri f`r` r`spuns e foarte greu s` faci o evaluare a schimb`rilor care s-au petrecut, dar mai ales a celor care au loc chiar acum. De-a lungul secolului XX, Portugalia a fost o ]ar` de emigran]i. }ara avea att de pu]ine de oferit, \nct jum`tate din popula]ia activ` a plecat s` munceasc` \n alt` parte. La \nceputul mileniului trei, situa]ia s-a inversat [i peste un milion de imigran]i au venit s` munceasc` \n Portugalia, concentrndu-se \n special \n regiunea Lisabonei. Ce schimb`ri aduce acest flux nou de energie? Va [terge diversitatea noilor veni]i trecutul acestei ]`ri? Sunt cteva din \ntreb`rile lansate de documentar.
Srgio Trfaut s-a n`scut \n Brazilia \n 1965, are un master \n filozofie la Sorbona [i [i-a \nceput cariera de jurnalist \n Lisabona. Din 1990 s-a dedicat cinematografiei, \n calitate de regizor [i produc`tor. Din filmografia sa fac parte filmele Fleurette, Outro Pais / Another Country, Alcibiade, etc. |n prezent lucreaz` la lungmetrajul de fic]iune The Journalist [i la documentarul The City of the Dead. Premii: Cel mai bun film portughez - Festivalul IndieLisboa, 2004; Cel mai bun documentar Festivalul Interna]ional de Film din Uruguay, 2007; Cea mai bun` regie, cel mai bun montaj - Festivalul Cineport, 2007. Website: www.atalantafilmes.pt/2006/lisboetas/index.htm
Fados
Fadourile
Portugalia/Spania, 2007 (85 minute). Documentar
Regia: Carlos Saura Scenariul: Carlos Saura, Ivan Dias Imaginea: Eduardo Serra, Jos Luis Lopez-Linares Montajul: Julia Juaniz Cu: Caetano Veloso, Cesria vora, Mariza, Caman,
Amlia Rodrigues, Lila Downs, Chico Buarque Distribuit de: Latido Films
Fados este un foarte interesant act trei dintr-o trilogie despre muzica urban` (dup` Flamenco [i Tango) prin care Carlos Saura \ncearc` s` capteze [i s` redea natura subtil` a portughezului saudade (dor) [i s` ilustreze un portret fidel al sufletului portughez, prin cel mai emblematic gen muzical al Portugaliei. Fado vorbe[te invariabil despre destin, tr`dare, dragoste, moarte [i disperare. Documentarul exploreaz` rela]ia intrinsec` dintre muzic` [i ora[ (Lisabona) [i prezint` evolu]ia fado-ului de-a lungul anilor, de la influen]ele africane sau braziliene, pn` la noua genera]ie de fadi[ti: Mariza, Caman, Caetano Veloso sau Lila Downs, de la stilul tradi]ional, la cele mai nea[teptate varia]iuni. Fado nu este numai muzic`, ci [i un amestec de culturi, obiceiuri [i sunete. Completat cu dansuri, imagini din vremurile revolu]ionare din Portugalia [i \nregistr`ri cu Amlia Rodrigues, documentarul evoc` originile melancolice ale acestei muzici, despre care cei mai mul]i spun c` s-a n`scut din triste]ea celor pleca]i departe de cas`.
Carlos Saura s-a n`scut \n provincia Huesca, Spania, \n 1932. Din filmografia sa fac parte peste 40 de filme, care au c[tigat premii prestigioase \n festivaluri din \ntreaga lume: Weeping for a Bandit (1964), The Garden of Delights (1970), Cousin Angelica (1974), Cra Cuervos (1976), Faster, Faster (1981), Carmen (1983), El Dorado (1988), The Dark Night (1989), Flamenco (1995), Tango (1998), Goya in Bordeaux (2000), Salom (2002), etc. Ast`zi, Carlos Saura este considerat unul dintre clasicii cinematografiei europene contemporane. Premii: Permiul CEC pentru cel mai bun documentar - Premiile Cinema Writers Circle din Spania 2008; Premiul Goya pentru cea mai bun` melodie original` Premiile Goya, 2008. Website: www.fados-saura.com/index_pt.html
portugalia
35
romania
36
Podul de flori
The Flower Bridge
Romnia/Germania, 2008 (87 minute). Documentar
Regia [i scenariul:
Thomas Ciulei Imaginea: Thomas Ciulei Montajul: Alexandra Gulea Distribuit de: Europolis Film Podul de flori este ilustrarea unui fenomen social de amploare - migra]ia economic` masiv` - care afecteaz` profund structura familiei. Mama pleac` \n Italia, iar tat`l \[i asum` [i rolul acesteia. Adul]i [i copii, \[i au fiecare locul lor, \ncercnd s` contribuie la p`strarea unui univers nealterat. Acest Pod de flori schi]eaz` o leg`tur` fragil` dar palpabil` \ntre fiin]e. De trei ani, Costic` Arhir \[i cre[te singur cei trei copii, de cnd so]ia lui a plecat la munc` \n Italia. Telefoanele [i pachetele trimise familiei nu reu[esc s` suplineasc` dureroasa absen]`. Situa]ia familiei Arhir este departe de a fi singular` - \n Republica Moldova jum`tate din for]a de munc` este plecat` \n str`in`tate.
