ARGUMENT

MOTOARE ELECTRICE Un motor electric (sau electromotor) este un dispozitiv ce transform energia electric n energie mecanic. Transformarea invers, a energiei mecanice n energie electric, este realizat de un generator electric. Nu exist diferene de principiu semnificative ntre cele dou tipuri de maini electrice, acelai dispozitiv putnd ndeplini ambele roluri n situaii diferite. Indiferent de tipul motorului, acesta este construit din dou pri componente: stator i rotor. Statorul este partea fix a motorului, n general exterioar, ce include carcasa, bornele de alimentare, armtura feromagnetic statoric i nfurarea statoric. Rotorul este partea mobil a motorului, plasat de obicei n interior. Este format dintr-un ax i o armtur rotoric ce susine nfurarea rotoric. ntre stator i rotor exist o poriune de aer numit ntrefier ce permite micarea rotorului fa de stator. Grosimea ntrefierului este un indicator important al performanelor motorului. Dupa felul curentului ele sunt de curent continuu si de curent alternativ. Motoarele de curent continuu se folosesc in diferite sisteme de actionare electrica la turatia variabila in limite largi si cuplu mare la pornire (laminoare, masini - unelte, troleibuze, metrou, locomotive electrice si diesel electrice), precum si foarte numeroase tipuri de servomotoare de curent continuu utilizate in cele mai diverse domenii de activitate. Generatoarele de curent continuu se mai utilizeaza la incarearea bateriilor de acumulatoare, ca generatoare de sudura, ca surse pentru instalatii de foraj, pentru locomotive diesel electrice. In Romania se fabrica aproape toata gama de masini de curent continuu, satisfacand cerintele beneficiarilor interni si totodata, existand mari posibilitati pentru export, atat ca elemente separate, cat si incorporate in masini unelte, troleibuze, locomotive electrice si diesel electrice etc.

CAPITOLUL I
MOTOARE DE CURENT CONTINUU
1.1 CONSTRUCTIE Motoarele de curent continuu sunt construite din urmatoarele parti principale: statorul, rotorul, periile, scuturile si lagarele, cutia de borne. Statorul produce fluxul magnetic inductor. Este format din carcasa, poli si bobine polare. Carcasa este confectionata din materiale feromagnetice (otel) si are o forma cilindrica. Polii principal (sau de excitatie) se fixeaza de carcasa. Acestia se confectioneaza din tole din otel cu grosimea de 1 - 1,5 mm. Polii principali sunt in totdeauna in numar par. Bobinele polare sunt infasurari izolate cu conductoarele din cupru sau aluminiu plasate pe poli. Ele sunt legate in serie si conectate la reteaua de alimentare si excita campul magnetic inductor. Conexiunile intre bobine se executa astfel incat sa se realizeze o alternants a poJaritatii la trecerea curentului. Rotorul este rotit de cuplul fortelor de interactiune dintre campul magnetic inductor i curentul electric din propriul bobinaj, permitand astfel transformarea energiei eiectrice in energie mecanica. EI este format din : arborele rotorului, pachetul de tole ale rotorului, bobinajul rotoric, (indus), colectorul si ventilatorul. Arborele rotorului este executat din otel si are rolul de a transmite energia mecanica de rotatie. Pe el se gasesc montate toate celelalte par|i componente ale rotorului. Pachetele de tole ale rotorului se executa din tabla de otel, cu grosimea de 0,5mm. Tolelesunt de forma unei corone circulare cu crestari la exterior. Tolele sunt mentinnte fmpachetate foarte strans pe arbore cu ajutorul unor piese speciale de strangere. Bobinajul rotoric (indus) consta dintr-o serie de bobine de cupru sau aluminiu (izolat) si montate in crestaturile pachetului de tole. Capetele acestor bobine sunt lipite de lamele colectorului. Colectorul este format din lamele de cupru identice dispuse pe circumferina unui butuc fixat de arbore. ntre lamele de cupru se afl izolaia de micanit. Ventilatorul este fixat pe axul rotoric asigur circulaia forat a aerului din mediul nconjurtor prin
2

