P. 1
Motoare de Cc

Motoare de Cc

|Views: 345|Likes:
Published by Frintu Eugen

More info:

Published by: Frintu Eugen on Apr 12, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/15/2015

pdf

text

original

ARGUMENT

MOTOARE ELECTRICE Un motor electric (sau electromotor) este un dispozitiv ce transformă energia electrică în energie mecanică. Transformarea inversă, a energiei mecanice în energie electrică, este realizată de un generator electric. Nu există diferenţe de principiu semnificative între cele două tipuri de maşini electrice, acelaşi dispozitiv putând îndeplini ambele roluri în situaţii diferite. Indiferent de tipul motorului, acesta este construit din două părţi componente: stator şi rotor. Statorul este partea fixă a motorului, în general exterioară, ce include carcasa, bornele de alimentare, armătura feromagnetică statorică şi înfăşurarea statorică. Rotorul este partea mobilă a motorului, plasată de obicei în interior. Este format dintr-un ax şi o armătură rotorică ce susţine înfăşurarea rotorică. Între stator şi rotor există o porţiune de aer numită întrefier ce permite mişcarea rotorului faţă de stator. Grosimea întrefierului este un indicator important al performanţelor motorului. Dupa felul curentului ele sunt de curent continuu si de curent alternativ. Motoarele de curent continuu se folosesc in diferite sisteme de actionare electrica la turatia variabila in limite largi si cuplu mare la pornire (laminoare, masini - unelte, troleibuze, metrou, locomotive electrice si diesel electrice), precum si foarte numeroase tipuri de servomotoare de curent continuu utilizate in cele mai diverse domenii de activitate. Generatoarele de curent continuu se mai utilizeaza la incarearea bateriilor de acumulatoare, ca generatoare de sudura, ca surse pentru instalatii de foraj, pentru locomotive diesel electrice. In Romania se fabrica aproape toata gama de masini de curent continuu, satisfacand cerintele beneficiarilor interni si totodata, existand mari posibilitati pentru export, atat ca elemente separate, cat si incorporate in masini unelte, troleibuze, locomotive electrice si diesel electrice etc.

1

5 mm. cu grosimea de 0. Capetele acestor bobine sunt lipite de lamele colectorului. Statorul produce fluxul magnetic inductor. Ele sunt legate in serie si conectate la reteaua de alimentare si excita campul magnetic inductor. Tolele sunt mentinnte fmpachetate foarte strans pe arbore cu ajutorul unor piese speciale de strangere. permitand astfel transformarea energiei eiectrice in energie mecanica. rotorul. cutia de borne. poli si bobine polare. Polii principali sunt in totdeauna in numar par. Tolelesunt de forma unei corone circulare cu crestari la exterior. Pe el se gasesc montate toate celelalte par|i componente ale rotorului. Arborele rotorului este executat din otel si are rolul de a transmite energia mecanica de rotatie. Carcasa este confectionata din materiale feromagnetice (otel) si are o forma cilindrica. Ventilatorul este fixat pe axul rotoric asigură circulaţia forţată a aerului din mediul înconjurător prin 2 .1 CONSTRUCTIE Motoarele de curent continuu sunt construite din urmatoarele parti principale: statorul. Acestia se confectioneaza din tole din otel cu grosimea de 1 .CAPITOLUL I MOTOARE DE CURENT CONTINUU 1. Este format din carcasa. scuturile si lagarele.1. pachetul de tole ale rotorului. între lamele de cupru se află izolaţia de micanit. colectorul si ventilatorul. Colectorul este format din lamele de cupru identice dispuse pe circumferinţa unui butuc fixat de arbore. Bobinajul rotoric (indus) consta dintr-o serie de bobine de cupru sau aluminiu (izolat) si montate in crestaturile pachetului de tole. (indus). Bobinele polare sunt infasurari izolate cu conductoarele din cupru sau aluminiu plasate pe poli. periile. bobinajul rotoric. Polii principal (sau de excitatie) se fixeaza de carcasa. Pachetele de tole ale rotorului se executa din tabla de otel. EI este format din : arborele rotorului. Rotorul este rotit de cuplul fortelor de interactiune dintre campul magnetic inductor şi curentul electric din propriul bobinaj. Conexiunile intre bobine se executa astfel incat sa se realizeze o alternants a poJaritatii la trecerea curentului.5mm.