Thomas Ciulei s-a n`scut \n 1965 [i emigreaz` la New York \n 1979. Studiaz` fotografia la {coala de arte vizuale (1983) [i urmeaz` cursurile departamentului de film din cadrul Universit`]ii din New York (1992). |ntre timp, studiaz` filmul documentar la {coala de film din Mnchen (1990). A c[tigat numeroase premii interna]ionale cu cteva dintre realiz`rile sale: Gra]ian (1995), Nebunia capetelor (1997) [i Asta E (2001). Premii: Premiul bibliotecilor oferit de Direc]ia de carte [i lectur` [i Men]iune special` a Juriului de tineret Festivalului de film documentar Cinma du rel, organizat de Centrul Pompidou din Paris, 2008; Marele Premiu pentru film documentar - Erinnerung und Zukunft [i Premiul Go-East \n amintirea lui Reinhard Kmpf Festivalul de Film Go East de la Wiesbaden, aprilie 2008.
Obiecte pierdute este un proiect ini]iat de Funda]ia Cultural` Federal` German`, care reune[te scurtmetrajele a [ase regizori din Europa de Est: {tefan Arsenijevic (Serbia-Muntenegru), Nadejda Koseva (Bulgaria), Mait Laas (Estonia), Kornl Mundrucz (Ungaria), Cristian Mungiu (Romnia) [i Jasmila banic (Bosnia Her]egovina). Proiectul pleac` de la ideea c` sentimentul unei leg`turi date de apartenen]a la aceea[i genera]ie poate deschide noi perspective asupra tradi]iilor, istoriei [i a experien]elor personale, care transcend grani]ele na]ionale. 1. Ritualul (The Ritual) - Bulgaria Regia [i scenariul: Nadejda Koseva \ntr-un sat din Bulgaria, p`rin]ii lui Georgi \i organizeaz` o mare petrecere de nunt`. De[i oaspe]ii s`rb`toresc deja, personajele cele mai importante mirele [i mireasa - lipsesc. 2. Curcanii nu zboar` (Turkey girl) - Romnia Regia [i scenariul: Cristian Mungiu Mama Tatianei este grav bolnav` \ntr-un spital din Bucure[ti. Ca s`-i poat` pl`ti opera]ia, Tatiana merge \n capital`, pentru a-i oferi doctorului, printre altele, [i pe dragul de Truthahn, curcanul. Este \nceputul unei c`l`torii cu mari surprize. 3. Aniversare (Birthday) - Bosnia-Her]egovina Regia [i scenariul: Jasmila banic Dunja [i Ines, dou` eleve de zece ani, locuiesc \n Mostar. Ele nu s-au \ntlnit niciodat` din cauza rului care str`bate ora[ul. Dar, \n vara anului 2004, podul distrus \n timpul r`zboiului se redeschide. 4. T`cere de scurt` durat` (Short lasting silence) - Ungaria Regia [i scenariul: Kornl Mundrucz Un expert \n problemele sinuciga[ilor [i sora lui se rev`d dup` foarte mul]i ani, dup` moartea mamei lor. Pe m`sur` ce timpul petrecut \mpreun` se scurge, cei doi se confrunt` cu trecutul comun. 5. Fabuloasa Vera (Fabulouse Vera) - Serbia-Muntenegru Regia [i scenariul: Stefan Arsenijevic Ziua de lucru a Verei, vatman, se scurge monoton. Pn` cnd pierde controlul tramvaiului [i doar un poli]ist curajos poate preveni dezastrul... 6. Gene+Ratio (anima]ie), Estonia Regia [i scenariul: Mait Laas Un arhitect \ncearc` s`-[i ajute so]ia la na[tere [i porne[te astfel \ntr-o c`l`torie fantastic` \n care tr`ie[te tot felul de experien]e extraordinare. Website: www.lostandfound-derfilm.de