intermediul motorului. In felul acesta motorul se rcete. Este prevzut numai la mainile de putere mare, pentru o mai bun utilizare a seciunii conductoarelor. Periile freac pe lamelele colectorului pentru a realiza legtura electric dintre bobinajul rotoric i cutia de borne a motorului. Ele sunt susinute i presate pe colector de crucea portperii din oel sau font. Periile sunt executate de regul, din crbune sau materiale cu mare rezisten mecanic i foarte conductoare de electricitate. Scuturile si lagrele motorului sunt piese mecanice care asigur nchiderea statorului i susinerea arborelui rotoric, pentru a putea efectua micarea de rotaie. Lagrele pot fi cu cuzinei sau cu rulmeni. Cutia cu borne reprezint locul unde se execut legturile electrice ntre capetele nfurrilor din main i reeaua de alimentare. Bornele sunt executate din cupru sau oel, iar cutia este prevzut cu un capac cu rol de protecie i izolare. In figura 1.1.1 este prevzut schema de producere a cuplului mecanic la un motor de un curent continuu cu doi poli.

Figura 1.1.1

Forele electromagnetice formeaz cupluri de rotaie de acelai sens. Cuplul total reprezint suma acestora i duce la micarea de rotaie dorit. In figura 1.1.1. circuitul de excitaie i circuitul rotoric sunt independente, fiecare fiind alimentate de la alte surse de curent continuu. Motorul de curent continuu astfel executat se mai numete i motor cu excitaie separat. Schema electric a acestuia este dat n figura 1.1.2. n practic, cele dou surse de curent se reduc la una care alimenteaz att circuitul rotoric ct i pe cel de excitaie.

Figura 1.1.2

In acest caz se dovedesc trei moduri de legare a nfurrii de excitaie (Fig. 1.1.3) n serie cu circuit rotoric, n derivaie i mixt. Astfel de motoare se numesc cu excitaie serie, cu excitaie derivaie i respectiv cu excitaie mixt.

In cazul motorului cu excitaie mixt o parte din nfurarea de excitaie (r el) este legat n serie cu circuitul rotoric i restul nfurrii (re2) n paralel cu acesta.

1.2 MRIMI NOMINALE Motoarele de curent continuu ca i toate receptoarele sunt dimensionate pentru un anumit regim de funcionare. Acesta se numete regimul nominal, (sau serviciul nominal) i n cadrul lui motorul poate funciona permanent fr ca prile sale componente s se nclzeasc peste limita admisibil. Mrimile nominale pentru un motor de curent continuu sunt n general urmtoarele:
-

putere nominal (Pm n W, KW) motorului

reprezint puterea mecanic util la arborele

tensiunea nominal (Ue n V) este tensiunea necesar a fi aplicat excitatiei curentul nominal (I n A) este curentul absorbit de Ia reea corespunztor puterii i tensiunii nominale turaia nominal (nn n rot/min) este turaia arborelui rotorului randamentul motorului (rj) reprezint raportul Tl=Pn/Pa=Pn/UxI unde:

Pneste puterea nominal) (mecanic) a motorului Pa= Uxl - puterea electrc absorbit de la reea Randamentul este subunitar datorit pierderilor de energie din main. Aceste pierderi sunt de natur electromagnetic i mecanic. Pierderile electromagnetice sunt: -pierderi de cupru, care reprezint pierderile din bobinajele de excitaie (pcui) i al

indusului (pcU2)
5

-pierderi n fier, care reprezint pierderile ce se produc n pachetul de tole al rotorului (ppe) -pierderile mecanice (pm) se datoresc forelor de frecare din lagre Toate mrimile sunt indicate pe plcua motorului

1.3 PORNIREA MOTOARELOR DE CURENT CONTINUU Motoarele de curent continuu nu pornesc prin legare direct Ia reea aa cum se arat n schemele din figura 1.1.2 i 1.13, deoarece curentul de pornire ar fi de aproximativ 20 50 de ori mai mare dect curentul nominal. Pentru a se micora acest curent pn la de 2 2,5 ori curentul nominal se utilizeaz un reostat de pornire. Acesta se introduce n circuitul principal ai motorului. Pe msur ce turaia motorului crete, curentul absorbit de la reea scade. Reostatul de pornire este scos treptat din circuit i ajunge s fie scurtcircuitat cnd se atinge turaia nominal a motorului. 1.4 REGLAREA TURAIEI MOTORULUI DE CURENT CONTINUU Turaia motorului de curent continuu se poate regla fie prin variaia tensiunii, fie prin variaia curentului de excitaie. Curentul de excitaie se poate varia utilizndu-se un reostat. Se pot realiza variaii ale turaiei fa de turaia nominal n raportul 1/3.