1.1 este prevăzută schema de producere a cuplului mecanic la un motor de un curent continuu cu doi poli. Bornele sunt executate din cupru sau oţel. pentru a putea efectua mişcarea de rotaţie.intermediul motorului. Lagărele pot fi cu cuzineţi sau cu rulmenţi. Cutia cu borne reprezintă locul unde se execută legăturile electrice între capetele înfăşurărilor din maşină şi reţeaua de alimentare. In felul acesta motorul se răceşte.1 3 . Periile sunt executate de regulă. Figura 1. Ele sunt susţinute şi presate pe colector de crucea portperii din oţel sau fontă. Scuturile si lagărele motorului sunt piese mecanice care asigură închiderea statorului şi susţinerea arborelui rotoric.1. iar cutia este prevăzută cu un capac cu rol de protecţie şi izolare. din cărbune sau materiale cu mare rezistenţă mecanică şi foarte conductoare de electricitate. In figura 1. Periile freacă pe lamelele colectorului pentru a realiza legătura electrică dintre bobinajul rotoric şi cutia de borne a motorului. pentru o mai bună utilizare a secţiunii conductoarelor. Este prevăzut numai la maşinile de putere mare.

Forţele electromagnetice formează cupluri de rotaţie de acelaşi sens. în practic. cele două surse de curent se reduc la una care alimentează atât circuitul rotoric cât şi pe cel de excitaţie. Schema electrică a acestuia este dată în figura 1. Motorul de curent continuu astfel executat se mai numeşte şi motor cu excitaţie separată.2 In acest caz se dovedesc trei moduri de legare a înfăşurării de excitaţie (Fig.1. circuitul de excitaşie şi circuitul rotoric sunt independente.3) în serie cu circuit rotoric. Figura 1. 4 . în derivaţie şi mixt. Cuplul total reprezintă suma acestora şi duce la mişcarea de rotaţie dorită.1.1. 1.1. In figura 1. fiecare fiind alimentate de la alte surse de curent continuu.2. cu excitaţie derivaţie şi respectiv cu excitaţie mixtă. Astfel de motoare se numesc cu excitaţie serie.1.

1.puterea electrcă absorbită de la reţea Randamentul este subunitar datorită pierderilor de energie din maşină. KW) motorului reprezintă puterea mecanică utilă la arborele - tensiunea nominală (Ue în V) este tensiunea necesară a fi aplicată excitatiei curentul nominal (I în A) este curentul absorbit de Ia reţea corespunzător puterii şi tensiunii nominale turaţia nominală (nn în rot/min) este turaţia arborelui rotorului randamentul motorului (rj) reprezintă raportul Tl=Pn/Pa=Pn/UxI unde: - - Pneste puterea nominal) (mecanică) a motorului Pa= Uxl . Acesta se numeşte regimul nominal.In cazul motorului cu excitaţie mixtă o parte din înfăşurarea de excitaţie (r el) este legată în serie cu circuitul rotoric şi restul înfăşurării (re2) în paralel cu acesta. Aceste pierderi sunt de natură electromagnetică şi mecanică. Pierderile electromagnetice sunt: -pierderi de cupru. care reprezintă pierderile din bobinajele de excitaţie (pcui) şi al indusului (pcU2) 5 . Mărimile nominale pentru un motor de curent continuu sunt în general următoarele: - putere nominală (Pm în W. (sau serviciul nominal) şi în cadrul lui motorul poate funcţiona permanent fără ca părţile sale componente să se încălzească peste limita admisibilă.2 MĂRIMI NOMINALE Motoarele de curent continuu ca şi toate receptoarele sunt dimensionate pentru un anumit regim de funcţionare.

1.5 ori curentul nominal se utilizează un reostat de pornire. CAPITOLUL II 6 . fie prin variaţia curentului de excitaţie.5 SCHIMBAREA SENSULUI DE ROTAŢIE Se realizează prin inversarea legăturilor fie la stator (la excitaţie) fie la rotor. Reostatul de pornire este scos treptat din circuit şi ajunge să fie scurtcircuitat când se atinge turaţia nominală a motorului. Pe măsură ce turaţia motorului creşte. 1.-pierderi în fier. Acesta se introduce în circuitul principal ai motorului.3 PORNIREA MOTOARELOR DE CURENT CONTINUU Motoarele de curent continuu nu pornesc prin legare directă Ia reţea aşa cum se arată în schemele din figura 1. care reprezintă pierderile ce se produc în pachetul de tole al rotorului (ppe) -pierderile mecanice (pm) se datoresc forţelor de frecare din lagăre Toate mărimile sunt indicate pe plăcuţa motorului 1. deoarece curentul de pornire ar fi de aproximativ 20 50 de ori mai mare decât curentul nominal.4 REGLAREA TURAŢIEI MOTORULUI DE CURENT CONTINUU Turaţia motorului de curent continuu se poate regla fie prin variaţia tensiunii.2 şi 1. Pentru a se micşora acest curent până la de 2 2. Dacă se inversează legăturile în ambele locuri nu se obţine schimbarea sensului de rotaţie. Curentul de excitaţie se poate varia utilizându-se un reostat.13. curentul absorbit de la reţea scade.1. Se pot realiza variaţii ale turaţiei faţă de turaţia nominală în raportul 1/3.