coproduc]ie european`
Obiecte pierdute
Nvrat Bocianov
|ntoarcerea berzelor
Return of the Storks
slovacia
38
Imaginea: Miro Gbor Montajul: Oli Weiss, Maros Slapeta Muzica: Matthias Raue, Johannes Repka Cu: Katharina Lorenz, Radek Brzobohaty, Lukas
Latinak, Kyra Mladeck, Florian Stetter
Kratki stiki
Scurtcircuit
Short Circuits
Slovenia, 2007 (105 minute). Dram`
Regia: Janez Lapajne Scenariul: Janez Lapajne Imaginea: Matej Krinik Montajul: Janez Lapajne, Rok Bic ek Muzica: Uro Rakovec Cu: Tjaa eleznik, Grega Zorc, Jernej ugman, Sebastijan
Cavazza, Boris Cavazza, Mojca Funkl, Vito Taufer
slovenia
39
spania
40
Regia: Farida Benlyazid Scenariul: Gerardo Bellod, bazat pe romanul lui ngel Vzquez Imaginea: Jos Luis Alcaine Montajul: Pablo G. Plant Muzica: Jorge Arriagada Cu: Mariola Fuentes, Salima BenMoumen, Lou Doillon, Chete
Lera, Mariana Cordero
spania
41
Zozo
suedia
42
Regia [i scenariul: Josef Fares Imaginea: Aril Wretblad Montajul: Kristin Grundstrm, Michal Leszczylowski Cu: Imad Creidi, Antoinette Turk, Viktor Axelsson,
Elias Gergi, Carmen Lebbos Distribuit de: Trust Film Sales Zozo este un film captivant care prezint` strategia de supravie]uire a unui copil \n fa]a r`zboiului, a durerii [i a unui mediu nefamiliar. Pe scurt, este povestea unui copil \n c`utarea unui loc al lui. Zozo tr`ie[te \n Beirut. Via]a lui se desf`[oar` normal, al`turi de familie, prieteni [i colegii de [coal`, sfidnd parc` r`zboiul civil din fundal. |ntr-o zi, inevitabilul se produce; Zozo \[i pierde familia \n timpul unui bombardament [i este nevoit s` se descurce pe cont propriu. Singura solu]ie este s` \nfrunte necunoscutul [i s` plece \n Suedia, unde bunicii lui emigraser` cu mult timp \n urm`. Josef Fares \nsu[i s-a n`scut \n Beirut \n 1977 [i a emigrat \n Suedia la vrsta de 10 ani. Zozo marcheaz` re\ntoarcerea \n Liban dup` 17 ani [i cele mai multe scene au fost filmate chiar \n fostul lui apartament. A debutat \n cinematografie la 15 ani, [i a realizat peste 50 de scurtmetraje. Printre filmele de lungmetraj se num`r`: Jalla! Jalla! (2000), Kopps (2003) [i Leo (2007), cel mai recent, selectat \n sec]iunea Focus a ultimei edi]ii a Festivalului Interna]ional de la Berlin. Premii: Cel mai bun film - Festivalul Interna]ional de film pentru copii de la Chicago, 2006; Cea mai bun` imagine, cea mai bun` coloan` sonor` - Premiile Guldbagge, Suedia, 2006; Cea mai bun` regie, cel mai bun produc`tor Premiile Consiliului Nordic pentru film, 2006; Propunerea Suediei pentru nominalizare la categoria Cel mai bun film str`in, Premiile Oscar 2006.