1.5 SCHIMBAREA SENSULUI DE ROTAIE Se realizeaz prin inversarea legturilor fie la stator (la excitaie) fie la rotor. Dac se inverseaz legturile n ambele locuri nu se obine schimbarea sensului de rotaie.

CAPITOLUL II
6

SCHEME DE ALIMENTARE SI COMANDA PENTRU MOTOARELE DE CURENT CONTINUU

2.1. PORNIREA SI INVERSAREA SENSULUI DE ROTAIE LA MOTORUL DERIVAIE DE CURENT CONTINUU DE PUTERE MICA Elementele principale ale schemei sunt urmtoarele: -motorul de curent continuu nii cu nfurarea de excitaie comandate prin butoane de comanda ; -aparatele de cuplare si de protecie a circuitelor de fora si de comanda : ntreruptoarele ah a2, releul de curent mazimi Q\ si siguranele fuzibiole Pornirea motorului se realizeaz in urmtoarele etape: se deschide ntreruptoarele a1; a2; se apas butonul b2. anclaseaza C\ care : -prin c.a.n.d. (contact auxiliar normal deschis) se retine ; -prin c.a.n.i. (contact auxiliar normal nchis) blocheaz pe -prin CP. (contact principal)porneste mh in sens direct; daca se apas butonul b3 aclanseaza c2 care : -prin c.a,n.d. se retine ; -prin c.a.n.i. blocheaz pe Ci; -prin CP. pornete mi, in sensul invers. ; -contactoarele c5 c2 pentru pornirea si inversarea sensului de rotaie,

Oprirea motorului. Pentru aceasta se apas butonul bi si astfel declaneaz ci, se deschid CP. se oprete mj. Noua pornire in sens contrar poate fi comandata dupa scurgerea timpului necesar pentru oprirea completa a motorului. In caz contrar ar avea loc o frnare prin cuplarea inversa, schema nefind pregtita pentru aceasta.
7

2.2. PORNIREA SI INVERSAREA SENSULUI DE ROTAIE LA MOTORUL DERIVAIE DE CURENT CONTINUU DE PUTERE MICA

Elementele principale ale schemei sunt urmtoarele: -motorul de curent continuu mL cu infasurarea de excitaie E2, prevzut cu rezistentele de pornire r\T2; -contactorul c2, c5. pentru scurtcircuitarea rezistentelor de pornire,comandate prin relee de timp di, d2.

Pornirea motorului -se apas butonul bj care aclanseaza Cj care : -prin c.a.n.d. alimenteaz bobina releului de timp d,; -prin CP : pornete mt cu rh r2 incluse in circuitul indusului. Dupa intervalul de timp ti cand motorul ajunge la turaia ni: -acioneaz dj si prin c.n.d. alimenteaz bobina c2; -acioneaz c2 care : -prin c.a.n.d. alimenteaz bobina d2; . prin CP. scurtcircuiteaz ri. Motorul accelereaz in continuare si dupa intervalul de timp t2 cand ajunge la turaia n2: -acioneaz d2 si prin c.n.d. alimenteaz bobina C3; -aclanseaza c3 si prin CP. scurtcircuiteaz r2. Motorul accelereaz pana la atingerea turaiei nominale.

Oprirea motorului -se apas butonul b2 si se dezexcita Cj - se ntrerupe circuitul nu. Observaie Releele de timp sunt reglate pentru a comanda scurtcircuitarea rezistentelor de pornire la intervalele de timp ti.t2, calculate astfel incat pornirea sa fie conforma principiului pornirii in funcie de timp.

2.3 PORNIREA CU REZISTENTE DE PORNIRE, IN FUNCIE DE TURAIE, A MOTORULUI DERIVAIE DE CURENT CONTINUU

Elementele principale ale schemei sunt urmatoarele: -motorul de curent continuu nii cu infasurare de excitaie Ex prevzut cu rezistentele de pornire n r2 r3; -contactorul Ci pentru conectarea motorului la reea, comandat prin butoane de comanda; Nota. Contactoarele C2, C4 sunt astfel alese incat anclansarea lor sa aiba succesiv valorile E] = Cenj, Cen2, E3 = Cen3 ale tensiunii electromotoare din indus, adic la valorile n^n2,n3 ale tensiunii motorului.