n.1. Oprirea motorului. (contact auxiliar normal deschis) se retine .n. se opreşte mj.i. porneşte mi. -prin c. -prin CP. PORNIREA SI INVERSAREA SENSULUI DE ROTAŢIE LA MOTORUL DERIVAŢIE DE CURENT CONTINUU DE PUTERE MICA Elementele principale ale schemei sunt următoarele: -motorul de curent continuu nii cu Înfăşurarea de excitaţie comandate prin butoane de comanda . anclaseaza C\ care : -prin c. .d. daca se apasă butonul b3 aclanseaza c2 care : -prin c.a. schema nefîind pregătita pentru aceasta. Pentru aceasta se apasă butonul bi si astfel declanşează ci. In caz contrar ar avea loc o frânare prin cuplarea inversa. se deschid CP. -aparatele de cuplare si de protecţie a circuitelor de forţa si de comanda : întrerupătoarele ah a2. (contact auxiliar normal închis) blochează pe -prin CP. Noua pornire in sens contrar poate fi comandata dupa scurgerea timpului necesar pentru oprirea completa a motorului. in sensul invers. releul de curent mazimi Q\ si siguranţele fuzibiole Pornirea motorului se realizează in următoarele etape: se deschide întrerupătoarele a1. blochează pe Ci. a2.n. -contactoarele cÎ5 c2 pentru pornirea si inversarea sensului de rotaţie.a. 7 .SCHEME DE ALIMENTARE SI COMANDA PENTRU MOTOARELE DE CURENT CONTINUU 2. se retine . -prin c. (contact principal)porneste mh in sens direct. se apasă butonul b2.i.n.a.d.a.

alimentează bobina releului de timp d. pentru scurtcircuitarea rezistentelor de pornire.2. . 8 . -acţionează c2 care : -prin c. prin CP. d2.n. Motorul accelerează pana la atingerea turaţiei nominale. prevăzut cu rezistentele de pornire r\T2.a. Dupa intervalul de timp ti cand motorul ajunge la turaţia ni: -acţionează dj si prin c. c5.d. Pornirea motorului -se apasă butonul bj care aclanseaza Cj care : -prin c.a.comandate prin relee de timp di. -contactorul c2.d.d. -prin CP : porneşte mt cu rh r2 incluse in circuitul indusului. scurtcircuitează ri.n. PORNIREA SI INVERSAREA SENSULUI DE ROTAŢIE LA MOTORUL DERIVAŢIE DE CURENT CONTINUU DE PUTERE MICA Elementele principale ale schemei sunt următoarele: -motorul de curent continuu mL cu infasurarea de excitaţie E2.. scurtcircuitează r2.n.n.2. -aclanseaza c3 si prin CP. Motorul accelerează in continuare si dupa intervalul de timp t2 cand ajunge la turaţia n2: -acţionează d2 si prin c. alimentează bobina C3.d. alimentează bobina d2. alimentează bobina c2.

n3 ale tensiunii motorului. Observaţie Releele de timp sunt reglate pentru a comanda scurtcircuitarea rezistentelor de pornire la intervalele de timp ti. A MOTORULUI DERIVAŢIE DE CURENT CONTINUU Elementele principale ale schemei sunt urmatoarele: -motorul de curent continuu nii cu infasurare de excitaţie Ex prevăzut cu rezistentele de pornire n r2 r3.3 PORNIREA CU REZISTENTE DE PORNIRE. C4 sunt astfel alese incat anclansarea lor sa aiba succesiv valorile E] = Cenj. comandat prin butoane de comanda.se întrerupe circuitul nu. porneşte mi cu r! r2 r3 incluse in circuitul indusului.n. Contactoarele C2. calculate astfel incat pornirea sa fie conforma principiului pornirii in funcţie de timp.d. Pornirea motorului. se autoretine: -prin CP.Oprirea motorului -se apasă butonul b2 si se dezexcita Cj . -contactorul Ci pentru conectarea motorului la reţea. 2. Nota. Pe măsura ce indusul aceelereaza atingând valorile nt n2 n3 ale 9 .a. adică la valorile n^n2. Cen2. IN FUNCŢIE DE TURAŢIE.t2. E3 = Cen3 ale tensiunii electromotoare din indus. -se apasă butonul bis care anclanseaza cj care : -prin c.