Uzak
Departe
Distant
Turcia, 2002 (110 minute). Dram`
Regia [i scenariul: Nuri Bilge Ceylan Imaginea: Nuri Bilge Ceylan Montajul: Ayhan Ergrsel, Nuri Bilge Ceylan Cu: Muzaffer zdemir, Mehmet Emin Toprak, Zuhal Gencer
Erkaya, Nazan Kirilmis
Miercuri, 14 mai, ora 21:15 - M}R Duminic`, 18 mai, ora 18:00 - Cinema Studio
turcia
43
ungaria
44
Iszka utazsa
C`l`toria Isk`i
Iskas journey
Ungaria, 2007 (95 minute). Dram`
Regia [i scenariul: Csaba Bollk Imaginea: Francisco Gzon Montajul: Judit Czak Muzica: Balzs Temesvri Cu: Mria Varga, Marian Ursache, Rozlia Varga,
Marius Bodochi, gnes Csere Distribuit de: Mer-kel Film O poveste \nduio[`toare despre o feti]` de 12 ani, despre visul ei de a merge la mare [i despre \nc`p`]narea \n fa]a s`r`ciei [i a greut`]ilor vie]ii. Iska are 12 ani, este abandonat` de p`rin]i [i tr`ie[te pe str`zile din Valea Jiului. Supravie]uie[te din ceea ce adun` de prin gunoaie [i din resturile pe care le prime[te de la mineri. La un moment dat, serviciile sociale o trimit la orfelinat [i aici, la ad`post de grijile [i condi]iile inumane de trai cu care se confruntase \nainte, viseaz` s` ajung` la mare. Filmul urm`re[te c`l`toria ei ini]iatic` din micul ora[ pn` la Marea Neagr`, unde devine victima traficului de copii. Csaba Bollk a absolvit Academia de Teatru [i Film din Budapesta \n 1994. Debuteaz` \n lungmetraj \n 1998 cu North by North, urmat de Miraq (2005). Premii: Cea mai bun` actri]` Festivalul Interna]ional de film de la Bruxelles, 2007; Marele Premiu, Premiul pentru montaj - S`pt`mna filmului maghiar, 2007; Premiul Discovery of the Year, Premiul Golden Puffin Festivalul Interna]ional de film de la Reykjavik, 2007. Website: www.iszkautazasa.com
Spectacolul va fi onorat de prezen]a regizorului.
Konyec
Ungaria, 2006 (105 minute). Comedie
Regia: Gbor Rohonyi Scenariul: Balzs Lovas Imaginea: Pter Szatmri Montajul: Istvn Kirly Muzica: Gbor Madarsz Cu: Emil Keres, Teri Fldi, Judith Schell, Zoltn Schmied Distribuit de: M & M Productions / M & M Rights ApS
O comedie cu [arm, cu cei mai adorabili tlhari pensionari din istoria cinematografiei. Povestea de dragoste dintre Emil [i Hedi a \nceput \n urm` cu 50 de ani, \n podul unui conac. Dac` la \nceput duc o via]` monoton` [i lipsit` de emo]ii [i griji, lini[tea singur`t`]ii le este brusc perturbat` de perceptorii care sun` la u[` pentru recuperarea datoriilor. A[a c` Emil, trecut de 70 de ani, o ia din loc \n c`utarea unor c[tiguri rapide. Amabil [i calm, jefuie[te primul oficiu po[tal care-i iese \n cale. Urm`toarea ]int` este o sta]ie de benzin`, dar deja are un cuplu de detectivi pe urmele lui. Gbor Rohonyi s-a n`scut \n 1966. {i-a \nceput cariera ca proiec]ionist, apoi a fost asistent de regie. Filmul Sfr[it reprezint` debutul lui \n lungmetraj. Premii: Cel mai bun film, Premiul publicului - S`pt`mna filmului maghiar, 2007. Website: www.konyec.hu
ungaria
45
Europa contemporan` devine din ce \n ce mai mult un loc al diversit`]ii culturale. Evolu]ii precum extinderea Uniunii Europene la 27 de state membre, migra]ia for]ei de munc` [i globalizarea au contribuit la poten]area caracterului multicultural a numeroase ]`ri, transformnd dialogul intercultural \ntr-un element esen]ial pentru crearea identit`]ii [i cet`]eniei europene. Tocmai datorit` acestor motive Parlamentul European [i Consiliul au declarat 2008 Anul European al Dialogului Intercultural. AEDI 2008 face parte dintr-un proiect mai amplu - prima agend` european` pentru cultur` \ntr-o lume a globaliz`rii, agend` lansat` de Comisia European` \n mai 2007. Punctul de plecare al AEDI 2008 const` \n ideea conform c`reia diversitatea cultural` a Europei reprezint` un atu unic. Astfel, principalul s`u obiectiv este promovarea dialogului intercultural \n scopul facilit`rii acumul`rii de cuno[tin]e [i abilit`]i necesare cet`]enilor europeni \ntr-un spa]iu cultural complex. Dialogul intercultural va contribui astfel la o mai bun` \n]elegere reciproc` [i convie]uire, eviden]iind beneficiile diversit`]ii culturale [i promovnd un sentiment al apartenen]ei [i al cet`]eniei europene active.