Pornirea motorului. -se apas butonul bis care anclanseaza cj care : -prin c.a.n.d. se autoretine: -prin CP. pornete mi cu r! r2 r3 incluse in circuitul indusului. Pe msura ce indusul aceelereaza atingnd valorile nt n2 n3 ale
9

turatie,tensiunea electromotoare ia valorile EJE2,E3 si succesiv : -anclanseaza c2 care prin CP. scurtcircuiteaz rt; -anclanseaza c3 care prin CP. scurtcircuiteaz r2; -anclanseaza c4 care prin CP. scurtcircuiteaz r3. In continuare, motorul accelereaz pana la atingerea valorii nominale a turaiei.

Oprirea motorului. -se apas butonul b2 si se dezexcita Cj dupa care se intrerupe nij.

10

CAPITOLUL III
NORME DE PROTECIE A MUNCII, NTREINEREA MOTOARELOR ELECTRICE 3.1. PROBLEME GENERALE Electrocutrile au loc cand omul atinge concomitant doua elemente bune conductoare de electricitate, intre care exista o diferena de potenial. Partea izoianta a corpului omenesc o constituie numai pielea, rezistenta electrica a ei variind intre 1000 - 100000 Q, n funcie de individ si de condiiile in care se face contactul cu elemntul sub tensiune. De aceea, pentru fiecare individ se considera o tensiune periculoasa, in condiiile date, daca produce un current prin corpul omului ih > lOmA. La in > 15mA, omul nu se mai poate elibera singur de sub tensiunea curentului electric, iar la ih > niA inceteaza funcionarea inimi. Contactele cu elementele care fac parte din circuitele curenilor de lucru, cum sunt conductoarele neizolate si bornele constituie stingerea directa, iar contactul cu un element care intra accidental sub tensiune, datorita defeciunii sau avariei, cum sunt carcasele mainilor si instalaiilor electrice constituie atingerea directa.

3.2.POSIBILITI DE ELECTROCUTARE LA INSTALAIILE NEPROTEJATE Atingerea directa la reele a unui nul izolat este periculoasa deoarece curentul se incliide prin om, painant, izolaie si capacitile reelei fat de pamant. In cazul cand reeaua are nul pus la pamant, sau nul izolat, dar o alta maina sau instalaie are stingerea la masa, cazul este mult mai grav, rezistenta totala acircuitului fiind mai mica dect impedanta Zp de la cazul precedent. Atingerea indirecta este periculoasa cand numai maina este izolata fata de pamant sau cand numai omul este izolat de pamant, dar se face atingere dubla.
11

Cazuri la fel de periculoase se pot ntlni in special la uneltele electrice de mana la care sunt alimentate la accelasi transformator de separare. De aceea la uneltele electrice de mana sau la cele cu posibiliti mai frecvente de atingeri directe sau indirecte se impune utilizarea tensiunii nepericuloase. 3.3. MIJLOACE INDIVIDUALE PENTRU PROTECIE SI MASURI

ORGANIZATORICE

Persoanele care in timpul lucrului pot produce atingeri directe, trebuie sa utilizeze ca mijloace individuale de protecie mnuile si incaltamintea de cauciuc, scule cu mnere izolate. In tot timpul lucrului vor avea grija san u nchid circuitele electrice prin atingeri concomitente cu 2 parti ale corpului (mana - mana, mana - cap, mana - picior). Organizarea locului de munca impune ingradirea si semnalizarea prin placi avertizoare la dispozitivele de acionare a intrerupatoarelor, ca sa lucreze sis a nu se mchida. De aceea nu este permisa luarea plcilor avertizoare sau inchiderea intrerupatoarelor deschise, fara a se convinge ca nu exista nici un pericol de electrocutare la toata reeaua care se pune sub tensiune. Orice neatenie, gluma sau act incontient de curaj , in nerespecarea regulilor de eleetroscurtcircuitare, poate costa viata.