scurtcircuitează rt. In continuare.turatie.tensiunea electromotoare ia valorile EJţE2.E3 si succesiv : -anclanseaza c2 care prin CP. -se apasă butonul b2 si se dezexcita Cj dupa care se intrerupe nij. 10 . scurtcircuitează r2. Oprirea motorului. motorul accelerează pana la atingerea valorii nominale a turaţiei. -anclanseaza c3 care prin CP. -anclanseaza c4 care prin CP. scurtcircuitează r3.

La in > 15mA. n funcţie de individ si de condiţiile in care se face contactul cu elemntul sub tensiune. izolaţie si capacităţile reţelei fat de pamant. dar se face atingere dubla.1.2. Atingerea indirecta este periculoasa cand numai maşina este izolata fata de pamant sau cand numai omul este izolat de pamant.CAPITOLUL III NORME DE PROTECŢIE A MUNCII. in condiţiile date.100000 Q. De aceea. pentru fiecare individ se considera o tensiune periculoasa.POSIBILITĂŢI DE ELECTROCUTARE LA INSTALAŢIILE NEPROTEJATE Atingerea directa la reţele a unui nul izolat este periculoasa deoarece curentul se incliide prin om. PROBLEME GENERALE Electrocutările au loc cand omul atinge concomitant doua elemente bune conductoare de electricitate. Contactele cu elementele care fac parte din circuitele curenţilor de lucru. omul nu se mai poate elibera singur de sub tensiunea curentului electric. In cazul cand reţeaua are nul pus la pamant. daca produce un current prin corpul omului ih > lOmA. rezistenta electrica a ei variind intre 1000 . cazul este mult mai grav. iar la ih > niA inceteaza funcţionarea inimi. 3. ÎNTREŢINEREA MOTOARELOR ELECTRICE 3. 11 . sau nul izolat. rezistenta totala acircuitului fiind mai mica decât impedanta Zp de la cazul precedent. cum sunt carcasele maşinilor si instalaţiilor electrice constituie atingerea directa. painant. datorita defecţiunii sau avariei. iar contactul cu un element care intra accidental sub tensiune. intre care exista o diferenţa de potenţial. dar o alta maşina sau instalaţie are stingerea la masa. Partea izoianta a corpului omenesc o constituie numai pielea. cum sunt conductoarele neizolate si bornele constituie stingerea directa.

ca sa lucreze sis a nu se mchida. se pot incalzi. fara a se convinge ca nu exista nici un pericol de electrocutare la toata reţeaua care se pune sub tensiune. MIJLOACE INDIVIDUALE PENTRU PROTECŢIE SI MASURI ORGANIZATORICE Persoanele care in timpul lucrului pot produce atingeri directe. mana . gluma sau act inconştient de curaj . sau maşina lucrează intr-un mediu exploziv si nu are protecţie corespunzătoare. trebuie sa utilizeze ca mijloace individuale de protecţie mânuşile si incaltamintea de cauciuc. scule cu mânere izolate.4 PORNIREA SI STINGEREA INCENDIILOR LA MAŞINILE ELECTRICE. 3. Maşina electrica aleasa corespunzător sarcinii. Daca conductoarele de alimentare au secţiuni mai mici.Cazuri la fel de periculoase se pot întâlni in special la uneltele electrice de mana la care sunt alimentate la accelasi transformator de separare.mana.3. ia foc izolaţia 12 .cap. in nerespecarea regulilor de eleetroscurtcircuitare. Organizarea locului de munca impune ingradirea si semnalizarea prin placi avertizoare la dispozitivele de acţionare a intrerupatoarelor. In tot timpul lucrului vor avea grija san u închidă circuitele electrice prin atingeri concomitente cu 2 parti ale corpului (mana .picior). De aceea la uneltele electrice de mana sau la cele cu posibilităţi mai frecvente de atingeri directe sau indirecte se impune utilizarea tensiunii nepericuloase. mana . 3. De aceea nu este permisa luarea plăcilor avertizoare sau inchiderea intrerupatoarelor deschise. nu poate fi sursa de incendiu decât in cazurile cand schema de comanda si schema de alimentare cu energie electrica nu au fost dimensionate corespunzător. poate costa viata. Orice neatenţie.