46
Tinerii, dar [i grupurile sociale dezavantajate, sunt principalele ]inte ale AEDI 2008. AEDI 2008 ac]ioneaz` pe trei nivele. Un mic num`r de proiecte selec]ionate este promovat la nivel european, \n timp ce Uniunea European` sprijin` cte un proiect na]ional \n fiecare stat membru. |n acela[i timp, a fost creat un Program pentru Parteneri cu scopul de a mobiliza societatea civil`, a c`rei participare este esen]ial` \n eviden]ierea practicilor pozitive [i \n identificarea necesit`]ilor dialogului intercultural. Mai mult, au fost numi]i ambasadori \n fiecare stat membru pentru a promova importan]a [i beneficiile dialogului intercultural. Printre ambasadorii europeni selec]iona]i se num`r` [i regizorul romn Radu Mih`ileanu. |n 2008, proiectul na]ional pentru Romnia se nume[te PUZZLE- un joc \n care fiecare pies` este important` att prin sine \ns`[i ct [i din perspectiva jocului ca \ntreg. Proiectul este fondat \n mod simbolic pe baza pentagonal` a unui puzzle creat dintr-o multitudine de activit`]i ce urmeaz` a fi desf`[urate \n 2008, avnd invita]i din comunit`]i mai mici sau mai mari, din ]ar` [i nu numai.
Una din activit`]ile proiectului PUZZLE este Povestea vecinilor, care are loc la Muzeul }`ranului Romn. Este povestea dialogului cu comunit`]ile culturale din Bucure[ti. Acestea ni se arat` pe rnd, cu imagine, muzic`, dans, buc`t`rie specific`, pove[ti, dar [i t`ceri. Prilej pentru noi s` st`m serile LA TAIFAS CU... ele despre drumul lor pn` aici, casele, oamenii cu \ntmpl`rile lor, s` cnt`m [i s` dans`m cu ele, dar [i s` gust`m din mnc`rurile lor. Ne \mbog`]im cu lumea, a[a cum o vede cel de lng` noi.
47
|n luna mai, la Clubul }`ranului de la Muzeul }`ranului Romn, vom sta La taifas cu: aromnii (smb`t`, 10 mai), germanii (luni,12 mai), francezii (mar]i, 13 mai), turcii (miercuri, 14 mai), maghiarii (joi,15 mai) [i italienii (vineri, 16 mai).
Fiecare sear` a comunit`]ilor va prilejui discu]ii cu reprezentan]ii acestora, vizionarea de filme \n sala Horia Bernea [i \n curtea interioar` a muzeului, [i va oferi mostre din buc`t`riile tradi]ionale. Programul filmelor: Smb`t`, 10 mai, ora 21:15 Obiecte pierdute, coproduc]ie european`, 2005, 99 min. Luni, 12 mai, ora 17:00 [i ora 21:15 Piaza rea, Germania, 2005, 94 min. Mar]i, 13 mai, ora 17:00 [i ora 19:00 Andaluzia, Fran]a, 2007, 94 min. Mar]i, 13 mai, ora 21:15 Casa galben`, Fran]a, 2007, 85 min. Miercuri, 14 mai, ora 17:00 [i ora 19:00 Traversarea, Grecia/Turcia, 2006, 113 min. Miercuri, 14 mai, ora 21:15 Departe, Turcia, 2003, 110 min. Joi, 15 mai, ora 17:00 [i ora 21:15 C`l`toria Isk`i, Ungaria, 2007, 95 min. Vineri, 16 mai, ora 17:00 [i ora 21:15 }ine distan]a!, Italia, 2007, 108 min. Website: www.dialogue2008.eu [i www.dialog2008.ro
48
Premiul Publicului
Aflat` la cel de-al treilea an consecutiv, ini]iativa Festivalului de a oferi, \n parteneriat cu Orange, Premiul publicului s-a dovedit un instrument deosebit de util de promovare a filmelor europene prezentate \n Festival. Spectatorii sunt invita]i s`-[i exprime op]iunea prin vot la cinematograf, dup` vizionarea filmului. Orange va oferi, prin tragere la sor]i, premii spectatorilor care voteaz`. Premiile vor consta \n telefoane mobile. Filmul c[tig`tor al Premiului Publicului [i spectatorii c[tig`tori vor fi anun]a]i \n ceremonia de \nchidere a Festivalului, din 18 mai 2008, la Muzeul }`ranului Romn. Pentru mai multe detalii despre ini]iativa Premiul Publicului, pute]i accesa site-ul: www.festivalulfilmuluieuropean.ro
49
50
Spectacolele de la orele 17:00 [i 19:00 au loc \n Sala Horia Bernea. Spectacolul de la ora 21:15 are loc \n curtea interioar`, \n aer liber.