3.4 PORNIREA SI STINGEREA INCENDIILOR LA MAINILE ELECTRICE. Maina electrica aleasa corespunztor sarcinii, nu poate fi sursa de incendiu dect in cazurile cand schema de comanda si schema de alimentare cu energie electrica nu au fost dimensionate corespunztor, sau maina lucreaz intr-un mediu exploziv si nu are protecie corespunztoare. Daca conductoarele de alimentare au seciuni mai mici, se pot incalzi, ia foc izolaia
12

putnd provoca incendii. Daca schema de alimenare si comanda nu a fost prevzuta cu protecie corespunztoare (sigurane fuzibile, relee termice de suprasarcina) si a aprut un defect in maina (scurtcircuit), sau o suprasolicita pe durata, poate lua foc nfurarea mainii. Daca mediul nconjurtor unde funcioneaz maina este format din gaze care se pot aprinde, scnteile la colectoare sau la inelele de contact pot produce incendii, daca aceste maini nu au tipul de protecie corespunztor. Organizarea locului de munca impune ingradirea si semnalizarea prin placi avertizoare la dispozitivele de acionare a intrerupatoarelor, ca sa lucreze sis a nu se mchida. De aceea nu este permisa luarea plcilor avertizoare sau inchiderea intrerupatoarelor deschise, fara a se convinge ca nu exista nici un pericol de electrocutare la toata reeaua care se pune sub tensiune. Orice neatenie, gluma sau act incontient de curaj , in nerespecarea regulilor de eleetroscurtcircuitare, poate costa viata.

3.5 PORNIREA SI STINGEREA INCENDIILOR LA MAINILE ELECTRICE. Maina electrica aleasa corespunztor sarcinii, nu poate fi sursa de incendiu dect in cazurile cand schema de comanda si schema de alimentare cu energie electrica nu au fost dimensionate corespunztor, sau maina lucreaz intr-un mediu exploziv si nu are protecie corespunztoare. Daca conductoarele de alimentare au seciuni mai mici, se pot incalzi, ia foc izolaia putnd provoca incendii. Daca schema de alimenare si comanda nu a fost prevzuta cu protecie corespunztoare (sigurane fuzibile, relee termice de suprasarcina) si a aprut un defect in maina (scurtcircuit), sau o suprasolicita pe durata, poate lua foc nfurarea mainii. Daca mediul nconjurtor unde funcioneaz maina este format din gaze care se pot aprinde, scnteile la colectoare sau la inelele de contact pot produce incendii, daca aceste
13

maini nu au tipul de protecie corespunztor.

3.6 NTREINEREA MOTOARELOR ELECTRICE In scopul prevenirii unor deranjamente sau incidente de exploatare in timpul funcionarii motoarelor electrice, electricianul de tura consemneaz micile defeciuni constatate in timpul serviciului sau si daca nu le-a putut nltura din cauze obiective, le trece in caietul de sarcina ale echipei de intervenie, care executa revizia tehnica in timpul opririi de scurta durata a utilajului acionat de respective maina electrica. Revizia tehnica se extinde pe ntregul circuit de fora, ncepnd cu tabloul electric din care se alimenteaz cicuitul. Lucrrile care se executa cu ocazia unei revizii tehnice a motoarelor electrice sunt: -verificarea strii conductoarelor (izolaia conexiunilor); -curarea fara demontare a inelelor colectorului, portperiilor, nfurrilor, precum si suflarea canalelor de ventilaie in locurile accesibile; -verificarea strii siguranelor (patron, fuzbile, legaturi); -verificarea strii releelor de protecie (reglaj, borne, legaturi) si a dispozitivelor automate; -verificarea fixrii prin butoane, uruburi si strngerea piulielor de la fundaia, de la capacele, scuturile, de la mecanismul portperiilor si de la instalaia de legare la pamant; -verificarea transmisiei micrii (aiba de transmisie a pinionuui sau cuplei); -verificarea portperiilor si periilor (reglarea presiunii periilor, nlocuirea celor uzate, lefuirea lor, reglarea distantei dintre portperie si colector sau inel colector); -verificarea legturii (lipsa zgomotului si a supramcalzirii lor, lipsa nceputului de gripare).
14

Micile defeciuni neremediate la timp pot conduce la grave deranjamente. La apariia unui deranjament,trebuie sa acioneze elemente de protctie ale motorului (siguranele fuzibile si releele termice la suprasarcini) In vederea unei intretineri corecte si a reparrii corespunztoare a motoarelor sunt prezentate principalele defecte ce pot aprea la mainile electrice asincrone pe la mainile de current continuu, cauzele posibile ale defectelor si modul de remediere a acestora.