putând provoca incendii. ia foc izolaţia putând provoca incendii. sau o suprasolicita pe durata. daca aceste maşini nu au tipul de protecţie corespunzător. Organizarea locului de munca impune ingradirea si semnalizarea prin placi avertizoare la dispozitivele de acţionare a intrerupatoarelor. Daca schema de alimenare si comanda nu a fost prevăzuta cu protecţie corespunzătoare (siguranţe fuzibile. Maşina electrica aleasa corespunzător sarcinii. ca sa lucreze sis a nu se mchida. sau maşina lucrează intr-un mediu exploziv si nu are protecţie corespunzătoare. fara a se convinge ca nu exista nici un pericol de electrocutare la toata reţeaua care se pune sub tensiune. relee termice de suprasarcina) si a apărut un defect in maşina (scurtcircuit). scânteile la colectoare sau la inelele de contact pot produce incendii. Daca mediul Înconjurător unde funcţionează maşina este format din gaze care se pot aprinde.5 PORNIREA SI STINGEREA INCENDIILOR LA MAŞINILE ELECTRICE. poate lua foc Înfăşurarea maşinii. nu poate fi sursa de incendiu decât in cazurile cand schema de comanda si schema de alimentare cu energie electrica nu au fost dimensionate corespunzător. poate costa viata. Orice neatenţie. gluma sau act inconştient de curaj . in nerespecarea regulilor de eleetroscurtcircuitare. poate lua foc Înfăşurarea maşinii. Daca conductoarele de alimentare au secţiuni mai mici. De aceea nu este permisa luarea plăcilor avertizoare sau inchiderea intrerupatoarelor deschise. Daca mediul Înconjurător unde funcţionează maşina este format din gaze care se pot aprinde. daca aceste 13 . se pot incalzi. 3. Daca schema de alimenare si comanda nu a fost prevăzuta cu protecţie corespunzătoare (siguranţe fuzibile. scânteile la colectoare sau la inelele de contact pot produce incendii. sau o suprasolicita pe durata. relee termice de suprasarcina) si a apărut un defect in maşina (scurtcircuit).

Revizia tehnica se extinde pe întregul circuit de forţa. care executa revizia tehnica in timpul opririi de scurta durata a utilajului acţionat de respective maşina electrica. -verificarea portperiilor si periilor (reglarea presiunii periilor.maşini nu au tipul de protecţie corespunzător. le trece in caietul de sarcina ale echipei de intervenţie. 14 . de la capacele. -verificarea legăturii (lipsa zgomotului si a supramcalzirii lor. reglarea distantei dintre portperie si colector sau inel colector). şlefuirea lor. scuturile. Lucrările care se executa cu ocazia unei revizii tehnice a motoarelor electrice sunt: -verificarea stării conductoarelor (izolaţia conexiunilor). înfăşurărilor. 3. -verificarea stării siguranţelor (patron.6 ÎNTREŢINEREA MOTOARELOR ELECTRICE In scopul prevenirii unor deranjamente sau incidente de exploatare in timpul funcţionarii motoarelor electrice. -verificarea transmisiei mişcării (şaiba de transmisie a pinionuîui sau cuplei). legaturi). -verificarea stării releelor de protecţie (reglaj. legaturi) si a dispozitivelor automate. portperiilor. electricianul de tura consemnează micile defecţiuni constatate in timpul serviciului sau si daca nu le-a putut înlătura din cauze obiective. borne. şuruburi si strângerea piuliţelor de la fundaţia. începând cu tabloul electric din care se alimentează cicuitul. înlocuirea celor uzate. lipsa începutului de gripare). -curăţarea fara demontare a inelelor colectorului. fuzîbile. precum si suflarea canalelor de ventilaţie in locurile accesibile. -verificarea fixării prin butoane. de la mecanismul portperiilor si de la instalaţia de legare la pamant.

-ridicarea cu macaraua si depunerea motorului pe platforma căruciorului de transport. -repararea pârtilor componente defecte.7 REPARAREA MAŞINILOR ELECTRICE Tehnologia reparării unei maşini electrice aflata in exploatare cuprinde urmat oarele faze importante: -izolarea ei electrica de restul instalaţiei. La apariţia unui deranjament.Micile defecţiuni neremediate la timp pot conduce la grave deranjamente. -remontarea. 15 . -desfacerea piuliţelor de pe prezoanele din fundaţie. -demontarea motorului. -desfcaerea legaturilor de transmisie la utilajul antrenat. -încercări. -reinstalarea motorului pe fundaţie. -transportul lui la atelierul de reparaţii.trebuie sa acţioneze elemente de protctie ale motorului (siguranţele fuzibile si releele termice la suprasarcini) In vederea unei intretineri corecte si a reparării corespunzătoare a motoarelor sunt prezentate principalele defecte ce pot apărea la maşinile electrice asincrone pe la maşinile de current continuu. cauzele posibile ale defectelor si modul de remediere a acestora. -desfacerea legaturilor electrice de la bornele maşinii. prin deschiderea intrerupatorului (automat sau manual) si scoaterea patroanelor siguranţelor din tabloul de forţa cu luarea tutror masurilor de protecţie a muncii. -ridicarea izolării. 3. -refacerea legaturilor electrice si mecanice.

impreuna cu camasa rulmentului si a rolelor daca este un rulment cu bile. batandu-se uşor cu ciocanul de jur imprejur. -se scoate scutul de la capătul de acţionare prin desfacerea şurubului. -se demontează capaceîul exterior prin desfacerea şuruburilor. separat sau impreuna cu capaceîul. demontare ce poate fi insotita si de extragerea capacelului interior. dupa operaţia de dezlipire a 16 . ventilatorul interior. -se scoate pana din canalul de pana de la capătul arborelui.3. -se demontează crucea portperiei prin desurubarea şuruburilor (subansambluri care in acest moment se afla pe scutul demontat anterior). prin desurubarea şuruburilor si prin lovirea cu un ciocan. pe suprafaţa laterala. -se scoate inelul de siguranţa si se demontează ventilatorul prin desurubarea şurubului. REPARAŢII LA MOTORUL DE CURRENT CONTINUU Succesiunea operaţiilor este următoarea: -se demontează ventilatorul independent prin desfacerea şuruburilor (ventilator existent numai la motoarele de mare putere). -se demontează inelul de siguranţa si se extrage inelul interior sau rulmentul cu bila. impreuna cu rulmenţii de la capetele axelor capaceielor interioare. de jur imprejur. -se demontează aparatorile colectorului prin desurubarea şuruburilor.8. colectorul si se aseaza pe capra . -se demontează rulmentul. -se desfac legaturile electrice care vin din stator la portperii. -se scoate inelul exterior al rulmentului cu role din alezajul scutului. -se scot aparatorile prin desurubarea şuruburilor. dupa ce a fost scoasa siguranţa cu ajutorul unei piese de extras rulmenţii. -se scoate capaceîul exterior prin demontarea şuruburilor. -se extrage colectorul de pe arboreal rotorului. prin intermediul unei piese din metal moale. -se demontează scutul. -se scoate rotorul din stator. prin intermediul unei piese in cupru sau bronz.

De multe ori. operaţiile se vor executa in sensul invers demontării. pana la punctual unde se considera necesara demontarea. ceea ce impune o atenţie deosebita si o utilizare corecta si corespunzătoare a sculelor pentru fiecare operaţie in parte. 17 . remedierea defectului nu reclama decât o demontare parţiala. In cele de mai sus s-au prezentat toate operaţiile necesare unei demontări complete. -se demontează polii principali si polii auxiliari prin desurubare. cu ajutorul unei prese care se prinde de găurile filetate ale butucului colectorului. Demontarea si montarea motoarelor electrice are o influenta foarte mare asupra calităţii funcţionarii motorului reparat. -se desfac legaturile statorului. succesiunea operaţiilor ramane aceeaşi. dupa operaţia de dezlipire a bobinajului rotoric de la stegulete. La remontarea motorului.bobinajului rotorului. in acest caz.

2005 18 . aparate. Dan Mihoc – “Maşini.BIBLIOGRAFIE Nica E. . Bucuresti. Hedes Alexandru – Echipamente de actionare electrica reglabila – Editura “Orizonturi universale” Timisoara 2006 Năstase Bichir.Muntean N. Boldea Ion . acţionări şi automatizări” Constantin Ghita – Masini electrice . Brad P. .Matrix . – “Orizonturi universale” Timisoara 1997 Masini si actionari electrice –Editura Muntean N. Ed. .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->