3.7 REPARAREA MAINILOR ELECTRICE Tehnologia reparrii unei maini electrice aflata in exploatare cuprinde urmat oarele faze importante: -izolarea ei electrica de restul instalaiei, prin deschiderea intrerupatorului (automat sau manual) si scoaterea patroanelor siguranelor din tabloul de fora cu luarea tutror masurilor de protecie a muncii; -desfacerea legaturilor electrice de la bornele mainii; -desfcaerea legaturilor de transmisie la utilajul antrenat; -desfacerea piulielor de pe prezoanele din fundaie; -ridicarea cu macaraua si depunerea motorului pe platforma cruciorului de transport; -transportul lui la atelierul de reparaii; -demontarea motorului; -repararea prtilor componente defecte; -remontarea; -ncercri; -reinstalarea motorului pe fundaie; -refacerea legaturilor electrice si mecanice; -ridicarea izolrii.

15

3.8. REPARAII LA MOTORUL DE CURRENT CONTINUU Succesiunea operaiilor este urmtoarea: -se demonteaz ventilatorul independent prin desfacerea uruburilor (ventilator existent numai la motoarele de mare putere); -se demonteaz aparatorile colectorului prin desurubarea uruburilor; -se desfac legaturile electrice care vin din stator la portperii; -se scoate capaceul exterior prin demontarea uruburilor; -se demonteaz scutul, prin desurubarea uruburilor si prin lovirea cu un ciocan, prin intermediul unei piese din metal moale, de jur imprejur; -se demonteaz crucea portperiei prin desurubarea uruburilor (subansambluri care in acest moment se afla pe scutul demontat anterior); -se scoate pana din canalul de pana de la captul arborelui; -se scot aparatorile prin desurubarea uruburilor; -se demonteaz capaceul exterior prin desfacerea uruburilor; -se scoate scutul de la captul de acionare prin desfacerea urubului, impreuna cu camasa rulmentului si a rolelor daca este un rulment cu bile; -se scoate inelul exterior al rulmentului cu role din alezajul scutului, batandu-se uor cu ciocanul de jur imprejur, prin intermediul unei piese in cupru sau bronz, pe suprafaa laterala; -se scoate rotorul din stator, impreuna cu rulmenii de la capetele axelor capaceielor interioare, ventilatorul interior, colectorul si se aseaza pe capra ; -se demonteaz rulmentul, dupa ce a fost scoasa sigurana cu ajutorul unei piese de extras rulmenii, demontare ce poate fi insotita si de extragerea capacelului interior; -se demonteaz inelul de sigurana si se extrage inelul interior sau rulmentul cu bila, separat sau impreuna cu capaceul; -se scoate inelul de sigurana si se demonteaz ventilatorul prin desurubarea urubului; -se extrage colectorul de pe arboreal rotorului, dupa operaia de dezlipire a
16

bobinajului rotorului, dupa operaia de dezlipire a bobinajului rotoric de la stegulete, cu ajutorul unei prese care se prinde de gurile filetate ale butucului colectorului; -se desfac legaturile statorului; -se demonteaz polii principali si polii auxiliari prin desurubare.

In cele de mai sus s-au prezentat toate operaiile necesare unei demontri complete. De multe ori, remedierea defectului nu reclama dect o demontare pariala, in acest caz, succesiunea operaiilor ramane aceeai, pana la punctual unde se considera necesara demontarea. Demontarea si montarea motoarelor electrice are o influenta foarte mare asupra calitii funcionarii motorului reparat, ceea ce impune o atenie deosebita si o utilizare corecta si corespunztoare a sculelor pentru fiecare operaie in parte. La remontarea motorului, operaiile se vor executa in sensul invers demontrii.

17

BIBLIOGRAFIE
Nica E. , Brad P. ,Muntean N.
Orizonturi universale Timisoara 1997 Masini si actionari electrice Editura

Muntean N. , Boldea Ion , Hedes Alexandru

Echipamente de actionare

electrica reglabila Editura Orizonturi universale Timisoara 2006

Nstase Bichir, Dan Mihoc Maini, aparate, acionri i automatizri Constantin Ghita
Masini electrice , Ed.Matrix , Bucuresti, 2005

18